EVOLUȚIA ȘI TENDINȚELE DE DEZVOLTARE A SISTEMEL OR [621184]

EVOLUȚIA ȘI TENDINȚELE DE DEZVOLTARE A SISTEMEL OR
INFORMATICE DE ASISTARE A DECIZIILOR MANAGERIALE .
STUDIU DESPRE SISTEMELE ERP

Cătălin MĂRGINEANU

Școala Doctoral ă Interdisciplinar ă – Universitatea Transilvania din Brașov
([anonimizat] )

Rezumat : Lucrarea își propune să prezinte evoluția în timp a sistemelor informatice de asistare a
deciziilor manageriale, precum și tendința acestora în economia din prezent. Sunt prezentate
principalele faze prin care sistemele informatice ERP (Enterp rise Resource Planninig –
planificarea resurselor întreprinderii) au trecut până în prezent, perspectivele de dezvoltare și
oportunitățile pe care le oferă aceste sisteme informa tice în era globalizării. Totodată lucrarea își
propune să realizeze o analiză ce utilizează mulț imi fuzzy pentru a determina care este sistemul
optim pe baza mai multor criterii de o importanț ă diferită .

Cuvinte cheie: ERP, asistarea deciziei, evoluție ERP, mulțimi fuzzy .

1. INTRODUCERE

Sistemul informatic reprezintă un sistem car e permite preluarea datelor prin procedee
manuale sau automat e de către sistem, depozitarea acestora, prelucrarea lor și poate cea
mai importantă funcție transformarea datelor în informați i. Informațiile rezultate pot
apărea sub diverse forme însă scopul f inal al acesto ra este de a ușura procesul decizional în
vederea creșterii sustenabile a unei întreprinderi. Print re cele mai importante componente
ale unui sistem informatic se numără: calculatorul (terminalul), rețelele de calculatoare,
serverele, baza de date, resursa software și nu în ultimul rând utilizatorii. O altă abordare a
unui sistem informațional este aceea că poate fi considerat un limbaj care sprijină adoptarea
de decizii și ușurează acțiunile pe care resursa umană trebuie să le efectueze.
În zilele noastre, odată cu globalizarea economiei, procesul decizional a crescut
exponențial în complex itate, obligând managerii să se adapteze, apelând la softuri dedicate
pentru a adopta decizii optimizate, clare și precise. Sistemele ERP reprezintă un astf el de
exemplu deoarece conțin biblioteci de modele destinate optimizării procesului de ado ptare
a deciziilor ce se pot personaliza pentru fiecare întreprindere indiferent de mărime,
specificul activității sau poziția geografică. [1]
Odată cu simplificarea formalităților comerțu lui internațional precum și cu
expansiunea comerțului online o întreprindere poate avea puncte de lucru în mai multe țări ,
poate să își desfășoare activitatea productivă separat față de cea managerială și poate activa
pe mai multe pi ețe pentru a acoperi o paletă cât mai vastă de clienți. În aceste condiții,
pentru a menține standardul ridicat și pentru a optimiza procesele, comunicarea în timp real
reprezintă o necesitate absolută ce poate fi satisfăcută doar de un sistem informatic b ine
pus la punct orientat pe necesitățile întreprinderii în cauză.
Nu în ultimul rând, un sistem informatic, trebuie să asigur e securitatea datelor, element
vital în cazul utilizării unui rețele (interne și/sau Internetul) ceea ce po ate induce anumite
riscuri suplimentare, de acces neautorizat la date sau chiar frauda.[2]

2. CLASIFICARE A SISTEMELOR INFORMATICE

În decursul anilor, diverși autori au realizat cadrul teoretic privind sistemel e informatice
pe baza ierarhiei din cadrul unui întreprinderi . În viziun ea lui Laudon & Laudon (2012), un
sistem informațional are în componență elemen tele care colectează , prelucrează, stochează
și distribuie informații care vor sprijini adoptarea deciziil or și controlul asupra
organizațiilor. Astfel , sistemele informaționale includ trei aspecte di stincte : organizarea,
tehnologia și resursa umană . Acestea pot fi clasificate în funcție de nivelul în care se
produce decizia, reprezentate în totalitate în figu ra 1. [3]

