Evoluția societății umane, în ansamblul său, dar și dinamica proceselor și [612251]

1
INTRODUCERE

Evoluția societății umane, în ansamblul său, dar și dinamica proceselor și
schimbărilor socio -economice generează provocări din ce în ce mai complexe în
responsabilitatea statului și implicit în a administrației publice. De altfel, aceasta impune
perfecțio narea neîncetată a administrației publice, ceea ce implică forme de organizare și
control astfel încât întreaga activitate a sistemului să se desfășoare în mod organizat și
eficient. Mai mult, dezvoltarea continuă a societății atrage cu ea și apariția unor sarcini noi,
ceea ce determină reorganizări în administrația publică pentru ca toate sarcinile să fie
îndeplinite în mod optim.
Sistemul administrației publice a fost construit plecând de la ideea că în societate
există anumite activități care sunt de in teres pentru întreaga populație sau pentru cea mai
mare parte a acesteia, determinând astfel construirea unui sistem de administrație publică
sub forma colectivităților locale, cu autonomie juridică. Acest fapt este dat în mod special
de faptul că s -a recu noscut conexiunea permanentă existentă între activitățile administrației
publice și mediul în care se exercită. Administrația publică locală acțiunează sub influența
mediului în care se exercită și prin acțiunile sale contribuie la reconfigurarea, precum ș i la
dezvoltarea comunității administrate. În fond, administrația publică locală reprezintă
palierul instituțional prin care statul își exercită autoritatea, suveranitatea asupra întregului
teritoriu național, așa cum este prevăzut în legea fundamentală – Constituția României.
Studiul de caz din prezenta lucrare își propune să aducă un element de noutate prin
aceea de a analiza modul de organizare și funcționare a controlului în cadrul primăriei
sectorului 4, cu accent asupra controlului instituit la nivel intern asupra propriei activități
și controlul specializat (forma de control pe care aceasta o exercită în exterior) pe care o
primărie îl exercită în comunitate. Astfel, voi avea în vedere activitatea de control intern
managerial și activitatea de control pe trei paliere – comercial, protecția mediului și
disciplina în construcții -. Elementul de noutate în lucrarea prezentă constă în aceea că în
ultimii ani, studiile referitoare la activitatea administrației publice prin organismul înființat
în 2010 prin Le gea poliției locale s -au axat pe analiza privind ordinea și liniștea publică și
nu asupra activității de control comercial, protecția mediului și disciplina în construcții,
domenii privite ca importanță mai mult la nivel central decât local.

2
Activitatea d e control implică o serie de aspecte complexe de verificare a
conformității acțiunilor desfășurate cu normele juridice în materie, iar analiza acesteia la
nivelul unei primării reprezintă o noutătate întrucât analizele sunt orientate mai mult către
nivel c entral în vederea stabilirii obiectivelor și standardelor de control, însă se acordă mai
puțină importanță unei analize detaliate asupra formelor și modalităților de control
exercitate în cadrul unei primării.
De asemenea, motivația alegerii acestei temat ici a constat în faptul că activității de
control specializat exercitat de către structurile primăriei nu îi este atribuită importanța
cuvenită în studiul controlului, de cele mai multe ori atenția se îndreaptă către structurile
centrale cu atribuții de co ntrol specializat cum ar fi inspectoratele de stat și neluând în
seamă primul nivel de control specializat la nivel local. În fond, controlul specializat
exercitat de structurile primăriei reprezintă primul contact cu realitatea din teren, de
informare, ve rificare și control a activităților desfășurate în comunitate, cunoscând mult
mai în detaliu aspectele cu care confruntă aceasta.
Astfel, în elaborarea studiului privind formelor și metodelor de control exercitate
în cadrul UAT Sector 4 al Municipiului Bu curești, am plecat de la descrierea conceptului
de control, necesar a înțelege ce înseamnă activitatea sau misiunea de control la nivelul
organelor administrației publice. Studiul activității de control în administrația publică este
deosebit de complex și important în dezvoltarea și funcționarea optimă a serviciilor oferite
de aceasta. Iar în literatura de specialitate se face districția între metode de control
(modalitățile de control) și forme de control, respectiv modalitățile privind obiectul
controlulu i și momentul și organele care îl exercită. În acest sens, capitolul al doilea este
dedicat descrierii principalelor forme, modalitățu, tehnici și procedee de control, punând
accent pe controlul administrativ și controlul specializat, care fac obiectul pre zentului
studiu de caz. Acțiunile de control sau misiunile de verificare urmăresc în desfășurarea lor
o serie de obiective clare și precise stabilite înainte de demararea controlului. Astfel că unul
dintre cele mai importante elemente ale activității de co ntrol este reprezentat de organizarea
și stabilirea obiectivelor de control, cu atât mai mult cu cât obiectivele generale sunt
reglementate prin documente normative și strategice la nivel național și valabile tuturor
instituțiilor publice și pe care aceste a trebuie să le implementeze la nivelul său și cu atât
mai mult cu cât trebuie avute în vedere o serie de criterii precum utilitatea organului sau

3
activității supuse controlului, eficiența acestuia, optimizarea mediului social și al relațiilor
interumane.
Prin urmare, în primele capitole stabilesc cadrul teoretic, urmând ca în ultima parte
să analizez modul în care este organizat ă și funcționează activitatea de control exercitată
în cadrul UAT Sector 4 al Municipiului București în vederea formulării de măs uri și
propunerui de îmbunătățire a acestei activități.

4
CAPITOLUL 1
CONCEPTUL DE CONTROL

Activitatea de control în administrația publică presupune ”activitatea de verificare
a conformității acțiunilor autorităților și instituțiilor publice, ale organizațiilor nestatale, ale
persoanelor fizice și juridice cu reglementările în vigoare”1. Așadar, verificarea urmărește
existența conformității sau neconformității dintre activitatea efectiv realizată și normele
juridice care o reglementau, dar poate urmări și modul în care măsurile dispuse sau
executate de către administrație sunt realizate.
Atunci când vorbim despre activitatea de control în administrația publică trebuie să
diferențiem între controlul exercitat asupra admin istrației publice și controlul exercitat de
către organele administrației publice cu atribuții în acest sens, în exterior (comunitate). În
această lucrare mi -am propus să abordez modul de organizare și exercitare a controlului în
administrația publică loca lă, în speță într -o primărie de la nivelului Municipiului București.
Despre necesitatea ”existenței unei activități de control în adminitrația publică s -a
vorbit încă de pe vremea lui domnitorului Alexandru Ioan Cuza, când s -a pus problema
intensificării controlului pentru înlăturarea abuzurilor, iar incursiunile incognito ale
acestuia pentru a -i surprinde pe cei care umblau cu ocaua mică au rămas în istorie”2. Deși
percepția publică asupra existenței unui control în administrația publică a vizat îndeoseb i
acțiunile împotriva posibilei corupții a funcționarilor publici, în timp mecanismele
dezvoltate în această direcție au arătat că activitatea de control este una foarte complexă
care trebuie să fie interconectată pe toate palierele.
Conceptul control de rivă din ” centre -rolle – document de verificare a rolului ”3- și o
lungă perioadă de timp termenul control a fost utilizat pentru a desemna verificarea
contabilă. Ulterior, ”termenul a fost utilizat în sensul de verificare a rezultatelor. În
domeniul științe lor juridice, controlul se referă de cele mai multe ori la legalitatea sau
oportunitatea actelor și a faptelor juridice” 4.

1 Brezoianu și Oprican.2008. p.265.
2 Alexandru.I.2008. p.635.
3 Alexandru I.2008.p.643.
4 Popa E.1992.p.12.

5
Prin control se înțelege activitatea de verificare a conformității acțiunilor organelor
administrației de stat cu reglementările juridice în vigoare.
”Prin scopurile sale, controlul administrației se situează în centrul relațiilor între
putere ș i cetățenii care i se supun. Prin metodele sale, controlul reflectă în același timp
caracteristicile aparatului birocratic și cele ale sistemului politic și juridic al fiecărui stat ”5.
Abordarea asupra activității de control pe care o susțin în această luc rare constă în
aceea că: ”urmare controlului, sunt depistate ilegalitățile, deficiențele în activitatea
controlată, ceea ce permite organelor competente să adopte măsurile necesare pentru
eliminarea acestora, măsuri de natură să contribuie, astfel, la îmb unătățirea activității
controlate”6. Așa cum am mai menționat, activitatea de control este complexă, iar
obiectivele sunt multiple și de o mare diversitate. Astfel, ”prin control se verifică legalitatea
și oportunitatea actelor emise, a măsurilor adoptate de către cei controlați, se descoperă
cauzele care constituie o frână în desfășurarea normală a activității, se analizează modul de
gospodărire a mijloacelor materiale și financiare, modul în care personalul își îndeplinește
îndatoririle care îi revin”7. Pe scur t, constă în ”confruntarea administrației, așa cum este,
cum a fost sau cum va fi, cu ceea ce trebuie sau ar trebui să fie ”8. Așadar controlul
reprezintă o ”garanție a respectării principiului legalității în toate manifestările
administrației publice putând astfel să fie descoperite eventualele abateri de la normele
legale și stabilite măsuri de corectare a acțiunii de executare a legii, dar controlul vizează
și oportunitatea deciziilor administrative ”9.
”Rolul controlului este de a preveni erorile î n aplicarea deciziilor, de a le înlătura
atunci când acestea există, de a asigura îmbunătățirea permanentă a activității, pentru ca
aceasta să corespundă cât mai bine nevoilor sociale într -o etapă”10. Așadar, ”controlul nu
este un scop în sine, el se înfăpt uiește în scopul constatării rezultatelor aplicării actului

5 Alexandru.I.2008.p.635.
6 Brezoianu și Oprican.2008.p.265.
7 Brezoianu și Oprican. 2008.p.265.
8 Popa.E.1992.p.12.
9 Bălan.E.2008.p.163.
10 M.Preda ”Drept administrative. Partea general”, ediția a IV -a, București, Editura Lumina Lex, 2006, p.237,
nota de subsol 7, în Apostol Tofan.2 009.p.235.

6
decizional – atât ale celor pozitive, cât ale celor negative, precum și în scopul prevenirii
erorilor în aplicarea deciziilor, înlăturarea lor și în consecință, organul de control, făcând o
analiză a acestora, împreună cu organul controlat să stabilească măsurile necesare pentru
îmbunătățirea activității administrației publice”11.
Viziunea privind administrația publică constă în ”câștigarea încrederii cetățenilor
și a altor tipuri de beneficiari, oferindu -le servicii prompte și asigurând constanță în
calitatea prestării serviciilor. Autoritățile și instituțiile publice vor fi apte să stimuleze
implicarea cetățenilor, identificând astfel probleme, anticipând provocări și propunând
soluții pe care le fundamentează, testează și validează sistematic. Astfel se va genera un
cadru de servicii adecvate cetățenilor și țintite pe eficiență economică. Relația dintre
administrația publică și beneficiari înseamnă dedicație, corelație și orientare pe soluții car e
să armonizeze cu reformele din domeniile social, cultural -educațional, economic -financiar,
justiție și democrație”12. În vederea înfăptuirii acestei consolidări a administrației s -a impus
și necesitatea implementării unor mecanisme de control. În literatu ra de specialitate există
mai multe ”tipologii ale controlului din punct de vedere al exercitării acestuia: control
intern care cuprinde ansamblul controalelor din interiorul entității și control extern care
cuprinde totalitatea controalelor care se adrese ază entităților din afara acesteia”13.
Conceptului de control i s -a atribuit doar semnificația de verificare a operațiunilor
în vederea conformării cu reglementările normative în vigoare, însă contextul
implementării principiilor de bună practică stabilite la nivelul Uniunii Europene a
determinat reorganizarea modului de privire a controlului în administrația publică, fiind
reorganizat pe principiile guvernanței corporative recomandate de Comisia Europeană,
respectiv cele 5 (cinci) funcții recunoscute ale m anagementului ”previziune sau
programare, organizare, coordonare, comandă sau antrenare și control”14. Astfel că, în

11 Iacub I., Locul și rolul Curții de Conturi în cadrul sistemului organelor de stat. Teză de doctor în drept.
Chișinău, 2007, p.58 în Iacub.I și Chiper.N.2017.p.60
12 Conform Hotărârii Guvernului nr.909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru co nsolidarea administrației
publice și constituirea Comitetului national pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea
administrației publice 2014 -2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.834 bis/17.10.2014
13 Ghiță M.1995.pp.53 -64.
14 Fayol H.1925.p.55

7
redefinierea conceptului de control se conturează o nouă abordare, fiind privit ca o funcție
a procesului managerial.
În administrația publică, implementarea unui sistem de control intern managerial
este o măsură necesară având în vedere că ”autoritățile contractante administrează pe de o
parte fondurile publice ale acestora, iar pe de altă parte patrimoniul public aflat în gestiunea
lor. Din această perspectivă este evident, că în absența unui sistem de control intern
managerial nu se poate asigura în mod rezonabil eficiența, eficacitatea și economicitatea
operațiunilor derulate la nivelul entităților publice, fiabilitatea informațiilor ș i protecția
activelor și a informațiilor, buna gestionare a riscurilor legate de legalitatea și regularitatea
tranzacțiilor”15.
Activitatea de control implică forme și metode variate, dar se bazează pe trei
elemente principale, indiferent de forma de contro l sau organul care exercită controlul:
”baza de referință a controlului, obiectul controlului și operațiunile de control propriu –
zise”16. Astfel că, baza de referință a controlului se referă la ceea ce trebuie verificat,
aceasta poate fi mai largă sau mai r estrânsă în raport cu aspectele din activitatea organului
controlat. În fond, acest element include obiectivele pe care organul de control trebuie să
le atingă în desfășurarea activității de verificare. ”În baza de referință a controlului intră
elemente ca re privesc calitatea activității organului administrației publice, în raport cu
promptitudinea, operativitatea, eficiența, cu care sunt realizate sarcinile ce le -au fost
date”17. În ceea ce privește obiectul controlului, acesta include elementele asupra cărora se
exercită mijloacele materiale, financiare, resurse umane, privind nu doar existența lor, dar
și modul în care acestea sunt folosite. Operațiunile de control reprezintă p rocedeele prin
care se efectuează misiunea de verificare, respectiv verificarea privind conformitatea
obiectului controlat cu obiectivele stabilite (baza de referință) în corelație directă cu
prevederile legislative în vigoare și în materie.

15 Ghid privind implementarea standardelor de control intern managerial în achizițiile publice de către
autoritățile contractante. European Investment Bank în cadrul Proiectului ”Competența face diferența”,
selectat în Programului Oper ațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul
Social European, accesat la http://anap.gov.ro/web/wp -content/uploads/2017/08/Ghid -CI-24072 017.pdf
16 Negoiță A.1981.p.331
17 Albu E. 2008.p.90

8
Prin urmare, conceptul de control comportă semnificații largi, incluzând elemente
variate, mai ales în raport cu complexitatea activităților desfășurate de organele
administrației publice. Controlul reprezintă, în fond, ”un factor dinamizator în activitatea
organelor a dministrației publice, de îmbunătățire permanentă a acesteia”18. Având în
vedere acestea, în capitolul următor mă voi concentra pe identificarea formelor, metodelor
și tenicilor de exercitare a controlului, punând accent, îndeosebi, pe descrierea acelor car e
se regăsesc în cadrul primăriei sectorului 4.

