Evoluția spațio-temporală a localității Creaca 1870-2018 Studiu cartografic Coordonator științific Absolvent Conf. univ. dr. Fodorean Ioan Ciupe… [303857]

[anonimizat], CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: [anonimizat] a localității Creaca 1870-2018

Studiu cartografic

Coordonator științific Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. [anonimizat]

2019CUPRINS

Introducerea ………………………………………………………………………………3

Istoric ………………………………………………………………………………………4

Localizarea și descrierea arealului analizat …………………………………………….5

3.1. Relief, hidrografie, climă ……………………………………………………………….5

3.2. Monumente istorice ……………………………………………………………………7

Baza de date folosită ………………………………………………………………………9

4.1. Resurse cartografice ……………………………………………………………..……9

4.1.1. Planurile directoare de tragere ………………………………….…….………..10

4.1.2. Harți sovietice …………………………………………………………………..11

4.1.3. Planul Urbanistic General (PUG) ……………………………………………..12

4.1.4 OpenStreetMap …………………………………………………………………12

4.2. Georeferențierea bazelor de date …………………………………………………….13

4.3. Introducerea datelor vector …………………………………………………………..17

Realizarea hărților ……..…………………………………………………………….…..21

5.1. Harta reliefului ……………………………………………………………………….21

5.2. [anonimizat] ………………………………………25

Demografia ………………………………………………………………………………..28

Concluzie ………………………………………………………….………………………….31

Bibliografie …………………………………………………………………………………..32

Lista figurilor

Figura 1. Harta hipsometrică ____________________________________________________6

Figura 2. Harta localizării comunei Creaca _________________________________________8

Figura 3. Fragment din planul de tragere __________________________________________10

Figura 4. Harta României generată de OpeenStreetMap ______________________________12

Figura 5. Meniul de georegerențiere _____________________________________________14

Figura 6. Meniul Conversion Tools ______________________________________________14

Figura 7. Georeferențiere prin mozaicare __________________________________________15

Figura 8. Exemplu de ajustare geometrică _________________________________________15

Figura 9. Comanda Clip _______________________________________________________16

Figura 10. Comanda Project ____________________________________________________17

Figura 11. Crearea unui Shapefile ________________________________________________18

Figura 12. Comanda Add Field __________________________________________________18

Figura 13. Meniul de vectorizare _________________________________________________19

Figura 14. Meniul Create Features ________________________________________________20

Figura 15. Principiul SRTM _____________________________________________________21

Figura 16. Meniul Clip Raster ___________________________________________________22

Figura 17. Meniul Hillshade _____________________________________________________22

Figura 18. Meniul Contour ______________________________________________________23

Figura 19. [anonimizat] a UAT Creaca ____________________________________24

Figura 20. Creaca în anul 1939 ___________________________________________________25

Figura 21. Creaca în anul 1993 ___________________________________________________26

Figura 22. Creaca în anul 2017 ___________________________________________________27

Figura 23. Locuitori la recensământul din anul 2011 __________________________________28

Figura 24. Componența etnică a UAT Creaca _______________________________________29

Figura 25. Componența confesională a UAT Creaca __________________________________29

Figura 26. Evoluția populației (1994-2017) _________________________________________30

Introducere

Prin prezenta lucrare se dorește evidențierea modificărilor spațio-temporale caee au avut loc pe teritoriul localității Creaca între anii 1939-2017, acestea fiind reprezentate prin relații de cauză-efect atât grafic cât și documentar. Studiul urmărește evoluția localității în trei intervale de timp: intervalul I (1925-1939), intervalul II (1987-1993) și intervalul III (1994-2017).

Această alegere a intervalelor de timp studiate se datorează resurselor cartografice și bibliografice disponibile. Resursele cartografice au fost achiziționate de la primăria comunei Creaca, centrul de informare turistică Creaca, institutul național de statistică, website-ul “geo-spatial.org” și platforma OpenStreetMap.

În urma obținerii acestor materiale, s-au folosit programele Google Earth și suita ArcGIS versiunea 10.4.1 pentru referiențerea lor și mai apoi crearea unei baze de date prin digitizare.

La finalul prelucrării bazei de date, utilizând în principal programele ArcCatalog și ArcMap, obținem reprezentări cartografice cu rol important în definirea momentelor precursoare dezvoltării comunei. Cu ajutorul acestor reprezentări, diferențele dintre intervalele de timp alese pot fi mai bine observate și evidențiate, ca mai apoi să fie analizate și comparate între ele.

