Evolutia Societatilor de Investitii Financiare pe Piata de Capital In Contextul Economiei Romanesti
Evolutia societatilor de investitii financiare pe piata de capital in contextul economiei romanesti.
Cuprins ……………………………………………………………………………….. 1
Capitolul 1. Piata de capital
Piata de capital. Caracteristici ale pietei de capital ………………………………. 3
1.2. Valorile mobiliare. Caracteristicile valorilor mobiliare ………………………….. 7
1.3. Actiunile. Caracteristicile actiunilor ……………………………………………… 10
1.4. Obligatiunile. Caracteristicile obligatiunilor …………………………………….. 17
Capitolul 2. Bursa de valori mobiliare
2.1. Caracteristicile bursei de valori mobiliare ……………………………………….. 25
2.2. Bursa de valori din Romania …………………………………………………….. 26
2.2.1.Istoric. Etape in evolutia bursei ………………………………………… 26
2.2.2. Organizarea actuala a burselor de valori din Romania ………………… 31
2.2.3. Bursa de Valori Bucuresti ……………………………………………… 32
2.2.3.1. Sectiunea BVB ………………………………………………. 35
2.2.3.2. Sectiunea RASDAQ …………………………………………. 37
2.2.4. Bursa Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu ………………………… 42
2.3. Cota bursei de valori mobiliare ………………………………………………….. 44
2.4. Actorii pietei bursiere …………………………………………………………… 46
Capitolul 3. Tranzactii bursiere
3.1. Tipuri de tranzactii bursiere ……………………………………………………… 49
3.2. Segmentele pietei bursiere ……………………………………………………….. 52
3.3. Tipuri de ordine de bursa ………………………………………………………… 53
3.4. Variatiile de pret admise pentru o sedinta de tranzactionare …………………….. 55
3.5. Etapele derularii unei tranzactii ………………………………………………….. 56
Capitolul 4. Indicii Bursei de Valori Bucuresti
4.1. Caracteristicile indicilor bursieri ………………………………………………… 59
4.2. Indicii pietei de capital din Romania ……………………………………………. 62
4.2.1. Indicii Sectiunii BVB …………………………………………………. 62
4.2.2. Indicii Sectiunii RASDAQ ……………………………………………. 67
Capitolul 5. Societatile de Investitii Financiare. Studiu de caz: SIF Moldova
5.1. Informatii generale ……………………………………………………………… 70
5.2. Indeplinirea obiectivelor ………………………………………………………… 71
5.2.1. Indeplinirea obiectivelor generale si a indicatorilor strategici ………… 71
5.2.2. Indeplinirea obiectivelor finaciare …………………………………….. 75
5.3. Situatia economico-finaciara ……………………………………………………. 81
5.3.1. Patrimoniul ……………………………………………………………. 81
5.3.2. Contul de profit si pierdere ……………………………………………. 82
5.3.3. Fluxurile de trezorerie …………………………………………………. 83
5.3.4. Principalii indicatori economici ……………………………………….. 84
5.3.5. Repartizarea profitului ………………………………………………… 85
5.3.6. Realizarea BVC 2006 …………………………………………………. 85
5.4. Managementul riscului ………………………………………………………….. 89
5.5. Incadrarea in reglementarile legale referitoare la nivelele de detinere permise …. 91
5.6. Realizarea obiectivelor non-financiare in 2006. Situatia litigiilor ………………. 93
5.7. Relatiile cu actionarii si cu institutiile pietei de capital …………………………. 102
Respectarea principiilor de guvernanta corporativa
5.8. Activitatea de audit intern ………………………………………………………. 103
5.9.Politica de dividende a SIF Moldova ……………………………………………. 104
5.10.Evenimente importante …………………………………………………………. 106
Capitolul 6. Predictii si estimari ale evolutiei Societatilor de Investitii Financiare in
contextul integrarii europene.
Prezentarea Societatilor de Investitii Financiare …………………………………. 107
Rezultatele economice …………………………………………………………… 108
Capitaluri ………………………………………………………………………… 111
Indicatori financiari ……………………………………………………………… 115
Evolutia actiunilor la bursa. Dividende ………………………………………….. 117
Concluzii ………………………………………………………………………… 121
Anexe ………………………………………………………………………………… 126
Anexa nr.1 Structura portofoliului SIF Moldova
Anexa nr.2 Portofoliul SIF Moldova functie de sectoarele de activitate
Anexa nr.3 Bilant contabil al SIF Moldova pe 2006. Situatia patrimoniului
Anexa nr.4 Bilant contabil al SIF Moldova pe 2006. Contul de profit si pierdere
Anexa nr.5 Realizarea BVC al SIF Moldova pe 2006
Anexa nr.6 Plata dividendelor catre actionarii SIF Moldova pe ultimii 3 ani
Anexa nr.7 Cadrul legislativ al functionarii pietei de capital din Romania
Anexa nr.8 Definire indicatori financiari
Anexa nr.9 Bibliografie
Capitolul 1. PIATA DE CAPITAL
1.1. Piața de capital. Caracteristici
Înfăptuirea procesului de restructurare si modernizare a economiei romanești, de dezvoltare a potențialului ei productiv si trecerea treptata la economia de piața solicita importante resurse financiare. Activitatea de descentralizare a economiei si de privatizare a acesteia determina noi modalități de mobilizare a capitalurilor, in care emisiunea si plasarea de acțiuni si obligațiuni vor deține un loc important pe piața de capital din România.
Piața de capital sau piața valorilor mobiliare reprezintă ansamblul relațiilor si mecanismelor prin care se realizează transferul fondurilor de la cei care dețin surplus de capital (investitori), către cei care au nevoie de capital (emitenți, investitori), prin intermediul unor instrumente specifice (valori imobiliare) si al unor operatori specifici (societăți de servicii de investiții financiare-SSIF-uri).
Din aceasta definiție rezulta ca existenta si funcționalitatea pieței de capital presupun întrunirea unui complex de împrejurări, printre care esențiale sunt:
existenta unui surplus de capital la indemana unor agenți economici;
disponibilitatea volitiva manifestata a detinatorilor surplusului pentru a-l investi;
existenta unor agenți care au nevoie de capital;
existenta operatorilor specifici.
Demarcațiile stricte in ceea ce privește locul si rolul pieței de capital in ansamblul mecanismelor economice nu sunt deosebit de eficiente in contextul mobilității excesive a tabloului economic general al zilelor noastre: se vorbește deopotrivă despre piața financiara, piața monetara, piața interbancara, piața scontului, piața asigurărilor, instituții cărora le corespund operatori specifici precum băncile, societățile de asigurare, casele de scont si resort, etc.
Piața de capital reprezintă pârghiile prin intermediul cărora se mărește capitalul necesar agenților economici in vederea acoperirii nevoilor curente si se asigura finanțarea dezvoltării acestora. O descriere exhaustiva a trasatorilor este aproape imposibila, mai utila este prezentarea acestor trăsături prin ceea ce este esențial:
Produsele pieței au o anume specificație, reprezentata prin negociabilitate si transferabilitate. Pe piața de capital, acțiunea de a lua bani (fonduri) sau de a da bani (a investi) se realizează prin utilizarea unor instrumente (produse) specifice, denumite valori mobiliare; negociabilitatea si transferabilitatea sunt de fapt caracteristicile valorilor mobiliare.
Produsele pieței sunt instrumente pe termen lung. Aceasta trăsătura releva o alta distincție intre piața monetara si piața valorilor mobiliare si anume: durata diferita de timp a atragerii banilor. Pe piața de capital, banii sunt atrași pe o perioada mai mare de un an, deci pe termen mediu si lung.
Pe piața de capital, intermediarii joaca un rol important in privința punerii in contact a emitenților cu investitorii care doresc sa cumpere. Este foarte important de reținut ca nu emitenții isi asuma riscul investiției, ci investitorii.
Piața de capital oferă modalităti de investire, respectiv de atragere a capitalului prin utilizarea fondurilor nebancare. Astfel ca o alternativa la construirea de depozite bancare, investitorii pot achiziționa valori mobiliare, iar emitenții, pentru a nu apela la credite bancare, pot atrage capital prin emisiunea de valori mobiliare.
Pe piața de capital exista doua fluxuri pe baza cărora se aloca si se realoca resursele:
fluxul care „curge” dinspre unitățile in deficit de resurse si care emit valori mobiliare (emitenți) si totalitatea unităților care au surplus de resurse (investitori);
fluxul dinspre cei care poseda valori mobiliare, dar care au nevoie de lichidităti (investitori) si cei care au surplus de resurse bănești (investitori) si doresc sa cumpere valori mobiliare de la alți investitori.
In ceea ce privește primul flux, el se mai numește si fluxul „valori mobiliare versus bani”; cel de al doilea se numește „bani versus valori mobiliare”.
Piața de capital are o serie de trăsături specifice si un număr de segmente.
Prin prisma producerii si comercializării valorilor mobiliare, piața de capital cuprinde doua segmente distincte:
piața primara (primary market) – piața pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima oara, asigurând întâlnirea cererii cu oferta de titluri, permițând finanțarea agenților economici si a colectivităților publice. Este mijloc de distribuire si plasament de titluri;
piața secundara (secondary market ) – piața pe care sunt tranzacționate valori mobiliare aflate deja in circulație, având rolul de concentrare a cererii si ofertei derivate, asigurând lichiditatea si mobilitatea economiilor investite, pentru investitorii care doresc sa-si recupereze fondurilor investite in valori mobiliare sau sa-si schimbe portofoliile înainte de data scadentei. Este o piața deschisa si publica.
Piața primara – constituie piața pe care se emit si se tranzacționează valori mobiliare ce conferă drepturi posesorilor in calitate de primi deținători si care sunt cei ce furnizează fonduri solicitanților, emitenții, finanțând astfel agenții economici.
Aceasta piața are rolul de a transforma activele financiare pe termen scurt in capitaluri pe termen lung. Oferă deci solicitanților posibilități de majorare a capitalului social, de împrumut de capital, de transformare a societăților închise in societați deschise, publice.
Piața secundara – asigura lichiditatea si mobilitatea economiilor, dând posibilitatea investitorilor de a vinde sau cumpăra noi valori mobiliare si de a negocia prin intermediul burselor de valori cantitatea si prețul acestora.
Piața are câteva trăsături prin care asigura :
lichiditatea pieței – prin concentrarea cererii si ofertei derivate după ce piața valorilor mobiliare primare s-a constituit;
stabilitatea cursului – pe piețele de capital mature prețul este corelat cu indicatorii de rentabilitate ai societații cotate si fluctuează intre anumite limite prestabilite;
protecția investitorilor – prin reglementarea, supravegherea si transparenta pieței.
In acest context, piața este reglementata si trebuie sa asigure potențialilor investitori anumite drepturi, aceasta insa prin asigurarea unor servicii specifice, anume:
oferirea de informații referitoare la produsele ce se tranzacționează;
oferirea de informații referitoare la emitenți;
oferirea de informații referitoare la cantitatea, nivelul si mișcările prețului produselor.
Cele doua piețe se influențează reciproc, piața secundara neputând exista fără piața primara iar piața primara influențează capacitatea pieței secundare de a transfera valori mobiliare si de a le transforma in lichidități.
Piețele de capital financiar funcționează pe baza cererii si a ofertei exprimate liber pe piața:
cererea se exprima prin titlurile de valoare existente pe piața si poate avea caracter structural, daca are ca obiectiv dezvoltarea agenților economici (programe de investiții puse in opera prin majorări de capital) sau caracter conjunctural, daca piața este pusa in mișcare de necesitați ocazionale de capital;
oferta se materializează prin punerea in vânzare a titlurilor de către detinatorii de valori mobiliare.
Locul unde se întâlnesc cele doua, oferta si cererea este bursa de valori, care este instituția autorizata pentru a asigura locul si mijloacele specifice pentru vânzarea/cumpărarea de titluri de valoare, intermedierea tranzacțiilor cu titluri si alte operațiuni definite de lege.
Clasificare piețe.
După obiectul tranzacțiilor care pot avea loc pe piața de capital sunt delimitate mai multe tipuri de piața:
piața acțiunilor – piața pentru acțiuni comune si preferențiale;
piața ne si preferențiale;
piața obligațiunilor – piața ce reprezintă dreptul de creanța al proprietarului asupra emitentului;
piața contractelor la termen (Futures) – piața unde instrumentul tranzacționat este contractul la termen – contract standardizat care creează pentru parți obligația de a vinde sau de a cumpăra un activ suport la data scadentei si la un preț convenit la momentul încheierii tranzacției;
piața opțiunilor (Options) – piața pe care instrumentul tranzacționat este contractul de opțiuni – contract standardizat care, in schimbul plații unei prime, creează pentru cumparatorul opțiunii dreptul, dar nu si obligația, de a cumpăra sau vinde un anumit activ suport la un preț prestabilit, numit preț de exercitare, pana la sau la data expirării.
După modul de formare al prețului valorilor mobiliare, putem avea mai multe tipuri de piața:
piața de licitație – unde tranzacționarea este condusa de o parte terța – agentul de piața, menționându-se atât pentru cerere cit si pentru oferta prețul si cantitatea; aceasta piața este impersonala si este organizata având reguli fixe de tranzacționare, funcționând intr-un sediu – localizare fizica centrala unde tranzacționarea se realizează, de regula , prin licitație;
piața de negocieri – unde cumparatorii si vinzatorii negociază intre ei prețul si volumul valorilor mobiliare fie direct, fie prin intermediul unui broker sau dealer – piața la ghișeu OTC (Over-the-Counter);
Funcție de momentul finalizării tranzacțiilor :
piața la vedere – unde valorile mobiliare sunt tranzacționate pentru livrare si plata imediata – de la o zi la o saptamâna conform reglementarilor, așa numita piața cu plata cash;
piața la termen – livrarea titlurilor si efectuarea plații se realizează la o data ulterioara la termen ferm sau termen condiționat
1.2. Valori mobiliare. Caracteristici
Din punct de vedere economic, orice bun material dotat cu o valoare estimabilă in bani, se încadrează obligatoriu în una din următoarele două categorii:
bunuri funciare sau imobiliare – înțelegând prin aceasta proprietatea asupra pământului, respectiv a clădirilor;
bunuri mobiliare – caracterizate prin mobilitatea lor, dată de trecerea fizică de la un proprietar la altul.
Din punct de vedere juridic nu toate bunurile mobile si purtătoare de valoare sunt considerate valori mobiliare, de exemplu tablourile, bijuteriile, piesele de mobilier .
Toate activele reprezintă bunuri care au valoare pentru detinatorul lor si pot fi clasificate astfel:
active reale – reprezentate de bunuri corporale si necorporale si care utilizate in procesul economic au capacitatea de a produce venituri viitoare;
active financiare – care pot fi la rândul lor:
– active bancare – produc dobânzi ;
– active nebancare – ce rezulta din plasamente pe termen scurt, cu caracter negociabil si foarte lichide;
– active de capital – ce rezulta din plasamente pe termen mediu si lung, cu caracter negociabil si care aduc venituri din dobânzi, dividende sau din diferențele de preț rezultate din prețul de vânzare si prețul de cumpărare.
Ținând cont de aceasta clasificare, valorile mobiliare sunt considerate titluri financiare, de capital ( securities ).
Valorile mobiliare sunt deci instrumente negociabile, emise in forma materializata sau dematerializată, evidențiată prin înscrisuri purtând diferite denumiri (hârtii de valoare, titluri de valoare etc.) si care conferă titularului anumite drepturi:
patrimoniale: dreptul de proprietate;
nepatrimoniale: dreptul la vot, dreptul de preempțiune, dreptul de control si informare, dreptul de a incasa dividende;
de creanța.
Valorile mobiliare pot fi : acțiuni, obligațiuni, instrumente financiare derivate, orice alte titluri de credit încadrate in aceasta categorie de organul de reglementare din tara, respectiv Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare.
Din punct de vedere al caracteristicilor, valorile mobiliare se împart in trei categorii:
valori mobiliare primare;
valori mobiliare derivate;
valori mobiliare sintetice.
Titlurile de valoare primare sunt cele emise de utilizatorii de fonduri pentru mobilizarea capitalului propriu (acțiunile) si cele folosite pentru atragerea capitalului de împrumut (obligațiunile). Caracteristica definitorie a acestor titluri este că asigură mobilizarea capitalului pe termen lung de către utilizatorii de fonduri si dau deținătorilor lor, drepturi asupra veniturilor bănești nete ale emitentului.
Acțiunile sunt valori mobiliare emise de o societate comercială si reprezintă o cotă parte din capitalul social al unei societăți si care încorporează drepturi sociale si patrimoniale.
Acțiunile acordă proprietarului anumite drepturi de control asupra gestiunii patrimoniului social, dreptul de a primi în fiecare an o cota parte din profitul net, sub formă de dividende, dreptul la o cota parte din activul net existent, în cazul în care societatea emitentă este lichidată. Datorită veniturilor diferite de la an la an pe care le aduc acțiunile, in funcție de activitatea economico-financiara a societății respective, acestea se numesc si valori mobiliare cu profit variabil.
Obligațiunile (numite si titluri de renta dacă sunt emise de către stat) sunt titluri reprezentate prin dreptul de creanța al proprietarului titlului respectiv asupra emitentului. Proprietarul unei obligațiuni este o persoană care a împrumutat o anumită sumă de bani emitentului (statul, o colectivitate publica, societate națională sau privata), obligându-l astfel, pe cel împrumutat de a-l remunera, prin vărsarea periodica a unei sume proporționale cu totalul împrumutului si care se numește, de obicei, dobândă.
Împrumutul este rambursabil fie intr-o singură transă fie in mai multe transe, plătite in conformitate cu o înțelegere prealabila, materializata printr-un tabel de amortismente periodice, eșalonate încă de la emisiunea titlului.
Datorită venitului fix pe care îl aduc obligațiunile, acestea se numesc valori mobiliare cu venit fix. Prin emisiunea si negocierea lor pe piețe primare si secundare de capital sunt mobilizate activele financiare disponibile la investitori si redistribuite societăților publice si private.
Valorile mobiliare emise de stat sunt alte tipuri de titluri primare:
– bilete de tezaur – având rolul de a acoperi împrumuturi pe termen scurt efectuate de guvern;
– bonuri de tezaur – având rolul de a acoperi cheltuieli generale ale bugetului de stat, împrumuturile fiind pe termene de la unu la zece ani;
– obligațiuni de stat – emise de trezorerie, între zece si treizeci de ani, purtătoare de dobânda;
– obligațiuni municipale ( comunale ) – emise de unități ale administrației locale pentru a efectua de obicei anumite investiții structurale.
Titlurile de valoare derivate sunt produse bursiere, rezultate din contracte încheiate intre emitent si beneficiar si care dau dreptul cumpărătorului asupra unor active ale emitentului, la o anumită scadenta viitoare, în condițiile stabilite prin contract. Valoarea de piața a acestor titluri depinde de activele la care se referă. Exista două categorii de titluri derivate:
contracte viitoare (Futures);
opțiunile (options).
Contractul “Futures” este o înțelegere între două părți de a vinde/cumpăra un anumit activ la un preț prestabilit, cu executarea contractului la o dată viitoare.
Contractele Options sunt contracte între un vânzător si un cumpărător, care dau acestuia din urmă dreptul, dar nu si obligația, de a vinde sau a cumpăra un anumit activ la o dată viitoare, drept obținut in schimbul plătii către vânzător a unei prime.
Titlurile de valoare sintetice ( basket securities ) rezultă din combinarea de către societățile financiare a unor active diferite si crearea pe aceasta bază a unui instrument de plasament nou.
O categorie aparte de active artificiale o reprezintă titlurile financiare de tip cos, care au la bază o selecție de titluri financiare primare, combinate astfel încât să rezulte un produs bursier standardizat. Cele mai cunoscute titluri de acest fel sunt contractele pe indici de bursă.
1.3. Acțiunile. Caracteristici
Acțiunile sunt titluri financiare emise de o societate comerciala denumita emitent, tranzacționabile, ce reprezintă partea din capitalul social deținuta de o persoana fizica sau juridica.
Acțiunile tranzacționate la bursa sunt cele mai populare plasamente pe piața de capital pentru ca ele reprezintă un echilibru optim intre riscul asumat (mai mare decât in cazul obligațiunilor dar totodată mai coborât decât in cazul instrumentelor derivate) si câștigul potențial a fi obținut (peste dobânda la obligațiuni dar mai coborât decât cel teoretic in cazul speculațiilor cu contracte Futures).123
Acțiunile reprezintă, conform celor mai uzuale definiții, o participare in capitalul social al unei companii. Acționarii dețin un drept de proprietate asupra activelor nete ale firmei respective, desigur proporțional cu numărul de acțiuni deținute.
Acționarii au dreptul sa fie informați cu privire la activitatea companiei, sa participe la Adunarea Generala a Acționarilor si sa voteze cu privire la deciziile ce se iau in acest organism si sa încaseze dividende daca societatea a avut profit. De cealaltă parte insa, daca societatea are o evoluție negativa si ajunge in incapacitate de plata (faliment), acționarii sunt ultimii care sunt despăgubiți, după ce se plătesc datoriile la stat si către salariați, după rambursarea creditelor bancare si răscumpărarea obligațiunilor emise. Din acest motiv se considera ca gradul de risc al unei dețineri de acțiuni este mai mare decât in cazul cumpărării de obligațiuni pentru ca in caz de faliment, un deținător de obligațiuni este despăgubit înaintea acționarului.
Clasificare. Exista mai multe criterii de clasificare a acțiunilor in funcție de caracteristicile acestora, astfel:
funcție de drepturile conferite:
-actiune ordinara: nu conferă nici un drept suplimentar detinatorului sau;
-actiune privilegiata: conferă detinatorului drepturi speciale (in general drepturi la o cota suplimentara din profit, drept de vot suplimentar);
funcție de valoarea de circulație:
-valoare nominala: valoarea la emisiune, înscrisa pe titlu;
-valoare de piața: valoarea cu care se tranzacționează titlul de valoare;
funcție de forma de prezentare:
-actiuni la purtător: pe care nu este înscris numele acționarului ci numai drepturile sale, se transmite prin simpla înmânare;
-nominative: sunt înscrise pe titlu datele sale de identificare, necesita un intermediar pentru tranzacționare;
-nominative legate: vânzarea se face numai cu acordul emitentului.
Cele mai întâlnite tipuri de acțiuni sunt acțiunile comune si acțiunile preferențiale.
Acțiunile comune (COMMON STOCK) prezintă toate drepturile si caracteristicile: drept de proprietate asupra patrimoniului companiei conform cu numărul de acțiuni deținute, drept de vot in Adunarea Generala a Acționarilor (AGA) si dreptul de a incasa dividend daca societatea încheie exercițiul financiar anual cu profit si in AGA se hotărăște repartizarea de dividend. Acest dividend este așadar variabil in funcție de rezultatele si politica pe care o are compania (de a investi in dezvoltarea activității sau de a plăti dividende acționarilor).
Acțiunile preferențiale presupun in general un dividend fix precizat încă de la început, care este încasat in totalitate in fiecare an in care compania a realizat profit, dar in același timp o limitare sau eliminare totala a dreptului detinatorilor de a participa la Adunarea Generala a Acționarilor si de a vota. Așadar o companie promite plata cu regularitate a unui dividend mai ridicat pentru acționarii care cumpăra acțiuni preferențiale, dar aceștia nu au dreptul sa se implice in nici un fel in activitatea acesteia si nu pot influenta deciziile ce se iau in AGA.
Acțiunile preferențiale (PREFERRED STOCK) reprezintă participația acționarilor in societate, dar au caracteristici deosebite ce le disting de cele ordinare, anume acționarii preferențiali au dreptul la dividende fixe, care se plătesc înaintea dividendelor la acțiunile ordinare. Acești acționari nu au drept de vot.
Acțiunile preferențiale pot fi de mai multe feluri:
cumulative – reprezentând de fapt dividende neplătite din anii precedenți, se cumulează si se plătesc înaintea celor ordinare;
noncumulative – dividendele neplătite nu se pot cumula;
participative – la dividendul prestabilit se adaugă in plus un anumit procent din dividendul acțiunilor comune;
nonparticipative – dividendul e fix, prestabilit la emisiune;
cu dividend variabil – care se exprima sub forma procentuala, ajustabila in funcție de dobânda la zi sau inflația;
prioritare ( acțiuni senioare ) – plata se efectuează înaintea tuturor acțiunilor preferențiale, se acorda de obicei unor acționari care au adus servicii importante firmei;
convertibile – la cererea deținătorului se pot transforma in acțiuni comune, aceasta ducând la diluarea dreptului de vot, in consecința fiind obligatoriu sa se obțină aprobarea acționarilor posesori de acțiuni comune;
răscumpărabile (call clause) – emitentul isi rezerva dreptul de a le răscumpăra de pe piața la un preț prestabilit, stingând obligația emitentului fata de investitor;
revocabile (put clause) – oferă dreptul emitentului de a le răscumpăra de pe piața.
Atunci când acțiunile comune se tranzacționează la bursa concomitent cu acțiunile preferențiale, cotațiile lor sunt destul de diferite si trebuie spus ca acțiunile au o valoare nominala egala cu suma pe care ele o reprezintă in capitalul social al companiei. Valoarea nominala este doar o convenție si nu prezintă un punct de referința pentru a aprecia prețul corect al acțiunii respective.
De asemenea, este important de precizat faptul ca durata de viata a acțiunilor comune este nelimitata, spre deosebire de obligațiuni care au o durata de viata limitata (chiar daca in unele cazuri ea poate fi si de 20-30 de ani).
Investiția in acțiuni listate la bursa se face atât pentru dividendele ce ar putea fi obținute, cat si pentru creșterile anticipate ale prețului de tranzacționare. Înainte de a cumpăra acțiuni intr-o societate este necesara o informare cu privire la domeniul in care activează, structura acționariatului, performantele financiare, cadrul legislativ, etc.
In calcule se utilizează anumite modalități pentru a stabili valoarea acțiunii:
valoare patrimoniala:
– valoare contabila = activ net / nr. de acțiuni;
Activ net = Activ total – Datorii totale
– valoare intrinseca = activ net corectat / nr. de acțiuni;
Activ net corectat = Activ net ± Corecții
valoare de rentabilitate:
– valoare financiara = dividend/rata medie a dobânzii;
– valoare de randament = profil net pe acțiune/ rata medie a dobânzii.
Practic, prețul de tranzacționare al acțiunilor poate fi influențat de o larga gama de factori dintre care merita amintiți cel puțin următorii: evoluția generala a economiei si a pieței de capital, știrile oficiale transmise de companie (cu privire la câștigarea de noi contracte de desfacere, pătrunderea pe noi piețe zonale, investiții, schimbări ale conducerii, modificarea structurii acționarilor semnificativi, profiturile obținute etc.), estimările analiștilor transmise prin rapoartele de analiza întocmite de aceștia si transmise clienților instituționali sau chiar publicate, articole de presa, sentimentul general al investitorilor si psihologia pieței, semnale de analiza tehnica etc.
Drepturi ale acționarilor.
Dintre drepturile generale ale acționarilor prezentam câteva:
– dreptul de vot in AGA, in general numărul de voturi este dat de numărul de acțiuni deținute, dar sunt si societăti la care numărul de voturi este limitat prin anumite mecanisme;
– dreptul de vot nu poate fi transmis unor terți, dar poate fi împuternicita o alta persoana sa voteze in numele acționarului prin procura speciala, în condițiile prevăzute de statutul societății si de cele doua legi menționate mai sus;
– participarea la majorarea capitalului social al societății respective, in calitate de acționar preexistent la data aprobării majorării capitalului social, conform dreptului de preempțiune;
-transferul acțiunilor – acționarii au dreptul de a tranzacționa sau cesiona acțiunile lor altor persoane, fără restricții; in cazul societătilor închise primează regula impusa de statutul societății aprobat de acționari in Adunarea Generala a Acționarilor;
– răspunderea va fi limitata la pierderea valorii acțiunilor lor, in cazul in care societatea comerciala va da faliment;
– acționarii au dreptul la dividend, in condițiile realizării de profit si aprobării acordării acestuia de către Adunarea Generala a Acționarilor;
– acționarii are dreptul să primească, la cerere, o copie după situația finaciara anuală a societății (bilanțul exercițiului încheiat, contul de profit si pierderi, Raportul Consiliului de administrație, Raportul cenzorilor);
– in cazul in care societatea se dizolva sau dă faliment, acționarii au dreptul la repartizarea activului rămas după acoperirea pasivului exigibil.
Dreptul de subscriere
Uneori companiile tranzacționate la bursa au nevoie sa atragă fonduri bănești suplimentare pentru a-si finanța programul de investiții in dezvoltarea capacitaților de producție, motiv pentru care inițiază operațiuni de majorare de capital.
Dreptul de a subscrie in cazul majorării capitalului social, drept pe care-l au acționarii existenți la data ședinței in care se aproba aceasta majorare sau dreptul de a primi acțiuni noi, in cazul includerii in capitalul social a unor fonduri (reevaluarea patrimoniului, preluarea unor active cu titlu gratuit etc.) este un drept consfințit de Legea nr. 31/1990 a societăților comerciale si Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, drept echivalent cu valoarea teoretica a dreptului de subscriere (Vtds), care se calculează cu următoarea formula de calcul:
Vtds = Cursul acțiunii preexistente – Cursul teoretic al acțiunii nou emise
C N + Cn n
Cursul teoretic al acțiunii nou emise = ,
N + n
Unde: C – cursul acțiunilor preexistente;
N – numărul de acțiuni preexistente;
Cn – valoarea acțiunii nou emise;
n – numărul de acțiuni nou emise.
In cadrul dreptului acționarilor preexistenți de a primi acțiuni gratuite se calculează valoarea teoretica a dreptului de atribuire (Vtda):
Vtda = Cursul acțiunii preexistente – Cursul teoretic al acțiunii nou emise
C N
Cursul teoretic al acțiunii nou emise = ,
N + n
Unde: C – cursul acțiunilor preexistente;
N – numărul de acțiuni preexistente;
n – numărul de acțiuni nou emise.
Valoarea nominala a acestor acțiuni nou emise este de regula egala cu cea a acțiunilor anterior emise, dar prețul la care ele sunt vândute către cei interesați este determinat in raport cu valoarea pe acțiune a activelor nete ale companiei. Așa se face ca de regula prețul de emisiune al noilor acțiuni este mai mare decât valoarea nominala, diferența numindu-se prima de emisiune. Pentru a stimula insa interesul investitorilor de a cumpăra aceste acțiuni nou emise, prețul lor de emisiune este, de regula, stabilit de conducerea companiei la un nivel inferior prețului curent de piața.