18 Brezoianu și Oprican.2008.p.285.

9
CAPITOLUL 2
FORME, METODE ȘI TEHNICI DE EXERCITARE A CONTROLULUI

Principalele direcții referitoare la controlul administrativ al activității autorităților
administrației publice locale se regăsesc într -un document european privind autonomia
locală: ”orice control administrativ asupra activității autorităților administrației publice
locale nu poate fi exercitat decât în formele și în cazurile prevăzute de Constituție sau lege
și orice control administrativ asupra administrației publice locale nu trebuie să privească,
în mod normal, decât asigurarea respectării legalității și a principiilor constituționale.
Controlul administrativ poate totuși să includă un control de oportunitate, exercitat de către
autoritățile ierarhic superioare, în ceea ce privește sarcinile a căror executare este delegate
administrației publice locale; controlul administrativ asupra administrației publice locale
trebuie exercitat cu respectarea proporționalităț ii între amploarea intervenției autorității de
control și importanța intereselor pe care aceasta înțelege să le protejeze”19.

2.1. Modalități, procedee și tehnici de control

În literatura de specialitate se face distincția între metode de control (modalit ăți de
control) și forme de control, ”modalitățile privind obiectul controlului, iar formele –
momentul și autoritățile care îl exercită”20. Astfel, în legătură cu modalitățile de control,
trebuie avute în vedere mai multe aspecte. ”În raport cu momentul căn d este efectuată
acțiunea de control, aceasta poate interveni înainte ca activitatea supusă controlului să
înceapă să se desfășoare. În acest caz, ne aflăm în prezența unui control prealabil sau
anterior . Controlul prealabil are un caracter preventiv, înt rucât prin el se urmărește să se
preîntâmpine apariția efectelor negative ale activității controlate, apariția de ilegalitate”21.

19 Art.8, pct.1 -pct.3 din Carta Europeană a Autonomiei Locale STE.122 -1985 (adoptată la Strasbourg în 15
octombrie 1985, a intrat în vigoare la 1 septembrie 1988. România a semnat Carta la 4 octombrie 1994 și a
ratificat -o prin Legea nr.199 din 17 noiembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.331 din 26
noiembrie 1997, cu excepția art.7, paragraful 2 din acest instrument juridic european) .
20 Iacub.I și Chiper .N.2017.p.61
21 Brezoianu și Oprican.2008.p.281

10
Așadar, prin această metodă de control se acționează după apariția unor neregularități sau
ilegalități și îngreunează într -o anumită măsură adoptarea deciziilor.
O altă modalitate de control este aceea de control concomitent sau operativ. În acest
caz controlul se exercită chiar pe parcursul desfășurării activității controlate. ”O asemenea
modalitate de control se practică, în ge neral, destul de rar, deoarece este dificilă efectuarea
verificării chiar în timpul desfășurării operației supuse controlului”22. De asemenea,
controlul poate fi înfăptuit ierarhic general, de către șeful ierarhic asupra subalternilor și
mai cu seamă în caz ul autocontrolului, acesta ”ar trebui să constituie modalitatea de control
generală, aplicată în permanență, cu toată exigența și responsabilitatea ”. Autocontrolul
simplifică activitatea de control, contribuind, la obținerea unor economii în organizarea
acesteia, întrucât un autocontrol competent, conștiincios, responsabil și obiectiv elimină
necesitatea efectuării altor acțiuni de control23.
Totodată autorii prezintă și modalitatea de control posterior sau ulterior, control
care se înfăptuiește după desfășurarea activității controlate. În situația în care controlul este
exercitat de o persoană din afara activității controlate, controlul posterior este modalitatea
obișnuită de control în administrația publică. Principala calitate a controlului posterio r
constă în aceea că el ”dă posibilitatea organului controlat să -și desfășoare activitatea în
mod nestingherit, la libera sa apreciere. Acest fapt este de natură să contribuie la afirmarea
și stimularea inițiativei colectivelor de muncă, dar, totodată, și la spiritul lor de
răspundere”24.
Autorii25 prezintă și alte modalități de control după cum urmează:
”(a) controlul direct la locul verificat care dă posibilitatea celui ce efectueză
controlul să aibă un contact direct cu activitatea controlată, respectiv poate verifica în
detaliu fiecare aspect activității supuse controlului;
(b) controlul în afara locului controlat se desfășoară pe baza verificării, nu a
activității propriu zise, ci a unor acte, a documentelor privind activitatea supusă controlului.

22 Brezoianu și Oprican.2008.p.282
23 Brezoianu și Oprican.2008.p.282.
24 Brezoianu și Oprican.2008.p.282
25 Brezoianu și Oprican.2008.pp.282 -285

11
Această modalitate oferă o viziune de ansamblu asupra activității supuse controlului, însă
caracterul fiind unul birocratic, concluziile desprise pot să nu corespundă cu situația reală .
(c) control limitat sau prin sondaj – în cadrul acțiunii de verificare s unt studiate
doar anumite elemente pe baza cărora se desprind concluzii generale asupra întregii
activități;
(d) control exhaustiv, acesta presupune analizarea și verificarea tuturor elementelor
și aspectelor activității controlate;
(e) controlul prevăzu t are ca obiect verificarea aprofundată, amplă a organului
controlat, scoaterea la iveală a diferitelor aspecte calitative ale activității acestuia, cum ar
fi, de exemplu, eficiența economico -financiară, gradul de utilizare al mijloacelor materiale,
al pe rsonalului, etc., studierea cauzelor ce determină apariția fenomenelor negative;
(f) controlul inopinat face referire la acea modalitate de control prin care cel care
este supus acțiunii de verificare și control nu este înștiințat despre aceasta. Reprezint ă un
instrument de avertizare pentru personalul antrenat în activitățile desfășurate de organele
administrației publice, care cunoscând posibilitatea de a fi controlat, își va desfășura
activitatea prin reducerea și minimizarea riscurilor de abatere de la chestiunile de legalitate;
(g) controlul contradictoriu este un procedeu eficient de control, permițând celui
controlat să ofere explicațiile și informațiile necesare, pentru a corecta o evaluare și
interpretare a rezultatelor acțiunii de control ;
(h) controlul liber se referă la posibilitatea organului de control, de a se orienta la
fața locului, asupra obiectivelor de verificare. El poate duce la descoperirea unor aspecte
negative, ce nu pot fi prevăzute prin tematicile de control;
(i) controlul dirij at urmărește respectarea anumitor norme procedurale, prevăzute
pentru acțiunile de control, și a tematicilor complexe care nu permit libertatea de acțiune a
controlorului, în aprecierea obiectivelor de verificare;
(j) controlul în echipă sau colegial este un procedeu eficient de verificare, datorită
gradului mai mare de obiectivitate din partea controlorului, care reunește opiniile mai
multor persoane în considerațiile, constatările făcute ”.

12
2.2. Forme de control
În literatura de specialitate se distin g forme diferite ale controlului: ”(1) după
momentul în care are loc: (a) controalele care preced intrarea în vigoare a deciziilor
administrative, (b) controalele care intervin atunc i când deciziile au intrat în vigoare; (2)
după conținutul și obiectul acțiuni de control: (a) controale efectuate pentru verificarea
legalității, care au ca unic obiect , aprecierea conformității unui act sau al unei operațiuni
cu norma juridică, (b) controalele de oportunitate care se comportă, între altele, ca o
judecată as upra valorii tehnice, politice, morale a comportamentului suspus examinării; (3)
după autorul controlului: (a) controalele interne, care au loc în interiorul administrației, (b)
controalele externe, exercitate de autorități din exterior”26.
De asemenea, în literatura de specialitate formele de control se clasifică astfel, în
funcție de: ”(1) natura organului care exercită controlul: (a) control parlamentar (control
exercitat de autoritatea legislativ ă și de structurile care țin de aceasta, exercitat în mod
tradițional (de către Parlament) și modern prin intermediul unor autorități publice
(Avocatul Poporului, Curtea de Conturi); (b) control administrativ (exercitat de autoritățile
administrației publice); (c) control judecătoresc (exercitat de autoritățile j udecătorești și de
organele cu activitate jurisdicțională);
(2) poziția organului de control față de cel controlat: (a) control intern, (b) control extern;
(3) regimul juridic al controlului: (a) control jurisdic țional (de natură contencioasă), (b)
control nejurisdicțional (exercitat de alte autorități de control înafara celor cu atribuții
jurisdicționale);
(4) sfera de cuprindere: (a) control specializat (tematic) efectuat pe o anumită problemă,
activitate, domeniu, (b) control complex sau general, car e privește mai multe sectoare de
activitate, ori toate atribuțiile celui controlat;
(5) scopul urmărit: (a) control ce poate privi numai legalitatea actelor și acțiunilor materiale
ale celui controlat ori și oportunitatea acestora;
(6) obiectivele contro lului: (a) control de materialitate, care privește verificarea
elementelor concrete, pentru care aprecierea se reduce doar la prezența sau absența
factorilor măsurabili, (b) control de regularitate, care duce la confruntarea elementului

26 Bălan E. 2008.p.163

13
supus verificării c u o regulă juridică (control ce se referă, în general, la actele
administrative și la operațiunile financiare), (c) control de rentabilitate, care urmărește
evaluarea costului resurselor umane și materiale utilizate pentru îndeplinirea sarcinilor
administr ative; control de eficiență, care implică comparații față de standardele dintr -o
bază de referință, (d) control de oportunitate exercitat, de regulă, de către organe de control
mixte care urmăresc verificarea conformității actelor cu legea, dar și o circum scriere a
acestora intereselor generale;
(7) momentul exercitării controlului: (a) control prealabil sau preventiv (control ce impune
ca actul administrativ (decizia) să poată fi emis numai după efectuarea controlului), (b)
control concomitent (o formă de control aproape teoretică, pentru că este dificil de realizat,
însemnând în fapt o codecizie), (c) control posterior sau ulterior (forma generalizată de
control în administrație);
(8) efectele pe care le determină controlul: (a) control care atrage atenți onări și sancționări
ale organelor administrative și funcționarilor acestora, însoțite de anularea actelor și (b)
control care atrage numai atenționări și sancționări (disciplinare, incluzând și sancțiunile
prin care se concretizează răspunderea politică, contravențională sau patrimonială);
(9) modul în care intervine: (a) control la cererea organului controlat, (b) control la
sesizarea unui alt subiect de drept și control din oficiu;
(10) autorii controlului: (a) control exercitat de autorități publice; (b ) control exercitat de
organizații nonguvernamentale, (c) control exercitat de cetățeni (ultimele două tipuri
presupun exercitarea unui control indirect asupra administrației publice cu ocazia adresării
justiției sau altor autorități publice pentru apărare a drepturilor fundamentale)”27.
Având în vedere clasificarea formelor și metodelor de control menționate anterior,
se distinge clar difența dintre controlul administrativ – controlul exercitat de către
administrația publică asupra ei însăși – și controlul ex ercitat asupra administrației publice.
Această clarificare a conceptelor este necesară în înțelegerea studiului de caz propus în
această lucrare care se referă la analizarea metodelor și formelor de control în cadrul unei
primării, respectiv cum este organ izat și desfășurat controlul în primăria sectorului 4.

27 Iacub.I și Chiper.N.2017.pp.61 -62

14
Menționez că activitatea de control administrativ intern (la care fac referire în
studiul de caz) se realizează de către un departament de specialitate organizat în interior
instituției publice. ”Acea stă formă de control constă în verificarea activității
subdiviziunilor organizatorice și a funcționarilor instituției de către organele colegiale sau
unipersonale de conducere sau de către funcționari de rang superior, cu drept special de
control, din cadr ul aceleiași instituții administrative și luarea măsurilor necesare pentru
înlăturarea deficiențelor sau prevenirea producerii acestora. Acest control este permanent
și cuprinde întreaga activitate și toate structurile componente ale instituțiilor publice,
urmărind legalitatea, eficiența, legitimitatea și oportunitatea acțiunilor administrative”28.
Activitatea de control intern este necesară în vederea realizării scopurilor instituției,
ajutând la depistarea problemelor și prin propunerea de măsuri stimulând desfășurarea unei
activități optime și eficiente în corelație cu obiectivele generale și specifice ale instituției.
Principalele criterii care corespund activității de control intern sunt: ”permanență,
simplitate, flexibilitate, transparență, imparțialita te (fără a aduce prejudicii morale celor ce
activează în instituția publică) și accesabilitate (comunicarea rezultatelor
membrilor/organelor vizate de control)”29.
În cele de mai sus am discutat despre controlul administrativ ca fiind un control
intern sau extern, detaliind aspectele caracteristice ale controlului intern întrucât reprezintă
tematica studiului de caz propus spre analiză.
În conformitate cu reglementările cadrului legislativ din România, referitor la
control intern, acesta este definit ca re prezentând ”ansamblul formelor de control exercitate
la nivelul entității publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanță cu
obiectivele acesteia și cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării
fondurilor publice în mod economic, eficient și eficace; acesta include de asemenea
structurile organizatorice, metodele și procedurile”30.
Referitor la controlul intern, instituțiile publice cu atribuții de control asupra
organelor administrației publice au elaborate diferite materiale de evaluare, oferind astfel

28 Iacub.I și Chiper.N.2017. p64
29 Iacub.I și Chiper.N.2017.p64
30 art. 2 din O.G. nr.119/1999, privind controlul intern și controlul financiar preventiv, cu modificările și
completările ulterioare.

15
și diferite ipostaze de analiză și interpretare conform prevederilor europene. În acest sens31,
”controlul intern este definit ca fiind procesul conceput, implementat și menținut de către
persoanele însărcinate cu guvernanța, conducere și alte categorii de personal cu scopul de
a furniza o asigurare rezonabilă privind îndeplinirea obiectivelor unei entități cu privire la
credibilitatea raportării financiare, eficiența și eficacitatea operațiunilor și conformitatea c u
legile și reglementările aplicabile. Termenul de „controale” face referire la orice aspecte
ale uneia sau mai multor componente ale controlului intern. De asemenea, în acel eași
norme regăsim faptul că ”controlul intern este format din cinci componente
interdependente: (a) mediul de control, (b) evaluarea riscului, (c) activitățile de control, (d)
informare, (e) informare, iar obiectivele generale ale controlului intern sunt: (a) răspundere
(și raportare), (b) conformitate (cu legile și reglementările), (c ) operațiunile (sistematice,
cu character etic, economice și eficace) și (d) protejarea resurselor”32.
Mai mult, este admi să existența unor ”limite ale controlului intern, datorate unor
factori interni și externi care nu au fost și nu au putut fi luați în considerare la conceperea
(proiectarea) controlului intern, cum ar fi: erori umane, interpretări eronate, erori de
raționament, neglijență, abuz de autoritate manifestat de unele persoane cu atribuții de
conducere, coordonare sau supervizare, limitarea in dependenței în exercitarea atribuțiilor
de serviciu, schimbări frecvente intervenite în mediul intern și cel extern al entității,
proceduri de control neadaptate sau adaptate și neaplicate; costurile controlului intern”33.
Acestea sunt limite inerente ale c ontrolului care de desfășoară la nivel intern, apariția unor
astfel de factori este inerentă și misiunea de verificare oferă doar o asigurare rezonabilă că
sunt îndeplinite scopurile entității.

31 potrivit Standardelor Internaționale de Audit, emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit
și Asigurare (IAASB) al Federației Internaționale a Contabililor (IFAC) în Ghidul de evaluare a sistemului
de control intern în entitățile publice. 2011, elaborat de Curtea de Conturi a României, p.9
32 Ghidul de eva luare a sistemului de control intern în entitățile publice. 2011, elaborat de Curtea de Conturi
a României, pp.12 -13.
33 Ghidul de evaluare a sistemului de control intern în entitățile publice. 2011, elaborat de Curtea de Conturi
a României.p.18.