Istoric

Comuna cu cele 9 așezări pe care le are în componență sunt atestate documentar din secolele XIV-XVI. Prima atestare documentară a localității Creaca datează din anul 1385, când apare sub numele Kerykapatak. În cursul anilor apare sub diferite denumiri cum ar fi: în anul 1475 apare sub numele de Karika, în anul 1543 sub numele de Kadika, în 1733 sub numele de Kraka, iar în anul 1854 apare sub numele de Craca, dar se mai gasește și sub numele de Karika.

Dupa cum se arata în Monografia Sălajului (1908) de D.Stoica si I.P.Lazar, in secolul XVI, aici era granița Ardealului și avea două porți unde trecătorii plăteau vama. Locuitorii erau tăietori de lemne și agricultori. În anul 1682 locuitorii au fost siliți să se mute pe locul numit Valea Pietrii sau Satul Bătrân, loc unde au stat circa 80 de ani. În 1908 erau 138 de case cu 582 locuitori, având o biserică de lemn construită în anul 1710 și o școală confesională cu învățător calificat.

Celelalte sate ale comunei apar prima dată în documentele vremii dupa cum urmează: Creaca – Karikapatak (1475), Borza – Borzova (1469), Brebi – Beryda (1365), Brusturi – Ujfalu (1585), Ciglean – Cheglyen (1545), Jac – Sakfalva (1499), Lupoaia – Farkasmezew (1499), Prodanesti – Predwaflwa (1499) si Viile Jacului – cătun al satului Jac – 1956.

Deși localitățile au fost atestate documentar în anii amintiți mai sus, o serie de urme arheologice descoperite în aceste zone atesta existenta comunităților umane înca din vremuri străvechi. Prezența castrelor romane de la Brebi și Brusturi, a cimitirului roman al Porolissumului, aflat în hotarul Jacului, fac să întărească cele afirmate mai sus.

Continuitatea comunităților umane pe aceste locuri dupa retragerea aureliana din Dacia este confirmată prin existenta la Jac, în locul numit Pe Cămin, a unei capele sau bazilici cu chili săpate în pământ și care datează din secolul VIII-IX. Aici s-au găsit primele inscripții crestate din zona comunei Creaca.

Urmele unor vechi mănăstiri îsi mai prelungesc prezența în domeniul toponimiei la Brebi. În anul 1781 iconostasul fostei mănăstiri a basilitanilor a fost adus la biserica de lemn a satului.

Prezența pe teritoriul comunei a numeroase lăcașuri de cult vechi, descoperirea prin aceste zone a unor vestigii paleocreștine, toate acestea ne demonstrează că populația de aici a trecut la crestinism încă din cele mai vechi timpuri.

3. Localizare și descrierea arealului analizat

Comuna Creaca este așezată în partea central-estică a județului Sălaj și spre est fată de municipiul Zalău, reședinta de județ, la o distanță de 30 km față de acesta și la 10 km de orașul Jibou, cel mai apropiat centru urban. Ocupă o suprafață de 74,16 kmp, ceea ce reprezintă 1,93% din suprafață totală a județului.

Comuna se învecinează în partea nordică cu orașul Jibou, în partea de nord-est se află comuna Surduc, în partea de est comuna Bălan, în partea de sud comuna Românași, în partea sud-vestica cu Municipiul Zalău, iar în partea vestică se află comuna Mirșid.

Ca unități administrative-teritoriale, comuna Creaca, este formată din satele: Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Creaca (reședința), Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului.

Principalele artere de circulație care străbat teritoriul comunei sunt drumurile județene modernizate sunt D.J.108A: Românași – Creaca – Jibou și D.J.191: Zalău – Creaca, acest drum face legătura cu orașele Cluj, respectiv Zalău si Jibou.

Aceste drumuri trec prin satele: Jac (prin partea estică), Brebi, Creaca și respectiv Prodănești, în timp ce satele Borza, Ciglean, Brusturi și Lupoaia sunt legate de arterele principale de circulație prin drumuri comunale nemodernizate, respectiv:

D.C.22: Ciglean – Prodănesti, D.C.23: Borza – Prodănesti, D.C.23A: Lupoaia – Creaca, D.C.24: Viile Jacului – Jac – Brusturi.

3.1 Relief, hidrografie, climă

Teritoriul comunei Creaca este situat în cadrul depresiunii Almaș-Agrij, în partea de nord a platformei someșene. Deoarece comuna este asezată într-o depresiune, aceasta este înconjurată de dealuri care nu depășesc 600 m.

Cel mai înalt deal este Dumbrava care are aproximativ 558 m și se află pe teritoriul satului Brebi. Dealurile care înconjoară comuna fac trecere de la munții Meseș spre dealurile Clujului și Ciceului.

Din punct de vedere morfologic se remarcă următoarele trepte de relief: lunca văii Almașului, lunca văii Ortelecului, terasele Agrijului și versanții dealurilor.