Fig. 1 Piramida sistemelor informatice – adaptare d upă Four level pyramid model of
information systems (O´Brien & Marakas, 2010)

La nivel ul angajaților operaționali, sistemele informatice trebuie să asiste controlul și
supravegherea activităților de bază ale tranzacțiilor întreprinderii, fapt ce a condus la
denumirea acestora de sisteme pentru procesarea tranzacțiilor.
Sistemele informatice pentru management și sistemele de suport a decizie i culeg date
oferite de sistemele pentru procesarea tranzacțiilor și le transformă în informații ce vor sta
la baza deciziilor manageriale. Acestea pot prelucra o vastă cantitate de date în timp real și
au în componență instrumente de analiză și previziuni vitale pentru optimizarea proceselor
în întreprindere.
Sistemele informatice executive sunt utilizate pentru decizi i strategice pe termen mediu
și lung. Acestea analizează atât date interne cât și date ext erne pentru a anticipa fluctuațiile
care ar putea avea efect asupra competitivității întreprinderii. [4]
În lucrarea Decision Support Systems: A Knowledge -Based Approa ch (1996), sunt
prezentate caracteristicile unui sistem informatic de asistarea deciziei d upă cum urmează:
[5]
• Este proiectat cu o bază solidă de cunoști nțe cu privire la domeniul abordat de
procesul decizional;
• Oferă posibilitatea achiziționării unor cuno ștințe descriptive sau de natura
procedurilor și regulilor;
• Conferă oportunitatea de prezentare a unor informații pe loc sau de întocmire
periodică a unor rapoarte bine detaliat ;
• Înglobează în procesul decizional selectarea unor mulțimi de cunoștințe pentr u
informare ;
• Sunt prevăzute să fie într -o permanentă i nteractivitate între sistem și
departamentul decident dintr -o organizație.

În ciuda faptului că modelul piramidelor rămâne util la nivel teoretic, la nivel practic
au fost introduse o serie de tehnolog ii inovative și s -au dezvoltat noi categorii de sisteme
informaționa le, ce nu mai respectă modelul piramidal prezentat anterior.

Printre cele mai importante exemple se numără:
• Data warehouse ( Depozite de date );
• BI Model (Business Intelligence Model) ;
• Software ERP (Enterprise Resource Planninig – planificarea resurselor
întreprinderii) .

Depozitul de date este o bază de date cu o structură unică de date care permite
extragerea rapidă și eficientă a unor informații dintr -o cantitate mare de date. [6] Totodat ă,
este un sistem utilizat pentru rapor tarea și analiza datelor și este considerat o parte foarte
importantă din cadrul BI Model (Business Intelligence Model). Depozitele de date
stochează date actuale și istorice, care sunt utilizate pentru întocmirea de rapoarte analitice
pentru angajații din întreaga întreprindere. [ 7] Depozitul de date reprezintă o alternativă la
bazele de date clasice.
BI Model (Business Intelligence Model) oferă posibilitatea de a obține informații
importante cu privire la operațiuni le de zi cu zi, dar poate realiza și o a naliză a
oportunităților și a riscurilor pe termen mediu și lung. Piața de BI a cunoscut un avânt
considerabil în ultima perioadă, tot mai multe companii investesc un capital semnificativ
în Modele de BI.[ 8] Cu toate acestea, majoritatea sistemelor BI sunt direct corelate cu
structura datelor cu care lucrează, generând statistici foarte detaliate ce pot fi greu de înțeles
în ceea ce privește strategia generală de afaceri. Un studiu recent desfășurat printre
utilizator ii de BI indică faptul că un punct slab al sistemului ar fi flexibilitate a mai scăzută.
[9].
Sistemul ERP – Sistemul de planificare a resurselor întreprinderii (Enterprise Resource
Planning) este pachetul software care asigură integrarea tuturor informații lor din cadrul
unei organizați i într -o platformă unică. Scopul sistemelor ERP este să asigure transparența
datelor în cadrul unei organizații și să ușureze accesul la orice tip de informație utilă în
desfășurarea activității. Sistemele ERP analizează fluc tuațiile cash-flow-ului, resursele de
materiale și materii prime, capacitatea de producție, statutul angajamentelor de afaceri
(procesul de achiziție și vânzări) și resursa umană . Acest sistem este un sistem modularizat
care este construit pe baza d atelor preluate din diverse departamente cum ar fi: fabricație,
achiziții, vânzări, contabilitate etc .[10] Totodată sistemele ERP îmbunătățe sc fluxul de
informații între toate funcțiile de afaceri și gestionează conexiunile cu părți le interesate
externe (acționa rii, instituțiile statului, cl ienții, posibili investitori). [1 1]