16
De asemenea, în legislația românească, cele cinci elemente ale controlului intern
menționate anterior au fost preluate și dezvoltate sub formă de standard de management/
control intern34.
Referitor la controlul intern se concluzioneaz ă faptul că reprezintă un proces care
vizează ”aplicarea normelor și procedurilo r de control intern, la toate nivelele ierarhice și
funcționale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performanțelor operaționale,
securizarea activelor, separarea funcțiilor. Controlul intern este un proces desfășurat de toți
angajații entității și este coordonat de responsabilii tuturor compartimentelor din cadrul
unei entități, prin procedurile operaționale de lucru, și se află în răspunderea
managementului general/ordonatorului de credite, care trebuie să îl implementeze și să îl
monitorizeze. Ră spunderea managerială implică responsabilitatea pentru buna gestiune
financiară și performanță la toate nivelele unei entități, respectiv pentru toate cele cinci
componente ale controlului intern. Acest lucru reprezintă inclusiv faptul că managerii sunt
obligați să raporteze despre acțiunile întreprinse și deciziile luate pentru a îndeplini
obiectivele entității pe care o conduc”35.
În cele de mai sus am discutat despre una dintre formele controlului administrativ,
respectiv controlul intern. La nivelul ace stei forme de control, în administrația publică
locală se identifică în practică mai multe metode de control prin care implementează
controlul intern. Astfel, în acest sens, controlul financiar preventiv, controlul de avizare și
legalitate (juridic/legal), control specializat și control ierarhic reprezintă metode și tehnici
de control ale controlului intern.
Controlul financiar preventiv este organizat la nivelul fiecărei instituții publice în
temeiul unor norme legislative în materie36. Acestea reglementea ză faptul că ” controlul

34 În conf ormitate cu prevederile Ordinului nr.600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern
managerial al entităților publice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.387/ 07.05.2018.
35 Ghidul de evaluare a sistemului de control intern în entitățile pu blice. 2011, elaborat de Curtea de Conturi
a României.p.12 -18.
36 Principalele norme legislative privitoare la controlul financiar preventive sunt: OG.nr.119/1999 privind
controlul intern și controlul financiar preventive, cu modificările și completările ulterioare, Ordinul
Ministrului Finanțelor Publice nr.923/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la
exercitarea controlului financiar preventive și a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele

17
financiar preventiv reprezintă activitatea prin care se verifică legalitatea și regularitatea
operațiunilor efectuate pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de
aprobarea acestora”37. De asemenea legislația reglementează operațiunile care fac obiectul
acestuia din punct de vedere al: ” ( a) respectării tuturor prevederilor legale care le sunt
aplicabile, în vigoare la data efectuării operațiunilor (control de legalitate); (b) îndeplinirii
sub toate aspectele a principiilor și a regulilor procedurale și metodologice care sunt
aplicabile categoriilor de operațiuni din care fac parte operațiunile supuse controlului
(control de regularitate); (c) încadrării în limitele și destinația creditelor bugetare și/sau de
angajament, după caz (control bugetar)”38. Totodată, în ceea ce privește această metodă
de control, condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească în exercitarea
activităților de control financiar preventiv din cadrul unei instituții publice sunt foarte clar
precizate de către legiuitor39.
În ceea ce privește controlul specializat este necesar să fac mențiunea că în
administrația publică acesta este privit ca metodă de control din partea inspectoratelor de
stat sau organelor organizate în subordine a directă a instituțiilor de la nivel central sau
teritorial, cu atribuții de exercitare a controlului în diferite domenii: sanitar -veterinar,
protecția consumatorilor, comerț, construcții, financiar -fiscal, protecția muncii și altele. La
nivel na țional se identifică instituții publice specializate pe fiecare ramură de activitate,
cum ar fi Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Inspectoratul de Stat în
Construcții, Autoritatea Națională Sanitară -Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,
Direcția de Sănătate Publică, iar la nivel local , începând cu anul 2010, autoritățile au
organizat organe de control specializat sub egida Poliției Locale. Este de reținut faptul că
”aceste autorități exercită acțiunile de control nu numai în ceea ce priveș te activitatea

care desfășoară activit atea de control financiar preventiv propriu, republicat și Ordinul nr.1190/2004 privind
aprobarea Codului Etic al profesiei de controlor delegat.
37 art.2, lit. (c) din O.G. nr.199/1999 privind controlul intern managerial și controlul financiar preventiv
38 art.3, alin.3.3, lit. (a) -(c) din OMFP nr.522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale
referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv
39 condițiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească în exercitarea activităților de contro l financiar
preventiv din cadrul unei instituții publice sunt foarte clar precizate de către legiuitor în art.3 din anexa 8
(Cod Specific) din OMFP nr.522/2003

18
administrației publice, ci și față de persoanele fizice și juridice din afara sistemului
administrației publice”40.
Controlul administrativ specilizat poate viza atât aspecte de legalitate, cât și
aspectele de oportunitate, în domeniul respec tiv și poate fi declanșat, fie din oficiu, fie la
sesizarea unor autorități ori persoane fizice sau juridice. ”Între structurile specializate de
control și organele a căror activitate este supusă controlului nu există raporturi de
subordonare, astfel ca, î n urma acțiunilor de control, aceste inspecții, inspectorate etc., nu
au competența să dispună anularea actelor administrative nelegale, ci vor avea posibilitatea
legală de a cere organelor competente restabilirea legalității actelor administrative
nelegal e”41.
”Organele de control au obligația de a consemna în registru, înaintea începerii
controlului, următoarele elemente: numele și prenumele persoanelor împuternicite de a
efectua controlul, unitatea de care aparțin, numărul legitimației de control, numărul și d ata
delegației/ordinului de deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada
controlata, precum și temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul. După finalizarea
controlului, în registrul unic de control se înscriu obligatoriu num ărul și data actului de
control întocmit”42. Este de făcut precizarea că neprezentarea Regitrului unic de control la
solicitarea organelor de control specializate constituie contravenție și se sancționează cu
amendă, iar neînscrierea de către organele de co ntrol specializate a elementelor obligatorii
prevăzute de lege constituie abatere disciplinară, și se sancționează potrivit Statului
funcționarilor publici sau legislației muncii, după caz.
”Indiferent de modalitatea de control utilizată, ceea ce trebuie să caracterizeze
întotdeauna acțiunile de control sunt competența, exigența, obiectivitatea și corectiudinea
celui ce efectuează verificarea, independența deplină a acestuia față de organul controlat.
Semnalând toate deficiențele constante, cont rolul devine astfel un factor dinamizator în
activitatea

40 Albu E.2008.p.95
41 Albu E.2008.p.95
42 Preda M.2009.p.326

19
CAPITOLUL 3
ORGANIZAREA OBIECTIVELOR SUPUSE CONTROLULUI
DESFĂȘURAT ÎN CADRUL UNEI PRIMĂRII

Analiza formelor, metodelor și tehnicilor de control din capitolele anterioare este
necesară pentru o bună înțelegere a studiului de caz propus în această lucrare, respectiv
modalitățile de organizare și exercitare a controlului în cadrul primăriei sectoru lui 4. În
acest scop este necesar a aborda și modul în care sunt organizate obiectivele supuse
controlului desfășurat.
Acțiunile de control sau misiunile de verificare urmăresc în desfășurarea lor o serie
de obiective clare și precise stabilite înainte de demararea controlului. Astfel, în stabilirea
obiectivelor se are în vedere, printre altele, și aplicarea unor anumite criterii cum ar fi
utilitatea organului sau activității controlate, eficiența acestuia, raționalizarea, optimizarea
mediului social și al relațiilor interumane. În literatura de specialitate, găsim o serie de
problematici abordate în desfășurarea unei activități de control exercitată asupra asupra
instituțiilor sau departamentelor administrației publice. ”Prima problemă care se pune este
a utilității organului sau activității cercetate. Cu alte cuvinte, se pune întrebarea dacă
existența lor se justifică, dacă răspund într -adevăr unor cerințe sociale reale. Criteriul
utilității se aplică nu numai activității de ansamblu a unității controlate, ci și în detaliu,
pentru fiecare compartiment sau operație studiată. În strânsă legătură cu utilitatea se pune
și problema eficienței, respectiv în a raporta rezultatele la cheltuielile efectuate pentru
obținerea lor. Problema eficienței este una dintre p reocupările centrale în activitatea
administrativă. Aceasta pentru că nu este suficient ca un organ al administrației publice să
fie util din punct de vedere social, trebuie, totodată să fie eficient sub aspect economico –
financiar”43.
De asemenea, un aspect important căruia cel care desfășoară controlul trebuie să își
orienteze atenția constă în cât timp este alocat în desfășurarea activității supuse verificării.
Cu atât mai mult cu cât în ultimul timp administrația publică se confruntă cu foarte multe
probl eme, sesizări ale cetățenilor și o monitorizare permanentă din partea mass -mediei.

43 Brezoianu și Oprican. 2008.pp.265

20
Legilația cuprinde prevederi exprese privind termenul în care organele administrației
publice pot rezolva cerințele sociale, iar un timp îndelungat rezolvării poate conduce pe de
o parte la rezolvări mult prea întârziate chiar cu riscul de încălcare a prevederilor legale . În
același timp afectează într -o mare măsură calitatea activității administrative, precum și
percepția și reputația în fața cetățenilor. De exemplu, legiuit orul a creat un text special de
lege în care prevede în mod clar termen de soluționare la solicitările venite din partea
cetățenilor sau altor organisme de drept privat, iar în cazul de încălcare a acestor termene
”se poate face plângere la secția de conte ncios administrativ a tribunalului în a carei raza
teritorială domiciliază sau în a carei raza teritorială se afla sediul autorității ori al instituției
publice. Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de
interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale”44. Astfel, că
instituția este puternic afectată atât ca reputație, cât și în privința costurilor material –
financiare, în acest caz instituția poate demara la nivel intern cercetări administ rative în
vederea răspunderii funcționarilor publici sau personalului contractual care se face vinovat
de o astfel de situație. Acesta este un exemplu care vin e în susținerea faptului că
mecanismele de desfășurare ale activității de control sunt diverse și în funcție de obiectivele
generale și specifice stabilite în misiunea de verificare, axa de control este foarte largă.
Problema principal ă în chestiunea timpului alocat desfășurării activității administrative
constă în aceea de a ”se acționa pentru a redu ce cât mai mult probabil timpul de rezolvare
a unei lucrări, prin eliminarea operațiilor inutile, a intervenției mai multor organe sau
compartimente sau reducerea numărului acestora, concentrându -se activitatea de rezolvare
la unul sau la cât mai puține or gane sau compartimente”45. Altfel spus, o activitate de
control în această direcție trebuie să vizeze și să ajute la îmbunătățirea unor mecanisme de
soluționare rapidă și în conformitate cu prevederile și normele legale și sociale. Cel mai
important obiecti v este raționalizarea aparatului administrativ. ”În înfăptuirea raționalizării
este necesar să se ia în considerare toate celelalte criterii: utilitatea, eficiența, timpul.
Raționalizarea aparatului administrative înseamnă aducerea acestuia la dimensiunea și
organizarea optima, încât să justifice utilitatea social a acestuia, creșterea eficienței sale

44 art.49, alin. (1) -(2) din Legea nr.544/200, privind liberul acces la informații de interes public
45 Brezoianu și Oprican.2008.p.266

21
economic -financiare, scurtarea timpului de rezolvare a sarcinilor. Raționalizarea
administrației trebuie să se facă în strictă concordanță cu cerințele social e pe care trebuie
să le satisfacă administrația, cu volumul și complexitatea problemelor pe care le are de
rezolvat, cu rezultate maxime obținute cu minimum de cheltuieli și într -un timp cât mai
scurt”46. De asemenea, rezultatele activității administrative sunt deosebit de importante,
dar țin de îndeplinirea tuturor celorlalte criterii, precum și de ancora optimizării mediului
social și al relațiilor interumane din cadrul administrației. În ultimii ani s -a pus ac centul
îndeosebi pe educarea, conțientizarea și responsabilizarea personalului încadrat în
instituțiile publice pentru prevenirea și combaterea corupției și oferirea unor condiții
optime de desfășurare a activității. ”Rolul celor care desfășoară activități de control când
se constată a nomalii în ceea ce privește relațiile interumane din unitatea cercetată, trebuie
să se facă propuneri pentru restabilirea unui climat social cât mai favorabil pentru
desfășurarea activității în cele mai bune condiții ”47.
În știința administrativă, principal ele ”obiective pe care controlul trebuie să le
urmărească sunt: respectarea legii în activitatea autorităților administrației publice;
verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii; constatarea rezultatelor
pozitive și a abaterilor de l a normele prescrise; stabilirea măsurilor pentru înlăturarea
deficiențelor elucidate. Cu siguranță, realizarea acestor obiective este o garanție de
eficiență a controlului exercitat asupra administrației publice”48. Astfel că, din această
perspectivă activi tatea de control este văzută ca o modalitate de reglare a activității
administrației publice, privind doar aspectul de legalitate, însă controlul comportă și o
latură de oportunitate. Întrucât organele administrației publice sunt dispuse ierarhic, există
o gamă largă de forme de control în vederea asigurării conformității activității desfășurate
de departamentele adminstrației publice și normele legislative. Astfel că activitatea de
control poate viza modul de utilizare a resurselor financiare, gestionarea resurselor umane
și personal sau orice altă specialitate în care organul administrației punlice își exercită
competența legală.