Pentru a da posibilitatea acționarilor deja existenți sa isi conserve cota deținuta in companie, aceștia beneficiază de dreptul de a subscrie primii acțiunile nou emise. Acest drept se numește drept de preferința (drept de preempțiune). In funcție de numărul de acțiuni cu care se face majorarea de capital si de numărul de acțiuni vechi deținute fiecare acționar primește un anumit număr de drepturi de preferința. Aceste drepturi de preferința sunt titluri de valoare, la fel ca si acțiunile sau ca obligațiunile, si pot fi păstrate sau pot fi vândute, ele tranzacționându-se la bursa.
Cele mai importante caracteristici ale drepturilor de preferința sunt durata de viata limitata si faptul ca singurul avantaj pe care îl oferă este dreptul de a subscrie un anumit număr de acțiuni noi la prețul de oferta.
De regula, drepturile de preferința sunt emise la puțin timp după ce Adunarea Generala a Acționarilor aproba inițierea procedurilor de majorare a capitalului prin aport de numerar si expira cu câteva zile înaintea începerii subscrierilor efective. Exista astfel o perioada de câteva săptămâni in care acționarii vechi care au dobândit aceste drepturi de preferința se pot decide daca sa le vândă pe piața la prețul la care ele se tranzacționează sau sa le păstreze si sa subscrie la majorarea de capital. Prețul de piața al drepturilor de subscriere este in majoritatea timpului foarte apropiat de nivelul rezultat din calculul matematic făcut pornind de la prețul de piața al acțiunii respective, prețul de oferta si numărul de drepturi necesare pentru a subscrie o acțiune noua.
Principiul care sta la baza acestui calcul este acela ca unui investitor ar trebui sa-i fie perfect indiferent daca achiziționează acțiunea veche de pe piața la prețul curent de cotare sau dimpotrivă, cumpăra dreptul de subscriere si apoi subscrie o acțiune noua. Efortul financiar ar trebui sa fie absolut identic, indiferent de varianta aleasa. Din aceasta ecuație rezulta prețul corect de piața al dreptului de subscriere.
Dividendul este partea din profitul net care se atribuie anual fiecărui deținător al unei acțiuni. Se aproba de către Adunarea Generala a Acționarilor odată pe an, la încheierea exercițiului financiar, funcție de numărul de acțiuni deținute si de tipul acțiunilor(ordinare sau preferențiale).
Sunt mai multe tipuri de dividend, funcție de momentul atribuirii sau de natura acțiunilor, de modul de calcul:
primul dividend: atribuit proporțional cu capitalul deținut;
dividend fix: atribuit acțiunilor privilegiate, înainte de distribuirea primului dividend;
dividend provizoriu: atribuit in cursul anului ca avans din primul dividend;
dividend global: suma rămasa din profitul net după ce s-a făcut repartizarea pentru dezvoltarea societății;
supradividend, repartizat acționarilor peste nivelul dividendului normal, in perioadele de prosperitate: dividend global – dividend fix – primul dividend.
Calculul dividendului se face funcție de profitul net înregistrat, după ce au fost făcute vărsămintele legale la impozitul brut, prelevările la rezervele legale si fonduri de dezvoltare, suma rămasa se împarte la numărul de acțiuni emise de emitent si se exprima in lei/acțiune :
Profit net – Rezerve legale – Fonduri de dezvoltare
Dividend = Numărul de acțiuni emise
Conform prevederilor legale in vigoare, in adunarea generala a acționarilor (AGA) se hotărăste atât valoarea dividendului cat si perioada când se face plata acestuia si modalitățile de plata puse la dispoziția acționarilor. Hotărârea se publica in Monitorul oficial partea a IV-a si in ziare de larga răspândire in zona emitentului, aceasta pentru a garanta o cat mai buna informare a acționarilor.
Termenul limita de plata al dividendelor este, potrivit Legii nr. 31/1990 modificata art.238, nu mai mare de 6 luni de la data ședinței AGA, administratorii emitentului trebuind sa facă dovada comunicării tuturor datelor necesare in presa.
1.4. Obligațiuni. Caracteristici
Obligațiunile nu sunt altceva decât un împrumut acordat pentru un anumit timp bine determinat, la o dobânda fixa sau variabila dar precizata clar încă din momentul emiterii obligațiunilor si care se poate transfera unui terț prin vânzare pe piața bursiera, spre deosebire de acțiuni care presupun o participare la capitalul social al companiei respective.
Obligațiunile sunt emise de către companiile care au nevoie de finanțare si care încearcă sa o obțină mai ieftin decât s-ar putea împrumuta de la banca, evitând astfel alternativa unei majorări de capital care ar presupune o posibila diluare a drepturilor de vot si a beneficiilor acționarilor existenți deja si in același timp apariția de noi acționari in cadrul companiei.
O emisiune de obligațiuni este considerata mai ieftina așadar, nu numai fata de alternative împrumutului bancar ci si fata de cea a emiterii de noi acțiuni pentru ca de-a lungul timpului s-a constatat, din punct de vedere statistic, faptul ca dividendele plătite in cazul in care s-ar emite noi acțiuni sunt mai costisitoare decât dobânzile datorate detinatorilor de obligațiuni.
Emitenții de obligațiuni pot fi instituții ale administrației publice centrale sau locale – obligațiunile de stat, obligațiunile municipale, obligațiuni emise de consiliile județene sau companii private, caz in care ele poarta denumirea de obligațiuni corporative.
Riscul in cazul obligațiunilor emise de administrațiile publice centrale si locale este foarte redus pentru ca este greu de imaginat ca acestea vor intra in incapacitate de plata si nu vor putea rambursa împrumutul obligator, in timp ce obligațiunile corporative comporta un risc ceva mai ridicat.
Clasificarea obligațiunilor se face după mai multe criterii, astfel:
a) obligațiuni clasice:
după forma:
– materializate – emise pe suport de hârtie
– dematerializate – emise prin înscriere in cont, pe suport magnetic;
după modul de identificare:
– la purtător – revin purtătorului, sunt materializate;
-nominative- specificat numele posesorului, materializate/dematerializate;
după tipul de venit :
– cu dobânda – emise la valoarea nominala, returnabila la scadenta, la care se adaugă o dobânda ce reprezintă venitul investitorului;
– cu cupon zero (cu discount)-emise la un preț mai mic decât valoarea nominala si care se returnează la scadenta, diferența reprezentând venitul investitorului;
după gradul de protecție:
– garantate – cu anumite active;
– negarantate – emise fără o garanție dar care se bazează pe încrederea de care se bucura emitentul.
b) alte tipuri de obligațiuni:
obligațiuni cu bonuri de subscriere – permite achiziționarea ulterioara, la un preț fixat dinainte, de acțiuni ale emitentului;
obligațiuni de participație – rata dobânzii si prețul de rambursare sunt stabilite la un preț minim in momentul emisiunii, putând fi majorate ulterior ;
obligațiuni convertibile in acțiuni – detinătorul, in cadrul unui termen stabilit prin contractul de emisiune, isi poate exprima opțiune de convertire a obligațiunilor in acțiuni;
obligațiuni indexate – se aplica o indexare aspra dobânzii, asupra prețului de rambursare, asupra ambelor elemente;
obligațiuni cu dobânda variabila – se modifica rata dobânzii pe durata de viata a obligațiunii
obligațiuni speciale cu cupon ce poate fi reinvestit – OSCAR – detinătorul putând alege intre a primi cupon cu dobânda in numerar sau a primi obligațiuni identice cu cele inițiale.
c) valori mobiliare emise de stat:
bilete de tezaur – având rolul de a acoperi împrumuturi pe termen scurt efectuate de guvern;
bonuri de tezaur – având rolul de a acoperi cheltuieli generale ale bugetului de stat, împrumuturile fiind pe termene de la unu la zece ani;
obligațiuni de stat – emise de trezorerie, intre zece si treizeci de ani, purtătoare de dobânda;
obligațiuni municipale ( comunale ) – emise de unitatea ale administrației locale
Ca si acțiunile, obligațiunile au diferite caracteristici. Cele mai importante caracteristici sunt:
datele de plata ale dobânzii si de rambursare a împrumutului obligator;
cuponul.
Astfel, unele emisiuni obligatore plătesc periodic cuponul / dobânda, fie trimestrial, fie semestrial. In mod similar si suma împrumutata poate fi rambursata in mai multe etape pe parcursul duratei de viata a obligațiunilor. Aceasta vine atât in sprijinul companiei emitente care rambursând in mai multe transe va plați astfel o dobânda din ce in ce mai redusa ca suma totala, cat si in ajutorul detinatorilor, care astfel isi transforma gradual in lichidităti plasamentul astfel făcut, mai devreme de data scadentei finale, putându-se orienta către noi oportunităti de plasament oferite de piața.
Invers sunt obligațiunile care plătesc toata dobânda in final si rambursează integral suma împrumutata la data scadentei. Acestea poarta denumirea de obligațiuni cu cupon zero pentru ca nu plătesc nimic pe parcurs ci returnează totul doar la scadenta obligațiunilor.
Exista avantaje si dezavantaje. Pe de o parte, compania emitenta se poate folosi o perioada mai îndelungata de bani, pentru ca nu face nici un fel de plați in avans, dar pe de alta parte dobânda plătita este mai mare si efortul financiar la data rambursării este dificil de susținut.
Sunt diferențiate funcție de modalitatea de calcul a dobânzii. Astfel, in unele situații dobânda este fixa, indiferent de evoluția pieței monetare iar in alte situații se practica o dobânda variabila, calculata si anunțata periodic (trimestrial sau semestrial de exemplu). Pentru perioadele de creștere a dobânzii monetare, este avantajos pentru companie sa se împrumute la dobânzi fixe, iar pentru investitori aceasta situație este una nedorita. In anii in care dobânda pieței monetare cunoaște un trend descendent insa, lucrurile stau exact invers: investitorii prefera sa cumpere obligațiuni cu dobânda fixa, iar companiile prefera sa emită obligațiuni cu dobânda variabila.
Marea majoritate a obligațiunilor sunt garantate printr-o polița de risc financiar. Aceasta înseamnă ca in cazul in care emitentul intra in incapacitate de plata si la scadenta nu reușește sa ramburseze împrumutul si sa plătească dobânda, asiguratorul o va face in locul sau. Ca atare riscul este ceva mai coborât in cazul obligațiunilor garantate si de aceea dobânda plătita de acestea este mai mica decât in cazul obligațiunilor negarantate.
Exista încă multe alte criterii de clasificare a obligațiunilor. Unele obligațiuni sunt convertibile in acțiuni la momentul la care ele ajung la maturitate. Aceasta clauza de convertibilitate este de regula in beneficiul emitentului care, la data scadentei, daca apreciază ca suma de plata ar fi prea ridicata si ar putea sa-i creeze dificultăti pe termen scurt, poate alege sa transforme obligațiunile in acțiuni, la o rata de conversie rezultata din raportul valorilor nominale ale celor doua tipuri de instrumente. Astfel, se va plați doar dobânda aferenta ultimei scadente, iar detinatorii de obligațiuni vor deveni acționari ai companiei primind in schimbul obligațiunilor acțiuni comune, cu drept de vot si de încasare de dividende.
Funcție de obiectivul avut in vedere, pentru obligațiuni se calculează mai multe tipuri de valori:
valoare nominala: este valoarea cu care se emite obligațiunea, tipărita pe titlu;
valoarea de emisiune: este valoarea cu care se pune in circulație (se vinde) titlul respectiv si care poate fi egala sau mai mica decât valoarea nominala;
valoarea de piața: este valoarea de tranzacționare la un anumit moment, diferă de obicei de valoarea nominala;
valoarea de răscumpărare: valoarea la care se rambursează împrumutul la data scadentei, poate diferi de valoarea nominala.
In cadrul unui împrumut obligator se stabilesc de la început anumite elemente:
suma totala a împrumutului;
durata împrumutului;
rata nominala a dobânzii;
valoarea nominala a titlului;
prețul de emisiune;
condițiile rambursării.
Cu ajutorul acestor elemente se pot calcula diferite valori de randament ale titlurilor:
Dobânda anuala = Valoarea nominala Rata nonominala a dobânzii:
D = Vn Rn
Dobânda anuala D
Produsul curent = = ;
(rata efectiva a dobânzii) Prețul de achiziție Pa
Prețul de achiziție Pa
Cursul = = ;
Valoarea nominala Vn
Rata nominala a dobânzii dn
Produsul curent = = ;
Cursul C
n 1 1
Prețul curent de piața = Dt + Pr ;
t=1 ( 1 + d) t ( 1 + d) n
Prima de rambursare = Prețul de răscumpărare – Prețul de emisiune:
pr = Pr-Pe
unde: D = dobânda anuala;
Vn= valoarea nominala;
Pa = prețul de achiziții;
de = produsul curent;
t = indice de timp;
n = durata de viata a obligațiunii (pana la scadenta);
Dt = dobânda anuala in anul t;
d = dobânda medie a pieței de capital;
d n= dobânda nominala;
C = cursul;
pr = prima de rambursare;
Pr = prețul de răscumpărare la scadenta;
Pe = prețul de emisiune.
Modalităti si calculul de rambursare a obligațiunii
Rambursarea împrumutului se poate face o singura data, la scadenta împrumutului sau fracționat, anual, la anumite date stabilite prin tabloul de amortismente:
Ia scadenta finala, cu plata anuala / semestriala a dobânzii;
in transe anuale egale, cu plata dobânzii pentru cuantumul împrumutului din respectivul an ;
anuitati constante: in fiecare an se plătește dobânda si o parte din împrumut, rambursarea împrumutului are loc prin amortizarea acestuia intr-o perioada determinata, prin tragere la sorti la anumite intervale a unui număr de titluri, fie prin răscumpărare, caz in care emitentul cumpăra si retrage de pe piața titluri de o anumita valoare :
Vn Rn
A = ———————————— ; A = anuitate
1
1-
( 1 + d) t
Am t = A – Dt; unde: Am t = rata anuala de rambursare (amortizare)
Dt = dobânda anuala pentru anul curent
Prețul obligațiunii se poate calcula la anumite momente de timp, in funcție de dorințele sau necesitățile investitorului:
prețul obligațiunii la piciorul cuponului sau prețul cu care poate fi negociat cuponul obligațiunii după ultima plata, înainte de maturitatea obligațiunii, se calculează cu formula:
z
p opc= dn —— ,
T unde: z = numărul de zile de la ultima plata dobânzii;
T = numărul de zile pana la plata dobânzii;
Modalităti si calculul de rambursare a titlurilor emise de fonduri mutuale
Fondurile mutuale sunt societăti de persoane fizice sau juridice care dețin lichidităti importante pe care vor sa le plaseze pe piața de capital la randamente superioare celorlalte tipuri de investiții. Aceste societăti sunt de doua tipuri:
asociație activa (club de investiții): asociații stabilesc prin dezbateri modalitățile si momentul investiției;
asociație pasiva (fond mutual): plasamentele se decid de către o societate cu atribuții executive, aleasa de către conducerea asociației.
Fondul mutual emite titluri proprii prin a căror vânzare isi constituie capitalul pe care îl plasează, valoarea de piața a titlurilor este data de valoarea portofoliului de plasament. Funcție de obiectivul pe care îl are emitentul, titlurile pot fi clasificate in mai multe tipuri:
titlu de investiții;
titlu de participație;
unitate de fond;
unitate de investiție;
unitate de participare.
După gradul de risc pe care îl implica, se clasifica in:
fonduri cu risc scăzut;
fonduri cu risc mediu;
fonduri cu risc ridicat.
După numărul de titluri emise avem doua tipuri de fonduri:
fonduri cu mărime predeterminata a emisiunii, tirajul inițial de titluri nu se mai modifica;
fonduri cu emisiune continua de titluri.
Fondul mutual cooperează in timpul funcționarii lui cu anumite instituții financiare: banca custode, care păstrează banii si tine contabilitatea, compania de management, care prestează activităti de consulting pentru plasamente, distribuitorul principal, care efectuează distribuția si comercializează titlurile.
Indicatorii de calitate financiara sunt valoarea neta a activului si prețul ofertei publice:
Vp + Num – Ch
valoarea neta a activului = ———————— ;
nc
n
Vp = Σni pi
i=1
unde: Vp = valoarea de piața a acțiunilor fondului;
i = indice pt. identificarea titlurilor de plasament din portofoliu
ni = numărul de titluri i din portofoliu;
pi = prețul curent al titlului i din portofoliu;
Num = numerar in casa la rezultatul zilei;
Ch = cheltuielile zilei;
nc = numărul de titluri emise de fond.
valoarea unitara neta a activului
prețul ofertei publice = ————————————————, unde
100 – Cvi
Cvi = cheltuieli pentru vânzarea investiției, exprimate procentual.
Piața de capital se adresează insa in egala măsura atât investitorilor cat si emitenților, companiilor private interesate sa atragă resurse de finanțare pentru a-si susține si dezvolta activitatea comerciala. Mecanismele finanțării prin piața de capital țin deci de tipurile de instrumente analizate anterior:
– majorare de capital prin oferta publica adresata tuturor celor interesați prin care investitorii cumpăra cu numerar acțiunile nou emise, plătind in schimbul lor un preț cerut de companie si care de regula se situează peste valoarea contabila a unei acțiuni vechi; aceste resurse atrase sunt la prima vedere gratuite pentru ca societatea in cauza nu va plați o dobânda pentru ele; totuși acționarii nou veniți in companie vor avea inclusiv dreptul de a vota in Adunarea Generala a Acționarilor si de a incasa dividend, deci la un moment dat in viitor, daca societatea va avea profit, se vor plați dividende;
– împrumut de obligațiuni – atunci când o majorare de capital nu este dorita de către acționarii existenți, de teama diluării propriilor participații in companie sau din dorința de a nu face părtași la afaceri si alți acționari, se poate alege aceasta varianta; acesta poate fi realizata prin oferta publica, iar caracteristicile acesteia pot fi construite exact pe nevoile si structura dorita de finanțare a companiei: pe termen scurt (1-3 ani) sau mai lung (5-10 ani), cu dobânda fixa sau cu dobânda variabila, cu plata integrala in final sau cu rambursări periodice anticipate (trimestriale, semestriale, anuale, etc.), convertibile in acțiuni la scadenta sau nu, garantate cu polița de risc financiar sau nu.
Avantajele finanțării prin piața de capital constau in primul rând in costurile mai reduse comparabil cu varianta împrumutului bancar, flexibilitate ridicata, timpul mai scurt necesar atragerii sumelor respective, imbunătătirea imaginii companiei.
Capitolul 2. BURSA DE VALORI MOBILIARE
2.1. Caracteristicile bursei
Bursa este piața pe care se vând si cumpăra valori mobiliare, conform unei proceduri specifice. Este organizata de un grup fondator si este supravegheata de autoritatea publica desemnata. Bursa reunește intr-o locație proprie si in mod permanent pe vânzătorii si comparatorii de titluri de valoare, fixează preturile tranzacțiilor, stabilește modalităti de tranzacționare.
Clasificarea. Bursele pot fi clasificate funcție de anumite criterii. Criterii de clasificare ale burselor țin seama de o multitudine de factori, anume:
– funcție de varietatea tranzacțiilor:
burse generale;
burse specializate;
– funcție de obiectul tranzacționării:
burse de mărfuri;
burse de valori mobiliare;
burse valutare;
burse complementare comerțului internațional (de navluri, de asigurări);
– funcție de forma de proprietate:
burse private;
burse de stat;
– funcție de modul de acces al participanților:
– burse cu acces limitat;
– burse cu participare nelimitata.
Funcțiile bursei de valori mobiliare sunt generate de interesul vânzătorilor si al cumpărătorilor de valori mobiliare:
concentreaza cererea si oferta de valori mobiliare;
efectuează tranzacții cu titluri de valoare;
reflecta conjunctura economica si valutara la un moment dat;
înregistrează si face publicitate cursului de schimb.
Organizarea bursei. Derularea operațiunilor la bursa de valori are loc după un sistem de organizare riguros, ce include locația si participanții la tranzacții, precum si regulile de tranzacționare. Actorii care concura la derularea corecta a activității bursei fac parte din mai multe categorii:
agenți de schimb:
– brokeri – agenți: intermediari ce acționează in contul si in numele clienților;
– brokeri – specialiști: intermediari ce acționează in nume propriu si in numele investitorilor, precum si in contul acestor investitori;
Compania agenților de schimb: organizație profesionala a agenților de schimb; camera sindicala: organ executiv al companiei agenților de schimb;
Comisia operațiunilor de bursa: organism al bursei cu atribuții in derularea tranzacțiilor si informarea publica;
Casa de clearing: organism de compensații subordonat bursei cu atribuții in asigurarea executării obligațiunilor asumate de imitatorii de ordine de bursa.
2.2. Bursa de valori din România.
2.2.1. Istoric. Etape in evoluția bursei
Condițiile politice si economice au permis înființarea bursei de valori in România in a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, când s-au contractat de către stat primele împrumuturi interne si externe si au fost emise primele acțiuni de către societătiile create.
Primele împrumuturi interne emise de stat datează din 1832 in Muntenia si din 1834 in Moldova. In 1864 guvernul român contractează primele doua împrumuturi externe pentru lichidarea datoriilor flotante si acoperirea deficitelor bugetare, unul pe piața londoneza, altul pe piața franceza.
Se infiintează primele societăti economice si financiare, se emit primele acțiuni. Apoi se elaborează primele doua proiecte de lege privind reglementarea comerțului de bursa, in 1865, respectiv 1868, de către Camera de Comerț din Bucureștii, care nu s-au aprobat.
Odată cu înființarea Băncii Naționale in anul 1880 s-a simțit nevoia unei burse oficiale, cu un local propriu. Prima lege bursiera mai importanta a apărut in 1881, iar bursa a fost deschisa oficial la 1 decembrie 1882. La început nu avea tăria unei burse adevărate, tranzacțiile încheiate erau slabe, fapt ce făcea ca si cota oficiala sa dispară peste câteva zile. Atragerea clienților pe piața neoficiala de către mijlocitorii neoficiali si de către unele bănci, cărora nu le convenea cota oficiala, a pus practic bursa oficiala in imposibilitate sa mai funcționeze normal.
Activitatea bursei a devenit neînsemnată până in 1904, când s-a emis o noua lege, care prevedea expres obligația efectuării operațiilor de vânzare/cumpărare a hârtiilor de valoare prin intermediul bursei oficiale de comerț.
Prin legea din 1929, bursa de comerț se divide in:
bursa de efecte, acțiuni si schimb;
bursa de mărfuri.
Fiecare bursa avea o organizare proprie si reguli de funcționare specifice.
In baza acestei legi, care a fost modificata in 1938 si 1943, bursa de valori capătă personalitate juridica, devine instituție publica „creata in scopul de a reuni pe comercianți, industriași, bancheri, producători, armatori si asiguratori, in vederea negocierii valorilor publice si private, monedelor si devizelor".
Bursa de valori din România s-a dezvoltat îndeosebi intre cele doua războaie mondiale, a cunoscut mai multe faze de evoluție si a jucat in economia româneasca un rol însemnat, contribuind prin piața de capital creata la progresul general al tarii.
Sfârșitul celui de-al II-lea război mondial, cu întreaga turnura politica pentru România, a însemnat si sfârșitul pieței de capital si al bursei de valori. Lovitura de gratie pentru acest sector economic extrem de dinamic a constituit-o procesul naționalizării economiei din 1948, care a făcut ca prin instaurarea proprietarii de stat, sa dispară produsele specifice: acțiunile, obligațiunile corporatiste, titlurile de stat autohtone si externe (cu echivalent in lei – aur).
Anul 1989 a însemnat o cotitura importanta in istoria României, accentuata de programul de reforma ce i-a urmat si de necesitatea reclădirii pieței de capital si a instituțiilor acesteia, printre care si cea a Bursei de Valori București. Un grup de specialiști din diferite sectoare economice au reconstruit aceasta piața in anul 1992. Procesul de reconstrucție nu a fost ușor, sub toate aspectele, începând cu cel legislativ – au fost necesari doi ani pana la adoptarea Legii nr.5 /1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori – si continuând cu cel de educare a publicului larg.
Anul 1995, 1 aprilie, când Bursa de Valori București s-a reînfiintat in baza unei decizii a Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, ca instituție de interes public cu personalitate juridica ce isi desfăsoară activitatea pe principiul autofinanțării, a marcat debutul formarii noii piețe bursiere. Noua pieta bursiera avea la baza un sistem electronic modern, care acoperea funcțiile de tranzacționare, compensare-decontare si registru si care era susținut de un ansamblu coerent de regulamente si proceduri. Prima ședința de tranzacționare a avut loc in data de 20 noiembrie 1995.
Anul 1996 a însemnat al doilea an al Bursei de Valori București si a constituit, de fapt, primul an real de activitate. Interesul societătilor de valori mobiliare s-a menținut insa pe un trend crescător, înregistrându-se o dublare a numărului membrilor Asociației Bursei (62 membri); fenomenul a fost favorizat de finalizarea procesului de privatizare in masa a societăților comerciale si a oportunităților oferite de acesta. Ca efect imediat, numărul ședințelor de tranzacționare s-a mărit la doua ședințe pe săptămână. Mecanismele de funcționare ale bursei si-au demonstrat viabilitatea, mediul economic ostil a limitat insa performantele financiare ale Bursei.
In anul 1997 s-a produs un salt semnificativ in dezvoltarea ei. Acest an a fost marcat de lansarea in septembrie a primului indice, BET, care a funcționat ca un veritabil „barometru” al activității pe piața bursiera. BET a apărut ca urmare a nevoii unui instrument sintetic de cuantificare a performantelor activității pieței bursiere.
Anul 1998 marchează lansarea celui de-al doilea indice al BVB, indicele BET-C, care urmărește evoluția prețului tuturor valorilor mobiliare înscrise la cota BVB si care alături de indicele BET conturează o imagine completa asupra evoluției de ansamblu a pieței.
In anul 1999 a fost implementat noului sistem de tranzacționare al Bursei, HORIZO. Cooperarea Bursei de Valori București cu alte organisme similare capătă noi valențe prin încheierea acordurilor de cooperare cu Athens Stock Exchange, Tokyo Stock Exchange si London Stock Exchange, acestea deschizând noi posibilităti de natura sa asigure încadrarea pieței romanești in tendințele de globalizare si cooperare regionala care se manifesta pe plan internațional.
Anul 2000 semnifica schimbarea politicii Bursei privind selecția calitativa a emitenților ale căror acțiuni sunt înscrise la Cota Bursei. Bursa si-a concentrat atenția asupra creșterii standardelor ce trebuiau îndeplinite de către emitenții de valori mobiliare pentru admiterea si menținerea la Cota Bursei. Pentru a se asigura diseminarea informațiilor despre piața bursiera s-a proiectat si realizat cadrul general pentru punerea in funcțiune a unei platforme care sa asigure Bursei posibilitatea publicării informațiilor specifice in pagina proprie de Internet. La 1 noiembrie 2000, Bursa de Valori București lansează primul indice sectorial, BET-FI. Acesta reflecta tendința de ansamblu a preturilor fondurilor de investiții tranzacționate in cadrul Bursei.
In anul 2001 a fost constituita “Categoria Plus” a Bursei si a fost elaborat un Cod de Conducere si Administrare al societăților comerciale înscrise la Cota Bursei. Acest cod oferă premise consolidate pentru tratamentul egal si echitabil al acționarilor, prevede un cadru riguros pentru asigurarea respectării si protejării drepturilor acționarilor minoritari, detaliază conținutul drepturilor acționarilor si creșterea responsabilității administratorilor fata de actionari. Totodată, anul 2001 a însemnat listarea acțiunilor a doua mari societăti: Banca Romana pentru Dezvoltare – Group Societe Generale (BRD) si Societatea Naționala a Petrolului Petrom (SNP), ceea ce a dus la creșteri spectaculoase ale capitalizării si volumului tranzacțiilor la Bursa.
Anul 2001 a însemnat si punerea in funcțiune a unui nou sistem de tranzacționare destinat in acest moment tranzacționării instrumentelor financiare cu venit fix, respectiv obligațiunile municipale. Capitalizarea bursiera a depășit pragul de un miliard de dolari, reprezentând 3,34% din PIB-ul anului 2001, iar indicii bursieri au urmat tendința generala de creștere, indicele BET apreciindu-se cu peste 38,6% pe parcursul anului.
Anul 2002 a consfințit funcționarea tuturor celor trei indici calculați de Bursa de Valori București, care au atins niveluri maxime istorice, rata anuala de creștere a acestora fiind spectaculoasa. Anul 2002 a evidențiat faptul ca piața de capital din România devine un subiect de interes major nu numai pentru investitorii sau analiștii financiari, ci si pentru publicul larg, mass-media acordând spatii din ce in ce mai importante comentariilor privind evolutiile înregistrate pe piața bursiera. In aceasta tendința se remarca articolul dedicat pieței de capital romanești, “Rising star defies global gravity”, apărut in numărul din 9 ianuarie 2002 al publicației “Financial Times”, in care BVB este prezentata ca piața bursiera care a înregistrat in anul 2002 cea mai mare creștere dintre primele 57 de burse de valori din lume. In luna noiembrie Adunarea Generala a Federației Europene a Burselor de Valori a hotărât sa acorde BVB statutul de membru corespondent al acestei prestigioase asociații. Tot in luna noiembrie , BVB a sărbătorit 120 de ani de la înființarea bursei de valori in România.
Anul 2003 a adus mai multa vizibilitate instituției bursiere. Deschiderea oficiala a primei ședințe de tranzacționare in acest sediu a fost realizata de către Primul Ministru al României, eveniment ce a avut un impact important in mass-media româneasca si a oferit, prin aceasta, mai multa credibilitate pieței de capital. In același timp, sistemul de tranzacționare dezvoltat de specialiștii Bursei de Valori București “in-house”, a fost utilizat in acest an la tranzacționarea obligațiunilor, existând obiectivul de a fi implementat complet in Bursa.
Tot in acest an, Bursa de Valori București a devenit membru cu drepturi depline al Federației Euro-Asiatice a Burselor de Valori (FEAS) si a făcut pașii necesari pentru menținerea statutului de membru corespondent la Federația Europeana a Burselor de Valori (FESE) si la Federația Internaționala a Burselor de Valori (WFE).
Bursa de Valori București a elaborat, in cursul anului 2003, un plan de fuziune cu Bursa Electronica Rasdaq care avea ca scop consolidarea si dinamizarea pieței de capital romanești, in perspectiva aderării tarii noastre la Uniunea Europeana.