3. EVOLUȚIA SISTEMELOR ERP

Sistemele ERP au cunoscut o continuă perfecționare încă de la apariția precursoarelor
acestora, fiind mereu îmbunătățite pentru a răspunde schimbărilor pieței econ omice și
dezvoltarea tehnologiei. Începuturile ideii de un sistem ce planifică resursele unei
întreprinderi apare de acum 60 de ani odată cu apariția sistemelor Inventory Control
Packages (IP), dezvoltate ca Framework -uri scrise într -unul din următoarele l imbaje de
programare: COBOL, ALGOL și FORTRAN. Cum orice sistem este susceptibil la
îmbunătăț ire, în prezent sunt testate noi module c are vor fi integrate în sistemele
generațiilor viitoare de ERP – uri, așteptându -se de la acestea să îmbunătățească proces ul
decizional și să realizeze previziuni cât mai exacte. Totodată sistemele ERP devin din ce în
ce mai flexibile , mai personalizate, cu tehnologie de stocare atât în cloud cât și local,
modularizate în mai multe aplicații interconectate ce pot fi schimbate fără să afecteze tot
sistemul fiind cunoscute ca sisteme ERP postmoderne [12 ]

Fig. 2 Evoluția ERP – adaptare după Kasem, Ramy & El -Bakry, Hazem & Saleh,
Ahmed. (2017). Surveying Systems of Enterprise Resource Planning. International Journa l
of Advanced Research in Computer Science & Technology

Inventory Control Packages (Program e de control al inventarului) – oferă practici
acurate de analiză, optimizare și p revizionare în timp real pentru probleme complexe de
gestionare a stocurilor. [13] Printre cele mai importante funcții ale unui sistem de control
al inventarului se numără : [14]
• Funcția de control și prognoză a stocului care folosește diferiți algoritmi pentru
a identifica anomalii le și eventualele probleme;
• Funcția de optimizar e a stoc urilor;
• Funcția achiziție și dimensionare a stocului prin calcule de inventar ;
• Funcția de calculul a stocurilor de siguranță și a fondurilor de rulment;
• Funcția de gesti une a costurilor asociate stocurilor (depozitare, transport, etc);
• Funcția de determina re a durat ei unui ciclu a stocului;
• Funcția pentru suport logistic și pentru locații multiple;
• Funcția de gestionare a obiectelor de inventar.

În literatura de specialitate găsim două metode de realizare a controlului inventarului,
un sistem de control pe riodic (sfârșitul unui an contabil de regulă) și un sistem de control
perpetuu în care sunt atent monitorizate toate mișcările de stoc. Avantajele unui sistem de
monitorizare perpetuu sunt un control mai a mănunțit precum și un cost de stocare mai redus
a produselor, materialelor și materiilor prim e, însă consumă mai mult timp de realizare și
mai multe resurse financiare.
Material Requirements Planning (sistem de planificare a necesarului de materiale)
abrev iat MRP este un sistem de planificare a producție i prin controlul inventarului și
planificarea amănunțită a proceselor de fabricație. Noutatea pe care aceste sisteme MRP o
aduc față de sistemele de control al inventarului ar fi că rezolvă trei mari problem e:
• Asigură disponibilitatea materialelor pentru pro ducție și a produselor care
urmează a fi livrate către clienți;
• Planifică în detaliu procesele de fabricație din cadrul unei organizații, termenele
de livrare și procesul de achiziție al materialelor neces are.
• Mențin cele mai mici costuri de depozitare a m aterialelor și produselor.
În 1983, Oliver Wight dezvoltă MRP în Manufacturing Resource Planning abreviat
MRP II. [15] Sistemul MRP II a adus o îmbunătățire fa ță de sistemele precedente prin