46 Brezoianu și Oprican.2008.p.266
47 Brezoianu și Oprican.2008.p.267
48 Iacub.I și Chiper.N.2017.p.61

22
Legislația din România prevede în mod concis obiectivele generale (principale) și
specifice ale controlului. Astfel că în conf ormitate cu legislația în vigoare, obiectivele
generale pentru controlul intern: ” realizarea, la un nivel corespunzător de calitate, a
atribuțiilor instituțiilor publice, stabilite în concordanta cu propria lor misiune, în condiții
de regularitate, eficaci tate, economicitate și eficienta; protejarea fondurilor publice
împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei; respectarea legii, a
reglementărilor și deciziilor conducerii; dezvoltarea și întreținerea unor sisteme de
colectare, stocare, prelucrare, actualizare și difuzare a datelor și informațiilor financiare și
de conducere, precum și a unor sisteme și proceduri de informare publică adecvată prin
rapoarte periodice”49.
De asemenea, actele normative prevăd cerin țele generale privind organizarea și
implementarea controlului intern în entitățile publice: ”asigurarea îndeplinirii obiectivelor
generale prin evaluarea sistematică și menținerea la un nivel considerat acceptabil a
riscurilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau operațiunilor; asigurarea unei
atitudini cooperante a personalului de conducere și de execuție, acesta având obligația să
răspundă în orice moment solicitărilor conducerii și să sprijine efectiv controlul intern;
asigurarea integrității și competenței per sonalului de conducere și de execuție, a cunoașterii
și înțelegerii de către acesta a importanței și rolului controlului intern; stabilirea
obiectivelor specifice ale controlului intern”50. Așadar, cerințele și obiectivele misiunilor
de control trebuie să fie adaptate realității, adecvate, rezonabile și cuprinzătoare .
Totodată sunt reglementate și cerințele specifice: ”reflectarea în documente scrise
a organizării controlului intern, a tuturor operațiunilor instituției și a tuturor evenimentelor
semnificative, precum și înregistrarea și păstrarea în mod adecvat a documentelor, astfel
încât acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a fi examinate de către cei în drept;
înregistrarea de îndată și în mod corect a tuturor operațiunilor și eve nimentelor
semnificative; asigurarea aprobării și efectuării operațiunilor exclusiv de către persoane
special împuternicite în acest sens; separarea atribuțiilor privind efectuarea de operațiuni
între persoane, astfel încât atribuțiile de aprobare, control și înregistrare să fie, într -o

49 art.3 din O.G. nr.11 9/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv, modificată și republicată
50 art.4, alin.(2) din O.G. nr. 119/1999

23
măsură adecvată, încredințate unor persoane diferite; asigurarea unei conduceri competente
la toate nivelurile; accesarea resurselor și documentelor numai de către persoane
îndreptățite și responsabile în legatură cu utiliza rea și păstrarea lor”51.
Bineînțeles că instumentele concrete de control intern variază de la o entitate la alta
în funcție de complexitatea structurii sale interne, gradul de dispersare a centrelor de
activitate, natura activităților desfășurate, normele l egale aplicabile. În conformitate cu
Îndrumarul Metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice emis de
Ministerul Finanțelor Publice52, obiectivele generale ale controlului prevăzute în legislație
sunt valabile pentru oricare entita te publică, pe care conducătorul entității publice le
particularizează în concordanță cu obiectul de activitate și atribuțiile specific e ale entității
cuprinse într -un document de politică și strategie. În acord cu obiectivele generale și
cerințele specifi ce stabilite prin lege, la nivelul unei primării obiectivele stabilite trebuie să
fie ”realiste și în deplină concordanță cu misiunea și atribuțiile compartimentului , să fie
repartizate în interiorul compartimentului pe sub -obiective individuale, încredinț ate
personalului de execuție ; o bună repartizare trebuie să constea într -o construcție piramidală
a sub -obiectivelor pentru ca acestea să fie transpuse în realitatea operațională; să fie
măsurabile, exprimate în indicatori cantitativi și după caz calitativ i; să poată fi monitorizate
prin sistemul de informare creat la dispoziția managementului și care trebuie să fie construit
în funcție de natura indicatorilor propria obiectivelor -sub-obiectivelor încredințate
fiecăruia; să aibă prevăzut termen calendaristi c de realizare realist”53.
Mai mult, activitatea de control trebuie să fie efectuată în mod organizat. Aceasta
presupune ca, înainte de a se efectua controlul, să fie examinate o serie de documente
privind activitatea ce urmează a fi controlată, ca de pild ă, procese -verbale, rapoarte
informative, dări de seama, reclamații, sesizări etc., precum și actele normative care o
rgelementează. Prin acesta, cel ce va efectua controlul își poate forma o imagine asupra

51 art.4 din OG nr.119/1999
52 Îndrumarul Metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice emis de Minist erul
Finanțelor Publice prin Unitatea Centrală de Armonizare a sistemelor de management financiar și control
53 Îndrumarul Metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice emis de Ministerul
Finanțelor Publice prin Unitatea Centrală d e Armonizare a sistemelor de management financiar și control,
p.5.

24
activității pe care o va controla, asupra deficie nțelor trecute și a măsurilor propuse pentru
remedierea lor54. Ulterior se întocmește planul operativ de control în care sunt setate
obiectivele cu caracter general, dar și aspect e specifice, perioada de control supusă
controlului, durata și modalitățile co ntrolului. Un aspect importat al obținerii unor rezultate
superioare în activitatea de control constă în aceea că personalul implicat în misiunile de
control să fie calificat și să aibă competențele, aptitudinile și abilitățile necesare pentru a
constata deficiențele și de a propune măsuri adecvate de îmbunătățire a activității
controlate, astfel că obiectivitatea și corectitudinea controlului depind în mare măsură de
poziția și capacitățile persoanelor care efectuează controlul unității supuse controlului .
În prezent, este unanim recunoscut faptul că organizarea și coordonarea oricărui
domeniu economic sau social și, mai ales, perfecționarea modelelor, este condiționată de
cunoașterea realității, de informarea precisă asupra activității concrete. Din acest punct de
vedere, ”controlul apare ca o condiție sine qua non a activității autorităților administrației
publi ce. Numai prin control se poate verifica viabilitatea deciziilor autorităților publice, se
pot descoperi păreri, se pot gândi și elabora soluții superioare în practica cotidiană”55.

54 Bălan E.2008.p.163
55 Alexandru I.2008.p.644

25
CAPITOLUL 4
STUDIU DE CAZ
ORGANIZAREA ȘI EXERCITAREA CONTROLU LUI
ÎN CADRUL UAT SECTOR 4 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

În această lucrare mi -am propus analiza formelor și metodelor de control existente
și exercitate în cadrul UAT Sector 4 al Municipiului București. Am pornit de la întrebarea
ce fel de control există și care sunt metodele prin care se exercită controlul de către UAT
Sector 4 asupra propriei activități, dar și în exterior, în cadrul comunității.
În partea teoretică am descris conceptul de control, cu accent pe forme, metode,
procedee, tehnici de control și organizarea obiectivelor supuse controlului în vederea unei
bune înțelegeri a studiului de caz propus și analizat în această lucrare.
Studiul de caz prezent este abordat în temeiul legislației în domeniu, al actelor
normative de la nivelul unității administrativ -teritorial, a datelor statistice furnizate de către
UAT Sector 4 în baza solicitărilor fundamentate pe Legea nr.544/2001 privind accesu l la
informații de interes public, precum și pe cercetările proprii privind informațiile specifice
regăsite pe platformele online (site -urile proprii ale instituției) și în rețelele social -media
recunoscute oficial de către instituție, dar și din experienț a profesională și personală din
interacțiunea cu Aparatul de Specialitate al Primarului Sectorului 4. Fac precizarea că
datele utilizate în această lucrare sunt sintetizate la nivelul anului 2018, reprezentând
rezultatele activității de control pentru înt reg anul 2018.
UAT Sector 4 al Municipiului București reprezintă instituția primăriei sectorului 4
din Municipiul București, așadar este un organ al administrației publice locale. Cadrul
legislativ de organizare și funcționare al UAT Sector 4 este dat în p rincipal de Legea
nr.215/2001 a administrației publice, republicată și Hotărârea Consiliului Local al
Sectorului 4 privind reorganizarea Direcției Generale de Poliție Locală Sector 4 și
aprobarea Organigramei, Statului de funcții și Regulamentul de Organiz are și Funcționare
ale Aparatului de Specialitate al Primarului Sectorului 4 nr.7/31.01.201856. UAT Sector 4

56 Accesată la https://www.ps4.ro/wp -content/uploads/2016/03/H_7 -cu-anexe.pdf

26
este o instituție publică cu autonomie juridică deplină, autonomie locală și patrimoniu
propriu.
Din anul 2016, primarul Sectorului 4 al Municipiulu i București este domnul Daniel
Băluță, iar funcția de Viceprimar este ocupată în prezent de către domnul Andrei -George
Trocan. La începutul mandatului s -a demarat elaborarea unei Strategii de Dezvoltare a
Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 -202057, confo rm căreia ”obiectivul este descrierea
cadrului strategic posibil în care Primăria Sectorului 4, dintr -o poziție pro -activă, poate
susține și implementa acțiuni pentru a stimula dezvoltarea sectorului pe termen mediu și
lung; o succesiune de decizii luate p e baza unei evaluări anterioare a situației comunității
locale pentru a îndeplini obiectivele prin programul de guvernare locală utilizând
mijloacele și resursele pe care organizația le are la dispoziție”58.
Plecând de la ideea că UAT Sector 4 trebuie să o rganizeze procesul de execuție a
legilor și prin reprezentanții săi să controleze întreaga activitate de realizare a valorilor
politice transpuse în normele juridice, este necesar să menționez că organul de decizie al
unității teritorial -administrative a l sectorului 4 este Consiliul Local al Sectorului 4, iar
organul de execuție este reprezentat de Aparatul de Specialitate al Primarului și de cele 8
instituții descentralizate aflate sub autoritatea Consiliului Local, respectiv Direcția
Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 4; Direcția Generală de
Impozite și Taxe Locale Sector 4; Direcția Generală de Evidență a Persoanelor Sector 4;
Direcția de Mobilitate Urbană Sector 4; Direcția de Administrare a Unităților de
Învățământ Sector 4; Cen trul Cultural și de Tineret pentru UNESCO ”Nicolae Bălcescu”;
Direcția Piețe și Gestionare Activități Comerciale Sector 4 și Amenajarea Domeniului
Public Sector 4 S.A.
Studiul de caz prezent face referire doar la Aparatul de Specialitate al Primarului
Sectorului 4 (respectiv instituția publică – primăria sectorului 4). Aparatul de Specialitate
al Primarului este format din Primar, Viceprimar, Secretar, Administrator Public, 60 funcții

57 Fac precizarea că documentul Strategiei de Dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 -2020 a fost
consultat direct de pe site -ul oficial al instituției, la link -ul http://ps4.ro/strategia -de-dezvoltare -a- sectorului –
4/
58 Strategia de Dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 -2020, pp.6 -7

27
publice de conducere, 454 funcții publice de execuție, 9 funcții de natur ă contractuală de
conducere și 315 funcții de natură contractuală de execuție, organizat sub 14 direcții de
specialitate59.
În acest studiu fac referire la controlul administrativ (controlul exercitat de UAT
Sector 4 asupra propriei activități și asupra a ctivităților instituțiilor descentralizate aflate
sub autoritatea Consiliului Local ), nefăcând nicio referire la formele de control la care
aceasta este supusă. Astfel, se identifică 4 (patru) metode de control: control intern, control
financiar preventiv, audit intern și control specializat. Conform schemei organizatorice
(organigramei), controlul intern este asigurat prin Direcția Corp Control Primar, controlul
financiar preventiv prin Compartimentul CFP (din subordinea Direcției Economice),
auditul inter n prin Serviciul Audit Public (inclus în cele 14 direcții de specialitate la care
am făcut referire mai sus) și controlul specializat prin Direcția Control General (din
subordinea Direcției Generale de Poliție Locală).
Obiectul principal al prezentului st udiu este dat de analiza detaliată a modului în
care este organizat și cum funcționează controlul intern și controlul specializat la nivelul
UAT Sector 4 al Municipiului București.

4.1. Control intern la nivelul UAT Sector 4
Activitatea de control intern este asigurată la nivelul UAT Sector 4 prin Direcția
Corp Control Primar, Serviciul Audit Public și Compartimentul CFP. În cele ce urmează
mă voi concentra asupra controlului intern exercitat de către Direcția Corp Control Primar.
Conform statului de func ții60, aceasta este organizată dintr -un director, 9 funcționari
publici (6 grad profesional superior, 1 grad profesional principal și 2 grad profesional
asistent) și 6 funcții de natură contractuală (4 funcții de consilier grad profesional IA, 1
funcție co nsilier grad profesional II și 1 funcție referent grad profesional IA).
Principalele atribuții specifice personalului angajat al Direcției Corp Control
Primar se regăsesc în actul administrativ emis de Consiliul Local al Sectorului 4 mai sus
menționat, ac estea constau în:

59 Anexa 1 la HCLS4 nr.7/2018
60 Anexa 2 la HCLS4 nr.7/2018

28
– ”Primește, verifică și răspunde în termen legal petițiilor ce sunt repartizate
serviciului;
– Execută dispozițiile primarului privind declanșarea acțiunilor de control și propune
modalități de soluționare a cazurilor repartizate;
– În cadru l acțiunilor de control, solicită note explicative și relații de la persoanele
controlate, documente și acte oficiale, pentru a fi analizate și concluzionate în
procese -verbale sau rapoarte de control;
– Verifică și propune măsuri privind cazurile semnalate în legătură cu corupția,
traficul de influență și sustragerea de valori și bunuri materiale de natură a
prejudicia patrimonial și imaginea Sectorului 4 al Municipiului București;
– Colaborează cu celelalte direcții, servicii și compartimente din cadrul Apara tului
de Specialitate al Primarului Sectorului 4, în baza dispozițiilor exprese ale
Primarului Sectorului 4;
– Colaborează cu organele specializate în vederea definitivării acțiunilor de control;
– Asigură reprezentarea primăriei la manifestările organizate de diferite instituții;
– Extinde controlul în vederea stabilirii eventualelor prejudicii cu ocazia semnalării
unor iregularități, constatate de serviciile cu atribuții în acest sens și în cazul
depistării unor deficiențe, recuperează, după caz, sumele încasat e necuvenit și
sesizează organele în drept (Poliția Economică, Parchet, etc);
– Asigură îndeplinirea obiectivelor generale ale instituției Sectorului 4 al
Municipiului București, evaluarea sistematică și menținerea, la un nivel considerat
acceptabil a riscur ilor asociate structurilor, programelor, proiectelor sau
operațiunilor specifice compartimentelor Aparatului de Specialitate al Primarului
Sectorului 4;
– Urmărește și controlează modul în care sunt duse la îndeplinire prevederile tuturor
actelor normative emise de autoritățile statului, a hotărârilor adoptate de către
Consiliul General al Municipiului București, Consiliului Local al Sectorului 4,
precum și a dispozițiilor emise de Primarul Sectorului 4, de toate departamentele;
– Întocmește raportul care să c uprindă rezultatale activității de cercetare la solicitarea
comisiei de disciplină din cadrul instituției;

29
– Stabilește obiectivele specifice controlului intern, astfel încât acestea să fie
adecvate, cuprinzătoare, rezoabile și integrate misiunii Primăriei S ectorului 4 al
Municipiului București și obiectivelor de ansamblu ale instituției;
– Elaborează planul anual de acțiuni aprobat de către Primarul Sectorului 4;
– Efectuează acțiuni de control în cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului
Sectorului 4 și l a nivelul instituțiilor publice aflate sub autoritatea Consiliului Local
al Sectorului 4, atât în baza planului anual de acțiuni cât și din dispoziția Primarului
Sectorului4;
– Urmărește înregistrarea și păstrarea în condițiile legii, în mod adecvat a
docume ntelor, astfel încât acestea să fie disponibile cu promptitudine pentru a fi
examinate de cei în drept; operațiunile și evenimentele semnificative vor fi
înregistrate de îndată și în mod corect; accesarea resurselor și documentelor se va
realiza numai de p ersoanele îndreptățite și responsabile în legătură cu utilizarea și
păstrarea lor în condițiile legii;
– Formulează propuneri de optimizare a activității adminstrative și management al
sectoarelor controlate și după aprobarea lor de către conducătorul instit uției,
verifică modul în care acestea sunt duse la îndeplinire. În situația în care acestea nu
sunt aduse la îndeplinire va informa conducătorul instituției pentru luarea deciziilor
ce se impun;
– Primește formularul de constatare și raportare a iregularităț ilor întocmit de
compartimentul de audit intern al instituției, în condițiile legii, în cazul identificării
unor irelagularități sau posibile prejudicii;
– Analizează situația raportată în urma controlului de audit efectuat, propune măsuri
de soluționare a i regularităților constatate și le supune spre aprobare conducătorului
instituției;
– Urmărește modul de punere în aplicare a deciziilor emise în cauză și monitorizează
rezultatele obținute în urma punerii în executare a acestora;
– Face propuneri de eficientiza re a activității, în urma rapoartelor de control;
– Susține sesizările în fața Primarului care convoacă membrii Comisiei de disciplină
în cazurile în care se constataă săvârșirea de către personalul controlat a unor fapte
care potrivit legii se sancționează disciplinar;

30
– Verifică îndeplinirea, în termenele stabilite, a măsurilor dispuse în somațiile emise
și repartizate de Primarul Sectorului 4;
– Întocmește rapoarte de control intern, note și informări cu privire la aspectele
constatate;
– Ține sub strictă eviden ță dosarele întocmite în urma controalelor efectuate și
răspunde de confidențialitatea lor;
– Controlează și verifică modul de aplicare al actelor normative emise de Consiliul
Local Al Sectorului 4 și Primarul Sectorului 4;
– Rapoartele de control le înainteaz ă Primarului Sectorului 4 spre aprobare și ulterior
le aduce la cunoștința terților;
– Respectă prevederile managementului calității;
– Răspunde de implementarea prevederilor Ordinului Secretarului General al
Guvernului nr.600/2018;
– Îndplinește orice alte sarc ini și lucrări repartizate de conducerea Primăriei
Sectorului 4, care se încadrează în specificul activității desfășurate”61.
Așadar, Direcția Corp Control Primar desfășoară activitatea de control intern,
având în atribuții atât controlul departamentelor d e specialitate din cadrul Aparatului de
Specialitate al Primarului Sectorului 4, cât și al instituțiilor descentralizate aflate sub
autoritatea Consiliului Local al Sectorului 4 al Muncipiului București.
La nivelul UAT Sector 4 nu a fost identificată exis tența unei proceduri operaționale
privind modul de desfășurare a acțiunilor de control sau a misiunilor de verificare efectuate
de către personalul Direcției Corp Control Primar. De asemenea, pe site -ul oficial al
instituției nu a fost găsit un raport de a ctivitate aferent anului 2018, ultimul raport publicat
fiind din anul 201662. Astfel că, Direcția Corp Control Primar își desfășoară activitate în
conformitate cu cele prevăzute în Regulamentul de Organizare și Funcționare al Aparatului
de Specialitate al S ectorului 4 al Municipiului București, normele legislative generale în
materie și managementul documentelor specific aparatului administrativ.