In anul 2004 Capitalizarea totala a Bursei de Valori București s-a apropiat la sfârșitul acestui an de pragul de 12 miliarde de dolari si reprezenta peste 17% din PIB, diminuându-se astfel decalajul fata de piețele bursiere cele mai avansate ale Europei Centrale si de Est. Anul 2004 a demonstrat ca finanțarea prin utilizarea mecanismelor pieței de capital începe sa devina si in România o alternativa reala la finanțarea prin credit bancar sau prin reinvestirea profitului. Daca la început doar un număr redus de societăti si-au valorificat avantajul de a fi listate la Cota Bursei si au derulat operațiuni de majorare a capitalului social conform planificărilor, in acest an, tot mai multe companii au ales sa-si finanțeze proiectele de dezvoltare prin noi emisiuni de valori mobiliare.
De asemenea, modificările care au avut loc in acest an pe piața primara a emisiunilor de obligațiuni, unde au apărut activa emitenți importanți din rândul băncilor comerciale, si serii de emisiuni cu valori de ordinul zecilor de milioane de dolari evidențiază, o data in plus, condițiile optime pentru ca anii următori sa aducă mai multe companii pe piața de capital din România si, implicit la Cota Bursei de Valori București.
In 2005 a fost consemnata o premiera pentru piața de capital din România: tranzacționarea la Bursa de Valori București a drepturilor de preferința. La Bursa de Valori București, începutul anului 2005 a marcat si extinderea platformei electronice ARENA pentru operațiunile realizate cu acțiuni. Sistemul ARENA a fost dezvoltat “in-house” de către specialiștii Bursei si a fost utilizat pana in prezent doar pentru realizarea negocierii tranzacțiilor cu instrumente financiare cu venit fix. Noua platforma asigura suportul tehnic pentru derularea tuturor operațiunilor legate de negocierea si finalizarea unei tranzacții bursiere: tranzacționare, compensare–decontare si înregistrare.
Anul 2005 a reprezentat o noua recunoaștere internaționala a Bursei de Valori București prin lansarea in comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX, construit in conformitate cu principiile Familiei de Indici pentru Europa Centrala (CECE).
Tot in acest an s-a lansat oficial Institutul de Guvernanta Corporativa al Bursei, care isi propune sa fie o școala pentru managerii companiilor romanești. Prin IGC se derulează programe de pregătire legate de piața de capital, proiecte, seminarii si conferințe destinate ridicării nivelului de cunoaștere al participanților la piața de capital si creșterii standardelor profesionale ale managerilor companiilor.
Bursa de valori București este membra a unor organizații internaționale:
Federația Internaționala a Burselor de Valori (World Federation of Excenges);
Federația Europeana a Burselor Valori(Federation of European Securities Excenges).
2.2.2. Organizarea actuala a burselor din România
In acest moment piața de capital româneasca este reglementata de Legea nr. 297/2004, care modifica si completează Legea valorilor mobiliare nr. 52/1994 si actele normative ulterioare, lege care consolidează din punct de vedere normativ piața de acțiuni si cea de instrumente derivate din România, aliniind in același timp cadrul legislativ autohton la cerințele directivelor Uniunii Europene in domeniu.
Conform legislației in vigoare, in tara noastră funcționează doua burse de valori mobiliare, anume:
Bursa de valori București
Bursa Monetar Financiara si de Mărfuri Sibiu
2.2.3. Bursa de valori București (BVB)
Este organizata ca o societate pe acțiuni, cu funcționare autonoma, având propriul sau regulament de funcționare si mecanism de tranzacționare.
Misiune. Misiunea bursei este aceea de a asigura si a promova o piața eficienta, cu reguli corecte, atractiva si compatibila cu standardele europene, care sa devina un factor de influenta a tendințelor economice si instituționale si sa se constituie intr-un mediu de dezvoltare si inițiativa antreprenoriala prin oferirea de servicii, mecanisme si norme pentru mobilizarea, atragerea si alocarea eficienta a resurselor financiare, in condiții de transparenta si siguranța.
Rol. Rolul Bursei de Valori București este de a furniza o piața organizata pentru tranzacționarea valorilor mobiliare, de a contribui la creșterea lichidității valorilor mobiliare prin concentrarea in piața a unui volum cat mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor preturi care sa reflecte in mod corespunzător relația cerere-oferta si de a disemina aceste preturi către public.
Principii. Principiile care guvernează Bursa de Valori București ca piața organizata de valori mobiliare sunt:
Accesibilitate: Bursa se angajează sa asigure tratament egal tuturor societătilor membre, respectiv societăților emitente listate la Bursa.
Informare: Bursa se angajează sa asigure permanent agenților de bursa si investitorilor, suficienta informație despre societățile tranzacționate si despre preturile valorilor mobiliare emise de acestea.
Etica pieței: Bursa se angajează sa asigure ca piața valorilor mobiliare funcționează intr-un mod care sporește încrederea utilizatorilor, autorităților si publicului larg in general.
Neutralitate: Bursa se angajează sa acționeze neutru si sa-si mențină integritatea in relația cu toți participanții la piața, precum si cu alte instituții sau organizații care supraveghează sau operează in piața de capital.
Tradiție. Pe fundalul unei tradiții de peste 70 de ani de burse de mărfuri, care au funcționat după modelul burselor occidentale, istoria României consemnează, in anul 1881, apariția primei burse de valori, datorat adoptării Legii asupra burselor, mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de mărfuri. Realizata după model francez, aceasta lege reglementa înființarea, prin decret regal, a burselor de valori si mărfuri.
Organizarea BVB. Consiliul BVB este cel care conduce nemijlocit activitatea BVB, este format din 9 membri.
Camera Arbitrala a BVB funcționează in baza Regulamentului de procedura aprobat prin Decizia C.N.V.M. nr. 372/2006.
Camera Arbitrala a BVB este competenta sa soluționeze litigiile patrimoniale izvorâte din operațiuni derulate pe piețele reglementate si sistemul alternativ de tranzacționare administrate de B.V.B., intre:
participanții la sistemul de tranzacționare al B.V.B.;
participanții la sistemul de tranzacționare al B.V.B. si emitenții ale căror valori mobiliare sau instrumente financiare sunt admise la tranzacționare pe piețele reglementate administrate de B.V.B.;
emitenții ale căror valori mobiliare sau instrumente financiare sunt admise la tranzacționare pe piețele reglementate de B.V.B.;
clienți si participanții la sistemul de tranzacționare al B.V.B.;
dintre intermediari, dintre societățile de servicii de investiții financiare si agenții lor, dintre agenți si cele intre clienți si intermediari, izvorâte din operațiuni de bursa sau din operațiuni efectuate pe alte piețe de valori mobiliare.
Arbitrii Camerei Arbitrale a B.V.B. sunt numiți pentru un mandat de 3 ani.
Comisiile speciale ale BVB sunt următoarele: Comisia de admitere la tranzacționare, Comisia de apel, Comisia de reglementare, dezvoltare, produse noi
In actualul sistem de tranzacționare principalii actori ai pieței sunt investitorii, care nu se mai întâlnesc fata in fata pentru a tranzacționa valori mobiliare, formatorii de piața – aflați in sistem de competiție si emitenții.
Organisme profesionale ale bursei
Asociația Brokerilor (ANSVM)
A fost înființata in 1995 sub denumirea inițiala de Asociația Naționala a Societarilor de Valori Mobiliare, odată cu constituirea întregii piețe de capital, fiind o componenta indispensabila a acesteia. "A.N.S.V.M." a înființat, administrat si supravegheat Piața RASDAQ si ulterior a promovat fuziunea dintre Bursa de Valori București si societatea RASDAQ.
Organizație patronala si profesionala, Asociația Brokerilor reunește 91% din societățile de servicii de investiții financiare active pe piața bursiera. Asociația Brokerilor este un partener de încredere in relația cu autoritățile publice si reprezintă interesele membrilor săi in raport cu autoritatea pieței de capital, membrii Parlamentului, cei ai Guvernului si ai altor instituții care pot influenta activitatea bursiera. Scopul sau principal este sa promoveze un mediu favorabil dezvoltării pieței de capital si sa joace un rol decisiv in procesul de elaborare a politicilor economico-financiare si fiscale, care au impact asupra pieței de capital din România.
Institutul de Guvernanta Corporativa
Obiectul de activitate îl constituie promovarea cuantumului internațional de cunoștințe profesionale către personalul societarilor deținute public din România si perfecționarea acestora din punct de vedere teoretic si practic, prin cooperare internaționala si standardizarea expertizei (Principiile OCDE) prin:
derularea de programe de instruire in domeniul pieței de capital; promovarea cunoașterii realității economice si sociale naționale si internaționale;
derularea de proiecte, programe, seminarii si conferințe in scopul creșterii gradului de cunoaștere al participanților la piața de capital, in general, si la piața bursiera, in special.
Fondul de Compensare a Investitorilor
Este persoana juridica constituita sub forma unei societăți pe acțiuni, înființata conform Legii 31/1990 privind societățile comerciale, cu modificările si completările ulterioare, in conformitate cu prevederile din Legea 297/2004 privind piața de capital si a regulamentului C.N.V.M. nr. 3/2006 privind autorizarea, organizarea si funcționarea Fondului de compensare a investitorilor, modificat prin regulamentul C.N.V.M. nr. 10/2006. Fondul are ca obiect principal de activitate colectarea contribuțiilor membrilor si compensarea creanțelor investitorilor provenind din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile bănești si/sau instrumentele financiare datorate sau aparținând investitorilor, care sunt deținute si/sau administrate în numele acestora în cadrul prestării de servicii de investiții financiare, în limita plafoanelor stabilite în conformitate cu reglementările C.N.V.M. Limita plafonului de compensare va creste gradual, pentru a ajunge la începutul anului 2012, la echivalentul în lei a 20.000 de euro/investitor individual. In anul 2007 plafonul de compensare reprezintă echivalentul în lei a 4.500 de euro/ investitor individual.
BVB se apropie de Bursele central-europene, deoarece in ultimii ani a făcut un salt calitativ, așa cum demonstrează evoluția principalilor indicatori, reușind sa iasă din perioada de izolare si sa evolueze corelat cu marile Burse din regiune, investitorii internaționali privesc BVB ca fiind una dintre piețele importante din regiunea Europei Centrale si de Est. După capitalizare, BVB se situează pe locul patru in regiune, după Bursa din Polonia – 40,7 miliarde euro, Cehia – 35,8 miliarde euro si Ungaria – 34 miliarde euro.
BVB este organizata pe doua secțiuni:
Secțiunea BVB
Secțiunea RASDAQ.
2.2.3.1. Secțiunea BVB este organizata si ea rândul ei pe 3 sectoare, anume:
Sectorul Titluri de Capital: acțiuni si drepturi de subscriere, care cuprinde emitenții pe 3 categorii la care se adăuga categoria internaționala, clasificați după anumite criterii. Criteriile pe baza cărora se face admiterea la tranzacționare a acțiunilor emitenților sunt de natura rezultatelor deosebite obținute de acestea, de atractivitatea pe care o prezintă pentru investitori si a gradului de transparenta a informațiilor transmise pentru piața:
Actiuni:
Categoria I:
valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercițiu financiar sa fie de min. 8 mil. E;
sa fi înregistrat un profit net pe ultimii doi ani de funcționare;
sa prezinte un plan de afaceri coerent pentru următorii 2 ani de activitate.
Categoria aII-a:
valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercițiu financiar sa fie de min. 2 mil. E;
Categoria a III-a:
valoarea capitalurilor proprii din ultimul exercițiu financiar sa fie de min. 1 mil. E;
Categoria internaționala
Drepturi: are aceeași structura
Sectorul Titluri de credit: obligațiuni corporative, obligațiuni municipale, titluri de stat, obligațiuni internaționale, alte titluri de credit.
Sectorul OPC: unități de fond.
In aceasta secțiune se tranzacționează cei mai performanți emitenți, cu acțiunile cele mai lichide si care dau in fapt dinamismul pieței de capital din România, anume la categoria I sunt 14 societăți cele mai performante, la care se adăuga cele 5 SIF-uri, care dau ponderea tranzacțiilor din piața in ziua respectiva:
Tab.2.2.3.1. Raport de tranzacționare Secțiunea BVB din 01.06.2007
Rezulta ca de fapt cca. o treime din tranzacții se refera la categoria I iar celelalte 2/3 sunt tranzacții pe SIF-uri, ceea ce justifica pe deplin împărțirea pieței in aceste categorii de tranzacționare.
Tot de pe sit-ul bursei putem afla diferiți indicatori din tranzacționare, spre exemplu, in ziua de 01.06.2007, la Secțiunea BVB, la categoria I, dintre cele 14 societati am selectat raportul de tranzacționare pentru SC ALRO Slatina:
2.2.3.2. Secțiunea RASDAQ
Piața extrabursieră din România a fost lansata oficial la 25 octombrie 1996 ca Piața Naționala de Valori Mobiliare RASDAQ, pentru a răspunde necesitații existentei unui mediu instituțional si tehnic corect, transparent, pentru tranzacționarea tuturor acțiunilor distribuite in cadrul Programului de Privatizare in Masa, a fost proiectata pentru tranzacționarea acțiunilor a cca. 5.774 societati comerciale deținute de circa 14.000.000 de acționari.
Denumirea de OTC (Over-the-counter) – piața la ghișeu – isi are originea in SUA, când la început se realizau tranzacții cu valori mobiliare la ghișee amplasate oriunde era necesar, neexistând, așadar, un amplasament fix unde sa se intalneasca toate ofertele de vânzare/cumpărare de valori mobiliare.
Având ca model piața americana de capital, după înființarea Bursei de Valori București, Asociația Naționala a Societarilor de Valori Mobiliare a decis înființarea in România a unei pieței de tip OTC, după modelul NASDAQ, piața ce poarta numele de RASDAQ. RASDAQ este rezultatul direct al cooperării romano-americane, legiferata prin semnarea in 1994 a unui Memorandum de Înțelegere de către guvernele României si SUA, prin care Agenția pentru Dezvoltare Internaționala a Statele Unite (USAID) se obliga sa deruleze in România proiectul „Dezvoltarea pieței romanești de capital”, pentru sprijinirea programului de reforma al Guvernului României. Guvernul României s-a obligat la rândul sau sa promoveze o orientare către sectorul privat al instituțiilor pieței de capital si sa asigure valorile mobiliare intr-un volum care sa justifice asistenta acordata de USAID.
Sistemul NASDAQ a fost considerat a fi cel mai potrivit, având in vedere caracteristicile noii piețe romanești de capital: număr mare de societati listate, condiții mai puțin restrictive de listare, sistem cu formatori de piața (market makers), oferind lichiditate si vizibilitate emitenților si un număr extrem de mare de acționari distribuiți arbitrar in teritoriu, lucru ce impunea un sistem pentru vânzare/cumpărare ușor accesibil de la distanta, din orice oraș.
Caracterul de delocalizare a tranzacțiilor este evidențiat si susținut de sistemul electronic de tranzacționare, care oferă si posibilitatea negocierii efective a ofertelor participanților prin acceptarea sau declinarea unei oferte de preț si/sau pachet pana la realizarea unui acord intre parți.
Existenta societarilor de brokeraj care au calitatea de formator de piața (market-maker) oferă o anumita garanție participanților pentru realizarea tranzacțiilor dorite de clienții lor si, totodată, prin gradul de interes manifestat, oferă o minima informație despre valoarea titlurilor.
Rolul acestei piețe este complex. Piața extrabursieră asigura o circulație libera si intensa a titlurilor de valoare la un curs negociat, care reflecta interesul investitorilor pentru deținerea anumitor titluri, interes motivat de competitivitatea economica si financiara a emitentului.
Un rol major îl are utilizarea resurselor sistemului de tranzacționare RASDAQ pentru vânzarea pachetelor deținute de AVAS in vederea realizării privatizării societarilor comerciale.
Sistemul de tranzacționare RASDAQ este un sistem electronic de mare capacitate si performanta. Este un sistem de negociere, in care participanții afișează cotații de cumpărare si/sau vânzare pentru fiecare valoare mobiliara in care sunt interesați (tip "quote-driven"). RASDAQ operează folosind tehnologie de inalta clasa intr-un sistem in care formatorii de piața se afla in competiție pentru a oferi cele mai bune preturi de vânzare si cumpărare.
In anul 2005 a avut loc fuzionarea prin absorbtie a Pieței RASDAQ cu BVB, care a devenit o secțiune a acesteia.
Investitorii persoane fizice si juridice pot beneficia de servicii de acces vizual „query only” care le oferă posibilitatea de a-si plasa ordinele in conformitate cu informațiile primite, in timp real. Investitorii nu se mai întâlnesc fata in fata pentru a tranzacționa valori mobiliare, beneficiind totodată si de avantajele competiției dintre formatorii de piața (sistemul "quote-driven" bazat) iar emitenții sunt atent selectați.
Formatorii de piața (market maker) sunt membri ai Bursei, care trebuie sa îndeplinească anumite cerințe, in primul rând de capital social si sa se conformeze unor reglementari specifice pieței:
sa garanteze execuția fiecărui ordin la cel mai bun preț posibil;
sa se angajeze ca vor executa ordinele de vânzare/cumpărare de acțiuni pentru care sunt formatori de piața;
sa se angajeze ca vor fi formatori de piața pe o perioada determinata de timp.
Formatorii de piața trebuie sa se înregistreze cu cotații ferme de cumpărare si/sau vânzare pentru acțiunile unei anumite companii. Nu exista o limita a numărului de formatori de piața pentru acțiunile unei societati.
Emitenții. In prezent circa 3.700 de societati comerciale au posibilitatea de a-si tranzacționa acțiunile la BVB Secțiunea RASDAQ si sunt înregistrați ca participanți direcți 67, dintre care 66 de societati de servicii de investiții financiare si o banca.
Începând cu anul 2002 a fost implementat un nou regulament, ce vizează creșterea integrității si transparentei pieței. Acest regulament a introdus mai multe elemente restrictive:
criterii de identificare a celor mai atractivi emitenți pentru promovarea in categoriile de excelenta; limitarea variației zilnice a preturilor la 15-25% fata de prețul de referința (prețul mediu al sesiunii precedente), in funcție de categoria emitentului.
Ca atare in prezent Secțiunea RASDAQ este alcătuit din 3 categorii de emitenți, departajați prin criterii de performanta si lichiditate. Marea majoritate din emitenții rezultați din Procesul de Privatizare in Masa se regăsesc in Categoria de Baza.
Categoriile de listare ale pieței RASDAQ sunt:
Categoria I de excelenta
Categoria a II-a de excelenta
Categoria de bază
Acțiunile unui emitent se listează în Categoria I dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții esențiale: emitentul a înregistrat profit pentru cel puțin un exercițiu financiar din ultimele două; a înregistrat o cifră de afaceri de cel puțin 9 milioane EURO; a înregistrat o valoare totală a activelor de cel puțin 4,5 milioane EURO; capitalul social sau capitalizarea medie a pieței în ultimele două trimestre calendaristice este de cel puțin 1 milion EURO;
Pentru Categoria a II-a trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: emitentul a înregistrat o cifră de afaceri de cel puțin 2,5 milioane EURO; capitalul social sau capitalizarea medie a pieței, în ultimele două trimestre calendaristice, este de cel puțin 0,5 milioane EURO;
In Categoria de bază sunt listate acțiunile emitenților care îndeplinesc condițiile minime prevăzute pentru celelalte categorii dar nu și-au exprimat în scris acordul pentru a fi promovate într-o categorie superioară. Categoria de Baza este cea mai cuprinzătoare categorie a Secțiunii RASDAQ si in prezent sunt listați peste 3.000 de emitenți, criteriile financiare pentru înscrierea la Categoria de Baza nu sunt atât de stricte ca la Categoriile de Excelenta. Pe măsura ce se dezvolta, companiile pot opta pentru promovarea la Categoriile de Excelenta RASDAQ sau pentru Bursa de Valori București.
Raportul de tranzacționare din data de 01.06.2007 arata ca pe Secțiunea RASDAQ s-au tranzacționat titluri in valoare totala de cca. o treime din valoarea de pe BVB, din care peste 95% la categoria de baza:
Tab.2.2.3.2. Raport tranzactionare pe RASDAQ – 01.06.2007
Din punct de vedere tehnic si operațional, tranzacționarea emitenților listați la RASDAQ are loc pe doua platforme tehnice operate de BER, respectiv BVB, care pun la dispoziția intermediarilor mai multe tipuri de piețe.
Tab. 2.2.3.3. Tipurile de piața de tranzacționare RASDAQ
Tranzacțiile pe aceste piețe determina prețul de referința.
Tab. 2.2.3.4. Determinarea prețului de referința
Fata de prețul de referința se calculează zilnic variația maxima admisa a prețului de tranzacționare in conformitate cu reglementările in vigoare.
Anul 2006 a reprezentat pentru Piata RASDAQ renuntarea la platforma de tranzactionare PORTAL, toate societatile tranzactioanbile fiind translatate pe sistemul de tranzactionare al Bursei de Valori, ARENA.
Tot atunci CNVM a autorizat Sectiunea RASDAQ ca Sistem Alternativ de Tranzactionare in cadrul BVB, cu sectoarele:
-titluri de capital: actiuni, drepturi, categoria internationala actiuni tranzactionate pe o piata reglementata, categoria actiuni tranzactionate pe o alta piata romaneasca;
-titluri de credit: obligatiuni corporative si municipale;
-organisme de plasament colectiv: actiuni si unitati de fond
-sistemele alternative: Sistemul de tranzactionare actiuni nelistate (STAN).
Pe acest sistem exista doua piete de tranzactionare pentru actiunile societatilor de pe Piata RASDAQ:
piata de licitatie (RGBS);
piata de negociere (XMBS).
Piata de licitatie functioneaza pe principiul introducerii ordinelor ferme in sistem, acestea executandu-se automat in momentul egalarii pretului de vanzare cu cel de cumparare.
Piata de negociere se bazeaza pe principiul introducerii cotatiilor indicative, care reprezinta intentia dar nu si obligatia efectuarii tranzactiei la un anumit pret, pe baza cotatiei avand loc negocieri ulterioare intre brokerii reprezentanti ai cererii, respectiv ai ofertei.
Societatile au fost impartite pe cele doua piete in functie de criterii de lichiditate, pe piata de licitatie fiind translatati cei mai interesanti emitenti din punct de vedere al volumelor de tranzactionare.
2.2.4. Bursa Monetara Financiara si de Mărfuri Sibiu
Bursa de Mărfuri Sibiu S.A. a fost înființata în data de 14 decembrie 1994, având 11 acționari si obiect principal de activitate tranzacțiile cu mărfuri pe piața spot.
La 11 iulie 1997 – Bursa sibiana a devenit prima bursa de instrumente derivate din România prin implementarea primelor contracte Futures valutare si pe indici bursieri , când a fost lansat contractul Futures având ca activ suport un indice propriu – BMS1. Introducerea contractelor Futures a constituit o etapa de maxima importanta in transformarea bursei de mărfuri intr-un centru național in care participanții la piața bursiera au posibilitatea de a-si acoperi riscurile sau de a specula modificarea preturilor folosind titluri financiare derivate.
In anul 1997 noul obiect de activitate al Bursei devine cel de intermediere monetar-financiara. De asemenea, s-a adaptat denumirea Bursei la specificul noilor activitati – Bursa de Mărfuri Sibiu devenind Bursa Monetar-Financiara si de Mărfuri Sibiu.
Pe parcursul anului 1998 s-a înființat Casa Romana de Compensație SA Sibiu, apoi s-au lansat opțiunile pe contractele Futures tranzacționate la BMFMS, operatorii având astfel la dispoziție gama completa de instrumente derivate necesare pentru operațiunile de hedging si speculație.
In anul 2000 – BMFMS a introdus sistemul electronic de tranzacționare al contractelor Futures si Options SAGITARIUS. Odată cu lansarea acestei platforme electronice a luat sfârșit activitatea de tranzacționare prin sistemul "open outcry", apoi apare Legea 129/2000 privind piețele reglementate de mărfuri, servicii si instrumente derivate, aceasta fiind singurul act normative care reglementa activitatea burselor de mărfuri in România.
Tot in anul 2000 – devin disponibile tranzacțiile de la distanta prin platforma electronica SAGITARIUS. Participanții la piețele la termen BMFMS au astfel posibilitatea de a realiza tranzacții prin Internet direct de la sediile lor, apoi se lansează spre tranzacționare primele derivate pe acțiuni, respective contractele Futures având ca suport acțiunile societarilor SIF1 Banat-Crișana, SIF3 Transilvania si SNP Petrom listate la Bursa de Valori București.
In anul 2002 este lansat primul contract Futures si option pe mărfuri, având ca activ suport grâul de panificație
In anul 2003 este înlocuita platforma de tranzacționare Saggitarius cu o noua platforma, ELTRANS, BMFMS obținând de la CNVM autorizația pentru utilizarea acesteia.
Prin Decizia 622/2003 a CNVM, Bursa Monetar-Financiara si de Mărfuri Sibiu devine prima bursa de mărfuri din România autorizata de CNVM iar in 2004, prin Decizia 623/2004, CNVM autorizează Piața instrumentelor financiare derivate dezvoltata de BMFMS.
Tot in 2004 BMFMS lansează 9 noi contractele Futures având ca activ suport acțiuni tranzacționate la Bursa de Valori București, iar in noiembrie 2004 Bursa de Valori București devine acționar al Casei Romane de Compensație SA, iar intre SC BMFMS SA si BVB demarează colaborarea in vederea consolidării pieței de capital din România prin fuziunea celor doua entitati.
Se lansează 5 noi contracte Futures si Options având ca activ suport acțiuni listate la Bursa de Valori București, după care, prin decizia CNVM nr. 356/31.01.2006, S.C. BMFM S.A. SIBIU este autorizata ca operator de piața, alături de BVB.
Pe parcursul anului 2006 sunt lansate scadentele de 9 si 12 luni pentru contractele Futures si cu opțiuni, apoi sunt lansate contractele Futures si opțiunile pe indicii bursieri SIBEX09 si SIBEX18.
2.3. Cota bursei
La bursa se stabilește cursul titlurilor financiare, ca pe orice piața, adică prețul curent al acestora, care se formează prin confruntarea directa a cererii cu oferta. Specific bursei este insa faptul ca acest proces se realizează după o procedura aparte, prin intermediul unor firme specializate (SSIF-uri) si al unor persoane calificate in astfel de tranzacții, agenții de bursa.
In cadrul ședinței de tranzacționare agenții de bursa concentrează ordinele de vânzare si ordinele de cumpărare, le pun fata in fata si din aceasta confruntare rezulta un preț care exprima realitatea pieței, respectiv echilibrul dintre cerere si oferta. Prin urmare, rolul agenților de bursa este de a constata prețul de echilibru la un moment dat, cursul bursei si nu de a-l impune.
Principiul urmărit este cel al asigurării contrapartidei, adică ordinele de cumpărare adresate la un preț mai ridicat si, respectiv, ordinele de vânzare adresate la un preț mai scăzut vor avea șanse mai mari de execuție.
Ca urmare, cumularea ordinelor de cumpărare se realizează de la cel mai ridicat nivel de curs, in sens descrescător, in timp ce cumularea ordinelor de vânzare se face pe limite de curs, in sens crescător.
Daca cele doua curbe sunt stabilite pe baza ordinelor cumulate la un moment dat al zilei de bursa, ne aflam pe o piața intermitenta, cu un singur preț al zilei.
Daca ordinele vin continuu la bursa in timpul programului, atunci punctul de echilibru se deplasează necontenit, in funcție de influenta predominanta (cerere sau oferta) si ne aflam pe o piața continua, cu preturi diferite in fiecare moment.
Pentru ca preturile sa reflecte situația reala a cererii/ofertei, dincolo de dezechilibrele temporare, bursa nu se bazează numai pe reglarea automata si spontana, realizata prin forțele pieței, ci prin reglementările elaborate de autoritatea pieței si prin normele bursei se stabilesc anumite masuri de prevenire si/sau corectare a dezechilibrelor artificiale sau a tendințelor de destabilizare a pieței:
limite maxime de variație a preturilor, atingerea lor ducând la suspendarea temporara a tranzacțiilor;
obligația celor care țin piața de a interveni pentru a asigura un preț corect si ordonat;
neacceptarea ordinelor care pot destabiliza piața.
Cotarea înseamnă, in contextul bursier, admiterea unei valori mobiliare la Bursa de Valori, deci a acțiunilor unui emitent si reprezintă o recunoaștere a eficientei activității societații emitente, pe baza unor criterii ce trebuie îndeplinite in vederea cotarii.
Criteriile ce se refera in principiu la următoarele caracteristici:
emisiunea de valori mobiliare;
gestiunea societarii emitente: activitatea desfășurata, informarea investitorilor, etc.
In acest mod, societățile cotate la bursa de valori sunt impartite in trei categorii, oferind investitorilor un prim criteriu de apreciere a eficientei acestora.
Categoria I necesita in plus si îndeplinirea unor criterii suplimentare de către emitenți, printre care se menționează desfășurarea unei activitați profitabile in ultimii doi ani. Pe langă aceasta recunoaștere a activității lor eficiente pentru societățile emitente, cotarea aduce si alte avantaje, cum ar fi:
imaginea si publicitatea societarilor cotate, acestea beneficiind de o mediatizare mai intensa si devenind cunoscute opiniei publice si comunitatii de afaceri, in rândul cărora se afla potențialii clienți si acționari ai societarilor;
registrul acționarilor este ținut la zi de către sistemul informatizat al bursei de valori, nemaifiind necesara tinerea acestuia de către societatea emitenta.
Cotația informativa este afișata in sistemul de tranzacționare al B.V.B. de către un participant, pentru un instrument financiar, in scopul informării celorlalți participanți din piața asupra intenției sale de a încheia o tranzacție prin negociere directa. Procesul de negociere directa poate fi inițiat pe baza informațiilor afișate in registrul cotațiilor informative. Operațiile permise pentru gestionarea cotațiilor informative sunt următoarele: modificare, retragere, suspendare, reluare.
Cotațiile ferme pentru o anumita serie de titluri de stat sunt introduse numai de către formatorii de piața (Market maker) înregistrați pentru seria respectiva si numai in nume si pe contul propriu. Un formator de piața introduce o singura cotație ferma pentru seria de titluri de stat pentru care s-a înregistrat.
Prețul de vânzare din cadrul unei cotații trebuie sa fie mai mare decât prețul de cumpărare. Este interzisa introducerea unei cotații sau modificarea unei cotații existente care conduce la una din următoarele situații:
a) prețul de cumpărare este egal sau mai mare decât prețul de vânzare al oricărei alte cotații existente in piața la momentul introducerii;
b) prețul de vânzare este egal sau mai mic decât prețul de cumpărare al oricărei alte cotații existente in piața la momentul introducerii.