integrarea tuturor aspectelor procesului de fabricație, inclusiv materiale, finanțe și resurse
umane. O asemănare cu sistemele ERP d in prezent este dată de modul de stocare și
prelucrare a datelor printr -o bază de date centra lizată. Tehnologia hardware, software și
bazele de date relaționale din anii 1980 a u fost insuficient avansate pentru a oferi în timp
real informații [16], iar costurile acestor sisteme au fost prohibitive pentru majoritatea
întreprinderilor. Odat ă cu avans ul tehnologic și cu tendința setată de sistemele MRP II de
prelucrare a datelor s-au pus bazele sisteme lor integra te și a aplicațiilor mai accesibile pe
care le folosesc în prezent întreprinderile. [17]
Enterprise Resource Planning tradus în limba română s istem de planificare a
resurselor întreprinderii este produsul software care integr ează toate informațiil e dintr -o
organizație într -o platformă unică. Scopul unui astfel de sistem este să asigure transparența
datelor în cadrul unei organizații și să faciliteze accesul la orice tip de informație utilă în
desfășurarea activității. ERP oferă o viziune in tegrată și continuu ac tualizată a proceselor
de afaceri de bază folosind baze de date comune întreținute de un sistem de gestionare a
bazelor de date. Sistemele ERP urmăresc resursele de afaceri – numerar, materii prime,
capacitatea de producție – și statu tul angajamentelor de afaceri: comenzi, comenzi de
cumpărare și salarizare. Aplicațiile care alcătuiesc sistemul împărtăș esc date în di ferite
departamente (fabricație, achiziții, vânzări, contabilitate etc.) care furnizează datele. [1]
ERP facilitează flux ul de informații între toate funcțiile de afaceri și gestionează
conexiunile cu părțile interesate din exterior.

4. Criterii de alegere a unui sistem ERP

Cunoașterea mediului în care funcționează sistemul informatic reprezintă primul pas ce
trebuie realizat în etapa de analiză. Studiul mediului intern al entității economice în care se
utilizează sistemul informatic are în componență următoarele activități : identificarea
informațiilor generale despre organizație , cunoașterea activităților entității , prezenta rea
caracteristicilor de management , precum și identificarea mijloacelor tehnice folosite .[18]
Pentru a realiza o analiză cât mai detaliată, lucrarea își propune să utilizeze mulțimi
fuzzy care permit tratarea unor fenomene insuficient precizate, deoarece pentru elementele
acestor mulțimi există mai multe grade de apartenență intermediare între apartenența totală
și non -apartenență. [19]
Modelarea deciziei manageriale utilizând tehnici fuzzy presupune modelarea
informațiilor imprecise, subiective, lingvisti ce care apar în situațiile reale ale procesului
decizional .
Conform Tom Miller printre cele mai importante criterii în alegerea unui sistem ERP
se regăsesc: [ 20]
• Sprijinul oferit top managementului în asistarea deciziilor – notat C1;
• Asistența oferită de către firma care of eră produsul – notat C2;
• Integrarea cu sistemele existente – notat C3;
• Costul lunar pentru mentenanță și actualizări ale sistemului – notat C4;
• Tehnologia utilizată și posibilitățile de utilizare a sistemului – notat C5;
• Posibilitatea particularizării sistemului pentru nevoile societății – notat C6.

Acestor șapte criterii li s -au acordat ponderi de importanță diferite astfel : C1 a primit
20% deoarece în calculul performanța sistemului acest criteriu ocupă primele po ziții, C2 a
primit 15% datorită importanței pe care o are o bună implementare și utilizare a sistemului
de către angajați, C3 a primit 15% deoarece schimbarea unui sis tem este un proces anevoios
și costisitor din punct de vedere a timpului, C4 a primit 20% deoarece cheltuiala cu
utilizarea sistemului, asistența și mentenanța acestuia este o cheltuială lunară semnificativă
pentru o societate , C5 a primit 15% deoarece uti lizarea sistemului pe toate dispozitivele
existente cât și utilizarea tehnologiei cloud r eprezintă o cerință foarte importantă și C6 a
primit 15% deoarece orice societate are un specific diferit și particularizările sistemului pot
determina un avantaj comp etitiv.
Criteriile C1, C2, C3, C5 și C6 au fost apreciate pe o scară de la 1 la 10 unde 10 este
nota maximă pe care un sistem o poate primi. Totodată criteriul C4 are valorile scri se într –
un triunghi fuzzy unde prima valoare reprezintă minimul, a doua val oare reprezintă media
cheltuielilor iar ultima valoare o reprezintă cheltuiala maximă.
Sistemele informatice ERP au fost alese arbitrar din cadrul articolului „ Top ERP
Software Comparison ”[21] și au fost notate de la E1 la E5, numele fiind păstrat anonim
pentru a nu face publicitate.