61 HCL S4 nr.7/2018, pp.74 -76
62 https://www.ps4.ro/primaria/rapoarte -oug-1092011/

31
Acțiunile de control și/sau misiunile de verificare se derulează pe baza Planului
Anual de Control (întocmit la începutul fiecărui an calendaristic), care cuprinde
principalele obiective de control într -o anumită perioadă de timp (respectiv departamentul
sau instituția supusă controlului). Planul Anual de Control nu cuprinde aspecte privind
obiective generale sau sp ecifice supuse controlului, ci prin acest document se stabilește
doar organul supus acțiunii de control și perioada de timp în care se va desfășura
verificarea. De asemenea, acțiunile de control sunt demarate în baza Notelor de Serviciu
emise de Primarul S ectorului 4 în acest sens, în care sunt precizate informațiile privind
locul supus controlului, perioada de timp și obiectivele specifice avute în vedere în
desfășurarea acțiunii de verificare. Totodată, cea de a treia modalitate prin care se derulează
o misiune de verificare la nivelul UAT Sector 4 constă în faptul că Direcția Corp Control
Primar are în atribuții urmărirea modului de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de
Curtea de Conturi diferitelor departamente de specialitate și/sau instituții de scentralizate.
Fiecare acțiune de control și/sau misiune de control începe efectiv în momentul
aprobării de către conducere (în speță primarul) a Delegației de Control, care cuprinde
obiectivele generale și specifice ale misiunii de control, locul și peri oada de timp supuse
controlului, precum și membrii echipei de verificare. Această Delegație de Control este
adusă la cunoștința organului/departamentului/instituției controlate printr -o notificare în
acest sens, prin care se stabilește și principalele doc umente pe care organul controlat
trebuie să le pună la dispoziția echipei de verificare spre analiză. Acțiunea de control și/sau
misiunea de verificare se încheie prin elaborarea și redactarea unui raport de control sau a
unei note de informare, prezentat spre aprobare primarului și ulterior comunicat
organului/departamentului controlat în vederea supunerii acestuia măsurilor și propunerilor
făcute de către membrii echipei de verificare, ulterior aceștia având responsabilitatea de a
urmări modul de ducere l a îndeplinire a acestora.
Activitatea desfășurată de Corpul de Control al Primarului la nivelul UAT Sector 4
este complexă și incidentă cu toate domeniile de activitate ale departamentelor de
specialitate, personalul din cadrul direcției fiind nevoit permanent să își însușească și
îmbogățească cunoștințele legislative și să acorde o foarte mare atenție modificărilor
legislative pentru ca în analiza lor să reducă la minimum riscul de constatare eronată.

32
De asemenenea, activitatea de control intern desfășurată prin acest departament de
specialitate reprezintă o acțiune de control privind legalitatea și conformitatea cu
prevederile legale, acțiunea de control constând în verificarea documentelor specifice
obiectivelor stabilite în corelație cu reglementările legislative în vigoare la m omentul
datării actului administrativ. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea actelor emise, a
măsurilor adoptate de către departamentele de specialitate în anumite spețe în vederea
depistării și constatării a ceea ce nu funcționează pentru găsirea de mă suri, propuneri și
soluții de optimizare și eficientizare a activității respective a organului supus controlului.
Accentul misiunilor de control intern desfășurate de către Direcția Corp Control Primar
este pus pe conformitate și legalitate și mai puțin pe aspectul de oportunitate.
Așadar, activitatea de control intern exercitată în cadrul UAT Sector 4 al
Municipiului București se desfășoară în vederea constatării unor deficiențe ale
departamentelor de specialitate și/sau a instituțiilor descentralizate aflate sub autoritatea
Consili ului Local, în vederea formulării de măsuri și propuneri care să fie implementate de
organele supuse controlului în vederea îmbunătățirii activității proprii. Neexistând date
publice privind aspectele deficitare contastate de către echipele de verificare a le Direcției
Corp Control Primar rezultă că UAT Sector 4 al Municipiului București menține un
caracter de confidențialitate și lipsă de transparență în acest sector de activitate.

4.2. Control specializat la nivelul UAT Sector 4 al Municipiului București
În cele de mai sus am făcut referire la activitatea de control exercitată în cadrul
UAT Sector 4 al Municipiului București, o metodă de control complexă și extinsă în toate
domeniile de specialitate existente la nivelul comunității. O altă metodă de cont rol
exercitată de către primăria sector 4 este controlul specializat. În partea teoretică am făcut
precizarea că în literatura de specialitate această metodă de control este asimilată
inspectoratelor teritoriale cu competență în verificarea și controlul în domenii precum
construcții, protecția consumatorilor, a mediului, a sănătății publice, etc. Însă și la nivel
local în cadrul primăriilor se identifică acest tip de control, exercitat prin departamentele
de specialitate ale poliției locale.
Referitor la p oliția locală este necesar să fac precizarea că de -a lungul timpului
organizarea și funcționarea acesteia ca serviciu public a suferit numeroase modificări și

33
reorganizări. În primul rând, legiuitorul a stability ”înființarea, organizarea și funcționarea
Poliției Comunitare ca serviciu public sau structură fără personalitate juridică (direcție,
serviciu, birou) în cadrul aparatului de specialitate al primarului”63. În anul 2010, Poliția
Comunitară s -a transformat în Poliția Locală înființată în scopul ”excer citării atribuțiilor
privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private
și publice și descoperirea infracțiunilor în următoarele domenii: (a) ordinea și liniștea
publică, precum și paza bunurilor; (b) circulația pe drumurile publice; (c) disciplina în
construcții și afișajul stradal; (d) protecția mediului; (e) activitatea comercială; (f) evidența
persoanelor; (g) alte domenii stabilite prin lege”64. De asemenea,”poliția locală își
desfășoară activitatea (a) în in teresul comunității locale, exclusive pe baza și în executarea
legii, precum și a actelor autorității deliberative și ale celei executive ale administrației
publice locale; (b) în conformitate cu reglementările specific fiecărui domeniu de activitate,
stabilite prin acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale”65.
La nivelul unității teritorial -administrative sector 4, până în anul 2018, Poliția
Locală a fost înființată și organizată ca instituție descentralizată aflată s ub autoritatea
Consiliului Local al Sectorului 4, respectiv ca organ administrativ cu autonomie juridică.
În anul 2018, Direcția Generală de Poliție Locală Sector 4, instituție cu personalitate
juridică,a fost reorganizată ca ”serviciu public de interes lo cal, cu personalitate juridică,
aflat în subordinea Consiliului Local al Sectorului 4, în structură organizată ca direcție
generală în cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului Sectorului 4”66. Direcția
Generală de Poliție Locală este organizată ca di recție generală în subordinea Aparatului de
Specialitate al Primarului Sectorului 4, subordonată direct primarului. Întrucât în prezentul
studiu mă concentrez pe controlul specializat exercitat la nivelul UAT Sector 4, îmi voi
orienta atenția doar către Di recția Control General din subdordinea Direcției Generale a
Poliției Locale. Direcția Control General cuprinde 3 servicii: Serviciul Activități

63Brezoianu și Oprican.2008.p.244, legea care a stat la baza înființării Poliției Comunitare fiind Legea
nr.371/2004
64 art.1 din Legea nr.155/2010 a poliției locale
65 art. 2 din Legea nr.155/2010,
66 art.1 din HCL Sector 4 nr.7/2018

34
Comercial, Serviciul Disciplina în Construcții și Serviciul Protecția Mediului67. Aceste
departamente sunt cele c are exercită controlul specializat în domeniul activităților
comerciale, al disciplinei în construcții și protecția mediului.
Dacă în secțiunea anterioară am discutat despre controlul intern, activitatea de
control care se exercită în cadrul primăriei se ctor 4, acesta putând fi exercitat și asupra
celor 3 (trei) departamente de specialitate menționate anterior, care exercită un control
specializat. Trebuie să subliniez faptul că activitatea de control specializat este activitatea
de control și verificare exercitată de UAT Sector 4 în cadrul comunității, în timp ce
activitatea de control intern este exercitată asupra propriei activități.

4.2.1. Constrol specializat în domeniul protecției mediului
”Direcția Control General: organizează, planifică, conduce și controlează
activitatea personalului poliției locale cu atribuții în verificarea și asigurarea respectării
legii în domeniul protecției mediului, disciplina în construcții și afișaj stradal și activități
comerciale”68.
Astfel, controlul specializat în domeniul protecției mediului este exercitat prin
Serviciul Protecția Mediului din cadrul Direcției Control General, aflată în subordinea
Direcței Generale de Poliție Locală din cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului
Sectorului 4. Personalul angaja t în exercitarea acestei metode de control, îndeplinește
atribuții specifice, precum:
”(1) controlează respectarea prevederilor legale privind condițiile de ridicare,
transport și depozitare a deșeurilor menajere și industriale;
(2) supraveghează depozite le de deșeuri aflate în circumscripția teritorială a
unității/subdiviziunii administrative -teritoriale pentru prevenirea declanșării unor incendii,
cu consecințe negative pentru viața oamenilor, mediu și bunuri materiale;
(3) sesizează autorităților și ins tituțiilor publice competente cazurile de
nerespectare a normelor legale privind nivelul de poluare, inclusiv fonică;

67 Anexei nr.1 a HCL Sector 4 nr.7/2018
68 HCL Sector 4 nr.7/2018, pp.88 -95

35
(4) participă la acțiunile de combatere a zoonozelor deosebit de grave și a
epizootiilor;
(5) identific ă bunurile abandonate pe domeniul p ublic sau privat al
unității/subdiviziunii administrativ -teritoriale sau pe spații aflate în administrarea
autorităților administrației publice locale ori a altor instituții publice de interes local și
aplică procedurile legale pentru ridicarea acestora;
(6) verifică igienizarea surselor de apă, a malurilor sau cuvelor acestora;
(7) verifică asigurarea salubrizării străzilor, a căilor de acces, a zonelor verzi, a
rigolelor, îndepărtarea zăpezii și a gheții de pe căile de acces, dezinsecția și deratizarea
imobilelor;
(8) verifică existența contractelor de salubrizare încheiae de către persoanele fizice
sau juridice, potrivit legii;
(9) verifică ridicarea deșeurilor menajere de operatorii de servicii de salubrizare, în
conformitate cu graficele stabilite;
(10) verifică și soluționează potrivit competențelor specifice ale autoritășilor
administrației locale, sesizările cetățenilor privind nerespectarea normelor legale de
protecție a mediului și a surselor de apă, precum și a celor de gospodărire a localitățilo r;
(11) verifică respectarea programului de lucrări privind asigurarea curățeniei
stradale de către firmele de salubrizare;
(12) verifică respectarea măsurilor de transportare a resturilor vegetale rezultate de
la toaletarea spațiilor verzi, de către firme le abilitate;
(13) verifică respectarea obligațiilor privind întreținerea curățeniei de către
instituțiile publice, operatorii economici, persoanele fizice și juridice, respectiv curățenia
fațadelor, a locurilor de depozitare a diferitelor materiale, a ane xelor gospodărești, a
terenurilor aferente imobilelor pe care le dețin sau în care funcționează, a trotuarelor, a
rigolelor, a căilor de acces, a parcărilor din apropierea garajelor și a spațiilor verzi;
(14) verifică respectarea normelor privind păstrarea curățeniei în locurile publice;
(15) veghează la respectarea standardelor și a normelor privind nivelul de zgomot
și poluarea sonoră;
(16) verifică respectarea normelor privind păstrarea curățeniei albiilor râurilor și a
cursurilor de ape ce traversează u nitatea/subdiviziunea administrativ -teritorială;

36
(17) veghează la respectarea normelor privind protejarea și conservarea spațiilor
verzi;
(18) veghează la aplicarea legislației în vigoare privind deversarea reziduurilor
lichide și solide pe domeniul publi c, în ape curgătoare și lacuri;
(19) verifică respectarea prevederilor legale de mediu de către operatorii economici,
în limita competențelor specific autorităților administrației publice locale;
(20) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălc area normelor legale
specifice realizării atribuțiilor specifice, stablilite în sarcina autorităților administrației
publice locale și alte atribuții stabilite prin lege”69.
Primăria sectorului 4 prin intermediul Serviciului Protecția Mediului din
subordine a structurii de poliție locală, exercită un control în domeniul protecției mediului,
punând în executare acte normative naționale, centrale, dar și locale emise de Consiliul
Local al Sectorului 470.
În ceea ce privește efectiv activitatea de control specia lizat în domeniul protecției
mediului exercitat de către UAT Sector 4 prin departamentul de specialitate Poliția Locală –
Serviciul Protecția Mediului, nu există o strategie sau un plan/program de control în care
să fie stabilite obiective și indicatori, da r pe site -ul instituției este publicat un raport71,
conform căruia principalele obiective stabilite sunt: ”verificarea stării de curățenie a
sectorului 4; aplicarea procedurii de ridicare a autovehiculelor abandonate și verificarea

69 HCL Sector 4 nr.7/2018, pp.88 -90
70 Principalele acte normative care stau la baza exercitării acestor atribuții în controlul protecției mediului
sunt: Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) nr. 120/2010 privind aprobarea
Normelor de salubrizare și igienizare ale Municipiului Bucureșt i, HCGMB nr.304/2009 privind Normele de
protecție a spațiilor verzi pe teritoriul Municipiului București, OG nr.195/2005 privind protecția mediului,
Legea nr.421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând
domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrative -teritoriale și Hotărârea Consiliului
Local al Sectorului 4 nr.22/2007 privind aprobarea Normelor privind obligațiile și responsabilitățile care
revin persoanelor fizice și juridice p entru menținerea unui mediu de viață sănătos.
71 Raport privind stadiul îndeplinirii obiectivelor asumate de Direcția Generală de Poliție Locală prin Planul
Orientativ de Acțiuni pentru anul 2018

37
colectării selective a de șeurilor ”72. Rezultatele activității de control în protecția mediului
exercitat la nivelul UAT Sector 4 în anul 2018 sunt sintetizate și cuantificate astfel73:
controale efectuate în domeniul protecției mediului: 314 controale; primirea și soluționarea
unui număr de 1934 sesizări din partea cetățenilor; identificarea și verificarea unui număr
de 112 imobile în stadiu avansat de degradare; identificarea și ridicarea unui număr de
1439/963 de autovehicule abandonate și/sau fără stăpân aflate pe domeniul public;
constatarea contravențiilor și aplicarea unui număr total de 177 sancțiuni contravenționale,
în cuantum total de 527.450 lei astfel: în baza HCGMB nr.120/2010 au fost applicate 147
sancțiuni contravenționale, HCLS4 nr.22/2007, 18 procese -verbale de sancți onare,
HCGMB nr.304/2009 -3, Legea nr.421/2002 -6 și OG nr.195/2005 au fost applicate 3
sancțini contravenționale. Rezultă astfel că cele mai multe contravenții constatate și
sancțiuni aplicate au fost în baza prevederilor HCGMB nr.120/2010 și HCLS4 nr.22/20 07,
respectiv prevederi referitoare la existența contractelor de salubrizare și/sau de dezinsecție
și deratizare, colectare selectivă, ocuparea domeniului public, nepăstrarea curățeniei în
spațiile publice sau necurățarea zăpezii și țurțurilor de gheață di n fața imobilelor pe care le
dețin.
Se constată că în privința identificării și ridicării autovehiculelor abandonate/ fără
stăpân de pe domeniul public, comunitatea s -a conformat prevederilor legale și respectării
procedurilor derulate de către organul de control, întrucât au fost aplicate doar 6 sancțiuni
contravenționale, respectiv refuzul proprietarului sau deținătorului legal al vehiculului de
a se conforma somației privind notificarea obligativității de ridicare a vehiculului de pe
domeniul public.