In cazul in care s-a executat integral o parte sau ambele parți ale cotației, aceasta este eliminata automat de sistem.
2.4. Actorii pieței bursiere
Aceștia sunt toți participanții implicați in activitatea normala a pieței pentru realizarea scopului de existenta al acesteia si sunt legați intre ei prin mecanismul de funcționare al acesteia.
Participanții pe aceasta piața sunt :
emitenții – solicitanții de capital (persoane fizice sau juridice), care au nevoie de capital pentru a finanța diverse investiții, in general;
investitorii – persoane fizice, agenți economici, fonduri de investiții, in calitate de posesori de capitaluri care sunt dispuși sa-l acorde solicitanților spre a-l investi, asumându-si unele riscuri;
intermediarii – societățile de servicii de investiții financiare (SSIF-uri), care sunt si formatorii de piața (Market maker);
instituțiile de reglementare au rolul si obligația de a ordona si specifica implicarea celorlalți actori.
Emitenții sunt cei care pun la dispoziția investitorilor si societarilor de valori mobiliare activele de schimb ale tranzacțiilor efectuate, de regula sunt societăți comerciale, reprezintă o categorie speciala sub aspectul reglementarii activității lor, nefiind supuși decât Legii nr. 31/1991 ca organizare si Legii nr. 297/2004 ca obligații de informare si operațiuni de registru specifice.
Emitenții reprezintă suportul obligatoriu al tuturor operațiunilor efectuate pe o piața de valori mobiliare, indiferent de tipul acesteia. De aceea, prin rolul lor de mobilizatori ai resurselor financiare ei sunt reglementați de legea pieței de capital pentru a asigura protecția investitorilor si siguranța tranzacțiilor operatorilor.
In România, emitenții sunt societati comerciale cu capital parțial sau in întregime privat, au fost obligate la începutul activității bursiere sa aleagă intre cele doua piețe de valori mobiliare, BVB sau piața extrabursiera. Aceasta reglementare a permis existenta unor societati neperformante si lipsa de posibilități de control privind îndeplinirea obligațiilor de informare, prin lipsa de suport legislativ pentru acestea. Astfel, s-a ajuns la situația paradoxala a unei piețe de valori mobiliare ce are toți actorii necesari derulării operațiunilor, dar fără transparenta necesara. De asemenea, investitorii au la dispoziție numai informații de tipul: capital social, număr de acțiuni, valoare nominala si cifra de afaceri.
Investitorii sunt cei care pun la dispoziția emitenților capitalul de lucru de care aceștia au nevoie pentru realizarea scopurilor lor sau retrag fonduri pentru schimbarea destinației acestora, realizând si rolul de mobilizare a resurselor financiare suplimentare existente in cadrul unei economii.
Din punct de vedere al impactului pe care îl au in volumul ofertei de capital si implicit in stabilirea preturilor instrumentelor financiare, ofertanții de capital sunt:
investitori insitutionali: băncile comerciale, băncile centrale, societățile de investiții, organismele de plasament colectiv, societățile de asigurare, instituțiile care administrează fondurile de pensii sau fondurile universităților si instituțiile financiare internaționale;
investitori individuali: persoane fizice sau juridice care investesc fonduri modeste pe piața titlurilor financiare.
Din punct de vedere al strategiei investiționale, analiștii ii denumesc:
investitori strategici: cumpăra pachete semnificative de acțiuni ale unei companii, cu intenția de a se implica direct in administrarea afacerii, pe termen lung;
investitori de portofoliu: achiziționează titlurile societarilor anticipând evoluții favorabile atât a cursului titlurilor cat si a dividendelor/cupoanelor generate de acestea sau din dorința de a diversifica riscul, de a fructifica oportunități generate de evoluția anumitor piețe.
Intermediarii asigura clienților un cadru organizat de transformare a titlurilor de creanțe deținute in lichiditate sau de obținere a unor valori mobiliare, oferind servicii specializate de prezentare si executare a ordinelor de tranzacționare. Conform legii sunt Societățile de Servicii de Investiții Financiare (SSIF).
Funcționarea SSIF-urilor este reglementata de Legea societarilor comerciale nr. 31/1991 modificata si de Legea pieței de capital nr. 297/2004, cu obiect de activitate exclusiv: intermedierea de tranzacții de valori mobiliare si activitati conexe acesteia, autorizat conform regulamentelor CNVM.
Deoarece aceste societati rulează sume mari de bani, bani ce aparțin publicului investitor si investitorilor instituționali, Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare a instituit masuri speciale de supraveghere a lor si de protecție a clienților acestor societati, indiferent de forma juridica a acestora, una din principalele masuri luate fiind asigurarea unui nivel minim de lichiditate care sa permită onorarea tuturor obligațiilor societarii in orice moment al cererii executării acestora. Din aceste motive, SSIF-urile trebuie sa mențină doi parametrii financiari: un capital net minim (25% din valoarea capitalului social) si grad de îndatorare in cadrul unor limite prestabilite .
Instituția de reglementare din tara noastră este Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.)
Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare este autoritatea suprema ce reglementează si supraveghează piața de capital, piața instrumentelor financiare derivate, precum si instituțiile si operațiunile specifice acestora. Este un organism autonom, cu personalitate juridica, ce funcționează în baza Statutului C.N.V.M. aprobat prin O.U.G. nr. 25/2002, aprobata prin Legea nr. 514/2002, modificata si completata prin Legea nr. 297/2004 si raportează Comisiilor pentru buget, finanțe si bănci ale Senatului si Camerei Deputaților, Comisiei economice a Senatului si Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare a Camerei Deputaților asupra activității desfășurate. C.N.V.M. este compusa din șapte membri, dintre care un președinte, doi vicepreședinți si patru comisari.
Depozitarul Central
Este prima societate de registru privat si independent, autorizat de către CNVM, care are scopul de a oferi servicii specializate de evidenta a acționariatului pentru societățile emitente de valori mobiliare si efectuează toate operațiunile aferente evidentei si transferului de proprietate asupra acțiunilor. Registrul este capabil sa ofere in cel mai scurt timp situația acțiunilor si proprietatii lor, precum si alte servicii legate de relația emitent-acționar, anume:
monitorizarea valorilor mobiliare emise, pentru a împiedica sub/supra emisiunea;
înregistrarea transferului de valori mobiliare in fișierul central;
alte activitati considerate de CNVM ca fiind activitati de registru.
Utilizarea serviciilor unui registru autorizat prezintă avantaje deosebite pentru piața de capital deoarece asigura gestiunea profesionista a registrului asigura integritatea acestuia, integritatea financiara a deținerilor acționarilor, serviciile loiale pentru emitent si operațiuni centralizate si uniforme.
Fiind gestionar al evidentei acțiunilor societarii, Depozitarul Central asigura cunoașterea de către societate, in orice moment, a acționariatului si a situației acțiunilor, ceea ce ii conferă exactitate in consemnarea voturilor in AGA, unde se aproba strategia emitentului, ca si rigurozitate in distribuirea de dividende, eliminând problemele legate de pierderea din evidente a acționarilor sau acțiunilor.
Ca entitate profesionista care gestionează registrele societarilor comerciale, registrul oferă servicii către, pentru si in numele acționarilor. Activitatea sa este dedicata exclusiv gestionarii registrelor societarilor comerciale, transferurilor de proprietate si activităților conexe. Regulamentele si procedurile sale au fost aprobate de CNVM, pentru asigurarea conformității procedurilor interne ale registrului cu reglementările CNVM. Operează intr-un sistem automat, eficient, conectat la sistemele centrale ale pieței.
Registrul are un sistem ce permite societarilor de intermediere sau membrului corespondent de compensare sa ceara confirmarea dreptului de proprietate al clientului înainte de acceptarea ordinului de vânzare. In cadrul Registrului, transferurile pot fi făcute numai printr-un participant direct sau corespondent sau prin prezentarea documentației adecvate de transfer, se păstrează evidenta cronologica a tuturor schimbărilor din fișierul central al detinatorilor de valori mobiliare pana când datele sunt transferate unui alt registru sau emitentului.
Capitolul 3. TRANZACTII BURSIERE
3.1. Tipuri de tranzacții bursiere
Trebuie precizat de la început ca nu sunt recunoscute si nu se operează tranzacțiile cu instrumente financiare care nu au fost efectuate in cadrul organizat al B.V.B. Tranzacțiile bursiere pot fi vizualizate imediat după încheierea acestora prin intermediul sistemului de tranzacționare al BVB, iar transferul dreptului de proprietate in Registru si efectuarea plaților corespunzătoare tranzacțiilor bursiere încheiate se realizează in conformitate cu regulamentele si procedurile de registru si compensare-decontare.
Prin prisma legislației specifice si a regulamentelor de funcționare ale bursei, tranzacțiile bursiere sunt de doua tipuri:
– comune – efectuate prin sistemul de tranzacționare al B.V.B.;
– cross – tranzacții la care participa ca intermediar, atât pentru cumparator cat si pentru vânzător, același participant.
O tranzacție cross rezulta in una dintre următoarele situații:
din execuția automata in sistemul de tranzacționare a 2 ordine distincte de sens opus, unul de cumpărare si unul de vânzare, cu caracteristici similare, care sunt introduse si administrate de același intermediar;
ca urmare a încheierii procesului de negociere a unei tranzacții deal, prin intermediul aceluiași agent de bursa sau a unor agenți de bursa diferiți, care tranzacționează in numele aceluiași participant.
Cerințele privind încheierea unei tranzacții cross se aplica numai acțiunilor tranzacționate pe piața reglementata la vedere administrata de B.V.B. si numai tranzacțiilor încheiate in starea deschisa a pieței principale a acțiunilor respective. In condițiile introducerii unui ordin de către un participant care ar determina o tranzacție cross, ordinele de sens opus ale Participantului respectiv, al căror preț este egal sau mai bun cu prețul ordinului introdus, sunt considerate ordine potențial implicate in tranzacția cross.
Prin excepție de la aceste prevederile o tranzacție cross poate fi încheiata fara respectarea intervalului minim de timp stabilit daca sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) ordinele implicate in tranzacția cross sunt introduse sau administrate de către agenți de bursa conectați la sistemul de tranzacționare de la sedii autorizate ale Participantului aflate in localitatea diferite, sau sunt ordine primite prin Internet;
b) cantitățile (volumele) ordinelor implicate in tranzacția cross sunt diferite;
c) nici unul dintre conturile implicate in tranzacția cross nu este de tip House, Staff sau Insider;
d) nici unul dintre conturile implicate in tranzacția cross nu este cont discreționar;
e) tranzacțiile cross încheiate fara respectarea intervalului minim de timp stabilit au caracter sporadic, nu au o influenta semnificativa asupra prețului sau volumului unui instrument financiar, nu afectează formarea prețului de referința si nu sunt rezultatul unei înțelegeri prealabile intre clienți si/sau intre aceștia si participant.
Intervalul minim de timp specificat se definește si se stabilește distinct in funcție de sensul ordinului care poate genera o tranzacție cross, respectiv ca:
– “timp minim pentru executare cross prin ordin de cumpărare”, de 3 minute – in situația in care un participant introduce un ordin de cumpărare care ar determina o tranzacție cross;
– “timp minim pentru executare cross prin ordin de vânzare”, de 3 minute – in situația in care un participant introduce un ordin de vânzare care ar determina o tranzacție cross.
In decursul intervalului de timp precizat, participanții nu vor introduce ordine care pot determina executarea de tranzacții cross.
Tranzacțiile exceptate sunt transferurile directe ale dreptului de proprietate asupra instrumentelor financiare, calificate astfel prin reglementările C.N.V.M. si efectuate cu respectarea prevederilor legale incidente. Tranzacțiile exceptate sunt operate de către Depozitarul Central si nu sunt făcute publice, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Tranzacții de cumpărare in marja sunt operațiunile de cumpărare in marja cu valori mobiliare admise la tranzacționare la BVB, care se desfasoara cu respectarea prevederilor legale. Operațiunile de cumpărare in marja se pot realiza cu orice valori mobiliare admise la tranzacționare la BVB, exclusiv in piața principala a acestora. Volumul minim pentru ordinele de bursa aferente operațiunilor de cumpărare in marja este de un bloc de tranzacționare.
Tranzacții de vânzare in lipsa sunt operațiunile de vânzare care pot fi inițiate numai cu valorile mobiliare cuprinse in Lista valorilor mobiliare eligibile, exclusiv in piața principala a acestora. Aceasta lista se publica semestrial prin grija BVB. Valorile mobiliare cuprinse in aceasta lista sunt selectate dintre cele mai lichide valori mobiliare tranzacționate la bursa. Volumul minim pentru ordinele de bursa aferente operațiunilor de vânzare in lipsa este de un bloc de tranzacționare. Un ordin aferent operațiunii de vânzare in lipsa poate fi introdus in sistemul de tranzacționare al BVB numai după finalizarea unei operațiuni de împrumut al valorilor mobiliare care fac obiectul respectivului ordin de bursa.
Ordinele aferente operațiunilor de vânzare in lipsa pentru o anumita valoare mobiliara pot fi introduse in sistemul de tranzacționare al BVB numai daca respecta cumulativ următoarele doua cerințe:
– prețul lor este mai mare sau egal cu prețul ultimei tranzacții realizate in piața principala a valorii mobiliare respective;
– prețul lor este mai mare sau egal cu cel mai bun preț de vânzare înregistrat in piața principala a valorii mobiliare respective, la momentul introducerii ordinului aferent operațiunii de vânzare in lipsa.
Aceste ordinele sunt exclusiv ordine limita si nu pot fi ordine de tip hidden.
3.2. Segmentele pieței
Tranzacționarea valorilor mobiliare se desfasoara pe diferitele segmente ale pieței, denumite funcție de cantitatea de titluri tranzacționata cat si de si modalitatea de tranzacționare. In acest sens deosebim mai multe tipuri de piața:
Piața Regular este definita drept piața principala pentru toate simbolurile înscrise la cota BVB si pentru o parte a simbolurilor înscrise pe Rasdaq.
Pe aceasta piața sunt tranzacționate ordine care au dimensiune standard: 500 sau multiplu de 500, 10 sau multiplu de zece. In cazul acțiunii Petrolexportimport, blocul de tranzacționare este de 1. Dimensiunea blocului de tranzacționare se stabilește prin decizia Directorului General al BVB.
Variația maxima a prețului ordinelor pentru simbolurile din piața Regular este egala cu +/- 15% fata de prețul de referința al ședinței curente.
Piața Odd Lot este destinata introducerii si executării ordinelor care au o cantitate (volum) de instrumente financiare mai mica decât dimensiunea blocului de tranzacționare din Piața Regular. Cantitatea minima permisa la introducerea unui ordin este de un instrument financiar, iar cantitatea maxima permisa este mărimea blocului de tranzacționare din piața Regular minus unu. Variația maxima a prețului ordinelor in Piața Odd Lot este egala cu +/- 25% fata de prețul de referința al ședinței curente. Pe aceasta piața sunt afișate numai ordinele de vânzare. In cazul in care se dorește cumpărarea unor acțiuni pe piața Odd Lot, ordinul de cumpărare trebuie sa aibă minim cantitatea unui ordin la vânzare si maxim 499 acțiuni, piața Odd Lot nu are stările de pre-deschidere si pre-închidere.
Piața Deal este destinata încheierii tranzacțiilor cu pachete mari de instrumente financiare care au fost negociate in prealabil de către agenții de bursa. Succesiunea stărilor pieței Deal este următoarea: deschisa si închisa. Valoarea minima admisa a unui ordin este de 200.000 lei, iar volumul admis al unui ordin este un bloc de tranzacționare sau multiplu de bloc de tranzacționare. Variația maxima a prețului ordinelor este egala cu +/- 15% fata de prețul de referința al ședinței curente.
Piața Unlisted – Piața instrumentelor financiare necotate este destinata tranzacționării prin intermediul sistemului de tranzacționare al bursei a instrumentelor financiare care nu sunt înscrise la cota BVB sau a instrumentelor financiare care au fost retrase de la bursa. BVB nu stabilește limite cu privire la preț sau niveluri de protecție iar mărimea blocului de tranzacționare este de un instrument financiar.
3.3. Tipuri de ordine de bursa
Pe piața bursiera sunt folosite doua tipuri principale de ordine:
ordine limita;
ordine la piața.
Exista si alte tipuri de ordine: ordin fara preț, ordin hidden, mai puțin utilizate.
Ordinul „limita” este ordinul prin care se cumpăra/vinde o cantitate de instrumente financiare la un preț specificat sau mai avantajos pentru client, adică mai mic la cumpărare respectiv mai mare la vânzare. In starea deschisa a pieței, in situația in care prin introducerea unui ordin limita se creează un dezechilibru de preț, astfel incat cel mai bun preț de cumpărare este mai mare decât cel mai bun preț de vânzare, prețul tranzacțiilor rezultate dintr-un ordin limita variază intre cel mai bun preț din contraparte si prețul precizat in ordinul limita, fara a se solicita confirmări la trecerea de la un nivel de preț la următorul nivel de preț. Astfel cantitatea tranzacționata a ordinului limita este înregistrata la prețul specificat in ordinul respectiv.
Ordinul „la piața” (Market) este ordinul prin care se cumpăra/vinde la cel mai bun preț al pieței, prin mecanismul protecției de preț. Ordinul la piața este înregistrat cu un preț limita specific (generat de către sistemul de tranzacționare), calculat pe baza protecției de preț si poate fi executat printr-un interval de preturi pana este atins prețul limita propriu.
Ordinul fara preț este ordinul care nu are specificat un preț in momentul introducerii in sistemul de tranzacționare, dar care devine ordin limita prin alocarea de către sistem a celui mai bun preț al pieței. Ordinul este executat la cel mai bun preț al parții opuse, existent in momentul introducerii in sistem a ordinului fara preț, daca exista ordine pe partea opusa a pietei. Daca ordinul nu este executat integral, ordinul cu volumul rămas neexecutat este inregistrat la cel mai bun preț existent in contraparte la momentul introducerii in sistem a ordinului. Daca ordinul fara preț este introdus pe aceeași parte a pieței si nu exista ordine in contraparte ordinul este introdus la cel mai bun preț al parții respective.
Ordin hidden (ascuns) este ordinul care afișează in piața numai o parte a cantității (volumului) totale. Oferă o modalitate de protecție a pieței si a investitorului implicat in cazul introducerii unor ordine cu volume foarte mari. Valorile impuse parametrilor caracteristici ai acestui ordin sunt: volumul total minim si volumul vizibil. Volumul total minim al unui ordin hidden trebuie sa fie mai mare sau egal cu un număr de 5 blocuri de tranzacționare, iar volumul vizibil nu poate fi mai mare decât un procent de 20% din volumul total al ordinului. Atât volumul vizibil, cat si volumul total trebuie sa fie multiplu de bloc de tranzacționare.
In piața Regular este permisa utilizarea tuturor tipurilor de ordine de bursa, respectiv: – ordine limita, ordine la piața (ordine de tip “MKT” si ordine fara preț), Cross, Take, Hit, Match si Hidden.
In piața Odd Lot este permisa numai utilizarea ordinelor limita, cu atribute FOK (Fill or Kill) pentru cumpărare, respectiv a ordinelor AON (All-or-None) pentru vânzare.
In piața Unlisted este permisa utilizarea tuturor tipurilor de ordine de bursa, cu excepția ordinelor de tip Hidden respectiv: ordine limita, ordine la piața (ordine de tip “MKT” si ordine fara preț), Cross, Take, Hit si Match.
Valabilitatea ordinelor introduse in ședința de tranzacționare curenta este următoarea:
– ordin Open – ordin valabil pana la execuție sau retragere, in limita a 62 de zile calendaristice de la data ultimei actualizări a ordinului;
– ordin Good Tile Date – ordin valabil pana la data specificata, in limita a 62 de zile de la data ultimei actualizări a ordinului;
– ordin FOK (Fill or Kill sau “Executare sau Anulare”) – ordin introdus in vederea execuției imediate.
La expirarea termenului de valabilitate asociat unui ordin, acesta este eliminat automat din sistem.
Pentru a menține o piața ordonata si a asigura un nivel rezonabil al costului asociat imbunatatirii celor mai bune preturi afișate in piața, BVB a stabilit un pas de preț pentru toate simbolurile si piețele.
Ordinele sunt afișate si executate, in ordinea descrescătoare a importantei, in funcție de următoarele criterii:
preț ordin;
tip de cont, in cadrul aceluiași nivel de preț, in ordine descrescătoare a prioritatii: cont client, cont instituție, cont propriu etc.;
timpul introducerii ordinului in sistem sau timpul corespunzător ultimei modificări care determina schimbarea prioritatii, conform principiului precedentei (FIFO), in cadrul aceluiași nivel de preț.
3.4. Variațiile de preț admise pentru o ședința de tranzacționare
Variația maxima de preț admisa pentru o ședința de tranzacționare este stabilita prin Codul BVB.
Pentru a proteja investitorii si a menține integritatea pieței, BVB stabilește, in funcție de tipul de instrument financiar, la nivelul piețelor corespunzătoare, o variație procentuala maxima a prețului ordinelor de bursa.
Variația procentuala a prețului este raportata la prețul de referința al instrumentului financiar. Prețul de referința al unui instrument financiar este dat de piața principala a acestuia in ședința de tranzacționare precedenta si este egal cu prețul de închidere. Valoarea variației procentuale maxime admise a prețului unui ordin, deci prețului unei tranzacții bursiere, poate fi diferita in funcție de instrumentul financiar, categoria sau piața respectiva. Pentru protejarea împotriva fragmentarii excesive a prețului ordinelor de bursa si asigurarea unui nivel rezonabil al costului asociat imbunatatirii celor mai bune preturi afișate in piața, BVB stabilește pași de preț pentru toate simbolurile si piețele. Valorile impuse de BVB pentru mărimea pasului de preț si numărul maxim de pași de preț prin care poate trece un ordin la piața, in funcție de intervalul de preț, sunt prezentate in anexele Codului BVB, din care prezentam nivelurile pentru piața Regular si piața Deal:
Tab. 3.4.1. Nivelurile de variații de preț pentru piața Regular si piața Deal
In condiții deosebite, care ar provoca o schimbare majora in prețul unui instrument financiar, se poate dispune modificarea sau suspendarea limitei variației procentuale maxime a prețului pana la stabilizarea prețului. Depășirea acestor limite este analizata de conducere BVB care poate declara abuz de piața in interesul Legii nr. 297/2004 a pieței de capital si a reglementarilor CNVM si interveni in consecința.
3.5. Etapele derulării unei tranzacții.
Tranzacțiile se derulează printr-un mecanism care asigura accesul direct si continuu al intermediarilor la informațiile referitoare la preț si la cele furnizate de emitenții valorilor mobiliare si care dau posibilitatea clienților sa ia decizii referitoare la investiția intr-o anumita valoare mobiliara.
Tranzacția implica doua fluxuri intre cumparator si vânzător:
fluxul de transfer al banilor;
fluxul de transfer al valorilor mobiliare prin transcrierea noului destinator in registrul emitentului.
Orice tranzacție la vedere se derulează in trei faze:
tranzacționarea;
compensarea-decontarea;
transferul dreptului de proprietate.
La sfârșitul fiecărei zile de tranzacționare, bursa transmite fiecărei societati de servicii de investiții financiare in parte care a efectuat tranzacții in ziua respectiva patru rapoarte:
Raportul de Tranzacționare
Raportul de Compensare
Raportul de Decontare
Raportul de Comision.
Rolul BVB in ceea ce privește compensarea si decontarea tranzacțiilor consta in stabilirea corecta a sumelor nete de plata sau de încasat pentru fiecare SSIF, precum si in asigurarea decontării acestor sume. Transferul banilor de la comparatori la vânzători se face prin intermediul Băncii de Decontare.
Decontarea are loc la trei zile lucrătoare de la încheierea tranzacțiilor in BVB si se realizează pe baza rapoartelor emise de BVB după fiecare ședința de tranzacționare, confirmate de către SSIF-ri. Semnarea rapoartelor este foarte importanta deoarece aceasta presupune ca persoanel eiresponsabile din cadrul SSIF confirma faptul ca cele înscrise in rapoarte sunt conforme cu evidentele interne referitoare la tranzacții, ca rezultat al comparării lor.
Aceasta operațiune este necesara deoarece pot apărea erori care, in funcție de natura lor, pot fi remediate a doua zi. Apariția erorilor este un lucru obișnuit in aceasta activitate, important fiind faptul ca ele sa fie descoperite cat mai devreme in decursul celor trei zile, de preferat imediat după efectuarea tranzacției, pentru ca pot fi rezolvate mult mai ușor si cu costuri mai reduse.
Conturile de decontare sunt alimentate numai de către SSIF care au net de plătit. Atât pentru SSIF care au net de plătit, cat si pentru cele care au net de primit, bursa va întocmi o balanța de decontare din care sa rezulte sumele (de plătit/primit), conturile si numele tuturor băncilor prin care trebuie sa se facă transferul.
Intervine si rolul băncii centrale, BNR, care are îndatorirea de a efectua decontarea propriu-zisa a banilor astfel:
BNR are deschis in acest scop cate un cont pentru fiecare societate bancara de decontare care tine conturile de decontare ale societarilor de servicii de investiții financiare ce operează in bursa;
are de asemenea deschis un cont special de decontare al BVB.
Cel târziu la T+3 (dimineața) BNR va primi ordine de plata de la băncile de decontare ale SSIF care aveau sume de plătit (debitoare), in baza cărora va efectua transferul din aceste conturi in contul special al BVB.
In baza ordinelor de plata si a Balanței Finale de Decontare întocmite de BVB, BNR va efectua transferul din contul special al BVB in conturile băncilor de decontare ale SSIF creditoare care aveau de primit bani.
La momentul T+3 (după-amiaza), BNR confirma Bursei de Valori București efectuarea tuturor operațiunilor, daca nu au fost probleme in decontare si daca evidentele băncii corespund Balanței Finale de Decontare a BVB. Numai după aceasta operațiune de confirmare, BVB procedează la transcrierea noilor acționari in registrele societarii emitente a căror acțiuni au fost tranzacționate.
Transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor tranzacționate se realizează in acest sistem de decontare neta continua la sfârșitul celei de-a treia zile, după ce banii au ajuns in conturile vânzătorilor. Înregistrarea acțiunilor la noul cumparator se efectuează prin miscari intre secțiunile Registrului Bursei de Valori București. In registrul Bursei de Valori sunt înregistrate numai valorile mobiliare emise in forma dematerializata sau/si cele emise in forma fizica si imobilizate.
Modificarea datelor înscrise in Registru se face de societățile de servicii de investiții financiare numai pe baza instrucțiunilor clienților si in urma decontării tranzacțiilor efectuate. Mișcările intre secțiunile registrului se executa in baza documentelor de transfer înaintate Registrului Bursei de către SSIF-uri, bănci custode pentru fiecare client in parte care a vândut sau a cumpărat. In urma efectuării operației, Registrul Bursei va transmite celor indreptatiti (bănci custode, SSIF, persoane fizice) o nota privind „Confirmarea de efectuare a modificării numelui/denumirii". Registrul va furniza situații societarii emitente cu ocazia:
Adunării Generale ordinare si/sau extraordinare a acționarilor;
plații dividendelor si a dobânzilor împrumutului obligatar.
Registrul pune la dispoziția SSIF-ului, lunar sau ori de cate ori va fi nevoie, situația clienților acestora in vederea înscrierii si confirmării acelorași informații in evidentele societarilor de servicii de investiții financiare.
Derularea si finalizarea tranzacției se efectuează deci in intervalul T+3, adică la trei zile lucrătoare de la data tranzacției.
Bursa de Valori București tranzacționează zilnic de luni pana vineri, cunoaște mai multe “stări:, cu orare bine definite:
starea de redeschidere: 09:45 – 10:00;
starea de tranzacționare continua: 10:00 – 14:15;
starea de preînchidere: 14:15 – 14:30
starea de închidere: 14:30
Capitolul 4. INDICII BURSEI DE VALORI BUCURESTI
4.1.Caracteristicile indicilor bursieri
Indicii bursieri exprima evoluția cursurilor valorilor mobiliare ce sunt cuprinse in structura indicelui, cu reprezentativitate pentru piața bursiera respectiva, dând o imagine asupra evoluției pieței bursiere la un moment dat.
Sunt considerați barometrul pieței. Utilitatea lor este deosebit de mare pentru investitori, evoluția lor este luata in considerare in procesul de efectuare a plasamentelor de capital. Indicii bursieri exprima măsura in care starea generala a economiei permite realizarea unor profituri cat mai mari in condițiile pieței.
Din punct de vedere al clasificării acestora, indicii pot fi:
funcție de modificarea valorii lor cu un anumit număr de puncte:
– indici in creștere pentru cursuri in creștere, care reflecta o cerere in devans pentru acele titluri;
– indici in scădere pentru cursuri in scădere, care reflecta o scădere a interesului, deci a cererii pentru acele titluri.
funcție de alcătuirea lor:
– indici din prima generație, specializați pe domenii: Dow Jones Industrials in SUA; Financial Times in Marea Britanie; Nikkei in Japonia;
– indici din a doua generație, nespecializați pe domenii: Standard and Poors 500; NYSE Composit Index in SUA; Financial Times 100 in Marea Britanie;Topix in Japonia.
indici calculați prin metode statistico-matematice: indicii statistici;
-indicele Bursei de Valori București – este calculat pentru a exprima evoluția pieței de capital din România, BET, exprima primele 10 titluri cotate in bursa de valori si care au o anumita pondere in capitalizarea bursei, fiind si cele mai lichide titluri tranzacționate;
– indicele Bucharest Investment Group – ia in considerare toate cotațiile financiare publicate la Bursa de Valori (BIG – BSE – Index), evidențiază trendul pieței bursiere pentru eventualii investitori. Nu este un indice aprobat oficial;
– indicele societatatii de intermediere Vanguard București (VAB – BX) are ca data de referința 20 Noiembrie 1996.