Tabel 1 – Matricea consecințelor
C1
(maxim) C2
(maxim) C3
(maxim) C4 – mii $
(minim ) C5
(maxim) C6
(maxim)
E1 7 7 9 (2, 4, 5) 9 8
E2 7 8 8 (1, 3, 6) 9 7
E3 8,5 9 6 (6, 7, 9) 10 8
E4 10 8 10 (13, 17, 27) 10 8
E5 9 9 8.5 (14, 19, 26) 10 8
Importanță % 20% 15% 15% 20% 15% 15%

Pentru a se aduce triunghiul fuzzy la un singur număr s -a folosit următoarea formul ă:
X = 1
4 * (𝑥1 + 2* 𝑥2 + 𝑥3 )
Tabel 2 – Matricea consecințelor după calcularea triunghiului fuzzy
C1
(maxim) C2
(maxim) C3
(maxim) C4 – mii $
(minim) C5
(maxim) C6
(maxim)
E1 7 7 9 3,75 8 8
E2 7 8 8 3,25 9 7
E3 8,5 9 6 7,25 10 8
E4 10 8 10 18,5 10 8
E5 9 9 8.5 19,5 10 8
Importanță % 20% 15% 15% 20% 15% 15%

Pentru a se deter mina gradul de apartenență la fiecare crite riu s-au luat în calcul nivelul
de aspirație și abaterea admisă :

Tabel 3. Nivelul de aspirație și abaterile admis e pentru toate criteriile
C1 C2 C3 C4 C5 C6
Nivel de aspira ție (𝑆𝐸) 9 8 9 7 9 9
Abaterea admisă (𝛿𝑗) 1 2 3 5 2 2

Gradul de apa rtenență este o valoare între 0 și 1, unde 0 înseamnă că acea valoare
depășește nivelul de aspirație plus abaterea dacă este criteriu de minim sau este sub nivelul
de aspirație după ce s -a scăzut abaterea admisă. Pentru a se determina acest gr ad de
aparten ență s -au folosit următoarele formule:

• Pentru criteriile de maxim:
X = { 1, 𝑥𝑖 ≥ 𝑆𝐸
1−𝑆𝐸 − 𝑥𝑖
𝛿𝑗, 𝑆𝐸− 𝛿𝑗< 𝑥𝑖 < 𝑆𝐸
0, 𝑥𝑖 ≤ 𝑆𝐸− 𝛿𝑗 }
• Pentru criteriile de minim:
X = { 1, 𝑥𝑖 ≤ 𝑆𝐸
1−𝑥𝑖 − 𝑆𝐸
𝛿𝑗, 𝑆𝐸< 𝑥𝑖 < 𝑆𝐸+ 𝛿𝑗
0, 𝑥𝑖 ≥ 𝑆𝐸+ 𝛿𝑗 }
unde:
E = cazurile luate în calcul;
x = valoare a unui caz pentru un criteriu;
𝑠𝑗= nivelul de aspirație așteptat în cazul unui criteriu;
𝛿𝑗= abaterea admisă în cazul unui criteriu;

Figura 14. Func ția de apartenență : (a) criteriu de minim, (b) criteriu de maxim
Sursa: Prelucrare dup ă Lixăndroiu D. Modelarea deciziei economice, Ed. Economică,
București 2014, p. 187, figura 5.10.
(a) (b)
0 01 1

După ce s -au aplicat formulele în toate cazurile , s-a construit din nou matricea
consecințelor ce va conține doar valori între 0 și 1 ce vor reprezenta gradul de apartenență
a fiecărui sistem informatic pentru fiecare criteriu.