72 Raport privind stadiul îndeplinirii obiectivelor asumate de Direcția Generală de Poliție Locală prin Planul
Orientativ de Acțiuni pentru anul 2018, accesibil la http://www.politialocala4.ro/wp –
content/ uploads/2019/04/Raport -privind -Planul -actiuni -2018.pdf
73 Prin adresa cu număr de înregistrare la Sectorul 4 al Muncipiului București 16632/07.03.2019,
Departamentul Acces la Informații Publice și Petiții au răspuns solicitării efectuate în temeiul Legii
nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, referitoare la principalele activități de
control desfăpșurate de către Direcția Control General în domeniul protecției mediului, disciplina în
construcții și activităților comerciale și re zultatele obținute în anul 2018; adresa regăsindu – se în anexa nr.1
la prezenta lucrare.

38
Totodată, controlul în domeniul protecției mediului este direcționat și către o
componentă de informare în legătură direct ă cu verificarea, constatarea contravențiilor și
aplicarea sancțiunilor contravenționale. De exemplu, conform unui comunicat de presă d e
pe site -ul oficial al primăriei, în luna octombrie 2018, primăria sectorului 4 a demarat o
campanie de informare prin care polițiștii locali din cadrul Serviciului Protecția Mediului
a creat o hartă a spațiilor din sector destinată animalelor în scopul de a le explica locuitorilor
din sector pericolul pe care îl reprezintă pentru sănătate dejecțiile animalelor din locurile
publice, precum și de a -i încuraja pe aceștia să -și respecte obligația de a curăța murdăria
făcută de patrupedele lor74.

4.2.2. Control specializat în domeniul activităților comerciale
Alături de controlul specializat în domeniul protecției mediului, UAT Sector 4 al
Municipiului București exercită și un control în domeniul activităților comerciale, prin
aceeași structură de control – Direcția Control General aflată în subordinea
departamentului de specialitate Poliția Locală. Această metodă de control este exercitată
de către personalul angajat în cadrul Serviciului Activități Comerciale.
Serviciul Activități Comerciale e ste împărțit în 2 (două) compartimente:
Compartimentul Agenți Economici Mici și Compartimentul Agenți Economici Mari, însă
nu se diferențiază atribuții specifice diferite între cele două compartimente. Principalele
atribuții exercitate de organul de contro l în domeniul comercial sunt următoarele:
(1) ”Acționează pentru respectarea normelor legale privind desfășurarea comerțului
stradal și a activităților comerciale ale agenților economici mici și mari, respectiv a
locurilor stabilite de autoritățile administrației publice locale;
(2) Verifică legalitatea activităților de comercializare a produselor desfășurate de

74 Comunicat de presă, în luna octombrie 2018, prin care se anunță începerea unei campanii de informare
denumită ”Nu mai vrem noroc pe stradă”, accesibil la https://ps4.ro/comunicate -de-presa/amenzi -in-loc-de-
materiale -informative -pentru -cei-care-lasa-noroc -pe-strada -in-sectorul –
4/?fbclid=IwAR3DYy4FtAfqzhbEcXZ4xc3 -Axf3WjD3ZiiOLbcoXhceE6ucOZFGhltCbeg

39
operatorii economici, personae fizice și juridice autorizate, producători particulari în
piețele agroalimentare, târguri și oboare, precum și respectarea prevederilor legale de către
administratorii piețelor agroalimentare;
(3) Verifică existența la locul de desfășurare a activității comerciale a autorizațiilor, a
aprobărilor, a documentelor de proveniență a mărfii, a buletinelor de verificare
metro logică pentru cântare, a avizelor și a altor documente stabilite prin lege sau
acte administrative ale autorității administrației publice centrale și locale;
(4) Verific ă respectarea normelor legale privind comercializarea obiectelor cu caracter
religios;
(5) Verifică respectarea normelor legale privind amplasarea materialelor publicitare și
a locurilor de comercializare a produselor din tutun și băuturilor alcoolice;
(6) Verifică respectarea prevederilor legale privind orarul de aprovizionare și
funcționare al operato rilor economici;
(7) Identifică mărfurile și produsele abandonate pe domeniul public sau privat al
unității administrativ -teritoriale și pe raza sectoarelor municipiului București sau
pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice local e ori a altor
servicii/instituții de interes local și aplică procedurile legale de ridicare a acestora;
(8) Verifică respectarea regulilor și normelor de comerț și prestări de servicii stabilite
prin acte normative în competența autorității administrației publ ice locale;
(9) Cooperează, colaborează și acordă sprijin autorităților de control sanitar, de mediu
și de protecția consumatorilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice
domeniului de activitate al acestora;
(10) Verifică respectarea obligațiilor ce rev in operatorilor economici cu privire
la afișarea prețurilor, a produselor comercializate și a serviciilor și sesizează
autoritățile competente în cazul în care identifică nereguli;
(11) Verifică și soluționează, în condițiile legii, petițiile primite în legătură cu
activități de producție, comerț sau prestări servicii desfășurate în locurile publice
cu încălcarea normelor legale;
(12) Constată contravenții și aplică sancțiuni contravenționale pentru
încălcarea regulilor de comerț stabilite prin lege, în limita competențelor specifice
autorităților administrației publice locale;

40
(13) Urmăresc dezvoltarea ordonată a comerțului și desfășurarea activităților
comerciale în locurile autorizate de primar în vederea eliminării oricărei forme
privind comerțul ambulant neautorizat;
(14) Controlează respectarea normelor legale privind comercializarea
produselor agroalimentare și industriale în piețe, târguri și în oboare;
(15) Verifică dacă în incinta unităților de învățăm ânt, a căminelor și a locurilor
de cazare pentru elevi și studenți, precum și pe aleile de acces în aceste instituții se
comercializează sau se expun spre vânzare băuturi alcoolice și tutun”75.
Actele normative care stau la baza exercitării controlului sp ecializat în domeniul
activităților comerciale sunt atât acte administrative emise de Consiliul Local Sector 4, cât
și legi pe care are obligația de a le pune în exercutare. Urmare a răspunsului primit la
solicitarea mea, Serviciul Activități Comerciale și -a direcționat activitatea de control în
baza a următoarelor acte normative: OG nr.99/2000 privind comercializarea produselor și
serviciilor de piață, aplicând un număr de 809 amenzi contravenționale în cuantum de
598.400 lei; Legea nr. 12/1990 privind pro tejarea populației împotriva unor activități de
producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, în baza căreia au aplicat 315 de sancțiuni
contravenționale în valoare totală de 5.062.50 lei; Legea nr.252/2003 privind registrul unic
de control, amenzile date în baza acesteia fiind 4 în cuantum de 3.500 lei; Legea nr.
145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul
agricol, în baza căreia au aplicat doar 2 sancțiuni contravenționale cu o valoare totală de
400 lei; L egea nr.349/2000 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului
produselor din tutun, în temeiul căreia a fost aplicată o singură amendă în valoare de 500
lei și HCL S4 nr.22/2007 privind aprobarea Normelor privind obligațiile și
responsabilitățile c are revin persoanelor fizice și juridice pentru menținerea unui mediu de
viață sănătos.aplicând 61 de sancțiuni contravenționale în cuantum de 81.900 lei, rezultând
astfel că în urma celor 2886 de controale desfășurate au fost aplicate 1199 sancțiuni
contr avenționale76.

75 Conform HCL S4 nr.7/2018 (pp.92 -95),
76 Idem referința nr.74

41
Fac precizarea că activitatea de control specializat în domeniul comerțului privește
în mod indirect și activitatea Serviciului Autorizări Comerciale din cadrul Aparatului de
Specialitate al Primarului Sectorului 4 întrucât verificarea organ ului de control vizează și
faptul dacă operatorii economici din raza teritorial -administrativă dețin sau nu Acord de
Funcționare/ Autorizație privind desfășurarea activităților de alimentației publică/activități
recreative și distractive emise de Primăria Sectorului 4 în baza HCL S4 nr.144/2016 privind
aprobarea Regulamentului privind desfășurarea activităților de comercializare a produselor
și serviciilor de piață pe raza administrativă a Sectorului 4 al Municipiului București. Mai
mult, emiterea autorizaț iilor de către departamentul de specialitate al primăriei sector 4, de
exemplu în cazul aprobării unui program prelungit de funcționare se face doar în baza unui
referat și a unui aviz favorabil din partea organului de control comercial. De asemenea, în
cazul în care se constată nereguli grave în timpul unui control comercial, organul de control
poate solicita în baza unui referat retragerea autorizațiilor de funcționare ale respectivului
operator economic de către primărie. Totodată, organizarea și desfășu rarea de târguri în
sectorul 4 se autorizează de către UAT Sector 4 în baza unui referat ce cuprinde aviz
favorabil din partea organului de control comercial.
În ceea ce privește cooperarea și colaborarea cu alte instituții cu atribuții de control
se iden tifică o strânsă legătură cu Secția 15 de Poliție, privind verificarea operatorilor
economici care desfășoară activitate în domeniul produselor alimentare, textile și al
legumelor și fructelor77.
Un aspect aparte în desfășurarea controlului specializat în domeniul comercial
constă în faptul că organul de control din cadrul Aparatului de Specialitate al Sectorului 4
are atribuții și competență în a dispune măsuri complementare de sancționare
contravențională, respectiv confiscarea mărfurilor în cazul în care nu se poate face dovada
provenienței acestei sau măsura complementară de suspendare a activității. În ceea ce
privește dispunerea suspendării activității unui agent economic, este necesar să menționez
că procedura este una complexă întrucât emiterea proce sului -verbal de constatare și
sancționare contravențională cuprinzând această măsură nu înseamnă că imediat operatorul
economic căreia i s -a aplicat această măsură va închide activitatea. În acest caz, operatorul

77 Idem referința nr.74

42
economic poate desfășura activitatea comerc ială în continuare având instrumentele legale
de contestare a măsurii, iar în baza certificatului de grefă va continua activitatea până la
pronunțarea definitivă a unei hotărâri, procesul în instanță putând să dureze chiar mai mult
de un an. În anul 2018, au fost dispuse 59 măsuri complementare de suspendare a
activității78.
De asemenea, conform informărilor transmise prin intermediul rețelelor social –
media asumate oficial de către instituție, în anul 2018 au fost desfășurate activități de
control comercial în toate piețele agroalimentare din sectorul 4, acțiuni tematice privind
verificarea comercializarea proveniența brazilor expuși la vânzare, precum și respectarea
locurilor aprobate de către primar, precum și acțiuni tematice de verificare a modului de
comercializare a produselor din carne, a peștelui și crustaceelor în preajma sărbătorilor de
Paște. Mai mult, conform acestor informări, numărul controalelor desfășurate în primele 4
luni ale anului 2018 sunt de 3 ori mai mari decât cele efectuate în anul 20 1779.
Așadar, controlul specializat în domeniul comercial exercitat de către organul de
specialitate al UAT Sector 4 se concentrează pe verificarea existenței autorizațiilor de
funcționare pentru domeniile de activitate în care desfășoară activitate comerc ială
operatorul economic, autorizații emise atât de autoritatea publică locală (UAT Sector 4),
cât și de alte instituții specializate (precum DSP, ANVSA, ISU), verificare afișării
prețurilor la produsele comercializate, verificarea termenelor de valabilita te pentru
produsele expuse la vânzare, verificarea actelor de proveniență a mărfii, verificarea
ocupării domeniului public și comerțului ambulant, atribuții de verificare a respectării
normelor privind fumatul în spațiile închise, precum și atribuții de ac ordare a avizului
privind prelungirea orarului de funcționare sau respectarea normelor și procedurilor legale
de organizare și desfășurare a târgurilor sezoniere. Așadar, spre deosebire de controlul
specializat în domeniul protecției mediului, controlul sp ecializat în domeniul comercial nu
presupune doar verificarea, constatarea neregulilor și sancționarea acestora, ci și verificări
de avizare a desfășurării unor activități cu caracter comercial.