– indicele societarii de Valori Mobiliare Gelsor – calculat si publicat pentru prima oara in 20 Iunie 1995 si are ca valoare de start 20 de puncte, cuprinde numai titlurile cotate la BVB, la categoria 1;
indici publicați de instituții internaționale specializate: Bursele de mărfuri:
– indicele MUDI – calculat in SUA – reprezintă o medie aritmetica ponderata a cotațiilor zilnice de la bursele de mărfuri din SUA pentru 15 mărfuri, cele mai tranzacționate, are ca data de referința 31 Decembrie 1931 si este publicat in ziarul “Financial Times”;
– indicele Reuters – calculat ca o medie aritmetica ponderata, are in structura 17 produse tranzacționate la bursele londoneze de mărfuri si are ca data de referința 18 Septembrie 1931 si e furnizat zilnic de “Agenția Reuters”;
– indicele Down-Jones – este publicat de bursa de la NYSE si a fost realizat si calculat de Charles Down si Edward Jones, publicat in 1884 si avea in structura 11 titluri financiare cotate la NYSE, structura ce s-a mărit la 20 de titluri in 1916, urmând ca in 1928 sa aibă 30 de titluri in structura lui. Acestea privesc titlurile Down-Jones pentru activitatea industriala. In 1931 acesta cuprindea 30 de titluri si este publicat in ziarul “World Trade Journal”.
In elaborarea indicilor bursieri se stabilesc anumite etape :
selectarea eșantionului de valori mobiliare cuprinse in structura indicelui respectiv:
– sunt selectate acele valori mobiliare care contribuie la un grad ridicat de capitalizare a bursei;
– sunt selectate acele valori mobiliare care au o larga răspândire in rândul investitorilor;
sunt selectate titlurile financiare pe domenii de activitate, pentru a creste gradul de reprezentativitate economica a indicelui respectiv;
modul de ponderare a acelor valori mobiliare ce intra in structura indicelui respectiv. Se pot folosi mai multe sisteme, respectiv o ponderare egala, o ponderare in funcție de gradul de capitalizare a bursei sau o ponderare in funcție numai de evoluția cursurilor, aplicându-se un coeficient de corecție;
alegerea datei de referința – care are in vedere si normele ce reglementează piața de capital respectiva. Data de referința reprezintă, de obicei, perioada de baza.
Includerea unei valori mobiliare in structura unui indice bursier presupune ca aceasta este reprezentativa pentru piața bursiera prin volumul tranzacțiilor, lichiditatea acestor valori, si subliniază consacrarea emitentului ca o firma solida, iar titlul reprezintă o valoare sigura.
Indicele vine sa arate evoluția cursurilor in funcție de jocul cererii si ofertei ce se manifesta pe piața bursiera respectiva, iar atunci când ofertele de cumpărare depășesc ofertele de vânzare, spunem ca piața are un trend crescător si, invers, când ofertele de vânzare le depășesc pe cele de cumpărare, rezulta acel curs de echilibru care se apropie de evoluția preturilor pe piețele bursiere respective, unde tranzacțiile se încheie cu transfer.
Cursul de echilibru, rezultat la un moment dat, este caracterizat de anumite trasaturi ce se răsfrâng si asupra indicilor bursieri calculați:
adâncimea – presupune existenta unui număr mare de ordine, atât de vânzare, cat si de cumpărare, cu preturi peste si sub cotația de echilibru, la un moment dat;
lărgimea – este mărimea ordinelor date de investitor, atât ca volum, cat si calitate, prin care se exprima cererea si oferta;
consistenta – este influenta ce o exercita modificările in cursurile valorilor sau titlurilor datorate unor dezechilibre temporare in fluxul de ordine si care atrag reacții adverse.
Pentru ca aceste dezechilibre temporare sa nu fie influențate de factori perturbatori (zvonuri), pe langa jocul si reglarea automata a pieței de capital apare necesara si autoreglementarea pieței prin intervenția organului ce supraveghează piața sau a celui care conduce piața bursiera respectiva, constând in masuri de limitare a variației maxime a cursului intr-o anumita ședința de licitații, păstrarea unui anumit pas in negocieri, condiții care nu vin sa strice echilibrul jocului liber al cererii si ofertei ci sa limiteze si sa influențeze acest joc, pentru a preîntâmpina aspecte negative cum ar fi crach-ul bursier.
4.2. Indicii pieței de capital din România
4.2.1. Secțiunea BVB
1. Indice BET (BUCHAREST EXCHANGE TRADING)
Lansare: 22.09.1997. Număr de societati: 10. Valoare inițiala: 1000 puncte. Actualizare: lunara. Scop:
– reflectarea tendinței de ansamblu a preturilor corespunzătoare celor mai lichide si active 10 societati tranzacționate in cadrul Bursei de Valori București (BVB). Aceste societati sunt selectate din lista tuturor societarilor cotate la Bursa de Valori București, exclusiv SIF, aplicându-se totodată si criteriul diversificării activității societarilor respective;
– furnizarea unei baze adecvate pentru tranzacționarea instrumentelor derivate pe indici (index options si contracte futures) pentru a asigura mecanisme de acoperire a riscului pentru investitori.
Metoda de calcul . Principiul de calcul aplicat pentru indicele BET este similar cu cel utilizat pentru calcularea majoritarii indicilor bursieri, constând in aplicarea unei formule Laspeyres (medie ponderata calculata pe baza capitalizării).
Indicele BET este calculat prin aplicarea unei metode de ponderare cu capitalizarea preturilor celor mai lichide 10 societati listate, exclusiv SIF. Pentru simbolurile respective, preturile înregistrate in fiecare ședința de tranzacționare sunt raportate la preturile înregistrate in ședința de tranzacționare de referința pe baza formulei următoare:
pi0.wf i0 pit
i=1,N pi0
BET = 1000 x
pi0.wf i0 _
i=1,N
unde:
-N este numărul de simboluri incluse in portofoliul indicelui: 10,
-pi0 este prețul de închidere al simbolului i înregistrat in piața principala (piața Regular) in ședința de tranzacționare de referința (corespunzătoare ultimei actualizări a coșului indicelui, considerata a fi t=0);
-pit este prețul de închidere al simbolului i înregistrat in piața principala (piața Regular) in ședința de tranzacționare t,
-wfi0 este factorul de ponderare corespunzător simbolului i in ședința de tranzacționare de referința (t=0).
In condițiile in care participarea unui simbol in index este limitata la 20% din totalul capitalizării simbolurilor incluse in indicele BET, factorul de ponderare al acestuia poate fi egal cu una dintre cele doua valori:
-numarul de acțiuni corespunzătoare simbolului respectiv (in cazul in care ponderea capitalizării acestuia in capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indicele BET este mai mica de 20%);
-un număr ajustat (in cazul in care ponderea capitalizării simbolului depaseste limita procentuala impusa de 20%).
Unele dintre tipurile de masuri care implica actualizarea (ajustarea) indicelui sunt cele care constau in reflectarea modificărilor de capital (majorări, diminuări), a operațiunilor de divizare (diminuarea valorii nominale), de consolidare (mărirea valorii nominale). Pentru a compensa aceste modificări, se utilizează o procedura (“splicing procedure”) care consta in aplicarea unui factor de corecție “f” (=BET t-1) in calculul indicelui BET.
De asemenea, in situația in care se operează modificări in componenta coșului indicelui in vederea menținerii regulilor de selectare a portofoliului indicelui, indicele va fi actualizat corespunzător (prin recalcularea si aplicarea unui factor de corecție pentru a compensa modificările respective).
Valorile indicelui BET sunt exprimate si in USD (“dollar terms”), ca o facilitate pentru investitori care doresc o astfel de măsura a indicelui.
In prezent, societățile incluse in coșul indicelui BET reprezintă mai mult de 60% din capitalizarea totala si 70 % din valoarea totala tranzacționata in BVB.
Reguli de selectare a societarilor in portofoliul indicelui BET
R1. Societățile trebuie sa dispună de cea mai mare capitalizare bursiera, de asemeni suma capitalizării societarilor ale căror acțiuni sunt incluse in portofoliul indicelui BET trebuie sa reprezinte cel puțin 60% din capitalizarea bursiera totala.
R2. Selectarea societarilor trebuie sa asigure diversificarea portofoliului indicelui.
R3. Acțiunile societarilor incluse in indice trebuie sa fie cele mai lichide, valoarea totala tranzacționata a acțiunilor incluse in portofoliul indicelui trebuie sa reprezinte cel puțin 70% din valoarea totala tranzacționata in BVB.
Lunar sunt analizate performantele societarilor care compun portofoliul indicelui (coșul indicelui) precum si a societarilor recent listate, in vederea unor posibile actualizări a componentei indicelui. Deciziile de actualizare a coșului indicelui sunt adoptate de către Comitetul Indicelui, care stabilește Lista societarilor incluse in indicele BET.
La 1 ianuarie 2000 a fost introdus un nou criteriu pentru calcularea factorilor de ponderare care consta in limitarea ponderii unui simbol in indice la maximum 25%. Acesta limita a fost modificata la 20% in data de 23 septembrie, 2004.
Metode de ponderare, evenimente care determina ajustări ale indicelui BET. Ajustarea indicelui se efecueaza prin următoarele metode:
– modificarea factorilor de ponderare
– modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecție .
Ajustarea indicelui este determinata de evenimente speciale si anume :
divizări (splits) sau consolidări ale acțiunilor incluse in portofoliul indicelui;
modificarea componentei indicelui (înlocuirea unui simbol in portofoliul indicelui);
modificări survenite in capitalizarea unei societati ale cărei acțiuni sunt incluse in portofoliul indicelui, care ar duce la depășirea limitei ponderii procentuale admise in capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice;
modificări de capital (majorări / diminuări) pentru o societate ale cărei acțiuni sunt incluse in indice.
Operațiunile prezentate implica si recalcularea factorului de ponderare pentru acele simboluri ajustate anterior la limita procentuala prezenta din capitalizarea totala a portofoliului indicelui.
Comitetul indicelui BET . In conformitate cu decizia Comitetului Bursei, Comitetul Indicelui este responsabil pentru toate operațiunile referitoare la componenta indicilor bursieri si la regulile aplicabile acestora. Comitetul Indicelui este abilitat sa adopte decizii privind respectarea regulilor de selecție precum si a metodologiei de calcul a indicelui. Comitetul Indicelui se întrunește lunar, in vederea analizării si aprobării deciziilor privind actualizarea indicelui. Tot Comitetul Indicelui transmite propuneri Comitetului Bursei vizând marketing-ul indicelui (orice utilizare comerciala a indicelui) sau pentru orice potențiala utilizare a acestuia drept baza pentru instrumentele derivative.
Orice decizie de modificare a portofoliului indicelui ca urmare a evenimentelor societarilor sau din alte motive sunt transmise către mass-media anterior efectuării acestora.
Valorile indicilor precum si modificările corespunzătoare sunt furnizate in timp real prin intermediul terminalelor agenților de bursa conectați la sistemul de tranzacționare automata al BVB, HORIZONTM si sunt afișate in timp real pe pagina de web a BVB, preluate de REUTERS. Valorile de închidere ale indicelui sunt incluse in sumarul de tranzacționare al BVB, in rapoartele sau buletinele bursiere.
2. Indice BET-C (BUCHAREST EXCHANGE TRADIING –Indice compozit)
Lansare: 17.04.1998. Număr de societati: variabil. Valoare inițiala: 1000 puncte. Actualizare: oricând este necesar, revizuit pe baza zilnica
Scop. Al doilea indice al Bursei de Valori București a fost creat pentru a reflecta evoluția de ansamblu a preturilor tuturor societarilor listate la BVB, cu excepția Societarilor de Investiții Financiare. Necesitatea creării acestui indice compozit a fost impusa si de creșterea numărului de societati listate la BVB.
Metoda de calcul. Metoda de calcul aplicata pentru indicele BET-C este identica cu cea utilizata pentru indicele BET. Metoda este similara cu cea utilizata pentru indicii din generația a doua (S&P500, FT-SE100, CAC 40, ATX).
Reguli de selectare a societarilor in portofoliul indicelui . In vederea includerii unei societati in indicele BET-C este necesar ca respectiva societate sa fie listata la BVB. Societățile de Investiții Financiare nu sunt incluse in indicele BET-C. Ponderea maxima admisa a capitalizării unei societati din coșul indicelui BET-C in totalul capitalizării indicelui este aceeași ca si in cazul indicelui BET.
Metode de ajustare si evenimente care determina ajustări. Ajustarea indicelui BET-C utilizează următoarele metode:
-modificarea factorilor de ponderare;
-modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecție .
Principalele evenimente care determina ajustarea indicelui sunt următoarele:
divizări (splits) sau consolidări ale acțiunilor incluse in coșul indicelui;
adăugarea sau ștergerea unui simbol in/din coșul indicelui ca urmare a listării, respectiv delistarii;
modificări survenite in capitalizarea unei societati ale cărei acțiuni sunt incluse in portofoliul indicelui, care ar duce la depășirea limitei ponderii procentuale admise in capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice;
modificări de capital (majorări / diminuări) pentru o societate ale cărei acțiuni sunt incluse in indice.
Operațiunile respective implica si recalcularea factorului de ponderare pentru simbolul ajustat anterior la limita procentuala admisa in capitalizarea portofoliului indicelui.
Comitetul indicelui BET – C . Atribuțiile Comitetului Indicelui referitoare la indicele BET-C sunt identice cu cele aferente indicelui BET. Se aplica norme similare cu cele utilizate pentru indicele BET. Modificările indicelui BET-C nu sunt transmise către mass-media.
3. Indice BET-FI (BUCHAREST EXCHANGE TRADING – indice sectorial pentru fonduri de investiții)
Lansare: 1 noiembrie 2000. Număr de societati: variabil. Valoarea inițiala: 1000 puncte. Actualizarea: oricând este necesar, revizuit pe baza zilnica
Scop . Fiind primul indice sectorial lansat de BVB, BET-FI reflecta tendința de ansamblu a preturilor fondurilor de investiții tranzacționate in cadrul BVB.
Metoda de calcul este identica cu cea aplicata pentru indicii BET si BET-C. Factorul de ponderare pentru un simbol inclus in indicele BET-FI este numărul de acțiuni al simbolului respectiv.
Reguli de selecție a societarilor in portofoliul indicelui BET-FI. Singura regula privind includerea unui fond de investiții in indicele BET-FI este ca acesta sa fie listat la BVB. Lista societarilor incluse actualmente in indicele BET- FI : SIF1 Banat-Crișana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania, SIF4 Muntenia, SIF5 Oltenia.
Metode de ajustare si evenimente care determina ajustări. Următoarele metode se utilizează pentru ajustarea indicelui:
-modificarea factorilor de ponderare ;
-modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecție
Principalele evenimente care determina ajustarea indicelui sunt următoarele:
-divizari (splits) sau consolidări ale acțiunilor incluse in coșul indicelui ;
-adaugarea sau ștergerea unui simbol in/din coșul indicelui ca urmare a listării, respectiv delistarii ;
-modificari de capital pentru o societate ale cărei acțiuni sunt incluse in coșul indicelui .
Comitetul indicelui. Atribuțiile Comitetul Indicelui referitoare la indicele BET-FI sunt identice cu cele privind indicii BET si BET-C. Se aplica norme similare cu cele utilizate pentru indicii BET si BET-C.
4. Indicele ROTX este calculat pe baza preturilor acțiunilor celor mai reprezentative societati listate la BVB, constituind o referința pentru piața de capital din România si suport activ pentru instrumente financiare derivate (contracte futures si options) sau produse structurate (warante, certificate si swap-uri).
Valorile indicelui au fost calculate retroactiv începând cu 1 ianuarie 2002, data pentru care s-a stabilit valoarea de 1000 puncte, atât pentru valorile calculate in moneda naționala, cat si pentru valorile calculate in euro si dolari SUA. Este revizuit pe baza trimestriala (martie, iunie, septembrie, decembrie), se publica zilnic alături de ceilalți indicatori ai BVB.
4.2.2. Indicii Secțiunii RASDAQ
5. Indice RASDAQ-C (RASDAQ Compozit)
Lansare: 31.07.1998. Număr de societati: variabil. Valoare inițiala: 1000 puncte. Actualizare: oricând este necesar, revizuit pe baza zilnica
Scop. Indicele RASDAQ Compozit include in calculație toate societățile tranzacționate in Secțiunea RASDAQ si urmărește sintetizarea tendinței globale a preturilor acțiunilor. Metoda de calcul: din punct de vedere al metodologiei de calcul indicele RASDAQ COMPOZIT se încadrează in familia de indici bursieri ponderați prin capitalizarea de piața. Participarea unui simbol in indice este limitata la 25% din totalul capitalizării simbolurilor incluse in RASDAQ-C, ca urmare factorul de ponderare pentru un simbol poate fi:
– numărul de acțiuni corespunzătoare simbolului respectiv, daca ponderea capitalizării acestuia in capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice este sub 25% ;
un număr ajustat, daca ponderea capitalizării simbolului depaseste limita procentuala de 25%, astfel încât pit * wfit sa reprezinte 25% din capitalizarea totala a simbolurilor incluse in indice.
Regulile de selecție a societarilor in portofoliul indicelui impun o singura condiție pentru ca un emitent sa fie inclus in RASDAQ-C, anume sa fie tranzacționate acțiunile sale in Secțiunea RASDAQ.
Metode de ajustare a indicelui: Pentru a compensa efectele generate asupra indicelui RASDAQ Compozit in fata diverselor procese economice ca: divizări/consolidări de acțiuni, fuziuni, lichidări, modificări in capitalul social, se folosesc următoarele metode de ajustare:
– o modificarea factorilor de ponderare astfel incat nici unul din simboluri sa nu depaseasca 25% ca pondere in indice;
– o modificarea divizorului.
Elementele care determina ajustarea sunt aceleași ca si la indicii bursei.
6. Indice RAQ – I
Lansare:28.10.2002. Număr de societati: variabil. Valoare inițiala: 1079.216 puncte. Actualizare: oricând este necesar, revizuit pe baza zilnica.
Scop. RAQ-I a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelenta in Secțiunea RASDAQ, pentru a reflecta evoluția de ansamblu a preturilor emitenților de top listați pe Categoria I.
Metoda de calcul este aceeași cu cea utilizata pentru calculul RASDAQ –C, regulile de selectare a societarilor in portofoliul indicelui impun o singura condiție pentru ca un emitent sa fie inclus in RAQ-I, anume sa fie listat pe Secțiunea RASDAQ in Categoria I. Metodele de ajustare a indicelui sunt aceleași cu cele utilizate in calculul RASDAQ-C. Elementele care determina ajustarea sunt aceleași ca si la indicii bursei.
7. Indice RAQ – II
Lansare:28.10.2002. Număr de societati: variabil. Valoare inițiala: 1079.216 puncte. Actualizare: oricând este necesar, revizuit pe baza zilnica.
Scop. RAQ-I a fost lansat odată cu introducerea Categoriilor de Excelenta in Secțiunea RASDAQ, pentru a reflecta evoluția de ansamblu a preturilor emitenților de top listați pe Categoria II.
Metoda de calcul este aceeași cu cea utilizata pentru calculul RASDAQ -C. Regulile de selectare a societarilor in portofoliul indicelui impun o singura condiție pentru ca un emitent sa fie inclus in RAQ-I, anume sa fie listat pe Secțiunea RASDAQ in Categoria II. Metodele de ajustare a indicelui sunt aceleași cu cele utilizate in calculul RASDAQ-C, elementele care determina ajustarea sunt aceleași ca si la indicii bursei.
Valorile pentru indicii pieței de capital din România, definiți mai sus, sunt publicați zilnic pe sit-ul BVB si in publicații de secialitate. Pentru data de 25.05.2007 valorile sunt cele din tabelul următor:
Tab. 4.2. Valorile pentru indicii BVB la data de 25.05.2007
Capitolul 5. Societatile de investitii financiare
Studiu de caz: Societatea de Investiții Financiare MOLDOVA S.A. Bacau
Informații generale
SIF Moldova S.A. Bacău este un organism de plasament colectiv încadrat in categoria "Alte Organisme de Plasament Colectiv" (AOPC), care funcționează in conformitate cu prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, ale Legii nr. 31/1990/R privind societățile comerciale, republicata si cu modificările ulterioare, cu respectarea celorlalte acte normative in materie, ale actului constitutiv si ale reglementarilor sale interne.
Societatea de Investiții Financiare Moldova SA Bacău este înregistrata in Registrul Comerțului sub nr. J04/2400/1992, codul unic de înregistrare 2816642, atribut fiscal R.
Societatea de Investiții Financiare Moldova SA este autorizata definitiv ca societate de investiții prin decizia CNVM nr. 1902/30.08.1999.
Conform Atestatului nr. 257/14.12.2005 SIF Moldova SA a fost înscrisa in Registrul CNVM cu nr. PJR09SIIR/040001.
Conform Atestatului nr. 258/14.12.2005, SIF Moldova SA a fost încadrata in categoria AOPC cu o politica de investiții diversificata.
Societatea este succesoarea Fondului Proprietatii Private II Moldova, reorganizat si transformat in conformitate cu prevederile Legii nr. 133/1996 si Legii nr. 164/1999.
Capitalul social subscris si vărsat este de 51.908.958,8 lei, fiind divizat intr-un număr de 519.089.588 acțiuni cu valoare nominala de 0,1 lei, acțiunile sunt înscrise la Cota Bursei de Valori București – categoria I-a, începând cu 01.11.1999. Evidenta acțiunilor si acționarilor este ținuta in condițiile legii, de către S.C. Depozitarul Central S.A. iar Serviciile de depozitare ale activelor sunt asigurate de Societatea Comerciala Banca Romana pentru Dezvoltare – GSG S.A. București.
Auditorul financiar al societătii este S.C. Deloitte Audit S.R.L. București.
In conformitate cu statutul si cu contractul de societate, SIF Moldova SA este condusa de un Consiliu de Administrație ales pentru un mandat de cate 4 ani, începând din anul 1997.
Auditorul financiar al societatii este S.C. Deloitte Audit S.R.L. București.
Societatea de Investiții Financiare Moldova SA este înregistrata, conform dispozițiilor legale in vigoare, la Oficiul de Evidenta a Valorilor Mobiliare – Certificat de înregistrare nr. 418/07.09.1999
Obiectul de activitate al societătii:
administrarea si gestionarea acțiunilor la societățile comerciale pentru care s-au emis acțiuni proprii, corespunzător certificatelor de proprietate si cupoanelor nominative de privatizare subscrise de cetățeni;
gestionarea portofoliului de acțiuni si efectuarea de investiții financiare in vederea maximizării valorii propriilor acțiuni;
mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoanele fizice si persoanele juridice si plasarea lor in valori mobiliare.
Strategia aprobata de acționari s-a concretizat in următoarele:
Conducerea prin obiective, in vederea creșterii performantei emitentului.
Promptitudinea si acuratețea diseminării informației cu privire la toate aspectele importante legate de emitent, conform cerințelor legislației in vigoare si normelor CNVM si BVB.
Respectarea si protejarea drepturilor acționarilor așa cum sunt acestea prevăzute in legislația specifica si in Statutul SIF Moldova SA prin:
tratament egal aplicat tuturor acționarilor indiferent de pachetul deținut;
asigurarea legăturii cu acționarii, la sediul central, prin Serviciului acționariat-comunicare si la reprezentantele din tara, prin personalul cu astfel de atribuțiuni.
5.2. Îndeplinirea obiectivelor
5.2.1. Îndeplinirea obiectivelor generale si a indicatorilor strategici
Indicatori de profit
Programul de activitate al SIF Moldova SA pentru anul 2006 prevedea ca principale obiective strategice:
valoarea unitara a activului net – creștere procentuala anuala de 35%;
profitul net – creștere de aproximativ 12% raportat la nivelul prevăzut al anului precedent;
program investițional de 70 mil. lei, sursa principala de finanțare reprezentând-o veniturile din vânzări.
1. Valoarea unitara a activului net (VUAN) a înregistrat o creștere a valorii superioara țintei stabilite (57,98% fata de 35%), variind de la 1,6555 lei/acțiune (31.12.2005) la 2,6154 lei/acțiune (31.12.2006). Aceasta performanta s-a bazat in principal pe creșterea activelor cu 331.389.489 lei, la sfârșitul anului 2006 SIF Moldova SA administrând un activ total de 1.403.849.526 lei. Evoluția pozitiva a indicatorului VUAN a condus la o atitudine favorabila a investitorilor fata de acțiunile “SIF 2”, ce s-au caracterizat prin lichiditate ridicata, prin creștere cu circa 69 % a prețului mediu anual fata de anul precedent si prin valori de tranzacționare superioare VUAN. Evoluția pozitiva a tuturor indicatorilor financiari se poate constata in Tab. 5.2.1.:
Tab. 5.2.1. Evoluția indicatorilor financiari
Fig. 5.2.1. Evoluția indicatorului financiar preț/VUAN (%)
2. Profitul net a fost realizat in proporție de 123,33%, adică 48.344.613 lei, fata de prevederea bugetara de 39.200.000 lei. Optimizarea structurii portofoliului a permis depășirea obiectivelor stabilite privind veniturile nete realizate si a condus la creșterea constanta a valorii activului net, prin:
imobilizări financiare – dividende;
investiții financiare cedate.
Tab.5. 2.2. Realizare indicatori de profit (lei)
Fig. 5.2.2. Realizare indicatori de profit
Se observa din acest grafic ca, deși valoarea activului net a crescut an de an pana la a se tripla, valoarea profitului net a sporit doar de 1,5 ori, ceea ce semnifica o rata sporita a cheltuielilor de funcționare.
3. Investițiile de portofoliu
Fata de Programul investițional asumat, in valoare de 70 mil. lei, investițiile realizate in anul 2006, inclusiv cele ce urmează a fi înregistrate in 2007, sunt in valoare de 47,9 mil. lei, reprezentând 68,61% din obiectivul anual. Nivelul de îndeplinire al obiectivelor investiționale a fost afectat de caracteristicile evolutive ale pieței, de faptul ca nu au fost listați noi emitenți atractivi pentru investitori si de suprasubscrierea înregistrata care a condus la diminuarea plasamentului in cazul Transelectrica.
Au fost efectuate plasamente primare si secundare in acțiuni cotate si drepturi asociate acestora in valoare de 44,16 mil. lei, investiții de 0,26 mil. lei in acțiuni ale emitenților de tip închis, investiții in unitati de fond de 2,29 mil. lei si de 1,24 mil. lei in instrumente financiare derivate, toate investițiile fiind in active din România.
Se observa ca acțiunile cotate au crescut in pondere cu cca. 10% in defavoarea unor plasamente mai puțin atractive, cum sunt in acest moment depozitele bancare si titlurile de stat, mai puțin riscante dar cu eficienta mult diminuata.
Modificările semnificative in portofoliile administrate fata de anul 2005 sunt cele prezentate in tabelul următor:
Tab.5.2.3. Creșterea activelor din portofoliu
Fig.5.2.3.Portofoliu comparativ
5.2.2. Îndeplinirea obiectivelor finaciare
A. Administrarea portofoliului de acțiuni
Reconfigurarea si optimizarea portofoliului de acțiuni
In anul 2006 conducerea SIF Moldova SA a continuat politica de reconfigurare si optimizare a portofoliului de acțiuni in vederea creșterii rentabilității acestuia, urmărindu-se mărirea valorii participațiilor in societati profitabile sau in societati cu posibilitati de tranzacționare avantajoase si reducerea participațiilor in societati aflate intr-o situație economico-financiara dificila/fara perspective.
Aceste obiective au fost realizate prin următoarele tipuri de operațiuni de capital:
modificarea participației prin participarea la majorare/diminuare a capitalului social sau de radiere, astfel:
– majorarea capitalului social la 19 societati comerciale, in valoare nominala de 20.704.602,4 lei din rezerve;
– diminuarea capitalului social la 3 societati comerciale, in valoare nominala totala de 5.175.535,6 lei;
– radierea a 13 societati comerciale la care s-a finalizat procedura de lichidare, rezultând ieșirea din portofoliu a participațiilor deținute in valoare nominala de 2.961.410,5 lei.
– radierea a 3 societati comerciale care au fost absorbite prin fuziune, rezultând ieșirea din portofoliu a participațiilor deținute in valoare nominala de 474.811,4 lei si majorarea participațiilor deținute la societățile absorbante in valoare nominala de 319.000,0 lei.
modificarea participației SIF Moldova SA ca urmare a tranzacțiilor finalizate prin transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor (vânzări/achiziții), investiții directe (plasamente primare) sau retrageri:
– vânzări – s-a înregistrat vânzarea participațiilor (integral sau parțial) de la 54 societati comerciale, in valoare nominala de 9.995.095,8 lei;
– achiziții – au avut ca obiect acțiunile a 34 societati comerciale, in valoare nominala de 5.789.785 lei;
– investiții directe (plasamente primare) SIF la 14 societati comerciale, in valoare nominala de 10.335.412 lei;
Evoluția portofoliului la valoare nominala
Efectuarea operațiunilor de restructurare din cursul anului a condus la diminuarea numărului societarilor comerciale din portofoliu, astfel incat la 31.12.2006 portofoliul cuprinde 279 societati comerciale, la care sunt deținute acțiuni in valoare nominala totala de 308,4 mil. lei. Dintre acestea, un număr de 90 de societati comerciale, la care SIF Moldova SA deține acțiuni in valoare nominala de 54,8 mil. lei reprezentând 17,77% din totalul participațiilor la valoarea nominala, sunt in diverse stadii ale procedurii de lichidare sau reorganizare judiciara.
Structura portofoliului de acțiuni
Reconfigurarea si optimizarea portofoliului de acțiuni in 2006 a condus la următoarea structura a acestuia:
– funcție de tipul acțiunilor: Anexa nr. 1 si Anexa nr. 2
tranzacționate;
netranzacționate;
– funcție de mărimea participației in societățile comerciale din portofoliu – Tab 5.2.5., Tab5.2.6.
– funcție de sectoarele de activitate – Tab.5.2.7.
Fig.5.2.4. Acțiuni tranzacționate – evoluția anuala a valorii nominale a portofoliului
Fig. 5.2.5. Acțiuni tranzacționate – evoluția anuala a valorii de piața a portofoliului
Fig. 5.2.6. Portofoliu – 2005– creșterea valorii de piața a acțiunilor SIF 2
Tab 5.2.5. Mărimea participației SIF Moldova – număr de societati comerciale
Tab 5.2.6. Mărimea participației SIF Moldova – valoare acțiuni si pondere
Fig. 5.2.7. Portofoliu comparativ
Fig. 5.2.8. Portofoliu – 2006 – creșterea valorii de piața a SIF2
Tab 5.2.7. Portofoliul funcție de sectoarele de activitate
Din tabelele menționate ca si din graficele de mai sus rezulta ca valoarea de piața a portofoliului SIF Moldova s-a apreciat considerabil in 2006 fata de 2005, creșterea fiind de cca. 7,7 ori fata de 5,6 ori. Aceasta si din cauza faptului ca a crescut procentul societarilor din sectorul financiar bancar, in detrimentul celor din industria ușoara, mai puțin performante.