Valea Agrijului, cu luncile și terasele sale, au forma unui culuar depresionar care străbate teritoriul administrativ al comunei de la sud-vest spre nord-est, iar localitatea Creaca este străbătuta de râul Ortelec, afluentul Văii Agrijului. Altitudinile sunt reduse, variind între 200-300 m.

Prin poziția sa, comuna se încadrează într-o zonă cu climat temperat continental, caracterizat prin ierni reci și veri nu prea calduroase, cu precipitații suficiente, cu o bună repartiție pe anotimpuri. Primăverile sunt scurte, trecerea de la iarnă la vară făcandu-se brusc. Ploile sunt mai frecvente la sfarșitul primăverii și începutul verii.

Cantitatea precipitațiilor este în medie de 700 mm. Comuna este influențată de vânturile vestice și nord-vestice, mai pronunțate în sectoarele deluroase și mai reduse în văi.

3.2 Monumente istorice

Creaca este o comună cu o istorie bogată care a fost maracă prin cateva monumente, dar care din pacate nu sunt întreținute și nu sunt apreciate îndeajuns. După cum se poate observa, si în enumerarea de mai jos, în fiecare sat al comunei există câte un monument istoric. Aceste monumente sunt:

Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din satul Borza, ce datează din anul 1758

Biserica de lemn Sfintii Arhangheli din satul Brebi, ce datează din anul 1759, fiind extinsă în anul 1853 și pictată în secolul al XIX-lea;

Biserica de lemn Sfantul Nicolaie din satul Creaca, ce datează din anul 1710 fapt ce reiese din inscripția aflată la intrare.Toată construcția este executată din lemn de gorun, pereții sunt îmbinați la colțuri cu încheieturi ce se imbucă si consolidată prin cuie de lemn, inclusiv sistemul de închidere are o cheie și broască de lemn, numai balamalele sunt executate din fier forjat.

Biserica de lemn Sfantul Gheorghe din satul Prodănesti a fost construită conform tradiției în jurul anului 1650, dar nu există documente în acest sens

Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Jac este datată din anul 1756.

4. Baza de date folosită

Sistemele informaționale geografice lucrează cu două tipuri de date în scopul prelucrării hărților. Primul tip sunt datele spațiale, care sunt și ele împărțite la rândul lor în: sistemul de date vector și sistemul de date raster.

„În sistemul vector harta este construită, în mare parte, din puncte și linii, fiecare punct și extremitățiile liniilor fiind definite prin perechi de coordonate (x, y)). Acestea pot forma arce, suprafețe sau volume (în cazul adăugării coordonatei z). […] Sistemul vector se bazează pe primitive grafice. Primitiva grafică este cel mai mic element reprezentabil grafic utilizat la crearea și stocarea unei imagini vectoriale. Sistemul vectorial se bazează pe cinci primitive grafice: puncte, arce (linii ce unesc punctele), nodul (punctce ce marchează capetele unui arc sau care se află la contactul dintre arce), poligoanele (arie delimitată de arce), corpul (volume – reprezentări 3D).” (Bilașco, Dohotar, 2009, p. 14-15)

Sistemul raster este constituit din imagini, care la rândul lor sunt bazate pe pixeli, acesta fiind considerat elementul cel mai mic de pe suprafața afișată, căruia i se pot atribui în mod individual diferite culori.

Datele atribut sunt stocate în baze de date tabelare, cunoscute și ca tabele atribut și sunt asociate obiectelor și straturilor tematice din componența unei hărți. Aceste atribute sunt organizate pe rânduri și coloane și se găsesc sub forma mai multor extensii cum ar fii: .dbf, ASCII și formate folosite de softuri proprietar.

4.1 Resurse cartografice

În procesul de realizare al hărților s-au folosit atat baze de date de tip raster cât și baze de tip vector, în limita disponibilității acestora pentru anumite intervale de timp.

Așadar la sfârșitul anilor 1925-1939 îi este atribuit un plan director de tragere cu scara 1: 20 000 întocmit în anul 1939. Pentru intervalul de ani 1987-1993 s-au folosit hărți sovietice la scară 1: 50 000, iar pentru ultimul interval s-au folosit date raster și vector din cadrul platformei free OpenStreetMap.

4.1.1 Planurile directoare de tragere

În anul1918 înainte de Unire, teritoriile române se aflau în componența mai multor imperii, motiv pentru care baza cartografică pentru fiecare provincie românească era diferită de la o zonă la alta. Începând încă cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Moldova, Țara Românească și Dobrogea s-au realizat ridicări topografice, și totodată și reprezentări cartografice diferite ca factură. Sistemele de proiecție care eru utilizate în realizarea hărților, geoidul ales, nomenclatura și distribuția foilor de hartă, nu erau uniforme.