78 Idem referința nr.74
79 Informație preluată de pe pagina oficială a Poliției Locale Sector 4 , accesată la
https://www.facebook.com/PolitiaLocalaS4/photos/a.1161267287 262457/1636472753075239/?type=3&the
ater

43

4.2.3. Control specializat în domeniul disciplinei în const rucții
Ultimul procedeu al controlului specializat exercitat de către primăria sector 4 este
cel în domeniul disciplinei în construcții, prin aceeași structură de control – Direcția
Control General aflată în subordinea departamentului de specialitate Poliția Locală.
Această metodă de control este exercitată de către personalul angajat în cadrul Serviciului
Disciplina în Construcții.
Principalele atribuții exercitate de personalul angajat în derularea controlului
specializat privind disciplina în cons trucții sunt următoarele:
”(1) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate
fără autorizație de construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor cu
caracter provizoriu;
(2) efectuează controale pentru identi ficarea persoanelor care nu respectă
autorizația de executare a lucrărilor de reparații ale părții carosabile și pietonale;
(3) verifică respectarea normelor legale privind afișajul publicitar, afișajul electoral
și orice altă formă de afișaj/reclamă, incl usiv cele referitoare la amplasarea firmei
la locul de desfășurare a activității economice;
(4) participă la acțiunile de demolare/dezmembrare/dinamitare a construcțiilor
efectuate fără autorizație pe domeniul public sau privat al unității/subdiviziunii
administrativ – teritoriale ori pe spații aflate în administrarea autorităților
administrației publice locale sau a altor instituții/servicii publice de interes local,
prin asigurarea protecției perimetrului și libertății de acțiune a personalului care
partic ipă la aceste operațiuni specifice;
(5) constată, după caz, conform atribuțiilor stabilite prin lege, contravențiile privind
disciplina în construcții în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții
și înaintează procese -verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării
sancțiunii, șefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea de
amenajare a teritoriului și de urbanism sau, după caz, președintelui consilului
județean, primarului unității administrativ -teritor iale ori al sectorului municipiului
București în a cărui rază de competență s -a săvârșit contravenția sau persoanei
împuternicite de aceștia;

44
(6) constată contravenții în cazul nerespectării normelor privind executarea
lucrărilor de construcții și stabiles c măsurile necesare intrării în legalitate, în
condițiile legii;
(7) verifică existența autorizației de construire și respectarea documentației tehnice
autorizate pentru lucrările de construcții;
(8) verifică amplasarea materialelor publicitare;
(9) verifi că și identifică imobilele și împrejmuirile aflate în stadiu avansat de
degradare;
(10) verifică și soluționează sesizările și reclamațiile primite din partea cetățenilor,
legate de problemele specifice compartimentului”80.
Principalele acte normative ce s tau la baza derulării controalelor în domeniul
disciplina în construcții sunt: Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de
construcții, în baza căreia sunt constate contravențiile referitoare la nerespectarea
autorizațiilor de construire/ edificare a construcțiilor fără autorizație de construire, aplicând
un număr de 102 sancțiuni contravenționale în cuantum total de 1.744.000 lei; HCGMB
nr.180/2017 privind instituirea unor obligații și răspunderi ce revin instituțiilor publice,
agenților economici și cetățenilor pentru buna gospodărire a locuințelor și înfrumusețarea
acestora în temeiul cărora organul de control a constat neîntreținerea corespunzătoare a
fațadelor imobilelor, aplicând 4 amenzi în valoare totală de 9.000 lei și HCL S4 nr.22 /2007
privind aprobarea Normelor privind obligațiile și responsabilitățile care revin persoanelor
fizice și juridice pentru menținerea unui mediu de viață sănătos. aplicând 26 de procese –
verbale de constatare și sancționare a contravențiilor în cuantum de 18.400 lei. În anul
2018, personalul din cadrul Serviciului Disciplina în Construcții a efectuat 1766 controale
din care 1053 reprezintă sesizări și reclamații primite din partea cetăților. În ceea ce
privește atribuțiile de identificare și verificare a im obilelor și împrejmurilor aflate în stadiu
avansat de degradare, organul de control specializat a desfășurat doar companii de
informare și înștiințare, întomind un număr de 107 înștiințări în acest sens81.

80 HCLS4 nr.7/2018 pp.91 -92
81 Idem referința nr.74

45
Prin urmare, controlul specializat în domeniul di sciplina în construcții exercitat de
către UAT Sector 4 prin organul competent (Poliția Locală – Serviciul Disciplina în
Construcții) desfășoară acțiuni de verificare și control îndeosebi ca urmare a sesizărilor și
reclamațiilor primite din partea cetățenil or/locuitorilor comunității, spre deosebire de
celelalte procedee de control specializat care demarează acțini tematice de control.
Principalele obiective ale organului de control specializat în disciplina
construcțiilor au fost pe de o parte ”verificarea autorizațiilor de construire și/sau demolare
și pe de altă parte acțiunile de relocare/demolare/ ridicare a construcțiilor provizorii de pe
raza sectorului. În privința celui din urmă obiectiv, au fost ridicate 45 de chioșcuri, 116
panouri publicitare amp lasate pe domeniul public și identificarea a altor 310 panouri
publicitare”82.
În ceea ce privește sancțiunile contravenționale aplicate în domeniul disciplinei în
construcții și afișajului stradal constă în faptul că agentul constatator propune aplicarea
sancțiunii, dar decizia de aplicare a amenzii și cuantumul acesteia sunt stabilite de către
Directorul General al Direcției Generale de Poliție Locală, în sarcina agentului revenind
doar constatarea și redactarea documentelor necesare. În această privință controlul
specializat în disciplina în construcții se diferențiază total de către controlul specializat în
domeniul protecției mediului sau al activităților comerciale, unde agentul care constată
contravenția decide atât aplicarea sancțiunii, cât și cuantu mul acesteia. Astfel agenții care
desfășoară control privind protecția mediului sau activități comerciale dețin controlul total
al măsurilor dispuse, fiind direct responsabili în fața șefilor ierarhici și a legii, în timp ce
agentul care desfășoară control în domeniul disciplinei în construcții și afișajului stradal
constată neregulile, le prezintă directorului general și acesta stabilește măsurile de
sancționare. Un alt aspect important în activitatea desfășurată de Serviciul Disciplina în
Construcții cons tă în faptul că o parte din personalul angajat, desemnat prin dispoziție de
primar, participă și avizează procesul – verbal la recepția lucrărilor de construire.
Trebuie precizat faptul că procedeele de control specializat din cadrul primăriei
sectorului 4 se bazează pe legi naționale în domeniul propriu de activitate și acte
administrative emise de Consiliul Local. Procedura de derulare a controlului specializat

82 Idem referința nr. 73

46
constă în stabilirea unui plan lunar de acțiuni în baza căruia se desfășoară activitatea.
Fieca re acțiune de control are ca document de referință delegația de control care oferă
agentului constator dreptul de a -și exercita atribuțiile de serviciu în respectiva zonă. Acest
document cuprinde date privind echipa de verificare, locația desfășurării cont rolului
(anume zona/strada/bulevardul), precizarea dacă misiunea de verificare se efectuează ca
urmare a unei sesizări sau a demarării unui control thematic/zilnic, precum și principalele
acte normative în temeiul cărora se efectuează verificarea. Așa cum am precizat în
capitolele anterior, în ceea ce privește controlul specializat, echipele de verificare au
obligativitatea de a -și nota misiunea de control în Registrul Unic de Control (document
aflat în posesia operatorilor supuși controlului). De asem enea, în controlul activităților
comerciale, disciplinei în construcții și protecției mediului, activitatea de verificare se
efectuează în baza unei note de constatare. Aceasta reprezintă documentul care stă la baza
constatărilor echipei care a efectuat co ntrolul. Ultimul act emis de către aceștia este
procesul -verbal de constatare și sancționare a contravențiilor în cazul în care sunt depistate
nereguli ce reprezintă abateri de la legi și sunt fapte contravenționale: putând lua forma
unui avertisment sau a aplicării unei amenzi. Echipele de verificare întocmesc la finalul
zilei un raport de activitate supus spre aprobare și verificare șefului de compartiment, care
la rândul său întocmește un raport de activitate centralizat al zilei pe care îl supune spre
avizare directului executiv .

47
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În contextul dinamicii proceselor și schimbărilor socio -economice ale societății se
creează provocări din ce în ce mai complexe în responsabilitatea administrației publice.
Acestea determină o continuă îmbunătățire și perfecționare a mecanismelor de organizare,
dar mai ales instituirea unor forme și metode de control a activităților desfășurate de
organele administrației publice, dar și a activităților desfășurate în comunitate.
În prezenta lucrare, am plecat de la ideea conform căreia activitatea de control în
administrația publică presupune ”activitatea de verificare a conformității acțiunilor
autorităților și instituțiilor publice, ale organizațiilor nestatale, ale persoanelor fizice și
juridice cu reglementările în vigoare”83. Așadar, verificarea urmărește existența
conformității sau neconformității dintre activitatea efectiv realizată și normele juridice care
o reglementau, dar poate urmări și modul în care măsurile dispuse sau executate de către
administrație sunt realizate. Cel mai importat aspect în privința activității de control în
administrația publică constă în existența unei diferențe între controlul exercitat asupra
administrației publice și controlul exercitat de către organele a dministrației publice cu
atribuții în acest sens în exterior (comunitate). În această lucrare mi -am propus să abordez
modul de organizare și exercitare a controlului în administrația publică locală, în speță în
cadrul primăriei sectorului 4 de la nivelulu i Municipiului București.
Studiul modului de organizare și exercitare a formelor și metodelor de control în
cadrul administrației publice locală, control efectuat prin departamentele de specialitate
reprezintă un element de noutate în literatura de speci alitate care face îndeosebi referire la
activitatea de control exercitată asupra administrației publice sau forme de control
exercitate de anumite instituții publice centrale asupra comunităților. Importanța studiului
este dată și de cunoașterea modului î n care primăria sectorului 4 este organizată și
controlează activitățile pe ea însăși le desfășoară, dar și cum exercită aceasta controlul
asupra comunității. Astfel pe de o parte acțiunile primăriei intră sub controlul intern prin
Direcția Corp Control Pr imar, cu competență de verificare și control asupra tuturor
departamentelor de specialitate ale instituției, cât și asupra instituțiilor descentralizate

83 Brezoianu și Oprican.2008. p.265

48
aflate în subordinea Consiliului Local al Sectorului 4 și pe de altă parte exercită un control
asupra c omunității în domeniul activităților comerciale, protecția mediului și disciplina în
construcții, acestea fiind metode și procedee de control specializat.
În literatura de specialitate se disting mai multe forme de control, însă în această
lucrare am abor dat doar controlul administrativ. De asemenea, metodele prin care se
exercită activitatea de control administrativ sunt variate. La nivelul UAT Sector 4 am
identificat existența formei de control administrativ exercitat prin următoarele
metode/tehnici/ pro cedee: control intern, control financiar preventiv, audit intern și control
specializat, acesta din urmă prezentând 3 (trei) procedee prin care este îndeplinit: control
specializat în domeniul protecției mediului, activităților comerciale și disciplinei în
construcții.
Un alt elementul de noutate în lucrarea prezentă constă în aceea că în ultimii ani,
studiile referitoare la activitatea administrației publice prin organismul înființat în 2010
prin Legea poliției locale s -au axat pe analiza privind ordinea și liniștea publică și nu asupra
activității de control comercial, protecția mediului și disciplina în construcții, domenii
privite ca importanță mai mult la nivel central decât local.
În cadrul UAT Sector 4 este organizat și exercitat un control intern p rin
departamentul Direcția Corp Control Primar. Acestă formă și metodă de control constă în
verificarea activității tuturor departamentelor de specialitate din cadrul Aparatului de
Specialitate al Primarului Sectorului 4, activităților desfășurate de instu țiile aflate sub
autoritatea Consiliului Local Sector 4, precum și urmărirea și verificarea modului în care
aceste organe duc la îndeplinire măsurile dispuse control extern exercitat de către Curtea
de Conturi București. Controlul intern din cadrul primări ei sectorului 4 este unul care
urmărește conformitatea legalității având ca principal scop și obiectiv depistarea
deficiențelor și găsirea și propunerea de soluții pentru remedierea deficiențelor și
îmbunătățirea activității organului supus controlului.
În ceea privește controlul intern în cadrul primăriei sector 4 nu a fost identificată o
procedură operațională privind modul se desfășurare a misiunilor de verificare și control.
Acestea sunt derulate în baza îndeplinirii atribuțiilor specifice din actul ad ministrative de
organizare și funcționare al instituției. Documentele care stau la baza misiunilor de
verificare și control intern sunt Planul Annual de Control (întocmit la începutul fiecărui an

49
calendaristic), care cuprinde principalele obiective de cont rol într -o anumită perioadă de
timp (respectiv departamentul/instituția supusă controlului); Nota de Serviciu emisă de
Primar în care sunt precizate informațiile privind locul supus controlului, perioada de timp
și obiectivele specifice avute în vedere în desfășurarea acțiunii de verificare, în baza
acesteia se elaborează și redacteazpă o Delegație de Control și o Notificare cuprinzând
elementele principale ale acțiunii de control comunicate către organul supus controlului
Acțiunea de control și/sau misiune a de verificare se încheie prin elaborarea și redactarea
unui raport de control sau a unei note de informare, prezentat spre aprobare primarului și
ulterior comunicat organului/departamentului control în vederea supunerii acestuia
măsurilor și propunerilor făcute de către membrii echipei de verificare, ulterior aceștia
având responsabilitatea de a urmări modul de ducere la îndeplinire a acestora.
Se concluzionează că activitatea desfășurată de Corpul de Control al Primarului la
nivelul UAT Sector 4 este complexă și incidentă cu toate domeniile de activitate ale
departamentelor de specialitate, personalul din cadrul direcției fiind nevoit permanent să
își însușească și îmbogățească cunoștințele legislative și să acorde o foarte mare atenție
modificărilor l egislative pentru ca în analiza lor să reducă la minimum riscul de constatare
eronată. Controlul intern din cadrul primăriei sectorului 4 este o metodă și o tehnică de
exercitare a controlului administrativ, ce vizează legalitatea și conformitatea cu preve derile
legale și mai puțin aspectul de oportunitate. Activitatea de control intern constă, așadar în
verificarea legalitatea actelor emise, a măsurilor adoptate de către departamentele de
specialitate în anumite spețe în vederea depistării și constatării a ceea ce nu funcționează
pentru găsirea de măsuri, propuneri și soluții de optimizare și eficientizare a activității
respective a organului supus controlului.
Cea de a doua partea a studiului de caz a abordat controlul specializat, ca o altă
metodă a controlului administrativ. În această secțiune, am dezvoltat metodele și
procedeele prin care este exercitat controlul specializat în cadrul primăriei sectorului 4.
Spre deosebire de controlul intern care este exercitat asupra propriei activități, controlul
specializat este exercitat asupra comunității. Acesta vizează aspecte de legalitate și
conformitate cu prevederile legale în 3 (trei) domenii de specialitate: pro tecția mediului,
activități comerciale și disciplina în construcții. Aceste procedee de control specializat
sunt desfășurate ca urmare a sesizărilor și reclamațiilor primite din partea cetățenilor/

50
locuitorilor sectorului, a altor autorități și/sau din of iciu, prin acțiuni tematice sau pur și
simplu verificări zilnice în aria de competență în cadrul unității teritorial -administrative.
Controlul specializat pe cele 3 (trei) paliere a fost abordat pe baza prevederilor
privind atribuțiile specifice din HCL S 4 nr.7/2018. Astfel, controlul specializat este
exercitat prin Serviciul Protecția Mediului (în domeniul protecției mediului), Serviciul
Activități Comerciale (în domeniul comercial) și Serviciul Disciplina în Construcții (în
domeniul disciplinei în constr ucții), aflate în subordinea Direcței Generale de Poliție
Locală din cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului Sectorului 4.
Dacă în cazul controlului intern din cadrul primăriei sectorului 4 nu a fost identificat
niciun document în care să fie prevă zute principalele obiective, acestea fiind stabilite doar
la nivelul cărui departament se exercită controlul, în cazul controlului specializat a fost
identificat un Raport privind stadiul îndeplinirii obiectivelor asumate de Direcția Generală
de Poliție Lo cală prin Planul Orientativ de Acțiuni pentru anul 2018. Conform acestuia,
principalele obiective asumate și îndeplinite sunt: verificarea stării de curățenie a sectorului
4; aplicarea procedurii de ridicare a autovehiculelor abandonate și verificarea cole ctării
selective a deșeurilor – în domeniul protecției mediului; verificarea avizelor de funcționare
a agenților economici, verificarea ocupării domeniului public de către agenții economici și
verificarea calității produselor alimentare – în domeniul activit ăților comerciale și
verificarea autorizațiilor de construire și/sau demolare și pe de altă parte acțiunile de
relocare/demolare/ ridicare a construcțiilor provizorii de pe raza sectorului – în domeniul
disciplinei în construcții și afișajului stradal.
De asemenea, în studiul de caz am prezentat rezultatele activităților de control
specializat desfășurate în cele 3 domenii la nivelul anului 2018, în scopul evidențierii
modului de organizare, funcționare, stabilirea obiectivelor și modul în care acestea sunt
îndeplinite.
Referitor la metodele de control specializat am constat anumite diferențe în modul
de organizare și exercitare. În domeniul disciplinei în construcții controlul este exercitat ca
urmare a primirii sesizărilor și reclamațiilor din partea cetă țenilor sau altor instituții în timp
ce în domeniul activităților comerciale și al protecției mediului acțiunile de verificare și
control sunt tematice și derulate din propria inițiativă. De asemenea, un alt aspect
diferențiator constă în modalitatea de ap licare a sanțiunilor contravenționale. În această