Tabel 4 – Matricea consecințelor
C1
(maxim) C2
(maxim) C3
(maxim) C4 – mii $
(minim) C5
(maxim) C6
(maxim)
E1 0 0.5 1 1 0.5 0.5
E2 0 1 0.67 1 1 0
E3 0.5 1 0 0.95 1 0.5
E4 1 1 1 0 1 0.5
E5 1 1 0,84 0 1 0.5
Importanță % 20% 15% 15% 20% 15% 15%

Ultimul pas în analiza desfășurată a fost calcularea mediei ponderate pentru fiecare
sistem ERP unde a fost luată în considerare importanța fiecărui criteriu .

Tabel 5 – Matricea consecințelor
C1
(maxim) C2
(maxim) C3
(maxim) C4 – mii $
(minim) C5
(maxim) C6
(maxim) Media
ponderată
(φ)
E1 0 0.5 1 1 0.5 0.5 0,575
E2 0 1 0.67 1 1 0 0,6
E3 0.5 1 0 0.95 1 0.5 0,665
E4 1 1 1 0 1 0.5 0,725
E5 1 1 0,84 0 1 0.5 0,7
Importanță % 20% 15% 15% 20% 15% 15% 100%

Decizia optimă va fi dată de:
𝐸𝑜𝑝𝑡𝑖𝑚 = { 𝐸𝑖 | max φ(𝐸𝑖), 𝐸𝑖∈ E} = E4
În urma analizei realizate s -a constatat că cel mai avantajos sistem informat ic ERP este
sistemul notat cu E4 care a avut cea mai mare medie ponderată a gradelor de apartenență
la criterii, însumând 0.725. Acest fapt se poate interpreta că sistemul E4 sati sface criteriile
impuse în proporție de 72.5% și ar reprezenta decizia optimă . La mică diferență se află
sistemul notat cu E5 care a obținut un scor de 0,7 ceea ce se traduce prin faptul că are un
grad de satisfacție de 70% a criteriilor impuse. La polul o pus se află sistemul E1 care a
reușit un scor de 0.575 și un grad de satisfac ție de doar 57,5%.

5. Analiza SWAT ale în vederea implementării sistemelor ERP

Analiza SWOT este o tehnică folosită în mediul de afaceri pentru a determina punctele
tari (Strengths), punctele slabe ( Weaknesses), oportunitățile ( Opportunities) și amenințări le
(Threats) . Punctele tari și punctele slabe țin de activitatea internă a unei entități economice
pe când oportunitățile și amenințările reprezintă influențele pieței asupra întreprinderii. În
ceea ce privește oportunități le, compania poate profita i ar în cazul ameni nțărilor se poate
proteja însă nu le poate schimba.

Tabel 5. Analiza SWOT în vederea implementării unui sistem ERP
Benefice atingerii obiectivelor Periclitează atingerea obiectivelor
Sursă
internă
(organizația) Puncte tari  Puncte slabe 
• Îmbunătățește procesul
decizional ;
• Optimizează procesul de
achiziții și vânzări;
• Îmbunătățește relațiile cu
clienții;
• Îmbunătățește comunicarea
între departamentele
întreprinderii;
• Reduce procesele manuale și
automatizează procesele;
• Utilizează un model d e
business;
• Îmbunătățește controlul
proceselor . • Cost lunar ridicat;
• Suport și asistență în limba
engleză – angajații trebuie să
cunoască limba engleză;
• Reticența angajaților la
schimbare;
• O slabă înțelegere și utilizare a
sistemului;
• Timpul ridicat de școl arizare a
personalului pentru a se evita
erorile;
• Tehnologia insuficient
dezvoltată;
• Timpul ridicat de implementare
a sistemului.
Sursă
externă
(mediul
extern) Oportunități  Amenințări 
• Avantaj competițional asupra
celor care nu au implementat
un sist em ERP;
• Dezvoltarea tehnologiilor
existente și a metodelor de
control;
• Apariția unor noi modele de
business;
• Procesul de globalizare și
necesitatea cunoașterii
datelor în timp real;
• Creșterea nivelului de piață a
companiilor de sisteme E RP;
• Contextul legis lativ
european;
• Inteligența artificială . • Pregătirea slabă a pieței muncii
cu privire la utilizarea unui
sistem ERP ;
• Creșterea prețului de asistență și
mentenanță;
• Incertitudinea pieței economice;
• Securitatea sistemelor și riscul
scurgerii de informații;
• Upgrade -ul tehnologiei;
• Schimbarea foarte grea a
sistemului ERP cu altul și
dependența de un anumit
furnizor;
• Limitarea procesului de
management;
• Saturarea pieței .