În timpul Primului Război Mondial, s-a ajuns la concluzia ca pentru întreg terotoriul românesc să fie aceeași proiecție, proiecție care să răspundă principiului conformității. Începând cu anii 1916-1917, a fost introdus un nou sistem de proiecție, o nouă suprafață de referință și o nouă nomenclatură. S-a folosit sistemul de proiecție Lambert modificat de geodezul, matematicianul și ofițerul francez Andre Louis Cholesky.

Harta de bază care s-a numit „Plan Director de Tragere” a fost realizată la scara 1:20 000 într-un număr de 2118 planșe care acopereau întreg teritoriul României. Aceste planșe aveau o lungime de 75 cm, adică 15 km în teren, respectiv 50 cm, adică 10 km în teren.

S-a realizat o nouă serie de hărți la scara 1:100 000 care reprezentau un număr de 102 foi și care acoperiau întreg teritoriul național. Foile de hartă la scara 1:100 000 aveau aceiași mărime cu harta de bază și cuprindeau o suprafață de 25 de ori mai mare. Nomenclatura planșei corespundea cu cea a planșei de 1:20 000 din colțul sud vestic.

Relieful, pe majoritatea foilor de hartă, a fost reprezentat prin curbe de nivel. Echidistanța dintre curbele de nivel nu este unitară la nivelul țării, aceasta variază în funcție de relief și de sursele folosite.

Pentru tipărirea hărții s-au utilizat culori doar de două feluri. Maroul a fost folosit pentru relief, iar negrul a fost folosit pentru restul reprezentării. Pe unele hărți cum ar fi harta Bucovinei, Moldovei, Dobrogei apare și a treia culoare adică verde care este utilizat pentru vegetație.

Trecerea harților de pe un suportul clasic în formatul digital a constituit o mare provocare pentru cei de la faultatea de geografie de la București și de la Cluj Napoca deoarece cea mai mare parte a colecției de hărți provine din arhivele faultăților, iar scanarea s-a făcut la Univesitatea din Cluj utilizând un scanner cu tambur, format A0. Rezultatele au fost salvate în format TIFF cu o rezoluția de 300 dpi.

Georeferențierea s-a făcut cu ajutorul comunității geo-spatial.org prin intermediul proiectului eHarta. Procesarea foilor de hartă s-a realizat automat, cu ajutorul bibliotecii GDAL. Publicarea web -a făcut cu ajutorul GeoServer + GeoWebCache.

4.1.2 Hărțile sovietice

Încă dinainte de declanșarea celui de al doilea război mondial, URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) a demarat unul din cele mai ambițiose proiecte cartografice din istorie. Scopul a fost cartografierea în cele mai mici detalii a întregului glob pămîntesc.

Până la prabușirea URSS au reusit să întocmească un număr impresionant de foi de hartă, care erau foarte bine detaliate, erau similare cu hărțile topografice militare românești. Astfel, întrega lume a fost cartată la scările 1:1.000.000; 1:500.000; 1: 200.000. Apoi aproape toată Asia, Europa, America de Nord și nordul Africii la scara 1:100.000 . La scara 1: 50 000 și 1: 25 000 sunt reprezentate Europa și URSS, iar cele mai detaliate la scara 1: 10 000 cuprind mii de orașe din întreaga lume.

Foile de hartă la scara 1: 50.000, care acoperă întreg teritoriul României au fost cumpărate și georeferențiate cu ajutorul comunității geo-spațial.org în cadrul proiectului eHarta, iar acum ele sunt livrate în format OziExplorer. Cu ajutorul GDAL am georeferențiat hărțile în proiecția nativă, folosind punctele de control colectate de comunitate, au fost reproiectate în Stereo70 și am creat un mozaic național.

4.1.3 Planul Urbanistic General (PUG)

Planul Urbanistic General este un proiect component al programului de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea administrativ teritorială. Acestea cuprind analiza, reglementările și un regulament local de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ al unității de bază, adică pentru suprafețe din intravilan, cât și din extravilan.

Pentru localitatea Creaca nu exista un PUG in format digital cu toate datele necesare despre teritoriul administartiv teritorial, doar harta localității fără alte explicații.

4.1.4 OpenStreetMap

OpenStreetMap este un proiect colectiv, în regim open source, ce are ca scop construirea unei baze de date geografice globale cum ar fi atlasele rutiere, folosind atât date introduse manual având ca fundal imagini spațiale, cât și date colectate de pe dispozitive GPS.

