. Evolutia Si Perspectivele Investitiilor Straine In Judetul Salaj
CUPRINS
Pagina
CAPITOLUL I Delimitări și fundamentări privind investițiile străine
Investițiile străine în România – legislație…………………………………..
Principiile investițiilor străine în România ……………………………….
Formele investițiilor în România ………………………………………….
Investiții directe …………………………………………………………
Avantajele investițiilor străine directe…………………………………
Caracteristicile ISD…………………………………………………….
Motivele pentru ISD …………………………………………………..
Modalități ale ISD ……………………………………………………..
Avantaje și dezavantaje ale ISD……………………………………….
Investițiile de portofoliu ………………………………………………….
Persoanele care pot investi în România…………………………………..
CAPITOLUL II Oportunități pentru investiții
2.1 Principalele avantaje ale României ca destinație pentru investiții…………..
Investițiile străine directe în România : 1990 – 2001………………………
Oportunități potențiale în IT&C ……………………………………………
Economia românească în anul 2004………………………………………….
CAPITOLUL III județul Sălaj –între speranțe și certitudini
Zalău, trecut, prezent și viitor……………………………………………….
3.2 Strategia de dezvoltare economică a municipiului Zalău, Direcții strategice, obiective generale, măsuri, stadiul de realizare ale acestora……………………..
Pagina
CAPITOLUL I Delimitări și fundamentări privind investițiile străine
1.1 Investițiile străine în România – legislație
Conform legislației privind investițiile străine în România (Ordonanța de urgență 92/1997 cu modificarile ulterioare), persoanele fizice și juridice pot investi în România într-o mare varietate de forme legale. Legislația definește principalele tipuri de investiții, stabilind cadrul juridic general aplicabil investitorilor români și străini și investițiilor directe efectuate în România.
Legea 215/2001 privind administrația publică locală, cu modificările și completările uterioare,
Legea 219/1998 privind regimul juridic al concesiunilor,
Legea 189/1998 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare,
Legea 332/2001 pivind regimul investitiilor straine directe,
OUG 36/2002 privind impozitele si taxele locale,
HGR nr. 1278/2002 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG 36/2002.
1.1.1 Principiile investițiilor străine în România
Principiile investițiilor străine în România, stabilite prin Ordonanța de urgență 92/1997 cu modificările ulterioare, sunt :
Libertatea formelor juridice și modalităților de efectuare a investițiilor
Prin acest principiu se garantează investitorilor libera alegere a formelor juridice de efectuare a investițiilor, cu respectarea prevederilor legale, dar și a tipurilor de aport la capitalul societăților comerciale (în numerar sau în natură).
Liberul acces la toate sectoarele economiei românești
Investitorii pot alege în mod liber tipul de activitate pe care o vor îndeplini în România, prin luarea în considerare a reglementărilor care stabilesc regimul de obținere a autorizațiilor și a monopolului de stat valabil pentru anumite activități.
Tratament egal pentru investitorii români și străini, rezidenți și nerezidenți
Persoanele fizice și juridice care investesc în România beneficiază de tratament egal, fără deosebire de naționalitate, sediu de activitate sau domiciliu.
Persoanele nerezidente care investesc în România beneficiază de dreptul de a transfera în străinătate veniturile obținute, fără nici un fel de restricții, după plata taxelor și impozitelor prevăzute de lege, potrivit reglementărilor privind regimul valutar.
Protecția investițiilor împotriva naționalizșrii, exproprierii sau a altor măsuri cu efect echivalent
Investițiile efectuate în România nu pot fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri cu efect echivalent, exceptând cazurile în care o astfel de măsura întrunește, cumulativ, următoarele condiții:
sunt necesare pentru cauza de utilitate publică;
sunt nediscriminatorii;
se efectuează în conformitate cu prevederile exprese ale legii;
se fac cu plata unei despăgubiri prealabile, adecvate și efective.