SIF Moldova SA a urmărit imbunatatirea activității de administrare si monitorizare a portofoliului, având ca scop creșterea valorii si profitabilității participațiilor deținute in societățile comerciale. Masurile întreprinse in acest sens au vizat cu prioritate implicarea prin AGA si Consiliile de Administrație in societățile in care SIF Moldova SA deține poziții majoritare sau de control, precum si in cele in care s-au efectuat plasamente de capital, pentru a impune politici manageriale eficiente, care sa asigure dezvoltarea societarii si obținerea de profit, sau politici de criza care sa asigure redresarea societarii.
Totodată, s-a urmărit promovarea principiilor europene de conducere corporatista, de tratament echitabil al acționarilor, de etica in afaceri, pentru a impune conduite si practici manageriale corecte, care sa asigure dezvoltarea societarii, obținerea de profit si protejarea intereselor SIF Moldova SA in societățile comerciale din portofoliu in care deține poziții nesemnificative, semnificative sau de control, pentru stoparea practicilor neloiale de decapitalizare a acestora, de modificări de acte constitutive in sensul delegării unor atribuții ale AGA către CA sau restrângerii dreptului de tranzacționare a acțiunilor, etc.
B. Activitatea de investire-dezinvestire
Activitatea de investire
1. Investire acțiuni pe piața primara
In 2006 au fost înregistrate plasamente primare prin participarea la majorarea capitalului social al 13 emitenți din portofoliu si prin participarea la înființarea unei societati comerciale. Au fost înregistrate plasamente in acțiuni in valoare nominala totala de 10,3 mil. lei, la un preț de 28,7 mil. lei, astfel:
7 societati cotate, la care s-au subscris acțiuni in valoare nominala de 7,6 mil. lei, la un preț al pieței de 13,65 mil.lei;
7 societati necotate, la care s-au subscris acțiuni in valoare nominala de 2,7 mil. lei, la un preț al pieței de 15,05 mil. lei;
Din acestea, plasamente efectuate la sfârșitul anului 2005 si înregistrate in 2006 au fost in valoare nominala de 6,4 mil. lei, la un preț de 19,3 mil. lei.
SIF Moldova a mai subscris la 4 societati comerciale acțiuni in valoare nominala de 1,8 mil. lei, la un preț egal cu aceasta, aceste plasamente fiind in curs de înregistrare.
2. Investire acțiuni pe piața secundara
Structurarea unui portofoliu format din titluri lichide si cu potențial de creștere a reprezentat un obiectiv important, in paralel cu creșterea volumului operațiunilor speculative si cu extinderea activității spre piața instrumentelor financiare derivate.
Pe fondul unor evoluții imprevizibile care au marcat o buna perioada piața de capital cu corecții semnificative si incertitudini privind evoluția cotațiilor, politica SIF Moldova SA a fost una prudenta dar consecventa in sensul acumulărilor pe emitenții de interes, respectiv o politica a speculațiilor pe titlurile cu volatilitate ridicata.
In aceste condiții, in anul 2006 operațiunile de cumpărare au vizat acțiunile unui număr de 34 emitenți, din care 32 listați pe piețele reglementate, cu o valoare totala de achiziție de 33,20 mil. lei fata de 60,02 mil. lei in 2005. De menționat ca in cazul unor emitenți programele de achiziție inițiate anterior au vizat si alte efecte pozitive, anume:
primirea de acțiuni cu titlu gratuit, având o valoare nominala totala de 6,21 mil. lei;
conferirea dreptului de subscriere de acțiuni, la preturi inferioare cotației din piața, in cadrul unor operațiuni de majorare a capitalului social, acțiuni având o valoare de 10,37 mil. lei.
3. Investire alte instrumente financiare
Pentru diversificarea portofoliului precum si pentru fructificarea unor oportunitati conjuncturale, s-au mai efectuat plasamente in:
unitati de fond – 2,29 mil. lei ;
drepturi de preferința – 0,017 mil. lei ;
instrumente financiare derivate (BMFMS) – 1,24 mil. lei ;
titluri de participare la Fondul Oamenilor de Afaceri in valoare nominala de 8.468 lei si valoare de piața de 16.114,49 lei.
Activitatea de dezinvestire – pe piața secundara
La finele anului 2006 s-au înregistrat operațiuni de vânzare parțiala sau a întregului pachet deținut in cazul unui număr de 56 emitenți, din care 29 de tip închis, 54 contracte fiind încheiate, iar 2 in derulare. Au fost astfel înregistrate venituri din vânzări de 48,18 mil. lei comparativ cu 31,78 mil. lei in anul 2005, cu un profit calculat in funcție de costul istoric, de 34,73 mil. lei fata de 26,65 mil. lei înregistrat la finele anului 2005.
5.3. Situația economico-financiara
Situațiile financiare au fost întocmite si prezentate in conformitate cu Reglementările contabile, conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene, aplicabile instituțiilor reglementate si supravegheate de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare.
Este asigurata comparabilitatea datelor pentru exercițiile financiare 2005 si 2006, după trecerea la leul greu – RON, moneda de raportare a rezultatelor financiare este RON.
Poziția financiara este reflectata in elementele de bilanț, întocmite in conformitate cu Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitarii Europene.
5.3.1. Patrimoniul
In exercițiul financiar 2006, comparat cu anul 2005, an pentru care este asigurata comparabilitatea datelor, elementele patrimoniale sunt prezentat in Anexa nr.3 Bilanț. Elementele bilanțiere au cunoscut o creștere însemnata, așa cum se vede in Tab. 5.2.9.:
Tab. 5.2.9.Activul
Ponderea principala in total active o constituie imobilizările financiare, prezentate in Tab. 5.2.10.:
Tab. 5.2.10. Imobilizările financiare in 2006
Pe ansamblu, deși imobilizările financiare au crescut cu 24,64%, ducând la o maximizare a valorii societarii, creștere favorizata de imbunatatirea structurii de portofoliu si dinamizarea pieței de capital, capitalurile proprii au crescut cu numai 12,7%.
Datoriile societarii au scăzut in exercițiul financiar 2006 cu 28 %, adică cu 11.477.190 lei.
SIF Moldova este consecvent in aplicarea principiului prudentei, motiv pentru care in exercițiul financiar 2006 au fost create provizioane in valoare totala de 53.099.632 lei si anulate alte provizioane in valoare totala de 85.610.639 lei .
5.3.2. Contul de profit si pierdere
Măsoară performanta societarii materializata in valoarea indicatorilor, demonstrând creșterea valorica a elementelor sale, in condițiile in care s-a luat ca etalon anul 2005 pentru care este asigurata comparabilitatea datelor, conform Anexei nr.4. In tabelul următor este prezentata ponderea realizării acestor valori.
Tab. 5.2.12. Contul de profit si pierdere
Din total venituri de 151.026.367 lei, principalele surse de realizare in exercițiul financiar 2006, sunt cele prezentate in Tab. 5.2.13.:
Tab. 5.2.13. Venituri totale
Din total cheltuieli de 97.697.832 lei, care au contribuit in mod direct la realizarea veniturilor in anul 2006, sunt cele prezentate in Tab. 5.2.14.:
Tab. 5.2.14. Cheltuieli totale
Vânzările nete in exercițiul 2006 au fost de 35.183.745 lei.
5.3.3. Fluxurile de trezorerie
Fluxurile de trezorerie comparate pe cei doi ani si calculate prin metoda directa, au cunoscut o evoluție descendenta, prezentata in Tab. 5.2.14. :
Tab. 5.2.15. Fluxurile de trezorerie (lei)
Preocuparea permanenta a societarii de a avea suficiente fonduri pentru îndeplinirea obligațiilor sale si pentru furnizarea de fonduri necesare dezvoltării portofoliului in exercițiul financiar 2006, când fluxul de numerar a fost negativ a determinat o anumita structura a deciziilor orientate in investirea pe piața de capital.
5.3.4. Principalii indicatori economici
Principalii indicatori economici sunt prezentați in Tab. 5.2.16.
Indicatorul lichidității curente, definit ca indicatorul capitalului circulant, respectiv indicatorul lichidității imediate, adică indicatorul test acid, exprima de cate ori se cuprind datoriile curente in activele curente, respectiv in active curente fara stocuri. Valorile obținute sunt mai mici decât cele recomandate, care sunt in jurul valorii 2 dar, având in vedere ca plasamentele in titluri de stat si depozite bancare sunt înregistrate in cadrul poziției de active imobilizate financiare, se apreciază ca de fapt nu exista riscuri de neacoperire pentru datoriile curente.
Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care îl obține SIF Moldova la o unitate de resurse investite, atât de către SIF cat si de către creditorii acestuia, demonstrând ca in anul 2006 s-au obținut rezultate pozitive, cu cca. 10% peste valoarea inflației, deci valori real pozitive.
Tab. 5.2.16. Tabel recapitulativ cu indicatorii economico-financiari
Rezultatul pe acțiune reprezintă profitul net generat de SIF si atribuibil acțiunilor comune, unde analiza arata ca la o valoare a acțiunii de 0.1 lei s-a obținut un profit net de 0,09, deci o profitabilitate fata de valoarea nominala de 90%. Trebuie făcuta mențiunea ca acești indicatori nu pot fi totuși comparați decât in anii 2005 si 2006, când exista o baza similara de calcul, CNVM a modificat in anul 2005 modul de reflectare a activului net pentru cele 5 SIF-uri.
5.3.5. Repartizarea profitului este prezentata in Tab. 5.2.17.:
Tab. 5.2.17. Repartizarea profitului
5.3.6. Realizarea BVC 2006
Fata de prevederile BVC pe anul 2006, societatea a înregistrat venituri totale substanțial mai mari, cu cca. 61%, așa cum rezulta din Anexa nr.5, Tab. 5.2.19. si Fig.5.2.9.
Tab.5.2.19. Analiza realizării veniturilor – capitole principale
Fig. 5.2.9. Analiza realizării veniturilor – capitole principale
La Cheltuieli se constata o depășire substanțiala a capitolului cheltuieli financiare, cu peste 123%, așa cum rezulta din Tab.5.2.19. si Fig.5.2.10., a cestea provenind din executările silite efectuate de AVAS in contul biletelor la ordin avalizate de FPP II Moldova si ajunse la scadenta.
Tab. 5.2.20. Analiza realizării cheltuielilor – capitole principale
Fig.5.2.10. Analiza realizării cheltuielilor – capitole principale
De asemeni au crescut mult veniturile provenind din creanțe (dobânzi bancare, obligațiuni), cu cca. 50%, cat si cele din alte activitati, așa cum rezulta din Tab.5.2.20. si Fig.5.2.11.
Totuși se remarca o scădere a veniturilor financiare provenind din dezinvestiri si nerealizarea acestui indicator, care are o pondere mare in venituri, cu cca. 16%.
Tab. 5.2.21. Analiza realizării veniturilor financiare pe capitole
Fig. 5.2.11. Analiza realizării veniturilor financiare pe capitole
Restul cheltuielilor au cunoscut valori rezonabile, creșteri care se încadrează in limita a 10-15%, așa cum rezulta din Tab.5.2.22. si Fig.5.2.12.
Tab5.2.22. Analiza realizării cheltuielilor finaciare pe capitole
Fig. 5.2.12. Analiza realizării cheltuielilor finaciare pe capitole
Profitul realizat in aceste condiții a fost totuși peste valorile aprobate de acționari, depășirea fiind de cca. 23% la profitul net, așa cum rezulta din Tab.5.2.23. si Fig.5.2.13.
Tab.5.2.23. Analiza realizării profitului
Fig.5.2.13. Analiza realizării profitului
Managementul riscului
Prin natura activităților efectuate, societatea de tip SIF-ul este expusa unor riscuri variate care includ: riscul valutar, riscul aferent mediului economic, riscul de dobânda, riscul de credit, riscul de lichiditate si riscul aferent impozitării.
Una din coordonatele importante ale managementului societarii se refera la limitarea efectelor potențial-adverse asociate acestor factori de risc asupra performantelor financiare.
Riscul valutar. Majoritatea activelor si pasivelor financiare ale SIF Moldova sunt exprimate in moneda naționala si prin urmare fluctuațiile cursului de schimb nu afectează in mod semnificativ activitatea SIF Moldova. Expunerea fata de fluctuațiile cursului de schimb valutar se datorează in principal datoriilor si creanțelor din bilete la ordin denominate in USD si EUR precum si a depozitelor bancare denominate in EUR.
Riscul aferent mediului economic. Economia româneasca continua sa prezinte caracteristici specifice unei economii emergente si exista un grad semnificativ de incertitudine privind dezvoltarea mediului politic, economic si social in viitor. Managementul societarii se preocupa sa prevadă natura schimbărilor ce vor avea loc in mediul economic din România si care va fi efectul acestora asupra situației financiare si a rezultatului operațional si de trezorerie al societarii. Moneda care nu este pe deplin convertibila, un grad scăzut de lichiditate al pieței de capital si existenta unor variații inca mari ale cursurilor de schimb ale monedei naționale, sunt alte elemente de risc importante. SIF Moldova nu are o politica formala concreta de acoperire a riscului aferent mediului economic.
Riscul de dobânda. Majoritatea activelor si pasivelor financiare ale SIF Moldova sunt nepurtătoare de dobânda si prin urmare fluctuațiile ratelor dobânzii pe piața nu afectează in mod semnificativ activitatea SIF Moldova. Excedentul de numerar sau de alte disponibilitati bănești asimilate este investit in titluri de investiții pe termen scurt cu maturitatea de pina la 3 sau 6 luni. Titlurile cu venit fix in care SIF Moldova a investit comporta maturitati de pina la 12 luni.
Riscul de credit. SIF Moldova este expus riscului de credit aferent instrumentelor financiare ce decurge din posibila neandeplinire a obligațiilor de plata pe care o terța parte le are fata de SIF. SIF Moldova nu are o politica formala de acoperire a riscului de credit.
Riscul de lichiditate. Instrumentele financiare ale SIF Moldova includ investiții in acțiuni care nu sunt tranzacționate pe o piața organizata si care, in consecința, pot avea o lichiditate redusa. Drept urmare SIF Moldova poate avea dificultati in lichidarea rapida a investițiilor in aceste instrumente la o valoare apropiata de cea determinata in baza modelului de calcul al activului net al societarilor de investiții financiare, prevăzut in Regulamentul nr.15/2004 emis de către CNVM pentru a îndeplini cerințele proprii de lichiditate. SIF Moldova nu are o politica formala de acoperire a riscului de lichiditate.
Riscul aferent impozitării. Legislația fiscala in România si aplicarea in practica a masurilor fiscale se schimba frecvent si fac obiectul unor interpretări diferențiate ale autoritatilor. Sistemul fiscal din România este supus unor modificări permanente. care pot fi retroactive. In anumite situații. autoritățile fiscale pot adopta o poziție diferita fata de poziția societarii si pot calcula anumite dobânzi si penalitati fiscale. Declarațiile privind impozitele si taxele pot fi supuse controlului si revizuirii pe o perioada de cinci ani, in general după data depunerii lor. In conformitate cu reglementările legale in vigoare in România perioadele controlate mai pot fi supuse in viitor unor verificări adiționale. In acest caz managementul societarii considera ca a înregistrat valori corecte in conturile de taxe, impozite si alte datorii către stat, totuși exista un risc ca autoritățile sa aibă o poziție diferita de a societarii. Ultimul control al Ministerului Finanțelor Publice la care SIF Moldova a fost supus a acoperit perioada pana la 30.09.2004. Ca urmare, datoriile SIF Moldova SA de la aceasta data pina la 31 decembrie 2006 pot face oricând obiectul unei verificări.
5.5. Încadrarea in reglementările legale referitoare la nivelele de deținere permise (Regulamentul CNVM nr. 15/2004, art. 188)
Conform Raportului Consiliului de Administrație al SIF Moldova prezentat in ședința AGA ordinara din data de 28.04.2006, la data de 29.12.2006, conform activului net calculat si certificat de societatea depozitara BRD – GSG București, expunerea portofoliului este următoarea:
ponderea valorilor mobiliare si instrumentelor pieței monetare neadmise la tranzacționare sa nu depaseasca 20% din activele totale (acțiuni închise, obligațiuni închise si certificate de depozit):
Tab. 5.5.1.Ponderea valorilor mobiliare neadmise la tranzacționare
ponderea valorilor mobiliare si instrumentelor pieței monetare înscrise/tranzacționate la cota Bursei (la nivel de emitent) sa nu depaseasca 10% din activele totale: la data de 29.12.2006 deținerile de acțiuni TLV depășesc pragul de 10% stabilit, respectiv 11,581%. Ponderea pentru obligațiuni TLV nu se calculează, întrucât acestea sunt neadmise la tranzacționare. La data de 29.09.2006 există doua societati care nu se încadrează în prevederile de mai sus:
BRD București;
Banca Transilvania Cluj Napoca.
Se constată că însumarea deținerilor TLV și BRD nu depășesc 80 % din total active, in conformitate cu prevederile aliniatului care limitează la 80% aceste tipuri de dețineri.
ponderea instrumentelor financiare emise de entitati aparținând aceluiași grup sa nu depaseasca 50% din activele totale:
Tab. 5.5.2. Pondrea instrumentelor financiare deținute, aparținând aceluiași grup
Pe total, deținerea in grupul BT nu depaseste limita impusa.
ponderea instrumentelor financiare derivate in afara piețelor reglementate sa nu depaseasca 20% din activele totale – nu este cazul;
ponderea conturilor curente si a numerarului sa nu depaseasca 10% din activele totale: la data precizata ponderea era de 0,237% (3.330.280,07 lei/1.403.849.525,65 lei);
ponderea depozitelor bancare constituite si deținute la aceeași banca sa nu depaseasca 30% din activele totale: total dețineri in depozite bancare este de 4,167 % din valoarea activelor totale (58.501.738,97 lei/1.403.849.525,65 lei);
total dețineri in instrumente financiare derivate sa nu depaseasca valoarea totala a activului net: valoare instrumente financiare derivate (marja/prima) = 382.514,00 lei < valoare activ net = 1.357.647.738,65 lei;
ponderea titlurilor de participare ale AOPC sa nu depaseasca 50% din activele totale: limita impusa nu este depășita, conform Tab. 5.5.3.
Tab. 5.5.3. Ponderea titlurilor de participație la AOPC
5.6. Realizarea obiectivelor non-financiare in 2006. Situația litigiilor
In evidentele SIF Moldova SA, la data de 31.12.2006 erau înregistrate 284 litigii având obiecte diverse iar in cursul acestui an sunt pe rol 157 litigii in care SIF Moldova SA are calitate de reclamant si 46 in care figurează ca parat. Totalul dosarelor soluționate este in număr de 81.
Cererilor de chemare in judecata menționate li se adăuga si cele 223 de avize de legalitate acordate de SIF Moldova pentru desfășurarea unor operațiuni specifice, 9 dosare de verificare a documentației in vederea participării la licitații organizate de societate in vederea instrainarii pachetului de acțiuni la diverse societati, precum si cele 53 de dosare privind opinii si consultanta juridica, emise in raport cu unele probleme concrete ridicate in desfășurarea activității SIF Moldova SA. La acestea se adăuga 50 de dosare având ca obiect procedura insolventei, înregistrate in evidentele societarii si in care SIF Moldova nu are calitate de creditor, ci doar de acționar, dosare in care au fost formulate o serie de înscrisuri si asigurata reprezentarea in instanța.
Ca urmare a diligentelor depuse, au fost recuperate creanțe in suma totala de 275.972,78 lei, in litigiile având ca obiect pretenții decurgând din dividende restante si chirii.
5.6.1. Litigii in care SIF Moldova SA are calitatea de reclamant
Sunt in total 232 litigii, din care au fost soluționate in cursul anului 2006 un număr de 75 litigii. Total litigii pe rol = 157, aflate in diferite faze procesuale; valoare litigii in lei = 11.251.686,93 lei, din care suma de 698.097,93 lei in litigiile având ca obiect recuperarea dividendelor restante, suma de 5.538.655,40 lei in falimente si reorganizări judiciare, iar cea de 5.005.933,60 lei in dosarele având ca obiect pretenții; valoare litigii in valuta pe categorii de obiecte, astfel: 18.722.561 USD si 199.313 Euro in lichidări judiciare; 5.051.424,68 USD si 300.000 DEM in dosare având ca obiect pretenții; 31.060.043,45 USD in contestații la executare.
Cu privire la retragerea unor societati de la tranzacționare societatea a promovat litigii cu următoarele societati: S.C. Sanex S.A., S.C. Vascar S.A., S.C. Vigotex S.A. si S.C. Intfor S.A. Retragerea de la tranzacționare a acestor societati a avut la baza reglementari ale CNVM considerate de societatea noastră nelegale. Totodată societățile in speța au interpretat si aplicat intr-un mod particular dispozițiile legale in vigoare si au incalcat drepturile pe care societatea le avea in cadrul procedurii de retragere de la tranzacționare, aducând prin aceasta prejudicii patrimoniale.
Referitor la litigiile având ca obiect anularea hotărârilor AGA prin care se majorează capitalul social si considerate nelegale si prejudiciabile de societate, precizam următoarele aspecte:
Operațiunile de majorare a capitalului social s-au făcut prin următoarele moduri:
a) aport in numerar fara reevaluarea prealabila a patrimoniului societarii si fara acordarea unei prime de emisiune precum si fara acordarea dreptului de preferința acționarilor minoritari;
b) aport in natura supraevaluat, si care nu are nici o legătura cu obiectul de activitate al societarilor respective neavând o fundamentare si justificare economico-financiara adecvata (ex: S.C. Prodvinalco S.A., S.C. Deltalact S.A. Tulcea, S.C. Agrocomplex S.A. Barlad, Societatea de Asigurare – Reasigurare Astra S.A. București).
Totodată unele majorări de capital social cu aport in natura s-au făcut cu nerespectarea dispozițiilor legale privitoarea la cvorumul de vot prevăzut de art. 240 din Legea nr.297/2004 invocându-se de societățile parate aplicabilitatea Avizului CNVM 13/2004 modificat prin Avizul CNVM nr.98/2005.
In ceea ce privește dispozițiile normative arătate mai sus SIF Moldova a solicitat pe cale principala anularea acestora, iar in subsidiar s-au ridicat excepții de nelegalitate a acestora in cadrul litigiilor unde au fost invocate.
De precizat este faptul ca Avizului CNVM 13/2004 modificat prin Avizul CNVM nr.98/2005 a fost anulat prin Sentința Civila nr.1990 din 26.09.2006 pronunțata de Curtea de Apel București la cererea societarii.
Aceste acțiuni de majorare a capitalului social au avut ca efect crearea unui avantaj in favoarea exclusiva a acționarului majoritar care si-a majorat in mod artificial cota, deținute in detrimentul acționarilor minoritari.
In toate situațiile amintite, rezultatul a fost prejudicierea grava a intereselor societarii prin diminuarea semnificativa a cotei deținute de SIF Moldova SA.
Referitor la dosarele soluționate in cursul acestui an merita a fi menționata modalitatea de finalizare a litigiului cu S.C. Asigurare-Reasigurare Astra S.A., respectiv dezinvestirea SIF Moldova printr-o tranzacție judiciara care a avut ca obiect renunțarea societarii la dreptul dedus judecații in schimbul unei despăgubiri in valoare de 480.000 lei.
In structura litigiilor soluționate se poate observa ca in 9 dosare SIF Moldova a renunțat la judecata ca urmare a instrainarii pachetului de acțiuni deținut la respectivele societati, 8 acțiuni au fost respinse, iar in 18 dosare s-a pronunțat soluție de admitere a acțiunii, cu consecința anularii hotărârilor nelegale si repunerea parților in situația anterioara pronunțării lor.
Litigii având ca obiect recuperarea de dividende restante: 29 dosare, din care 19 au fost finalizate in 2006, ramanand pe rolul instanțelor de judecata sau in faza de executare silita, după caz, un număr de 10 litigii ce urmează a fi soluționate.
Tranzacția intre SIF Moldova si Simat Sighișoara reprezentând debit decurgând din dividende restante aferente exercițiului financiar 1997, a fost încheiata de parți la momentul desfasurarii procedurii de reorganizare judiciara a acestei societati. A fost încheiata Convenția de eșalonare, considerând ca la aceasta societate SIF are calitatea de acționar, astfel ca ieșirea S.C. Simat S.A. din reorganizare si închiderea procedurii insolventei este avantajoasa pentru toate pârtile implicate, respectiv societatea debitoare, acționarii, dar si creditori acestei societati.
Tot prin tranzacție s-a soluționat si litigiul cu S.C. Gastroinvest S.A. Iași. In urma încheierii unei convenții de eșalonare, debitul in cuantum de 7.081,05 lei a fost acoperit integral.
In toate litigiile având ca obiect pretenții decurgând din dividende restante se poate observa faptul ca societatea a obținut câștig de cauza, acțiunea SIF Moldova fiind admisa integral. Urmare a demersurilor întreprinse in cursul anului 2006 s-au făcut, in cadrul acestor litigii, încasări in suma totala de 216.504,42 lei.
Litigii având ca obiect procedura reorganizării judiciare si a falimentului: 43 dosare, din care 34 litigii pe rol, iar 9 dosare soluționate si arhivate.
Dosarele aflate sub incidenta legii privind procedura insolventei au in majoritate ca obiect falimentul respectivelor societati, procedura in cadrul căreia SIF Moldova are in principal calitatea de creditor chirografar, implicându-se ca atare in desfășurarea lichidării, prin formularea cererilor permise de cadrul legal in aceasta materie: cereri de declarare a creanței, observații si obiecțiuni la rapoartele lichidatorilor, cereri de stabilire a răspunderii foștilor administratori de la respectivele societati.
In cursul acestui an au fost declarate creanțele in dosarele de faliment ale S.C. Onsal S.A. Onești, S.C. Max Invest S.R.L. București si Nova Bank București. Cereri introductive promovate de SIF Moldova pentru deschiderea procedurii au fost formulate pentru debitele datorate de S.G.I. București, Digicom S.R.L. București si Asociația Pas Tranzitour Piatra Neamț. Pana la sfârșitul acestui an s-a soluționat cu hotărâre de deschidere a procedurii falimentului doar dosarul privind pe S.C. Digicom S.A. București.
De precizat ca aceste acțiuni au fost declanșate ulterior executării SIF Moldova de către AVAS București, ocazie cu care SIF Moldova a intrat in posesia biletelor la ordin executate si a dobândit astfel creanțe certe, lichide si exigibile. Tot in urma executării de către AVAS, am formulat si cereri de rectificare a tabelului creditorilor, in sensul transformării creanței din una sub condiție, in una certa. Este cazul S.C. Editip S.A. Tulcea, S.C. Max Invest S.R.L. București, S.C. Lerus S.R.L. Sibiu si S.C. Aust Rom S.A. Tușnad Sat. De remarcat ca in cazul ultimelor doua societati înscrierea s-a făcut in rândul creanțelor prioritare, ca urmare a subrogarii in drepturile creditorului AVAS – creditor bugetar.
Menționam totodată la aceasta categorie de litigii faptul ca sunt promovate in cadrul procedurii si cereri de stabilire a răspunderii personale patrimoniale a administratorilor statutari, acțiuni determinate de faptul ca pasivul debitorilor nu poate fi acoperit din averea respectivei societati. Ca atare, creditorii încearcă sa-si acopere creanța din averea personala a foștilor administratori, acțiuni de acest gen fiind promovate si de societatea noastră in dosarele de faliment privind pe: S.C. Pol Handel Impex S.R.L. Suceava, S.C. Aust Rom S.A. Tușnad Sat, S.C. C.B. Investiții S.R.L. București, S.C. Max Invest S.R.L. București, S.C. Cona Impex S.R.L. Beresti-Tazlau, S.C. Genexim S.R.L. Bacău si S.C. Editip S.A. Tulcea.
Cat privește dosarele soluționate, s-a închis procedura falimentului fara a se realiza de către SIF Moldova creanța declarata, cu mențiunea insa ca pentru suma de 500.288,73 lei deținuta împotriva S.C. Cona Impex S.R.L. Beresti-Tazlau s-a formulat totodată cerere de stabilire a răspunderii administratorilor, acțiune ce se afla in continuare pe rol, in fata primei instanțe.
Singurul dosar unde nu a mai existat posibilitate efectiva de urmărire a debitorului este cel referitor la S.C. Invest House S.R.L. București pentru creanța in suma de 1.880.000 USD decurgând din doua bilete la ordin emise de aceasta societate si avalizate de F.P.P. II Moldova. In urma executării SIF Moldova de către AVAS pentru aceasta suma, societatea noastră nu a mai avut posibilitatea de a executa la rândul ei emitentul, debitoarea fiind deja radiata din registrul comerțului in urma închiderii procedurii falimentului. Potrivit legii, redeschiderea procedurii nu mai este posibila, astfel ca dosarul a fost închis fara a mai fi promovata acțiune in instanța.
Litigii având ca obiect diferite pretenții bănești: 16 dosare, din care 13 pe rolul instanțelor judecătorești, iar 3 dosare soluționate.
Predomina, astfel cum se poate observa in structura acestor litigii, pretențiile SIF Moldova împotriva foștilor administratori ai unor societati falite. Cum creanțele SIF Moldova nu s-au putut realiza in cadrul procedurii de faliment, SIF Moldova a formulat acțiune in stabilirea răspunderii personale patrimoniale a persoanelor fizice care au asigurat conducerea societarilor debitoare si care prin faptele lor au contribuit la producerea stării de insolventa. De precizat de asemenea, ca suma in aceste litigii reprezintă in fapt creanțele declarate in cadrul procedurii de faliment.
In cursul acestui an au fost promovate 3 acțiuni de acest tip, cu sesizarea faptului ca doua dintre aceste acțiuni sunt îndreptate împotriva unor persoane ce au domiciliul in străinătate – Irak si Franța – situație in care litigiul nu numai ca va genera cheltuieli cu procedura in străinătate si va fi soluționat intr-o perioada mai îndelungata de timp.
Semnalam admiterea acțiunii împotriva fostului administrator al S.C. Aust Rom 95 S.A. Tușnad Sat, paratul fiind obligat la plata sumei de 470.000 USD in contul falitei, reprezentând biletul la ordin emis de societatea debitoare si avalizat de FPP II Moldova. Soluția a rămas irevocabila in cursul acestui an prin respingerea recursului promovat de parat, cu precizarea insa ca procedura de executare silita va fi de asemenea costisitoare si de durata daca avem in vedere faptul ca fostul administrator nu este cetatean roman si are domiciliul in Austria.