Primele trackuri GPS la nivelul României sunt importate în ianuarie 2007 pe ruta Timișoara Arad. Începând cu aprilie 2008 o mare cantitate de trackuri GPS sunt folosite pentru desenarea majorității drumurilor naționale și a majorității drumurilor existente momentan pe suprafața județului Timiș

În România, cu ajutorul aceste platforme sunt acoperite toate rețelele de drumuri europene și o mare parte a drumurilor naționale ajungând la o acoperire de aproximativ 90%. Se oferă o harta aproape completă a următoarelor orașe: București, Pitești, Ploiești, Craiova, Arad Timișoara, Cluj-Napoca, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Comarnic, Târgu- Mureș, , Sibiu Hunedoara, Brașov, Galați, Sighișoara, dar și ale orașelor Deva, Lugoj, Bistrița, Satu Mare, Oradea, Mediaș, Târgu Jiu, Simeria, Constanța, stațiunile de pe Valea Prahovei și stațiunile de pe litoralul românesc, care sunt gratuite și sunt disponibile la momentul actual pentru teritoriul României.

4.2 Georeferențierea datelor spațiale

Georeferențierea într-un soft GIS presupune ca softul respectiv să recunoască sistemul de coordonate în care se va face referențierea. Pentru teritoriul țării noastre se folsește proiecția Stereo 70, fiind adoptată din anul 1973 în domeniul civil. Polul proiecției este un punct fictiv, nematerializat în teren, situat aproximativ în partea centrală a țării, din punct de vedere geometric. Această proiecție folosește elipsoidul de referință Krassowsky 1942 și datumul Pulkovo.

Pentru a evita coordonate de valori negative, se aplică o deplasare a sitemului de coordonate pe axa Ox și Oy cu 500 km spre sud respectiv vest, această fiind considerată o origine falsă. Sistemul de coordonate rectangulare xOy are ca origine polul, axa Ox corespunzând meridianului de 25 de grade cu sensul pozitiv pe direcția nord, iar axa Oy este orientată cu sensul pozitiv spre est. Este o proiecție stereografică ce păstrează unghiurile nedeformate, iar deformările lungimilor sunt mai reduse ca în cazul altor proiecții datorită utilizării unui plan secant.

Procesul de georeferențiere constă în asocierea unei imagini sau hărți în format digital cu o locație spațială, care este definită de un sistem de coordonate cunoscut. Procesul se realizează prin identificarea cu mare precizie a unor puncte de control dispuse în colțurile foilor de hartă, de obicei patru la număr, dar se pot folosi și mai multe pentru o acuratețe îmbunătățită.

Acestea reprezintă anumite detalii ce pot fii identificate atât pe suportul cartografic cât și pe materialul de referință.

Georeferențierea hărților vechi se poate efectua folosind mai multe mijloace. Primul dintre acestea se realizat utilizând nomenclatura și coordonatele hărților, doar dacă harta care urmează a fi georeferențiată dispune de un canevas rectangular sau geografic.

În cazul acesta, cele patru colțuri ale foii de hartă sunt marcate de coordonatele unui sistem de referință, astfel punctele de control pot fi atribuite acestora, urmând ca mai apoi să se convertească la sistemul de proiecție dorit.

Aceasta georeferențiere se face din meniul Georeferencing (care se găsește in bara de sus) → Add Control Points → clik pec el mai apropiat colt al hartei → clik dreapta → imput X and Y → scriem valorile care se găsesc pe colțul harții.

Al doilea mijloc de georeferențiere este acela când foaia de hartă pe care se dorește a fi efectuată operația nu prezină coordonate în patru. Penrtu a putea georefernția o astfel de hartă este nevoie de o imagine din Google Earth sau un ortofotoplan,la o rezoluție cât mai bună, de pe care se vor identifica cu mare atenție niște puncte de control, care trebuie să fie minum patru, iar dacă sunt luate mai multe atunci georeferențierea este mai exactă. Aceste puncte de control trebuie sa aibă o stabilitate sigură în teren cum ar fii: turle de biserici, intersecții de drum ,construcții istorice care există. După ce am identificat punctele le salvăm, iar pentru a le aduce in ArcMap se va folosi meniul ArcToolbox → Converser Tools → From KML → KML to Layer.

Mai există o a treia modalitate, în cazul în care nu pot fi identificate suficiente puncte de contol, georeferențierea se poate realiza prin operația de mozaicare a foilor de hartă pe care este dispusă tema ce ne interesează.

Foile sunt aranjate având ortofotoplanul în fundal și se decupează marginile fără conținut cartografic, păstrându-se deci punctele de referință peste cadru, ce oferă posibilitatea potrivirii marginilor astfel încât să se racordeze.