5. Garantarea drepturilor și facilităților
În vederea încurajării investițiilor, sunt prevăzute o serie de facilități fiscale și vamale, în concordanță cu practica și legislația europeană.
1.2 Formele investițiilor în România
Legea română prevede două tipuri de investiții în România: investiții directe și investiții de portofoliu.
1.2.1. Investitii directe – acestea sunt:
participarea la constituirea sau extinderea unei societati, in oricare dintre formele legale prevazute de lege;
dobandirea de actiuni sau de parti sociale ale unei societati comerciale, cu exceptia investitiilor de portofoliu;
infiintarea sau extinderea in Romania a unei sucursale de catre o societate comerciala straina.
ISD (investiția străină directă) – se referă la achiziționarea unor organizații din străinătatea și la finanțarea și managementul unor organizații noi în străinătate . Expansiunea organizației pe piața globală prin achiziționarea altei organizații și prin investiția intr-o organizație nouă reprezintă cel mai înalt grad de angajament și necesită o investiție de resurse mai mare decât în cazul oricăruia din celelalte moduri de intrare pe piața globală.
ISD sunt acea categorie de investiții caracterizate prin participarea la conducerea și controlul efectiv al organizațiilor în care se investește.
1.2.1.1 Avantajele investițiilor străine directe
Pentru a acționa cu succes pe piața globală, organizația trebuie să dețină anumite avantaje competitive superioare organizațiilor locale. Organizațiile se angajează în investiții în străinătate, atât pe verticală cât și pe orizontală.
Obiectivul investițiilor pe orizontală este de a produce în locații din străinătate aceleași produse, care sunt fabricate în locații din țara de origine și comercializate pe piața acesteia.
Investițiile pe verticală sunt orientate spre aprovizionare și au ca scop producerea în străinătate de materii prime sau alte materiale pentru producție, care apoi sunt livrate amplasamentului organizațional în țara de origine sau altor filiale. Organizația străină poate avea acces privilegiat la materii prime și materiale, datorită unor avantaje competitive proprii, precum : sistemul său de marketing, capacitatea managerială, puterea de control asupra capitalului, accesul la capital. Intr-o tot mai mare măsură ceea ce impulsionează organizațiile să acționeze în străinătate este valoarea contractelor realizabile cu furnizorii și clienții mari localizați în străinătate, reflectând capacitatea organizației de a administra logistica aprovizionării continue și adaptarea la nevoile clientului.
Uneori, organizațiile se globalizează prin investiții în străinătate, pentru a crea o nouă piață în țara de origine (piața internă), pe care tranzacțiile pot fi derulate la un cost mai mic, în cadrul organizației . Crearea unei noi piețe interne permite organizației să transforme activul intangibil al cercetării sau cunoașterii pieței într-un bun de valoare specific organizației în cauză, care poate exploata acest avantaj propriu pe toate piețele disponibile, păstrând activul intangibil în cadrul organizației și recuperându-și cheltuielile inițiale cu cercetarea și obținerea informațiilor.
Decizia unei anumite organizații de a face producție în străinătate depinde și de atractivitatea capacităților sale din țara de origine, comparativ cu ceea ce oferă competitorii, inclusiv stimulente financiare și de altă natură oferite de țara gazdă. Diferențierile dintre țări, din punct de vedere al raportului ofertă-cerere de resurse, generează presiuni economice fundamentale pentru circulația internațională a resurselor și creează oportunități de globalizare pentru organizațiile multinaționale.
PIAȚA INTERNĂ PIAȚA GLOBALĂ
Licențiere
Franciză
Contract de
Management
Subfurnizare
Piggy-back
Societăți
Mixte
Rețele
Dinamice
Schema canalelor de intrare bazate pe strategii de asociere Sursa : (Danciu, 2001, p.254)
Caracteristicile ISD
Investițiile pe piețe străine pot avea următoarele două forme de bază :
Investiția de portofoliu, prin care investitorul cumpără acțiuni le unor organizații, în scopul de a obține profit din fondurile investite; această formă nu asigură nu asigură investitorului nici un drept de conducere sau de control în organizația în care a investit;
Investiția străină directă (ISD) presupune, în primul rând , participarea în managementul și controlul efectiv al organizației în care s-a investit .