Tot in 2006 a fost declanșata si procedura de executare silita a foștilor administratori ai S.C. Relona Trans S.R.L. Bacău si S.C. Trust Ares Impex S.R.L. Piatra Neamț, precum si cererile îndreptate împotriva unor persoane care au garantat obligațiile S.C. Max Invest S.R.L. București. Este cazul S.C. Best Oil S.R.L. București si S.C. Simpex Comp S.R.L. Iași, la acest moment dosarul fiind in recurs la cererea SIF Moldova.
Printre dosarele câștigate de SIF in acest an este si acțiunea îndreptata împotriva Băncii Comerciale Romane, la cererea SIF Moldova parata fiind obligata la plata sumei de 4.313.220,91 lei, ca si dosarul cu Nova Bank, debitor de la care a fost recuperata suma de 206.922,34 lei anterior declanșării falimentului la aceasta banca.
Litigii cu obiecte diverse: 9 dosare, din care 5 au fost soluționate in cursul acestui an, iar 4 dosare sunt in continuare pe rolul instanțelor.
Dintre cele aflate pe rol, doua acțiuni au fost admise: cea in contradictoriu cu Registrul Independent Monitor București, parata fiind obligata la a face mențiunea de radiere a SIF Moldova din calitatea de acționar la S.C. Tricotaje Unitatea S.A. București, calitate pe care nu am deținut-o niciodată; acțiunea in contradictoriu cu C.N.V.M., instanța anulând Avizul nr. 13 din 21.01.2005, care stabilea in contradicție cu prevederile art. 218 din Legea nr. 31/1990 si art. 240 din Legea pieței de capital ca dreptul de preferința se acorda si in situația majorării capitalului social cu aport in natura, iar condițiile de cvorum si vot in adunarea generala extraordinara sunt diferite după cum se acorda sau nu dreptul de preferința.
In cadrul dosarelor soluționate, este de observat ca hotărârile pronunțate nu sunt, in mare parte, defavorabile societarii noastre: pachetul de acțiuni deținut la SIF Moldova SA a fost înstrăinat la Sofert Bacău, Remat Botoșani si Iason Brașov, astfel ca acțiunile au fost respinse pentru lipsa calității procesuale a SIF Moldova, iar cat privește acțiunea in contradictoriu cu 1 Iunie S.A. Timișoara, societate in insolventa, aceasta viza in esența ridicarea indisponibilizării dispusa de către judecătorul-sindic asupra acțiunilor deținute de SIF Moldova SA la aceasta societate, măsura ce împiedica o eventuala decizie de înstrăinare a pachetului de acțiuni. Litigiul a rămas fara obiect deoarece potrivit actualei reglementari, acțiunile unei societati in insolventa nu pot fi înstrăinate de către cei care le dețin.
Litigii având ca obiect opoziții cambiale si contestații la executarea biletelor la ordin avalizate de FPP II Moldova: 35 dosare pe rol, in marea lor majoritate inițiate in cursul acestui an, ca urmare a procedurii de executare silita declanșata de AVAS împotriva SIF Moldova. Un singur dosar a fost arhivat prin cererea de renunțare la judecata formulata de SIF Moldova SA.
In dosarele având ca obiect opoziții cambiale, in număr total de 8 litigii, remarcam soluționarea favorabila a opoziției privind biletele la ordin emise de S.C. Exotic Com S.R.L. Piatra Neamț si S.C. Avicom S.A. Oprisenesti. Litigiile sunt fara expresie valorica, obiectul dosarelor constând in aspecte ce privesc chestiuni referitoare la forma in care au fost emise biletele la ordin.
In alte 4 litigii soluția vizează la finele lui 2006 hotărârea de declinare a competentei de la Judecătoria Bacău la Curtea de Apel. Aceeași soluție este pronunțata si in dosarele având ca obiect contestațiile la executare, unde din 27 de dosare, a fost pronunțata declinarea, fie la Curtea de Apel Bacău fie la cea din București, in 21 de dosare.
Hotărârile de declinare au fost atacate de SIF Moldova cu recurs, iar in cele in care s-a pronunțat respingerea recursului cu contestație in anulare.
Sunt de asemenea de sesizat doua soluții de admitere a contestației la executare formulata de SIF Moldova SA, cu consecința anularii formelor de executare întreprinse de AVAS, si anume hotărârile referitoare la Max Invest București pentru B.O. in suma de 800.000 USD si Digicom București pentru B.O. in suma de 3.032.482,79 USD.
Hotărârile au fost atacate cu recurs atât de AVAS, cat si de SIF Moldova. Criticile societarii noastre au in vedere de aceasta data aspecte asupra cărora instanța nu s-a pronunțat, chestiuni cum sunt cele referitoare la nulitatea actelor de executare întreprinse de AVAS, prescripția obligației de plata a biletului la ordin, lipsa unui titlu executor valabil.
Litigii penale: 10 dosare, din care in 6 pe rol, iar 4 soluționate, conform la raport.
5.6.2. Litigii in care SIF Moldova SA are calitatea de parat
Sunt in total un număr de 52 litigii in aceasta calitate, din care 46 pe rol aflate in diferite faze procesuale si 6 soluționate:
valoare litigii in lei = 5.117.643,21 lei, din care suma de 4.497.643,21 lei in litigiile având ca obiect pretenții, iar cea de 620.000 lei in dosarele având ca obiect acțiuni cambiale directe in contradictoriu cu AVAS București;
valoare litigii in valuta in cadrul acțiunilor in pretenții inițiate de către AVAS: 7.110.140 USD si 1.090.000 DEM.
Litigiile din aceasta categorie se grupează astfel:
Litigii având obiecte diverse si dosare de revendicare: 22 dosare, pe rolul instanțelor judecătorești in diferite faze procesuale.
Dosarele având obiecte diverse sunt in număr de 12 si se refera la cereri ale terților cu privire la constatarea nulității unor contracte de vânzare-cumpărare, obligații de a face sau pretenții bănești.
Referitor la dosarele având ca obiect pretenții menționam litigiul prin care Direcția Generala a Finanțelor Publice Harghita a solicitat stabilirea răspunderii personale patrimoniale a SIF Moldova SA pentru suma de 4.445.511,02 lei, reprezentând pasivul rămas neacoperit in dosarul de faliment al S.C. Filatex S.A., societate la care SIF are calitatea de acționar. Reclamanta creditoare D.G.F.P. Harghita a cerut antrenarea răspunderii SIF Moldova in solidar cu toți ceilalți acționari ai S.C. Filatex S.A. si împreuna cu foștii administratori statutari.
Instanța de fond a respins acțiunea îndreptata împotriva societarii, iar in recurs, Curtea de Apel Târgu Mureș a obligat reclamanta D.G.F.P. Harghita la plata sumei de 1.428,92 lei cu titlu de cheltuieli de judecata către recurenta SIF Moldova.
Debit pretins de la SIF Moldova se constituie si dosarul promovat de S.C. Incom Iași, valoarea pretențiilor in suma de 52.028,8 lei decurgând din diverse contracte de vânzare-cumpărare acțiuni. Dosarul se afla pe rolul instanței de fond.
In ceea ce privește litigiul cu Filip Gelu prin care acesta solicita radierea ipotecii înscrisa in favoarea SIF Moldova menționam ca in dosarul nr. 178/2006 Tribunalul Bacău – Secția comerciala si-a declinat competenta de soluționare a cauzei in favoarea Judecătoriei Bacău. Recursul SIF Moldova împotriva acestei hotărâri a fost soluționat favorabil, cauza fiind trimisa spre competenta soluționare Tribunalului Bacău – Secția comerciala. La finele acestui an, pe fondul cauzei nu a fost pronunțata nici o soluție de admitere sau respingere a cererii de radiere a ipotecii.
Cele doua dosare de anulare a hotărârii nr. 9 a adunării generale a acționarilor de la SIF Moldova promovate de S.C. Biscol Grup S.A. Galați si S.C. Stordas Grup S.A. Galați sunt la finele anului 2006 suspendate.
Dosarele care au ca obiect revendicarea unor bunuri imobile sunt in număr de 10 si se refera la cererile anumitor persoane care revendica aceste bunuri de la societati aflate in portofoliul SIF Moldova. In aceste cauze societatea este chemata in garanție de societățile care dețin efectiv aceste imobile pentru a le despăgubi in situația in care cererea de revendicare ar fi admisa.
Referitor la acțiunea promovata de Suceveanu Margareta si având ca obiect revendicarea suprafeței de teren de 785 mp situați in Bacău, str. Trotuș, nr. 5, precum si ridicarea construcțiilor edificate pe acest teren, respectiv 5 garaje, un buncăr de valori, un punct alimentar, un grup sanitar, instanța a admis acțiunea reclamantei. Hotărârea a fost atacata cu apel de către societatea. Cererea reconvenționala a SIF Moldova SA promovata in acest dosar de revendicare, împotriva reclamantei Suceveanu Margareta si constând in pretenții decurgând din contravaloarea construcțiilor edificate de SIF Moldova a fost suspendata pana la soluționarea irevocabila a acțiunii de revendicare.
Tot intr-un dosar de revendicare, respectiv cel promovat de Paulian Dan, instanța a admis acțiunea reclamantului si a obligat societatea la despăgubiri pentru terenul in suprafața de 10.117 mp situat in Iași. Apelul SIF Moldova împotriva acestei hotărâri de obligare a fost admis si sentința a fost anulata pe motiv ca judecata s-a realizat de către o instanța necompetenta. Dosarul a fost trimis spre compteneta soluționare la Tribunalul Iași – Secția civila.
Dosarele soluționate in cadrul acestor litigii sunt in număr total de 6. Toate acțiunile soluționate conform la Raport sunt favorabile SIF Moldova.
Litigii având ca obiect acțiuni cambiale directe si recursuri in anulare: 10 dosare, in contradictoriu cu Bankcoop. Litigiile au fost soluționate in cursul acestui an prin respingerea contestației in anulare formulata de SIF Moldova, dosarele urmând a fi arhivate in cursul anului 2007.
Litigii având ca obiect acțiuni cambiale directe: 14 dosare, in contradictoriu cu AVAS București. Cu excepția dosarului privind pe S.C. Symbol Electronica S.R.L. Bacău in care AVAS a obținut pana in acest moment câștig de cauza, celelalte 12 acțiuni au fost promovate in cursul acestui an. Important de precizat ca toate aceste acțiuni, au fost inițiate de AVAS după ce anterior, prin hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila, SIF Moldova a anulat avalul dat pe respectivele bilete la ordin, exonerându-se astfel societatea de obligația achitării acestor sume.
In trei dosare având acest obiect SIF Moldova SA a promovat excepție de neconstituționalitate a unor prevederi din cuprinsul Ordonanței de Urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare.
Acțiunea directa a AVAS a fost respinsa in 11 din cele 14 dosare aflate pe rol, instanța reținând ca întemeiata excepția prescripției dreptului la acțiune invocata de societatea noastră. Hotărârile pronutate sunt definitive dar nu si irevocabile, recursul promovat de AVAS urmând a fi soluționat de Înalta Curte de Casație si Justiție – secția comerciala, in cursul anului 2007.
5.7. Relațiile cu acționarii si cu instituțiile pieței de capital
Respectarea principiilor de guvernanta corporativa
Conform aplicării principiilor OECD in codul de conducere si administrare, SIF Moldova SA, in relația cu acționarii si instituțiile pieței de capital a avut in mod deosebit in vedere 3 obiective:
protejarea si asigurarea drepturilor acționarilor:
drepturile de proprietate: prin liste de coduri confidențiale, asigurări de transferuri de titluri de valoare, actualizări de date;
dreptul de a participa la AGA: direct – prin convocarea acestora in mod legal sau prin reprezentare – punere la dispoziție de procuri speciale, buletine de vot prin corespondenta, liste mandatari, informații),;
dreptul la informare: direct, scris, publicații, site;
dreptul de a primi dividende: cu/ fara solicitare expresa.
tratament egal fata de acționari;
asigurarea respectării obligațiilor de informare si raportare către piața si instituțiile pieței de capital (CNVM, BVB), de răspuns la solicitările acestor instituții.
Au fost respectate in totalitate obligațiile de comunicare reglementate CNVM si BVB, conform Regulamentelor CNVM nr. 1/2006 si nr. 15/2004, Codul BVB, prevederile Legii nr. 297/2004 privind piața de capital si calendarului de raportare financiara 2006, anume:
Raportările periodice către CNVM si BVB.
Raportările curente către CNVM si continue către BVB.
Obligațiile de informare a acționarilor SIF Moldova SA au fost respectate prin comunicate de presa, publicarea raportărilor, informațiile furnizate in sistemul electronic al pieței de capital si cuprinse in site-ul societarii, oferind tratament egal acestora. Organizarea activității la sediul central si reprezentante a permis si a asigurat rezolvarea operativa a solicitărilor formulate de acționari direct sau prin corespondenta.
5.8. Activitatea de audit intern
Auditul intern s-a desfășurat in baza planului de angajament stabilit in conformitate cu obiectivele societarii si reprezintă activitatea de examinare obiectiva a ansamblului activităților entității, in scopul furnizării unei evaluări independente a managementului riscului, controlului si proceselor de conducere a acestuia. Auditul intern funcționează in directa subordonare a Consiliului de Administrație al S.I.F. Moldova
Principalele activitatea desfășurate de SIF Moldova SA care au fost supuse auditului intern in anul 2006, conform planului de audit intern, privesc:
obligațiile SIF Moldova decurgând din garanții acordate (bilete la ordin);
inventarierea elementelor de activ si pasiv; evaluarea elementelor de activ si pasiv cu ocazia inventarierii si in bilanțul contabil încheiat la data de 31.12.2005;
managementul resurselor umane; încheierea si derularea Contractului colectiv de munca; salarizarea personalului;
distribuirea si plata dividendelor cuvenite acționarilor SIF Moldova SA pentru exercițiile financiare 2003 si 2004 si a dividendelor neachitate la data de 31.12.2003.
Opinia auditorului intern, rezultatele activității, concluziile, recomandările si propunerile, precum si planul de masuri aplicat pe parcursul desfasurarii activității de audit au fost cuprinse in rapoarte periodice de audit intern care au fost prezentat Consiliului de Administrație al SIF Moldova, care, in baza concluziilor si recomandărilor făcute, a luat masurile corespunzătoare pentru gestionarea riscurilor identificate.
Auditul intern apreciază ca activitățile supuse auditului in anul 2006 sunt conforme cu politicile, programele si managementul societarii, in conformitate cu prevederile legale si reglementările interne. Nu au fost identificate situații in care Consiliul de Administrație a decis sa accepte riscuri semnificative.
In conformitate cu prevederile Regulamentului CNVM nr. 15/2004 si cu Reglementările interne, la Compartimentul de control intern sunt deschise si ținute următoarele registre: un registru public in care sunt consemnate reclamațiile acționarilor si modalitățile de soluționare a acestora; un registru in care sunt evidențiate investigațiile si controalele efectuate, durata, perioada si rezultatul acestora, precum si propunerile si deciziile luate pentru remediere; un registru de evidenta a tuturor documentelor supuse vizei de control intern.
5.9. Politica de dividende a SIF Moldova
In ultimii 3 ani, Adunările Generale ale Acționarilor au aprobat cu majoritate de voturi punerea la dispoziție a dividendelor cuvenite acționarilor in termen de 60 de zile de la data tinerii adunărilor generale.
Conform legislației in vigoare, cheltuielile aferente plații dividendelor au fost suportate de către acționari, proportinal cu sumele cuvenite.
Distribuirea si plata dividendelor către acționari s-a desfășurat conform hotărârilor adoptate in AGOA din 29.04.2006. La solicitarea acționarilor au fost efectuate plați de dividende prin casierie (acționari – persoane fizice), virament (persoane fizice si juridice) si au fost avansate la plata prin mandat poștal dividendele cuvenite acționarilor.
In cazul acționarilor decedați dividendele s-au plătit după efectuarea transferului acțiunilor pe numele moștenitorilor, la solicitarea acestora, prin transfer bancar sau casierie.
Toate informațiile legate de plata dividendelor (hotărâri AGA, modalitati si proceduri, perioade) au fost comunicate acționarilor conform cerintelor de informare (presa, site, sistem electronic al BVB si CNVM, afise).
Situația plații dividendelor pe ultimii 3 ani este prezentata sintetic in Tab. 5.9.1. si in graficele anexate, precum si in extenso in Anexa nr.6.
Tab. 5.9.1. Situația plații dividendelor pe ultimii 3 ani
Fig. 5.9.1. Valoarea dividend/actiune, in ultimii 3 ani
Fig. 5.9.2. Plata dividendelor catre actionari in ultimii 3 ani – pondere (%)
Evenimente importante
Evenimentele importante ale anului 2006 au făcut obiectul raportărilor curente, continue si periodice, fiind aduse la cunoștința instituțiilor pieței si acționarilor prin raportări, publicare in presa centrala si in site-ul societarii, conform reglementarilor legale in vigoare.
Adunarea Generala Ordinara a Acționarilor SIF Moldova SA si-a desfășurat lucrările in data de 29.04.2006, la a doua convocare, când au fost întrunite condițiile de cvorum pentru a fi analizate problemele înscrise in ordinea de zi din convocator si adoptarea de hotărâri valabile, aferente acestora. La a doua convocare au participat acționari in nume propriu si mandatați ce dețineau un număr de 154.738.158 acțiuni reprezentând 29,8095% din capitalul social al SIF Moldova SA. Hotărârile adoptate au fost publicate in presa prin comunicatul de presa din ziarul Bursa din data de 03.05.2006, in Monitorul Oficial partea a IV-a nr. 1476/15.05.2006, transmise la Oficiul Registrului Comerțului de pe langa Tribunalul Bacău pentru mențiuni in registru, au fost afișate la sediul central, sediile reprezentantelor SIF Moldova SA din cele 9 județe si municipiul București si cuprinse in site-ul societarii.
Tranzacțiile semnificative (cu valori mai mari de 500.000 $) efectuate in cursul anului 2006 au fost cele din Tab. 5.10.1.:
Tab. 5.10.1. Tranzacții semnificative in anul 2006
Capitolul 6. Predictii si estimari ale evolutiei Societatilor de Investitii Financiare in contextul integrarii europene.
6.1. Prezentarea Societăților de Investiții Financiare
Cele cinci Societati de Investiții Financiare (SIF-uri) sunt fonduri închise de investiții, organizate in urma Programului de Privatizare in Masa si listate la bursa de valori.
Au fost infinitate prin Legea 133/1996 privind transformarea Fondurilor Proprietarii Private (FPP) in societati de investiții financiare iar Fondurile Proprietarii Private au fost infinitate in cadrul programului de privatizare prin Legea nr.58/1991 privind privatizarea societarilor comerciale.
SIF-urile sunt organisme de plasament colectiv, ce funcționează in acest moment in baza Legii nr.31/1990 modificate a societarilor comerciale cat si in baza Legii 297/2004 privind piața de capital.
Societățile de Investiții Financiare funcționează ca societati comerciale pe acțiuni, cu următorul obiect de activitate:
administrarea si gestionarea acțiunilor la societățile comerciale pentru care s-au emis acțiuni proprii, corespunzător certificatelor de proprietate si cupoanelor nominative de privatizare subscrise de cetățeni in conformitate cu Legea 55/1995
gestionarea portofoliului de acțiuni si efectuarea de investiții financiare in vederea maximizării valorii propriilor acțiuni in conformitate cu reglementările in vigoare
mobilizarea resurselor financiare disponibile de la persoane fizice si juridice si plasarea lor in valori mobiliare.
Capitalul lor social este impartit in acțiuni cu valoare nominala de 1.000 de lei si a rămas in mare măsura nemodificat (cu excepția SIF4):
Tab. 6.1.Valoare capital social/acțiuni ale SIF-urilor
Mod de funcționare. 4 dintre SIF-uri funcționează ca societati comerciale administrate de un Consiliu de administrație, excepția o constituie SIF Muntenia, administrat de societatea de administrare a investițiilor Muntenia Invest SA.
Societățile de Investiții Financiare au încheiat contracte cu societati depozitare si cu societati care prestează servicii de registru conform tabelului de mai jos:
Tab. 6.2. Societati de registru si depozitare
6.2. Rezultatele economico-financiare.
Pe ultimii 4 ani sunt prezentate comparativ in Tab.6.3.:
Tab.6.3. Rezultate economico – financiare comparative (UM=mii lei)
Fig.6.3. Venituri totale – comparativ Fig.6.4. Cheltuieli totale – comparativ
Fig.6.5. Profit brut – comparativ
Fig.6.6. Profit net – comparativ
Din Tab.6.3. si din graficele pe ultimii 2 ani (de când rezultatele sunt comparabile, influențate de noul mod de calcul al activelor nete impus de CNVM), rezulta ca cele 5 SIF-uri au aproximativ rezultate egale ca valoare. Exceptie a făcut SIF 2 care a înregistrat rezultate substanțial mărite, parțial si din cauza executărilor silite ale AVAS.
6.3. Capitaluri
Pentru a analiza valoarea fiecărui SIF in parte este necesar sa vedem care este valoarea activelor nete si a capitalurilor proprii, corelate cu îndatorarea totala. Prezentam in cele ce urmează valoarea fizica a acestor indicatori cat si mai multi indicatorilor pe acțiune.
Tab.6.4. Capitaluri
Fig.6.7. Activul net – comparativ Fig. 6.8. Capitaluri proprii – comparativ
Fig. 6.9. Datorii totale – comparativ
Fig.6.10. Activ net/actiune- comparativ Fig. 6.11. Capitaluri proprii/acțiune-comparativ
Fig. 6.12. Datorii totale/acțiune-comparativ
Din datele prezentate comparativ in Tab.6.4. si comparate in graficele următoare, rezulta ca toate cele 4 SIF-uri au rezultate aproximativ egale, cu excepția SIF 2, care are acești indicatori cu mult mai mari, ca urmare insa a datoriilor totale mai mari. Diferențele dintre SIF-uri privind acești indicatori rezulta mai concret din următoarele 5 grafice.
Astfel, SIF 1, deși are capitalurile proprii mai mari in 2005 fata de 2006 numai cu 10%, totuși are datorii totale mai mici cu 124.5 %, ceea ce ii imbunatateste net indicatorii. SIF 2 are o situație mai speciala , având atât capitaluri mai mici cu 8% cat si datorii mai mari cu 18.5%, ceea ce ii diminuează considerabil performantele. SIF 3 are o situație mult mai buna, capitalurile sale fiind mai mari cu 3.6 % si datoriile mai mici cu 130 %. SIF 4 are cea mai performanta situație in ceea ce privește capitalurile, având capitaluri proprii mai mari cu 3.7 % si datorii totale mai mici cu 222 %.
Si SIF 5 are performante bune, având capitalurile in creștere cu 4.6 % si datorii totale mai mici cu 133 %.
Fig. 6.13. Indicatori SIF 1 Fig. 6.14. Indicatori SIF 2
Fig. 6.15. Indicatori SIF 3 Fig. 6.16. Indicatori SIF 4
Fig. 6.17. Indicatori SIF 5
Comparând ponderea capitalurilor proprii din total active pentru toate cele 5 SIF-uri obținem graficul de mai jos, unde ordinea de clasificare pentru 2006, in trend descrescător, este: SIF 4, SIF 5, SIF 3, SIF 1, SIF 2.
Fig. 6.18. Pondere capitaluri proprii in total active – comparativ
Analizând comparativ indicatorul de activ net/acțiune si capitaluri proprii/acțiune se constata ca SIF 2 are valori cu mult mai mari, de cca.5-6 ori fata de celelalte SIF-uri, la o îndatorare/acțiune de cca. 4-5 ori mai mare. Trendul acestor indicatori este crescător in următoarea ordine: SIF 2, SIF 4, SIF 3, SIF 5, SIF 1.
Pentru îndatorarea totala se constata un trend crescător in următoarea ordine: SIF 1, SIF 5, SIF 3, SIF 4, SIF 2.
De fapt, deși listate la bursa de valori, SIF-urile sunt in esența Organisme de Plasament Colectiv (OPC). In acest context analiza acestora pleacă in mod obligatoriu de la valoarea activelor acestora. In cazul OPC-urilor organizate ca fonduri deschise de investiții, spre exemplu, valoarea activelor unui fond exprima practic in mod exact valoarea titlului fondului respectiv: valoarea la care titlurile sunt emise si răscumpărate de către fond este calculata in mod exact prin evaluarea activelor fondului si impartirea acestora la numărul de unitati in circulație (indicatorul rezultat poarta numele de valoarea unitara a activelor nete – VUAN, analizat mai sus).
Daca vom compara valoarea acestor indicatori cu valoarea acțiunii, de 0,01 lei, vom observa ca de fapt creșterea valorii de piața se datorează si motivului ca activul net pe care se sprijină aceste acțiuni este mult mai mare decât capitalul social.
6.4. Indicatori financiari
Rentabilitatea acțiunilor
Din datele de mai jos rezulta ca doar anul 2004 a fost un an in care profitabilitatea a fost diferențiata, SIF 3 evidențiindu-se in mod deosebit. In anii 2005-2006, după schimbarea modului de reflectare a valorii activului net, toate SIF-urile au valori sensibil egale ale indicatorului de rentabilitate a acțiunilor.
Tab.6.5. Profit net/acțiune – comparativ (lei)
Fig.6.19. Profit net/acțiune – comparativ
Concluziile sunt interesante: trei din cele cinci SIF-uri: SIF3, SIF4 si SIF5 nu au reușit nici măcar conservarea acestora fata de inflație, in timp ce SIF1 de-abia a reușit acest lucru. SIF2 sta mai bine, înregistrând si cea mai mare volatilitate a ratelor de creștere anuale.
Rentabilitatea activelor si a capitalurilor proprii
Din datele prezentate in Tab.6.6. si graficele aferente rezulta ca profitabilitatea activelor urmează o curba ascendenta pentru SIF 1, SIF 5 si SIF 3, celelalte societati având o rata mai scăzuta a indicatorului.
Tab.6.6. Indicatori de rentabilitate
Fig. 6.20. Profitabilitatea activelor – comparație
Fig. 6.21. Rentabilitatea capitalurilor proprii – comparație
Rentabilitatea capitalurilor proprii este destul de mica si urmează in general aceleași curbe cu ale profitabilității activelor, cu o mențiune pozitiva pentru SIF 1 si SIF 5, celelalte societati având un trend mai aplatizat.
Se observa ca toate cele cinci SIF-uri se încadrează cu ușurința in categoria societarilor cu o poziție sănătoasa pe termen scurt.
6.5. Evoluția acțiunilor la bursa. Dividende
Acțiunile SIF-urilor sunt listate la bursa de valori la categoria I din 1 noiembrie 1999. Ținând cont de modul de organizare ca organisme de plasament colectiv, acțiunile SIF nu intra in calculul indicilor BET sau BET-C, insa sunt incluse intr-un indice special, BET-FI, dedicat exclusiv societarilor de investiții financiare. Cumulat, acțiunile SIF înregistrează o pondere de aproximativ 8% in capitalizarea totala a bursei.
Trendul valorii de piața al acțiunilor SIF-urilor de la listare si pana in prezent a fost unul crescător, cu unele perioade de scădere sau stagnare. Evoluția acțiunilor celor cinci societati de investiții financiare la bursa nu a fost una uniforma si a prezentat particularitati specifice pentru fiecare societate in parte. In tabelul următor este prezentat prețul acțiunilor la finalul fiecărui an in parte precum si la 01.06.2007:
Tab. 6.7. Prețul acțiunilor fiecărui SIF la final de an
Fig. 6.22. Variația anuala a prețului acțiunilor SIF
Chiar daca nivelul de preț înregistrat de fiecare SIF in parte este diferit si depinde intr-o măsura foarte mare de valoarea unitara a activelor nete (VUAN—valoarea actualizata a instrumentelor financiare ale SIF raportata la numărul de acțiuni emise), tendințele de evoluție sunt similare.
Aceeași evoluție crescătoare a fost imprimata si indicelui bursier BET FI, indicele SIF-urilor, a cărui valoare la fiecare final de an este prezentata pentru ultimii 4 ani in tabelul următor:
Tab. 6.8. Variația Indicatorului BET FI
Fig.6.23. Evoluția Indicelui BET FI
Deși este tot crescătoare, curba Indicelui BET FI are alta alura, cumulând de fapt creșterile tuturor SIF-urilor si având deci o evoluție mult mai abrupta.
In cazul unei acțiuni SIF prețul flucteaza in mod liber, funcție de cererea si oferta de pe piața. Prețul acțiunilor ramane insa, cel puțin teoretic, strâns legat de valoarea unitara a activelor nete. Orice creștere sau scădere a VUAN determina reacții similare si la nivelul preturilor in piața. Pe termen suficient de lung se considera ca preturile unei acțiuni se îndreaptă spre valoarea reala care poate fi asimilata cu VUAN.
Este evident ca prețul in piața nu se va raporta la VUAN in proporție de 1:1, insa, ținând cont de caracterul SIF-urilor de organisme de plasament colectiv, VUAN reprezintă un indicator destul de puternic al valorii unei acțiuni. In acest context se pune problema modului de evaluare a valorii activelor SIF, mod de evaluare ce determina pana la urma VUAN si, indirect, prețul in piața.
Modul de evaluare este stabilit de Comisia Naționala a Valorilor Mobiliare.
Calculat pe baza raportărilor SIF, indicatorul mediu P/VUAN pentru cele cinci SIF-uri este subunitar, aceasta arata ca acțiunile sunt subevaluate, daca ne raportam la situația de pe piețele dezvoltate (valoarea indicatorului P/B pentru acțiunile din domeniul serviciilor financiare din Statele Unite este de 2,41; chiar si in România, P/B mediu pentru băncile listate este de 3,0).
Analiza activelor SIF-urilor si ajustarea acestora oferă indicii despre valoarea acțiunilor SIF la momentul prezent. Insa evoluția preturilor SIF in piața trebuie privita si in dinamica, si corelata cu evoluția in timp a indicatorilor P/E si P/VUAN.
In afara de creșterea substanțiala de preț, investitorii in acțiuni SIF au beneficiat si de dividende. Acestea sunt peste media pieței, insa ritmul de creștere a acestora este modest, iar randamentul din dividende este in scădere pe măsura creșterii preturilor acțiunilor.
Randamentele totale aduse an de an de acțiuni SIF justifica interesul ridicat din partea investitorilor pentru aceste acțiuni, atât evoluția in timp a P/E cat si cea a P/VUAN arata tendința normala de scumpire a acțiunilor SIF, după ce acestea au intrat pe piața la niveluri puternic subevaluate.