Din cauză că nu toate marginile foilor de hartă vechi sunt drepte, se vor aplica corecturi geometrice folosind medote de georeferențiere acolo unde detaliile identice de pe hartă și ortofotoplan sunt identificabile. În acest fel se vor preveni deformări grave ale elementelor redate, suprapuneri ale marginilor sau suprafețe neacoperite.

În cadrul acestui studiu, procesele de georeferențiere în urma cărora au rezultat hărțile necesare realizării analizei comparative, au fost realizate folosind programele GoogleEarth și ArcMap.

Georeferențierea planurilor directoare de tragere nu a fost necesară, deoarece a fost realizată de comunitatea geo-spatial.org în cadrul proiectului eHarta. Planurile sunt georeferențiate în sistemul de proiecție Stereo 70, sunt disponibile în format .TIFF, și se pot descărca gratuit individual la scara de 1: 20 000 de pe platforma acestei comunități.

Nici în cadrul hărților sovietice nu a fost necesară georeferențierea, deoarece și acestea au fost georeferențiate de catre comunitatea geo-spațial.org și pot fii preluate direct în proiecția Stereo 70, sub forma unui mozaic complet, întins pe întreg teritoriul României, căruia i-a fost atribuit operația de ajustare geometrică prezentată mai sus. Pentru extagerea zonei de interes din această bază de date raster s-a folosit comanda Clip din cadrul programului ArcMap, care poate fi găsită în secțiunea ArcToolbox → Data Management Tools → Raster → Raster processing.

În ceea ce privește datele vectoriale obținute de pe platforma OpenStreetMap, a fost necesară doar transformarea sistemului de proiecție, acestă aplicație utilizează sistemul de referință World Geodetic System 1984 (WGS84), care este folosit pentru întreaga suprafață a Pământului.

Pentru a transforma în proiecție Stereo 70 s-a folosit comanda Project, care se găsește în fereastra ArcToolbox → Data Management Tools → Projections and Transformations.

4.3 Introducerea datelor vectoriale

După ce s-a realizat procesului de georeferențiere și s-a obținut suportul cartografic definit spațial printr-un sistem de proiecție, se trece la etapa următoare, care este digitizarea. Acest proces constă în transpunerea entităților grafice de pe o hartă în format analog sau digital, în sistem vectorial digital.

Înainte de a începe digitizarea, trebuie precizat faptul că elementele ce urmează a fi digitizate trebuie create sub formă de straturi, care se realizează în cadrul programlui ArcCatalog. Aceste teme sunt fișiere de tip shapefile (.shp), și au diferite forme (punct, polilinie, poligon) în funcție de elementul ce dorește a fi digitizat.

Astfel, pentru un nou shapefile, folosind extensia ArcCatalog, se alege folderul în care urmează să fie creat și se accesează comanda New → Shapefile. Va apărea o fereastră nouă unde trebuie să alegem numele fișierului, tipul acestuia și sistemul de proiecție în care urmează a fi reprezentate datele.

Fișierele shapefile sunt însoțite de niște date tabelare pe care suita ArcGIS le stochează sub forma tabelelor atribut. În aceste tabele sunt stocate datele ce rezultă în urma procesului de digitizare, sub formă de coloane și rânduri. Se pot introduce coloane noi folosind comanda Add Field. Coloanele pot fi sub formă de cifre sau text, iar elementelor li se pot atribui proprietăți precum denumirea, tipul elementului sau altitudinea.

Vectorizarea are ca scop crearea de baze vectoriale plecând de la niște date de tip raster și se efectuează folosind programul ArcMap, mai exact tab-ul Editor. Așadar, din tab-ul Editor se alege stratul dorit, după care urmează pașii: Editor → Start editing → Create Features. În funcție de tipul shapefile-ului, se pot trasa linii, poligoane sau introduce puncte.

Pentru fiecare tip de element care a fost digiziat, s-au folosit straturi tematice în funcție de forma și mărimea acestuia. Este necesar un singur tip de strat tematic pentru reprezentarea unei categorii de elemente, dar sunt și unele excepții cand se pot realiza doua straturi tematice pentru o temă, de exemplu rețeaua de transport sub formă de shapefile → polilinie sau poligon, intravilanele localităților și clădirile în forma unui shapefile → poligon, iar apele sub formă de shapefile → poligon sau polilinie.

Pentru vectorizarea clădirilor, se creează un strat de tip poligon, se pot folosi unelte specifice formelor geometrice de elipsă și patrulater. Aceste unelte îmbunătățesc precizia și timpul necesar efectuării procesului. S-au folosit comenzi din cadrul meniului Create Features, mai precis Rectangle pentru clădiri și corpuri cu forme dreptunghiulare, respectiv Ellipse unde a fost nevoie de vectorizarea clădirilor de formă circulară sau a coșurilor și rezervoarelor.