6. Direcțiile viitoare ale sistemelor ERP

În prezent, tehnologia este într -o plină dezvoltare , ceea ce obligă producătorii de
sisteme integrate de asistare a deciziei să se adapteze avântului tehnologic. Saturarea pieței ,
comerțul online sau progresul în domeniul inteligenței artificiale reprezintă câteva
probleme ce trebuie tratate pentru ca un s istem ERP să fie în continuare performant.
Schimbările sistemel or ERP o să producă un impact major asupra întreprinderilor ce
utilizează astfel de sisteme .
Sistemele ERP sunt în principal adresate unor întreprinderi cu o cifră de afaceri ridicată
atât da torită costului ridicat cât și datorită utilizării unei cantități mari de date. Odată cu
saturarea pieței, producătorii de sisteme informatice integrate sunt nevoiți să găsească noi
piețe pentru produsele lor ceea ce conduce la măsuri de scădere a prețului pentru a -l face
viabil din punct de vedere financia r. Totodată, procesul de implementare și configurare este
constant îmbunătățit astfel încât o schimbare de sistem să nu fie stresantă pentru angajați.
Inteligența artificială precum și partajarea datelor mai eficientă în cadrul sistemelor a
îmbunătățit colectarea și analizarea datelor și a simplificat toate procesele. Dezvoltarea
inteligenței artificiale o să automatizeze și optimizeze toate procesele ce poate conduce la
predicții mai bune aspra costului d e producție a produselor ce urmează a fi vândute.
Informațiile suplimentare produse de sistemele ERP vor ajuta managerii să implementeze
decizii din ce în ce mai informate din datele prelucrate prin inte rmediul unor analize
avansate. De asemenea, managemen tul poate îmbunătăți eficiența și productivitatea
utilizând aceste informații pentru a selecta cele mai benefice actualizări pentru diverse
procese de afaceri. [22]
Totodată dezvoltarea sistemelor ERP a condus la apariția sistemelor iERP (i ntelligent
Enter prise Resource Planninig). Acesta din urmă folosește tehnologii de machine learning
și procedee de analiză avansată ce face un upgrade facilităților deja existente a unui sis tem
clasic ERP. O altă îmbunătățire adusă de sistemele inteligente ERP ar fi ca acest sistem
poate învăța excepții, evoluând și adaptându -se la cerințele pieței . În plus, iERP poate
reutiliza informațiile și răspunsurile anterioare atunci când este necesar pentru o analiză
mai complexă .
Sistemele iERP vor avea încorpora t, module de tip social media unde colaborarea atât
internă cât și cu partenerii de afaceri va fi simplificată . Totodată aceste date vor fi stocate
și analizate pentru a particulariza oferte pentru clienți. Răspunsurile mai rapide către
angajați, precum și pentru consumatori, vor fi un beneficiu principal al afacerilor
actualizărilor sociale la sistemele ERP.

7. Concluzii

Alegerea unui sistem ERP nu este o sarcină u șoară deoarece presupune antrenarea unor
costuri lunare semni ficative și necesită o analiz ă amănunțită în pre alabil . Cum n iciun si stem
nu satisface pe deplin nevo ile unei întreprinder i, prin intermediul acestei lucr ări s -a
prezentat o analiză mu lticriterială cu mulțimi fuzzy pentru a ajuta utilizatori i în
identificarea pachetul ui potrivit pentru cerințele lor.
În urma analizei realizate a reieșit că sistemul informatic ERP care a avut cea mai mare
medie ponderată a gradelor de apartenență la criterii a însumat 0.725 puncte, fapt ce se

poate interpreta că sistemul satisface criteriile impuse în proporție de 72.5% și ar reprezenta
decizia optimă .
Sistemele ERP sunt într-o continuă evolu ție încă de la precursoarele acestora din anii
´60, caracteristicile lor actuale fiind predispuse îmbunătățirii . În viitor aceste sisteme vor
include tehnologii ce utilizează inteligență artificială care vor optimiza și reduce costul
proceselor de producție și management .
Totodată , inteligența artificială și tehnologia de machine learning va putea utiliza baze
de date mai complexe și cantități mult mai mari de informații, ceea ce va facilitata procesul
decizional prin previziuni mai exac te. Mergând mai depar te, sistemele ERP vor trece prin
actualizări majore. Fuzionând cu alte capacități tehnologice, aceste platforme vor oferi
întreprinderilor mai multe informații, cu ajutorul cărora să poată lua decizii financiare mai
bune.