Tab.6.9. Dividend / acțiune – comparativ
Fig.6.24. Dividend/acțiune – comparativ (lei)
Analiza valorii dividendelor distribuite către acționari releva iarăși multe similitudini, valoarea dividendului brut fiind aproximativ aceeași in ultimii 2 ani, diferențierea facandu-se mai degrabă la modul de distribuire a lor: posta, bănci, conturi etc.
6.6. Concluzii
SIF-urile sunt societati atipice, cotate la bursa de valori, fiind in acest moment singurele fonduri închise listate la BVB.
In cazul lor atipic înseamnă si foarte profitabil pentru investitori. O suma de bani plasata in acțiuni SIF la începutul listării acestora in 1999 ar fi crescut in medie de cca.60 de ori pana in prezent, un randament deloc de neglijat.
Pe langa randamentele spectaculoase, SIF-urile oferă investitorilor si alte elemente foarte importante: o lichiditate foarte buna, ce permit operațiuni speculative, cu intrări si ieșiri rapide, un randament din dividende peste media acțiunilor listate la bursa si o volatilitate rezonabila.
Creșterea continua a acțiunilor SIF in piața in ultimii ani a avut un motiv foarte puternic: SIF-urile au intrat pe piața cu indicatori P/E in jur de 2 si P/VUAN in jur de 0,15, valori ce arătau ca la listare acțiunile erau puternic subevaluate. Anii scurși de la listare pana in prezent nu au însemnat pentru SIF-uri decât o evoluție crescătoare normala a P/E si P/ VUAN.
Cu toate performantele spectaculoase in piața si dividendele consistente, ratele de creștere a profitului SIF-urilor in ultimii ani au fost modeste.
Părerea specialiștilor din piața este ca si la acest moment portofoliile SIF oferă in continuare o rezerva mare de profitabilite. Pe baza indicatorilor si analizelor se considera ca acțiunile SIF sunt subevaluate, iar acestea ar trebui sa isi continue tendința crescătoare pe termen mediu si lung. Deci spre deosebire de alte acțiuni listate la BVB, acțiunile SIF-urilor mai oferă un element esențial investitorilor: potențial.
După opinia analiștilor, o alta problema majora este legata de riscurile operaționale ale SIF. Indicele P/E mediu al SIF-urilor este in jur de 11, in timp ce cel al băncilor listate este in jur de 16. Diferența reflecta o diferența la nivel de riscuri operaționale intre cele doua tipuri de acțiuni. Riscurile operaționale in cazul SIF vin din doua direcții principale:
o prima direcție este legata de portofoliile SIF, a căror restructurare este departe de a se fi încheiat;
modul de organizare si administrare a SIF-urilor.
SIF-urile au moștenit portofolii sub-optime in urma programului de privatizare in masa, iar o direcție prioritara in administrare a fost restructurarea acestor portofolii. Totuși se considera ca eficienta administrării acestor portofolii ar trebui sa fie mult mai ridicata, rata restructurării sa aibă cote mult mai înalte. Portofoliile SIF sunt in continuare foarte complexe si dispersate, iar o activitate de urmărire si gestionare a deținerilor in cca. 300 de societati pentru fiecare SIF nu poate avea eficienta maxima. Aceste portofolii includ inca numeroase dețineri neatractive (societati aflate in restructurare sau lichidare care sunt evaluate in portofoliu la valoare zero).
Ca entitati care dețin un activ important la nivelul economiei naționale si care sunt puternic controlate de management, dar foarte slab controlate de acționari, SIF-urile pot fi supuse unor presiuni din partea unor grupuri de interese economice si politice.
In aceste condiții este clar de ce e mai riscant un plasament in acțiuni SIF decât cel in acțiuni la bănci.
Diferența de risc fata de celelalte reprezentante ale sectorului financiar de pe piața nu justifica, in opinia analiștilor financiari, diferența de evaluare, adică diferența intre indicii P/E (11 pentru SIF-uri fata de 16 pentru bănci) si P/B (0,8 pentru SIF-uri fata de 3,0 pentru bănci).
Totodată cele cinci SIF-uri au o evoluție si caracteristici foarte apropiate, dar exista si diferențe mari intre cele cinci SIF-uri, indicele P/E variază destul de mult.
La aceste valori se adăuga si potențialul SIF-urilor dat de modul de evaluare excesiv de prudent a unor dețineri din portofoliu si de rezerva de profitabilitate, potențial ce poate mari aceasta diferența.
Cele cinci societati de investiții financiare mai prezintă o particularitate in rândul societarilor listate la bursa: se limitează deținerea maxima a unui investitor in capitalul social la 1% din acțiunile emise, pentru fiecare SIF in parte.
Principiul de la care se pornește este in esența corect: SIF-urile, ca organisme de plasament colectiv, se adresează unui număr mare de investitori; preluarea controlului acestora de către diverse grupuri de interese (in special ținând cont de valoarea portofoliilor administrate) este o varianta a cărei eficienta pentru SIF-uri si pentru acționarii săi poate fi dezbătuta in ambele direcții, cel puțin in acest stadiu de dezvoltare a pieței de capital si economiei romanești, oricum nu pare a-I proteja pe micii destinatori.
Pragul face acțiunile SIF neinteresante pentru investitori instituționali, care au resurse financiare mari, întrucât accesul acestora este parțial blocat, atunci si creșterea de preț pe care acești investitori ar putea sa o genereze prin cumpărări masive lipsește.
Un alt element care le diferențiază este nivelul de transparenta pe care fiecare SIF înțelege sa îl promoveze in relația cu piața de capital
Având in vedere toate elementele menționate putem considera ca SIF-urile raman in continuare in atenția investitorilor ca elemente de baza ale unui portofoliu si ca acțiuni cu perspective foarte bune de creștere, cu luarea in calcul a parametrilor de risc si a diferențelor dintre cele cinci societati.
Pe langa randamentele spectaculoase, SIF-urile oferă investitorilor si alte elemente foarte importante: o lichiditate foarte buna, ce permit operațiuni speculative, cu intrări si ieșiri rapide, un randament din dividende peste media acțiunilor listate la bursa si o volatilitate rezonabila. In final, raportul rentabilitate/risc in cazul SIF-urilor a oferit satisfacții mari investitorilor.
Corelația pieței romanești de capital cu piețele internaționale
In ultima perioada investitorii romani stau cu ochii pe bursele externe pentru a vedea incotro se îndreaptă, având deja in vedere o corelare din ce in ce mai mare intre piața româneasca si cele externe.
Analiștii recunosc deja ca scăderea extrem de dura a bursei bucureștene a fost cauzata in mare parte de faptul ca la nivel internațional atmosfera este extrem de negativa in ceea ce privește piețele de capital.
Totuși putina lume înțelege de ce bursele uneori se corelează in evoluțiile lor iar alteori au evoluții complet independente. Doua aspecte merita scoase in evidenta in aceasta discuție:
In primul rând la nivel internațional exista o legătura puternica intre economiile celor mai mari si mai puternice tari. Unele dintre ele sunt mari consumatoare de produse finite, altele au nevoi extrem de ridicate de materii prime si de instalații de producție in vreme ce intr-o a treia categorie regăsim tarile producătoare si exportatoare ale acestor bunuri de larg consum, materii prime si mijloace de producție.
China este recunoscuta ca fiind una dintre cele mai mari piețe de desfacere, atât pentru obiecte de folosința îndelungata cat si pentru materii prime, dar si mijloace de producție. Economia Chinei creste foarte rapid in ultimii ani si in acest proces absoarbe uriașe resurse primare si investiții bănești.
Statele Unite ale Americii sunt un alt exemplu de mare consumator, la nivelul economiei globale. Este cunoscut faptul ca principalul motor de creștere economica in SUA este consumul intern. SUA se situează intre cele mai mari trei piețe de desfacere din lume.
Atunci când una dintre aceste doua entitati da semne ca isi încetinește ritmul de creștere economica, devine evident ca in viitor va avea nevoie de mai puține resurse si ca va avea mai putini bani la dispoziție pentru consumul de bunuri si servicii. Ori daca asta se întâmpla, atunci, pe cale directa de consecința rezulta ca marii producători si exportatori de resurse primare si bunuri finite precum tarile europene si economiile mai dezvoltate din Asia vor vinde mai puțin, deci vor avea profituri mai mici aceasta fiind legătura invizibila, dar evidenta dintre economiile tarilor lumii.
Si cum bursele sunt barometrul cel mai fidel si mai sensibil al economiilor respective, automat si acestea sunt legate intre ele, ca evoluție.
La primul semn de încetinire a ritmului de creștere economica in SUA sau China exportatorii europeni si cei japonezi, precum si cei din Canada si Australia intra in panica. Si ca atare, daca bursa americana scade imediat in ziua următoare vor scade bursele europene si cele din Hong Kong si Tokyo.
De asemenea daca in Japonia rata dobânzii se mărește, atunci capitalurile masive împrumutate ieftin din băncile japoneze si investite peste tot in lume vor fi nevoite sa se retragă din investițiile respective si sa se întoarcă înapoi in tara de origine. Ca atare bursele scad anticipând o ipotetica presiune viitoare din partea vânzătorilor iar yenul se apreciază.
Economia româneasca are ca principal motor de creștere consumul intern, la fel ca SUA. Ca atare, cum noi nu suntem mari exportatori nu avem de ce sa suferim pentru ca in SUA si China economiile ar intra in recesiune si acolo consumul se va reduce. Deci companiile romanești nu au de ce sa aibă de suferit de pe urma acestei conjuncturi globale.
Mai mult decât atât, la noi creditul se ieftinește așa ca nici pe plan intern nu exista motive ca firmele romanești sa sufere o diminuare a profitabilității in viitorul imediat.
Si atunci daca firmele romanești nu sunt afectate nici de o eventuala încetinire a ritmului de creștere economica din SUA si China si nici de scumpirea creditelor, de ce scade bursa româneasca atunci când scad marile burse internaționale ?
Exista totuși un motiv! El nu tine de legăturile economice dintre România si restul lumii ci de fluxurile internaționale de capitaluri. Atunci când marile piețe bursiere ale lumii scad, fondurile de investiții mari se retrag din plasamentele in acțiuni si se orientează către obligațiuni si depozite bancare. Aceasta abordare a managerilor de fond este oarecum indiscriminatorie, adică strategia respectiva este aplicata global, retragerile de fonduri fiind operate atât in legătura cu marile burse ale lumii cat si cu micile burse emergente. Mai mult decât atât chiar, pentru ca piețele emergente sunt percepute ca fiind mai riscante decât cele mature (pe buna dreptate) atunci revenirea fondurilor către acestea este mult întârziata.
Ca atare atunci când un manager de fond de investiții ia decizia sa lichideze plasamentele in acțiuni de pe NYSE si LSE, cu siguranța isi va aduce aminte sa facă asta si pentru plasamentele de la Bucharest Stock Exchange. Iar pentru ca aici un investitor de talia lui atunci când vinde cu greu isi găsește contraparte pe măsura la cumpărare, lichiditatea pieței fiind foarte redusa, vânzările sale împing cotațiile in jos mult mai mult decât ar făcea pe oricare alta mare bursa a lumii.
Si așa se explica de ce, deși aparent nu avem legături economice puternice nici cu Japonia, nici cu China si poate nici cu SUA, atunci când bursele lor scad, bursa noastră scade si mai tare. Si la fel se întâmpla in sensul creșterii.
Desigur aceasta sincronizare nu este perfecta, nici foarte vizibila uneori, pentru ca inca nu avem la noi mulți investitori instituționali străini. Totuși pe măsura ce România devine mai vizibila pe plan internațional vor veni mai mulți investitori si aceasta corelație se va intari si mai mult in viitor.
ANEXE
=== Anexa nr. 3 ===
Anexa nr. 3
Bilant contabil al SIF Moldova pe 2006. Situatia patrimoniului
UM = lei
=== Anexa nr. 4 ===
Anexa nr. 4
Bilant contabil al SIF Moldova pe 2006. Contul de profit si pierdere
=== Anexa nr. 5 ===
Anexa nr. 5
Realizarea BVC al SIF Moldova pe 2006
UM = lei
=== Anexa nr.1 ===
Anexa nr. 1
Structura portofoliului SIF Moldova: actiuni tranzactionate si netranzactionate
=== Anexa nr.7 ===
Anexa nr. 7
CADRUL LEGISLATIV AL FUNCTIONARII PIETEI DE CAPITAL
DIN ROMANIA
Actul inital care a facut posibila dezvoltarea ulterioara a pietei de capital romanesti a fost Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale. Aceasta a initiat dizolvarea cadrului economic socialist si construirea unuia bazat pe societatile de capitaluri, ca emitenti de actiuni si obligatiuni.
Al doilea pas legislativ deosebit de important l-a constituit adoptarea Legii 58/1991 a privatizarii societatilor comerciale, in urma careia au aparut si investitorii institutionali, cele cinci fonduri ale proprietatii private.
La sfarsitul anului 1992 s-a constituit Agentia Nationala pentru Titluri de Valoare, ca directie in Ministerul Finantelor. Paralel, in Banca Nationala a Romaniei s-a creat Centrul de Proiectare si Implementare a Pietelor de Capital, embrionul viitoarei Burse de Valori Bucuresti. Ordonanta nr. 18/1993, privind reglementarea tranzactiilor nebursiere cu valori mobiliare si organizarea unor institutii de intermediere, a permis infiintarea Agentiei Valorilor Mobiliare (AVM) prin transformarea Agentiei Nationale pentru Titlurile de Valoare. Aceasta entitate, constituita ca Directie Generala in Ministerul de Finante, a creat cadrul de reglementare minim necesar pentru inceputurile pietei de capital din Romania. Astfel, procedurile, prevazute de Legea 31/1990 de majorare a capitalului social, au fost completate si detaliate prin elaborarea Regulamentului privind oferta publica de vanzare de valori mobiliare si a Regulamentului privind autorizarea societatilor de intermediere de valori mobiliare si a agentilor de valori mobiliare aprobate prin H.G. 788/1993.
Aceasta a permis constituirea intermediarilor autorizati si au fost create premisele aparitiei pietelor reglementate: Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si RASDAQ. In anul 1994 a fost adoptata Legea nr 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori, care a permis crearea noilor institutii de piata:
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) prin transformarea Agentiei Valorilor Mobiliare, ca autoritate administrativa autonoma subordonata Parlamentului; societati de depozitare;
societati de registru;
asociatii profesionale cu statut de organisme de autoreglementare care au condus la aparitia pietelor reglementate de tranzactionare (BVB, RASDAQ).
Piata de capital din tara noastra a beneficiat, incepand cu anul 2002, de patru noi reglementari importante: Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2002 privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate. Noul pachet legislativ introduce multe schimbari si adaugiri in mecanismele si functionarea pietei de capital.
Romania s-a angajat ca pana la data aderarii sa implementeze prevederile directivelor si recomandarilor comunitare referitoare la piata de capital. Ca urmare, in ultimii ani C.N.V.M. a desfasurat si continua sa desfasoare o activitate sustinuta de unificare si restructurare a reglementarilor si institutiilor pietei de capital.
Prin aparitia Legii 297/2004 privind piata de capital s-a urmarit, in principal, atingerea unui obiectiv specific si absolut necesar, având in vedere procesul de integrare al României in Uniunea Europeana, si anume alinierea legislatiei in materie la standardele Uniunii Europene. In acest sens, s-au preluat, pe de o parte, o serie de directive europene In materie, iar pe de alta parte, s-a preluat modelul legislativ european si anume reglementarea globala a pietei. Noua lege aduce cu sine o serie de noutati care vor conduce la o evolutie favorabila a pietei de capital: intrarea bancilor pe segmentul de prestari de servicii financiare, adecvarea capitalului societatilor de servicii de investitii financiare, organizarea fondului de compensare a investitorilor, modificari in activitatea fondurilor mutuale care vor asigura un management mai eficient al resurselor si simplificarea procedurilor privind atragerea investitorilor, simplificarea procedurilor de finantare de pe piata de capital.
Aceasta „lege consolidata” a pietei de capital abroga, prin intrarea sa in vigoare, cea mai mare parte a cadrului normativ elaborat anterior1 referitor la piata noastra de capital.
Cel de-al treilea factor ce va influenta iIn mod esential evolutia viitoare a pietei de capital este viitoarea fuziune Intre Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si Bursa Electronica RASDAQ (BER).
Prezentam in cele ce urmeaza un opis al legislatiei pietei de capital din tara noastra, actualizat si clasificat pe ani si in ordinea prevazuta pe sit-ul CNVM.
Opis al legislatiei pietei de capital din Romania – actualizat si clasificat
I. Legi si ordonante ale Guvernului
Legea nr. 31/1990 republicata
Legea 441/2006 care modifica Legea nr. 31/1990 republicata
Legea nr. 297/2004 privind piata de capital
Legea nr. 208/2005 pentru modificarea art.285 din Legea nr. 297/2004
Legea nr. 97/2006 pentru aprobarea OG nr.41 / 2005 – publicata In Monitorul Oficial al României nr. 375/2006
Legea nr. 514/2002 pentru aprobarea OUG nr. 25/2002
OUG nr. 25/2002 privind statutul C.N.V.M.
Ordonanta Guvernului nr.41/2005 privind reglementarea unor masuri financiare
II. Regulamente ale CNVM
2007
Regulamentul nr. 2/2007 de modificare a Regulamentului nr. 13/2005 privind autorizarea si functionarea depozitarului central, caselor de compensare si contrapartilor centrale, cu modificarile si completarile ulterioare
2006
Regulamentul nr. 01/2006 privind emitentii si operatiunile cu valori mobiliare
Regulamentul nr. 02/2006 privind pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare
Regulamentul nr. 03/2006 privind autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare a investitorilor
Regulamentul nr. 05/2006 privind Registrul public al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare
Regulamentul nr. 07/2006 privind veniturile Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare
Regulamentul nr. 08/2006 de modificare a Regulamentului CNVM nr. 13/2005 privind autorizarea si functionarea depozitarului central, caselor de compensare si contrapartilor centrale
Regulamentul nr. 09/2006 privind executarea contractelor de garantie reala mobiliara având ca obiect valori mobiliare admise la tranzactionare pe pietele reglementate/sistemele alternative de tranzactionare
Regulamentul nr. 10/2006 de modificare a Regulamentului nr.3/2006 privind autorizarea, organizarea si functionarea Fondului de compensare a investitorilor
Regulamentul nr. 11/2006 privind securitizarea creantelor
Regulamentul nr. 12/3/2006 CNVM/BNR privind autorizarea agentilor in baza Legii nr. 32/2006 privind obligatiunile ipotecare
Regulamentul nr. 13/2006 privind obligatiunile ipotecare
Regulamentul nr. 14/2006 de modificare a Regulamentului nr. 2/2006 privind pietele reglementate si sistemele alternative de tranzactionare
Regulamentul nr. 15/2006 privind prezentarea recomandarilor pentru investitii in instrumente financiare
Regulamentul nr. 13/18/2006 BNR/CNVM privind determinarea cerintelor minime de capital pentru investitiile de credit si firmele de investitii
Regulamentul nr. 14/19/2006 BNR/CNVM privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii standard
Regulamentul nr. 15/20/2006 BNR/CNVM privind tratamentul riscului de credit pentru institutiile de credit si firmele de investitii potrivit abordarii bazate pe modele de rating
Regulamentul nr. 16/21/2006 BNR/CNVM privind expunerile mari ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii
Regulamentul nr. 17/22/2006 BNR/CNVM privind supravegherea pe baza consolidata a institutiilor de credit si a firmelor de investitii
Regulamentul nr. 18/23/2006 BNR/CNVM privind fondurile proprii ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii
Regulamentul nr. 19/24/2006 BNR/CNVM privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de institutiile de credit si firmele de investitii
Regulamentul nr. 20/25/2006 BNR/CNVM privind tratamentul riscului de credit al contrapartidei in cazul instrumentelor financiare derivate, al trazactiilor de rascumparare, al operatiunilor de dare/luare de titluri/marfuri cu imprumut, al tranzactiilor cu termen lung de decontare si al tranzactiilor de creditare in marja
Regulamentul nr. 21/26/2006 BNR/CNVM privind tratamentul riscului de credit aferent expunerilor securizate si al pozitiilor din securizare
Regulamentul nr. 22/27/2006 BNR/CNVM privind adecvarea capitalului institutiilor de credit si al firmelor de investitii
Regulamentul nr. 23/28/2006 BNR/CNVM privind criteriile tehnice referitoare la organizarea si tratatamentul riscurilor, precum si criteriile tehnice utilizate de autoritatile competente pentru verificarea si evaluarea acestora
Regulamentul nr. 24/29/2006 BNR/CNVM privind determinarea cerintelor minime de capital ale institutiilor de credit si ale firmelor de investitii pentru riscul operational
Regulamentul nr. 25/30/2006 BNR/CNVM privind cerintele de publicare pentru institutiile de credit si firmele de investitii
Ordinul BNR/CNVM/CSA 23/120/113136/2006 privind cerintele suplimentare de adecvare a capitalului, tranzactiile intragrup si concentrarea riscurilor la nivelul unui conglomerat financiar
Regulamentul nr. 31/2006 de completare a reglementarilor C.N.V.M. in vederea implementarii unor prevederi ale directivelor europene
Regulamentul nr. 32/2006 privind serviciile de investitii financiare
2005
Regulamentul nr. 01/2005 privind supravegherea electronica prin raportari
Regulamentul nr. 03/2005 de modificare a Regulamentului C.N.V.M. nr. 13/1999 privind licitatia electronica pe piata RASDAQ
Regulamentul nr. 04 /2005 de modificare a Regulamentului C.N.V.M. nr. 02/2002 privind transparenta si integritatea Bursei
Regulamentul nr. 07/2005 de modificare a Regulamentului nr. 01/2003 privind atestarea profesionala a operatorilor si specialistilor pentru pietele reglementate
Regulamentul nr. 11/2005 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism prin intermediul pietei de capital
Regulamentul nr. 13/2005 privind autorizarea si functionarea depozitarului central, caselor de compensare si contrapartilor centrale
Regulamentul nr. 14/2005 privind inregistrarea si admiterea la tranzactionare a obligatiunilor emise In temeiul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.118/2003 privind masuri pentru reglementarea unor obligatii bugetare ale Societatii Comerciale „ROMPETROL RAFINARE” S.A. CONSTANTA aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.89/2005
Regulamentul nr. 16/2005 privind piata secundara a titlurilor de stat organizata ca piata reglementata
Regulamentul nr. 19/2005 de modificare a Regulamentului CNVM nr. 2/2002 privind integritatea si transparenta pietei RASDAQ
Regulamentul nr. 20/2005 de modificare a Regulamentului CNVM nr. 1/2003 privind atestarea profesionala a operatorilor si specialistilor pentru pietele reglementate.
2004
Regulamentul nr. 01/2004 privind organizarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare
Regulamentul nr. 02/2004 de modificare si completare a Regulamentului CNVM nr. 2/2002 privind transparenta si integritatea pietei RASDAQ
2003
Regulamentul nr. 01/2003 privind atestarea profesionala a operatorilor si specialistilor pentru pietele reglementate
2002
Regulament din 2002 privind operatiunile cu titluri de stat (MFP, BNR, CNVM) –Abrogat – privind modificarea Ordinului ministrului finantelor publice, al guvernatorului Bancii Nationale a României si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 875/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind operatiunile cu titluri de stat emise in forma dematerializata
Regulament din 2002 privind operatiunile cu titluri de stat (MFP, BNR, CNVM) – Abrogat – privind aprobarea Procedurilor de lucru in aplicarea Ordinului ministrului finantelor publice, al guvernatorului Bancii Nationale a României si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 875/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind operatiunile cu titluri de stat emise in forma dematerializata
Regulamentul nr. 15/2002 privind operatiunile cu titluri de stat
Regulamentul nr. 01/2002 de abrogare a Regulamentului nr. 06/2001 privind autorizarea si exercitarea serviciilor de intermediere la bursele de marfuri
Regulamentul nr. 02/2002 privind transparenta si integritatea pietei RASDAQ
1995
Regulamentul nr. 05/1995 privind codul de etica si conduita a membrilor si personalului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare
III. Instructiuni ale CNVM
2007
Instructiunea nr. 01/2007 emisa in aplicarea prevederilor art. 2861 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, modificata si completata prin Legea nr. 208/2005 si Legea nr.97/2006
Instructiunea nr. 02/2007 privind Intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale de catre entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
2006
Instructiunea nr.01/2006 de prelungire a suspendarii Instructiunii nr. 7/2005 privind inserierea si numerotarea valorilor mobiliare
Instructiunea nr.02/2006 emisa In aplicarea prevederilor art. 185 alin.(1) lit. e) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004 privind autorizarea si functionarea societatilor de administrare a investitiilor, a organismelor de plasament colectiv si a depozitarilor
Instructiunea nr.03/2006 privind inregistrarea instrumentelor financiare derivate la C.N.V.M.
Instructiunea nr.04/2006 privind procedura prin care o societate de administrare a investitiilor (S.A.I.) – administrator al unui organism de plasament colectiv – poate fi inlocuita cu o alta S.A.I.
Instructiunea nr.05/2006 cu privire la sistemul de raportare contabila semestriala a entitatilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare
Instructiunea nr.07/2006 de modificare a Instructiunii nr. 12/2005 privind determinarea, retinerea si virarea impozitului pe câstigul de capital rezultat din transferul titlurilor de valoare obtinut de persoanele fizice
IV. Regulamente ale UE
2007
Regulament nr.211/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 809/2004 de punere in aplicare a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European si a Consiliului in ceea ce priveste informatiile continute in prospectele pentru emitentii care au o evidenta financiara complexa sau care si-au asumat un angajament financiar important
2006
Regulamentul nr. 1287/2006 privind punerea in aplicare a Directivei 2004/39/CE in ceea ce priveste obligatiile firmelor de investitii de pastrare a evidentei si inregistrarilor, raportarea tranzactiilor, transparenta pietei, admiterea de instrumente financiare in tranzactii si definitia termenilor in sensul directivei respective
Regulamentul nr. 1787/2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 809/2004 de punere In aplicare a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European si a Consiliului in ceea ce priveste informatiile continute in prospecte, structura prospectelor, includerea de informatii prin trimiteri, publicarea prospectelor si difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar
2005
Regulamentul nr.211/2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1725/2003 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului, cu privire la Standardele internationale de raportare financiara (IFRS) 1 si 2 si la Standardele internationale de contabilitate (IAS) nr. 12, 16, 19, 32, 33, 38 si 39
Regulamentul nr. 1073/2005 de modificare a Regulamentului(CE) nr.1725/2003 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate in conformitate cu Regulamentul(CE) nr.1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului cu privire la IFRIC 2
Regulamentul nr.1751/2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1725/2003 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului, cu privire la IFRS 1, IAS 39 si SIC 12
Regulamentul nr.1864/2005 de modificare a Regulamentului (CE) nr.1725/2003 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate, in conformitate cu Regulamentul (CE) nr.1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului, cu privire la Standardul international de raportare financiara nr.1 si la standardele internationale de contabilitate nr. 32 si 39
2004
Regulamentul nr. 707/2004 de modificare a Regulamentului nr. 1725/2003 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate in conformitate cu Regulamentul nr.1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului
Regulamentul nr. 809/2004 privind implementarea Directivei 2003/71/CE in ceea ce priveste informatiile cuprinse in prospecte, precum si formatul, includerea si publicarea acestor prospecte si diseminarea materialelor publicitare
Regulamentul nr. 2086/2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1725/2003 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului cu privire la inserarea textului standardului IAS 39
Regulamentul nr. 2236/2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1725/2003 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului, in ceea ce priveste standardele internationale de raportare financiara IFRS 1, 3, 4 si 5, standardele internationale de contabilitate IAS 1, 10, 12, 14, 16-19, 22, 27, 28 si 31-41, precum si interpretarile Comitetului permanent de interpretare SIC 9, 22, 28 si 32
Regulamentul nr. 2237/2004 de modificare a Regulamentului nr. 1725/2003 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate in conformitate cu Regulamentul nr.1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului
Regulamentul nr. 2238/ 2004 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1725/2003 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste Standardul international de raportare financiara (IFRS) nr. 1, Standardele internationale de contabilitate (IAS) nr. 1-10, 12-17, 19-24, 27-38, 40 si 41 si interpretarile Comitetului pentru interpretarea standardelor (SIC) nr. 1-7, 11-14, 18-27 si 30-33
2003
Regulamentul nr. 1725/2003 de adoptare a anumitor standarde internationale de contabilitate, in conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European si al Consiliului
Regulamentul nr. 2273/2003 privind implementarea Directivei 2003/6/CE in ceea ce priveste exceptiile de la programele de tip buy back si stabilizarea instrumentelor financiare
2002
Regulamentul nr. 1606/2003 privind aplicarea standardelor internationale de contabilitate
V. Directive ale UE
2007
Directiva nr. 16/2007 privind punerea in aplicare a Directivei 85/611/CEE a Consiliului privind coordonarea actelor cu putere de lege si a actelor administrative privind anumite organisme de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM), in ceea ce priveste clarificarea anumitor definitii
Directiva nr. 14/2007 de stabilire a normelor de aplicare a anumitor dispozitii ale Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligatiilor de transparenta in ceea ce priveste informatia referitoare la emitentii ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata
Directiva nr. 93/22/CEE privind serviciile de investitii in domeniul valorilor mobiliare
Directiva nr.97/9/CEE privind schemele de compensare a investitorilor
Directiva nr.85/611/CEE privind dispozitiile legale, reglementare si administrative cu privire la anumite organisme de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM)
Directiva nr. 98/26/CEE a Parlamentului European si a Consiliului privind caracterul definitiv al decontarii in sistemele de plati si de decontare a instrumentelor financiare
Directiva nr. 2003/71/CEE privind prospectele publicate atunci când valorile mobiliare sunt oferite publicului sau admise la tranzactionare
Directiva nr. 2001/34/CEE privind admiterea valorilor mobiliare la cota oficiala a bursei si informatiile ce trebuie publicate cu privire la aceste valori mobiliare
Directiva nr.2003/6/CEE privind abuzul pe piata
Directiva nr.2002/65/CEE privind prestarea serviciilor financiare la distanta
Directiva nr.1993/6/CEE privind adecvarea capitalului firmelor de investitii si institutiilor de credit
=== Anexa nr.9 ===
Anexa nr. 9
Bibliografie
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evolutia Societatilor de Investitii Financiare pe Piata de Capital In Contextul Economiei Romanesti (ID: 133819)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.