5. Realizarea hărților

Harta este “un instrument de comunicare care transmite informații despre teme spațiale a căror dispunere se face conform cu o scară și o proiecție prestabilită, corespunzătoare cu structura spațială reală a obiectelor reprezentate” (D. Ucar, 1992).

5.1 Harta reliefului

S-a realizat harta reprezentarii reliefului la nivel de unitate administrativ teritorială pentru a evidenția mai bine configurația așezării orașului și a factorilor ce au influențat evoluția spațio- temporală a acestuia.

Realizarea acestei hărți a fost condiționată de utilizarea unui model digital de elevație (DEM), ce a fost obținut în urma misiunii SRTM (Shuttle Radar Topography Mission) din anul 2000. Această misiune a avut scopul de a genera o bază de date topografică digitală care să corespundă unei suprafețe cât mai mari de pe planeta noastră. Misiunea a fost realizată într-o perioadă de 11 zile și a constat în zborul navetei spațiale Endeavour în jurul Pământului, pe care a fost montat un sistem radar special, în componență cu două antene radar de rezoluții diferite, de 90 de metri respectiv 30. Până recent doar imaginile cu rezoluție de 90 de metri erau deschise publicului larg, dar în anul 2015 USGS a făcut o excepție, acum fiind disponibile și datele cu rezoluție mai mare, de 30 de metri, pentru majoritatea suprafețelor de pe glob.

Pentru realizarea aceastei hărți s-a folosit setul de date cu o rezoluție îmbunătățită DEM30 care a fost editat în cadrul programului ArcGIS, din care s-a decupat arealul ce corespunde limitei unității administrativ teritoriale Creaca folosind comanda Clip Raster care se găsește în meniul ArcToolbox → Data Magement Tools → Raster → Clip. Iar pentru ca decuparea să fie exact după forma unității administrativ teritotiale trebuie bifată casuță încadrată în chenarul roșu.

S-au folosirea metoda umbririi, dar și tente hipsometrice care au fost realizate direct pe datele DEM. Folosind comanda Hillshade din secțiunea Spatial Analyst Tools. Rezultatul obținut a fost un nou layer de tip raster ce s-a suprapus peste DEM cu un anumit nivel de transparență, oferind astfel o mai bună plasticitate și un efect tri-dimensional prin evidențierea culmilor și văilor.

Ca să transpună și o caracteristică de comensurabilitate hărții, a fost folosită și metoda curbelor de nivel, fiind evidențiate doar cele principale, cu o echidistanță de 100 de metri, pentru a nu încărca excesiv harta și pentru a delimita intervalele treptelor de elevație.

Astfel, prin combinarea metodelor precizate anterior, s-a dorit efectuarea unei hărți care să reușească redarea unei note de conformitate cu realitatea din teren, ale cărei caracteristici să fie cât mai ușor de interpretat.

După cum se poate observa pe această hartă, treptele altitudinale care se găsesc pe teritoriul administrativ al localității Creaca sunt cuprinse între 190 – 300 de metri. Așezările sunt construite la altitudici mici de pana la 300 de metri. Pe lângă un relief de dealuri joase favorabil comunităților umane, poziția acestora este influențată și de nevoia de acces a locuitorilor la o sursă stabilă de apă, toate localitățiile fiind dispuse în jurul albiilor râurilor ce izvorăsc de pe văile deluroase.

5.2 Hărțile ce surprind evoluția spațio-temporală

La finalul proceselor de achiziție și editare a datelor pentru fiecărui interval de timp, a urmat realizarea hărților pe baza acestor date, localitatea Creaca fiind reprezentată prin prisma mai multor etape istorice

.

6. Demografie

Populația comunei Creaca este in descreștere deoarece nu există forță de muncă existentă și nici oportunități pentru care sa rămâi în comună.

La recensământul din anul 2002 s-au înregistrat aproximativ 3.046 de persoane, iar la recensamantul din anul 2011 s-au înregistrat 2.803 locuitori, o descreștere considerabilă față de anul 2002. Cei mai mulți locuitori în anul 2011 sunt de vârsta înaintată adică de 65 de ani și peste, urmând cei cu vârsta cuprinsă între 0 – 14 ani crescând natalitatea, urmează vârsta mijlocie 35 – 44 de ani, iar ultima categorie este cea de 55 – 64 de ani.

Majoritatea locuitorilor din comună sunt de egnie română, există și o minoritate de romi , dar există si locuitori care sunt de alte egni care nu s-au facut publice.