51
privință controlul specializat în disciplina în construcții se diferențiază total de către
controlul specializat în domeniul protecției mediului sau al activităților comerciale, unde
agentul care constată c ontravenția decide atât aplicarea sancțiunii, cât și cuantumul
acesteia. Astfel agenții care desfășoară control privind protecția mediului sau activități
comerciale deține controlul total al măsurilor dispuse, fiind direct responsabil în fața șefilor
ierarhici și a legii, în timp ce agentul care desfășoară control în domeniul disciplinei în
construcții și afișajului stradal constată neregulile, le prezintă directorului general și acesta
stabilește măsurile de sancționare.
Tabele nr.1 și nr.2 din această luc rare prezintă care sunt formele și metodele de
control în cadrul primăriei sectorului 4, cum sunt organizate și exercitate, care sunt
obiectivele stabilite și asumate de instituției în acest sens, precum și rezultatele acțiunilor
de verificare în anul 2018 , evidențiind astfel liniile directoare de acțiune a fiecărei metode
de control exercitat.
În concluzie, metodele de control exercitate în cadrul primăriei sector 4 privesc
verificarea mijloacelor folosite pentru realizarea scopului legii, depistarea nere gulilor și
deficiențelor în vederea remedierii și/sau îmbunătățirii activității supuse controlului, în
unele cazuri existând și metode de constrângere sub forma sancțiunilor contravenționale.
În cadrul UAT Sector 4 al Muncipiului București (primăria sector 4) s-au identificat
forme și metode de control, însă modul în care sunt organizate, obiectivele stabilite și
asumate, precum și modul de ducere la îndeplinire nu sunt transmise în mod public
comunității. Acest fapt denotă o lipsă de transparență a activi tății pe care primăria o
desfășoară în aceste domenii, ceea ce determină și un nivel scăzut de încredere al populației
în instituția publică.
Printre principalele măsuri pe care primăria sectorului 4 le poate adopta în vederea
îmbunătățirii activității de control exercitate este în primul rând elaborarea unei proceduri
operaționale interne pentru fiecare formă și metodă de control exercitată, îndeosebi pentru
îmbunătățirea și eficientizarea acțiunii de control intern, care reprezintă mai degrabă o
formă de control provizorie și spontană decât permanentă cum ar trebui să fie conform
reglementărilor legislative în vigoare. De asemenea, prezentarea în mod public de către
primărie a principalelor scopuri, obiective stabilite anual pentru fiecare departament de
control. Pentru sporirea gradului de încredere al populației în instituția publică, rezultatele

52
misiunilor de verificare și control intern și specializat ar trebui să fie detaliate într -un raport
de activitat publicat pe site -ul propriu pentru a fi consult at de orice cetățean interesat de
ceea ce întâmplă în cadrul instituției.
Mai mult, fac precizarea că există neconcordanțe între rezultatele acțiunilor de
control transmise urmare a solicitării mele în temeiul Legii nr.544/2001 și rezultatele
prezentate î n Raportul privind stadiul îndeplinirii obiectivelor asumate de Direcția
Generală de Poliție Locală prin Planul Orientativ de Acțiuni pentru anul 2018, ceea ce
conduce la concluzia că datele privind îndeplinirea obiectivelor stabilite nu sunt cunoscute
și centralizate la nivelul fiecărui departament, determinând astfel o lipsă de credibilitate
privind rezultatele activității desfășurate, dar exprimă și o manieră dezorganizată de
desfășurare a misiunilor de control și cuantificare a rezultatelor acestora. În această
privință, dezvoltarea unor instrumente de centralizare dezvoltate în cadrul fiecărui
departament sau chiar centralizare la nivelul direcției ar îmbunătăți modul de funcționare
a activităților de control astfel încât să determine stabilirea unor ob iective și indicatori
realizabili, cuantificabili, măsurabili și adecvați realității.
Totodată, din experiența personală cu instituția primăriei sectorului 4, o altă
propunere de îmbunătățire a activității constă în dezvoltarea unor sisteme interne de
comunicare între departamentele de specialitate și instituțiile descentralizate cu care
activitatea de control este incidentă. În acest sens, fac referire la dezvoltarea unor
instrumente de colaborare interdepartamentală între serviciile de autorizări comerci ale,
autorizări în domeniul construcțiilor, instituția aflată în sub autoritatea Consiliul Local
Sector 4 cu atribuții în ceea ce privește taxele, impozitele locale și executarea amenzilor
contravenționale și departamentele de control în aceste domenii, astfel încât să faciliteze
relația dintre cetățeni (personae fizice și/sau juridice – beneficiarii serviciilor de utilitate
publică) și instituția publică.
Așadar, ”controlul apare ca o condiție sine qua non a activității autorităților
administrației publ ice. Numai prin control se poate verifica viabilitatea deciziilor
autorităților publice, se pot descoperi păreri, se pot gândi și elabora soluții superioare în
practica cotidiană”84.

84 Alexandru I.2008.p.644

53
Tabel nr.1 -Forme, metode de control exercitate în cadrul primăriei sector 4
și obiectivele stabilite
Formă
control Metodă
control Tehnici/ procedee de
control Exercitat prin intermediul
departamentului de
specialitate Obiective stabilite

Control
administrativ

Control
intern

Control intern

Direcția Corp Control Primar Obiectivele generale privind legalitatea,
conformitate, regularitatea și legitimitatea
conform reglementărilor legislative în
vigoare
Obiectivele specifice sunt stabilite în
funcție de fiecare misiune de verificare
Control financiar
preventiv Compartiment CFP –
Audit intern Serviciul Audit Public –

Control
specializat

În domeniul protecției
mediului

Serviciul Protecția Mediului verificarea stării de curățenie a sectorului
4

aplicarea procedurii de ridicare a
autovehiculelor abandonate

verificarea colectării selective a
deșeurilor

În domeniul
activităților comerciale
Serviciul Activități
Comerciale verificarea avizelor de funcționare a
agenților economici
verificarea ocupării domeniului public de
către agenții economici
verificarea calității produselor alimentare

În domeniul
disciplinei în
construcții
Serviciul Disciplina în
Construcții verificarea autorizațiilor de construire
și/sau demolare
acțiunile de relocare/demolare / ridicare a
construcțiilor provizorii de pe raza
sectorului

54
Tabel nr.2 – Rezultatele activității de control specializat exercitat în cadrul primăriei
sector 485
Control Sesizări
primite și
soluționate Controale
efectuate Acțiuni întreprinse Măsuri dispuse Cuantum
amenzi Rezultat
acțini
întreprinse Sancțiuni
contravenționale
aplicate

Control
specializat în
domeniul
protecției
mediului

1934
160

314 Numărul autovehiculelor
abandonate depistate
450 778
177

527.450 lei Identificare terenuri /clădiri
insalubre = 120
120
Controale efectuate la asociațiile
de proprietari
1600
controalelor, al semnalărilor
pentru nerespectarea lucrărilor
stradale/carosabilului, afișajului
stradal colectarea și depozitarea
deșeurilor

2900
Acțiuni de consiliere 1600

Control
specializat în
domeniul
activităților
comerciale
239
272
2886 Operatori economici cărora li s -a
dispus măsura complementară de
suspendare a activității
63
1628
1199

5.750.020 lei
8.061.940 lei controale executate în târguri și
piețe
996

Control
specializat în
domeniul
disciplinei în
construcții

1053

1766 Chioscuri ridicate
45 132
125

1.771.400 lei
panourilor ridicate de pe
domeniul public
116
Identificare/verificare panouri
publicitare
310
Identificare/verificare șantiere
noi
62

85 Fac precizarea că primele rezultate sunt extrase din Raportul privind stadiul îndeplinirii obiectivelor
asumate de Direcția Generală de Poliție Locală prin Planul Orientativ de Acțiuni pentru anul 2018, iar
cele notate imediat , sunt cele transmise în adresa nr.16632/07.03.2019 (Anexa 1).

55
BIBLIOGRAFIE

1. Albu E.2008. Dreptul contenciosului administrativ, Editura Universul Juridic,
București ;
2. Alexandru I. 2008. Tratat de administrație publică , Editura Universul Juridic,
București ;
3. Apostol Tofan D. 2009. Controlul jurisdictional asupra administrației publice
românești. Analiză comparative cu alte state europene (I) , accesat la
https://www.academia.edu/32437671/CONTROLULJURISDIC%C5%A2IONALA
SUPRA_ADMINISTRA%C5%A2IEI_PUBLICE_ROM%C3%82NE%C5%9ETI._
ANA LIZ%C4%82_COMPARATIV%C4%82_CU_ALTE_STATE_EUROPENE_I?
auto=download ;
4. Bălan E. 2008. Instituții administrative , Editura C.H. Beck, București;
5. Brezoianu D., Oprican M. 2008. Administrația publică în România , Editura C.H.
Beck București;
6. Carta Europeană a Auton omiei Locale STE.122 -1985 (adoptată la Strasbourg în 15
octombrie 1985, a intrat în vigoare la 1 septembrie 1988. România a semnat Carta
la 4 octombrie 1994 și a ratificat -o prin Legea nr.199 din 17 noiembrie 1997,
publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.331 din 26 noiembrie 1997, cu excepția
art.7, paragraful 2 din acest instrument juridic european), accesat la
https://acor.ro/files/acor/rel_internat/CPLRE/carta_europeana_autoritati_locale.
pdf;
7. Comunicat de presă, în luna octombrie 2018, prin care se anunță începerea unei
campanii de informare denumită ”Nu mai vrem noroc pe stradă”, accesibil la
https://ps4.ro/comunicate -de-presa/amenzi -in-loc-de-materiale -informative –
pentru -cei-care-lasa-noroc -pe-strada -in-sectorul –
4/?fbclid=IwAR3DYy4FtAfqzhbEcXZ4xc3 –
Axf3WjD3ZiiOLbcoXhceE6ucOZFGhltCbeg ;
8. Fayol.H.1925. Administration industriale et generale , Ed. Dunod, Paris ;

56
9. Ghidul de evaluare a sistemului de control intern în entitățile publice . 2011,
elaborat de Curtea de Conturi a României, accesat la
http://www.curteadeconturi.ro/ Regulamente/ GHIDCONTROLINTERN.pdf ;
10. Ghid privind implemen tarea standardelor de control intern managerial în achizițiile
publice de către autoritățile contractante.2017.European Investment Bank în cadrul
Proiectului ”Competența face diferența”, selectat în Programului Operațional
Capacitate Administrativă cofinan țat de Uniunea Europeană, din Fondul Social
European) accesat la http://anap.gov.ro/web/wp -content/uploads/2017/08/Ghid –
CI-24072017.pdf ;
11. HCGMB nr.304/2009 privind Normel e de protecție a spațiilor verzi pe teritoriul
Municipiului București ;
12. Hotărârea Consiliului General al Municipiului București (HCGMB) nr. 120/ 2010
privind aprobarea Normelor de salubrizare și igienizare ale Municipiului
București ;
13. HCGMB nr.180/2017 privind instituirea unor obligații și răspunderi ce revin
instituțiilor publice, agenților economici și cetățenilor pentru buna gospodărire a
locuințelor și înfrumusețarea acestora ;
14. Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 4 privind reorganizarea Direcție i
Generale de Poliție Locală Sector 4 și aprobarea Organigramei, Statului de funcții
și Regulamentul de Organizare și Funcționare ale Aparatului de Specialitate al
Primarului Sectorului 4 nr.7/31.01.2018;
15. Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 4 nr.22/2 007 privind aprobarea
Normelor privind obligațiile și responsabilitățile care revin persoanelor fizice și
juridice pentru menținerea unui mediu de viață sănătos ;
16. Hotărârea Guvernului nr.909/2014 privind aprobarea Strategiei pentru
consolidarea administrați ei publice și constituirea Comitetului national pentru
coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administrației publice
2014 -2020, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.834 bis/17.10.2014 ;
17. Iacub I., Chiper N. 2017. Controlul exercitat asupra administrației publice: esență,
forme, obiective și efecte (The control exercised on public administration: essence,

57
forms, objectives and effects), Societatea civilă și statul de drept.Administrarea
publică nr. 4, accesatla https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare articol/56735 ;
18. Îndrumarul Metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice
emis de Ministerul Finanțelor Publice prin Unitatea Centra lă de Armonizare a
sistemelor de management financiar și control, accesat la
http://cis01.central.ucv.ro/manag_ac_ad/2011/files/indrumar.pdf ;
19. Legea nr. 12/1990 privind proteja rea populației împotriva unor activități de
producție, comerț sau prestări de servicii ilicite;
20. Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
21. Legea nr.349/2000 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului
produselor d in tutun;
22. Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informații de interes public ;
23. Legea nr.421/2002 privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau
abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al
unităților admini strative -teritoriale ;
24. Legea nr.252/2003 privind registrul unic de control;
25. Legea nr.371/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției
Comunitare, actualizată;
26. Legea nr.155/2010 a poliției locale cu modificările și completările ulterioare;
27. Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței
produselor din sectorul agricol;
28. Marcel Ghiță.1995. Controlul financiar componentă a mecanismului economiei de
piață , Editura Universitaria, Craiova ;
29. Negoi ță A .1981. Drept administrativ și elemente de știința administrației ,
București ;
30. O.G. nr.119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventive, cu
modificările și completările ulterioare , accesată la
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/104975 ;
31. OG nr.99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață;
32. OG nr.195/2005 privind protecția mediului ;

58
33. Ordinul nr.600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al
entităților publice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.387/ 07.05.2018 ;
34. Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr.923/2014 pentru aprobarea Normelor
metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventive
și a Codului specific de norme profesionale pentru persoanele care desfăș oară
activitatea de control financiar preventiv propriu, republicat ;
35. Ordinul nr.1190/2004 privind aprobarea Codului Etic al profesiei de controlor
delegat ;
36. Popa E. Controlul de legalitate exerciat de prefect , în Revista Dreptul nr. 4/1992;
37. Preda M.2009. Manual de administrație publică și de drept administrativ , vol. I,
Editura Exclusiv Total, București ;
38. Raport privind stadiul îndeplinirii obiectivelor asumate de Direcția Generală de
Poliție Locală prin Planul Orientativ de Acțiuni pentru anul 2018, accesi bil la
http://www.politialocala4.ro/wp -content/uploads/2019/04/Raport -privind -Planul –
actiuni -2018.pdf ;
39. Strategia de Dezvoltare a Sectorului 4 în orizontul de timp 2016 -2020, accesată la
http://ps4.ro/strategia -de-dezvoltare -a- sectorului -4/;
40. https://www.ps4.ro/primaria/rapoarte -oug-1092011/ ;
41. https://www.facebook.com/PolitiaLocalaS4/photos/a.1161267287262457/163647
2753075239/?type =3&theater