Bibliografie

[1] Lixăndroiu D. (2014) Modelarea deciziei economice , ed. Economică, Brașov ;
[2] Popa S. E. Securitatea sistemelor informatice – note de curs ;
[3] Zago, Cecília & Mesquita, Marco. (2015) Advanced planning systems (aps) for supply
chain planning: a c ase study in dairy in dustry . Brazilian Journal of Operations &
Production Management . 12. 280. 10.14488/BJOPM.2015.v12.n2.a8 ;
[4] Laudon K. & Laudon J. (2012) Management Information Systems , 12th Edition ;
[5] Lungu, I., Sabău, Gh., Velicanu, M., Muntean, M., Ionescu, S ., Posdarie., E., Sandu,
D. (2003) Sisteme informatice. Analiză, proiectare și implementare , ed. Economică,
București ;
[6] Patel S. (2012) What is Data Warehouse? , Department of Co mputer Science, Fairleigh
Dickinson University, NJ07666, USA ;
[7] Dedić, Nedim , Stanier, Clare , Hammoudi, Slimane; Maciaszek, Leszek; Missikoff,
Michele M. Missikoff; Camp, Olivier (2016) An Evaluation of the Challenges of
Multili ngualism in Data Warehouse Development ;
[8] Horkoff J., Barone D., Jiang L., Yu E., Amyot D., Borgida A., Mylopoulos J. Strategic
Business Modeling: Representation and Reasoning ;
[9] Isik, O., Jones, M.C., Sidorova , A. (2011) Business intelligence (BI) success and the
role of BI capabilities. Intell. Syst. in Account., Fin ance and Management 18(4), 161 –176;
[10] Almajali D. (2016) Antecedents of ERP systems implementation success: a study on
Jordanian hea lthcare sector ;
[11] Radovilsky, Zinovy (2004) The Internet Encyclopedia , Volume 1 ;
[12] Ganly D., Rayner N., Hardcastle C., Kyte A. (2014) Predicts : The Rise of the
Postmodern ERP and Enterprise Applications World ;
[13] Donath, B. , Mazel, J. , Dubin, C. , Patterson, P. (2002) Part II Inventory Management
– Chapter 4: Software and Technology ;
[14] Axsäter, S. (2015) Chapter 11: Implementation". Inventory Control ;
[15] Hopp WJ., Spearman ML., Commissioned Paper To Pull or Not to Pull: What Is the
Question? Manufacturing & Service Operations Management ;
[16] Shum, P . (2003) Knowledge and Innovation Culture as Determinants of Financial
Performance in New Product Development ., The International Journal of Knowledge,
Culture and Change Management , Australia ;
[17] Monk, E. and Wagner, B. (2006) Concepts in En terprise Resource Planning , 2nd
Edition , Thomson Course Technology , Canada ;

[18] Lungu, I., Sabău, Gh., Velicanu, M., Muntean, M., Ionescu, S ., Posdarie., E., Sandu,
D. (2003) Sisteme informatice. Analiză, proiectare și implementare , ed. Economică,
București ;
[19] Lixăndroiu D. (2014) , Modelarea deciziei economice, ed. Economică, București , p.
171, 183 ;
[20] Miller T., 10 essential ERP selection criteria – site-ul: https://www.erpfocus.com/ten –
essential -erp-selection -criteria -2640.html – accesat în 19.11.2019 ;
[21] site -ul https ://www3.technologyevaluation.com/top/erp/ – accesat în data 02.12.2019 ;
[22] site-ul https://terillium.com/future -trends -in-erp-systems -whats -next-for-erp/ – accesat
în data 26.12.2019 .