Pentru restul de locuitori care au rămas, apartenența la egnie nu este cunoscută aceștea ne vrând sa facă public acest lucru.

În continuare am să prezint pe scurt componența confesională a comunei Creaca. În această comună majoritatea locuitorilor sunt de religie ortodoxă, dar mai există si alte religii cum ar fii: penticostală, baptistă, martorii lui Iehova. Există totuși si locuitori care sunt de altă confesiune, decât cele enumerate mai sus, și există și locuitori care au ezitat sa răspundă la această întrebare și prin urmare nu le este cunosculă confesiunea.

În încheierea acestui subiect cu demografia, am să prezint evoluția numarului de locuitori pentru comuna Creaca într-un interval de timp, după cum apare și în lucrarea lui Traian Ience și anume ,,Monografia școlilor din comuna Creaca’’.

Exemplificarea începe cu anul 1994, când se înregistreză 3017 locuitori, adica cel mai mulți, raportandu-ne la intervalul de timp ales, și se poate observa cu ochiul liber o descreștere a populației semnificativă pâna în anul 2017 când se ajunge la 2783 de locuitori. Această descreștere se datorează numarului mic de locuri de muncă și oportunități pentru cei tineri, dar și scăderii natalității.

Concluzie

Această lucrarea a fost realizată cu scopul de a evidenția evoluția spațio – temporală a teritotiului Creaca, dar și a împrejurimile acesteia, localitățiile componente ale comunei. În această lucrare am folosit date bibliografice scrise, dar și date bibliografice electonice și o serie largă de date cartografice.

Pentru a obține un rezultat cât mai precis, s-a decis realizarea analizei a trei perioade temporale, suplimentate de hărți ce descriu cât mai bine arealul localității și comunei Creaca. La realizarea hărților au fost folosite materiale cartografice cât mai actuale care au fost raportate la perioadele respective. După aceea au fost prelucrate în suita de programe ArcGIS pentru a obține produsele finale.

Motivația alegerii acestei teme a constat în curiozitatea personală asupra acetui terotriu, asupra detalilor legate de populație, dar și de dezvoltarea comunei și înspecial a localității Creaca. Am ales acest teritoriu și pentru a creea niște harți proprii legate de anumite teme și perioade, Creaca neavând nici o astfel de hartă realizată până în prezent.

Aportul personal pe care l-am adus aceste lucrări poate fii observant, evidențiat prin procesul de întocmire al materialelor cartografice cu precizie ridicată și realizarea unei analize evolutive cât mai concrete cu privire la anumite perioade discutate în lucare.

BIBLIOGRAFIE

1. Bilașco, Ș., Dohotar, V. (2009), ArcView și ArcGIS, Ghid practic, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca

2. Fodorean, I.,Man, T., Moldovan, C. (2008), Curs practic de cartografie și GIS, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Geografie, ediția a II-a., Cluj-Napoca

3. Imbroane Al., M. (2012), Sisteme informatice geografice – Structuri de date, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

4. ***Monografia Scolilor din comuna Creaca

Surse electronice

https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Creaca,_S%C4%83laj

Acasă

http://www.geo-spatial.org/download/planurile-directoare-de-tragere

http://www.geo-spatial.org/download/hartile-sovietice-50k

https://ro.wikipedia.org/wiki/OpenStreetMap

https://en.wikipedia.org/wiki/Shuttle_Radar_Topography_Mission

http://geografilia.blogspot.com/2013/07/metode-de-reprezentare-reliefului.html

http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

https://www.openstreetmap.org/search?query=creaca#map=13/47.1968/23.2342

https://www.google.com/search?q=srtm&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjCwdGTi_DiAhVIK1AKHaWEBosQ_AUIECgB&biw=1366&bih=657#imgrc=uMbC5ujgJD23_M

Istoria

http://centruturisticcreaca.ro/2015/08/

DECLARAȚIE

Subsemnatul/Subsemnata Ciupe Damaris candidat la examenul de licență/disertație la Facultatea de Geografie a Universității Babeș-Bolyai, specializarea Cartografie, declar pe propria răspundere că lucrarea de față respectă standardele de etică profesională și constituie rezultatul muncii mele, pe baza cercetărilor personale de cabinet și de teren. De asemenea, declar că informații necesare elaborării lucrării au fost obținute din surse care au fost citate și indicate, conform normelor academice, în text, la note de subsol și în bibliografia finală. Declar că lucrarea nu a fost preluată, parțial sau total, de pe siteuri de comercializare a lucrărilor de absolvire și nu a mai fost susținută de un alt absolvent al Facultății de Geografie sau a oricărei alte instituții de învățământ superior din România sau din străinătate.

Data.

Semnătura, Ciupe Damaris