ISD presupune următoarele caracteristici:
implică un angajament financiar puternic, concomitent cu transfer de : know-how, tehnologie, competențe manageriale, procese de producție, de prelucrare și de marketing, precum și de alte resurse;
organizația investitoare trebuie să dispună de o calitate sau de un avantaj competitiv, unice; acestea pot fi : o potențială investiție sau un produs diferențiat, cerut pe piața țintă; pentru deținerea unui avantaj competitiv, care să încurajeze organizația spre o investiție în străinătate, trebuie satisfăcute două condiții:
avantajul trebuie să fie un activ intangibil al organizației, cum ar fi de exemplu, cunoștințele fundamentale privind realizarea unui produs profitabil;
rentabilitatea ce poate fi atinsă să depindă, cel puțin parțial, de contribuția locală (producția locală, distribuție etc.)
cu cât organizațiile sunt mai mari și producția mai diversificată, cu atât optează pentru achiziții și nu optează pentru investiții noi;
cu cât filiala depinde mai mult de organizația – mamă, cu atât mai mare este tendința spre investiții deținute 100%;
în industriile cu concurență mare sunt încurajate investițiile directe externe, deoarece organizațiile nu-și pot permite erori datorate partenerilor locali:
diferențele culturale mari determină preferința pentru societăți mixte sau investiții noi și mai puțin pentru achiziții și fuziuni.
1.2.1.3 Motive pentru investiția străină directă
Motivele cele mai reprezentative sunt:
Sinergia – este principala motivație a ISD, bazată pe principiul că valoarea unei combinații este mai mare decât suma valorilor componentelor sale. După natura sa, sinergia poate fi :
– Sinergia operațională – generată prin economiile de scară obținute din :
împărțirea unor funcții generale ale organizațiilor : management, cercetare dezvoltare, marketing, financiar contabilă etc.
atingerea unei poziții mai bune pe piață, prin internaționalizarea unor activități aflate în amonte sau în aval față de organizația investitoare și mărimea cotei de piață;
combinarea resurselor complementare ale organizațiilor;
creșterea eficienței manageriale;
– Sinergia financiară, generată de influența următorilor factori :
– complementaritatea fluxurilor internaționale de fonduri;
utilizarea mai eficientă a efectului de pârghie financiară;
mărirea capacității de finanțare a organizației;
avantaje de natură fiscală;
Motivele de piață : se referă la faptul că piața străină este atrăgătoare sau favorabilă expansiunii activităților organizației, aceste motive se bazează pe accesul la materii prime, tehnologie, bunuri intermediare și produse finale. În lucrarea ,,Dunning’’, pag.45-66, 1998 s-au identificat următoarele patru rațiuni majore, aferente pieței, pentru ISD :
b.1 Căutare de resurse în scopul îmbunătățirii calității resurselor, prin identificarea unor parteneri locali disponibili să promoveze în comun utilizarea cunoștințelor și/sau resurselor cu consum mare de capital ;
b.2 Căutarea unei piețe, generată de nevoia sporită de a fi mai aproape de utilizatori, în sectoarele cu consum mare de cunoștințe și de importanță crescândă a activităților promoționale itatea fluxurilor internaționale de fonduri;
utilizarea mai eficientă a efectului de pârghie financiară;
mărirea capacității de finanțare a organizației;
avantaje de natură fiscală;
Motivele de piață : se referă la faptul că piața străină este atrăgătoare sau favorabilă expansiunii activităților organizației, aceste motive se bazează pe accesul la materii prime, tehnologie, bunuri intermediare și produse finale. În lucrarea ,,Dunning’’, pag.45-66, 1998 s-au identificat următoarele patru rațiuni majore, aferente pieței, pentru ISD :
b.1 Căutare de resurse în scopul îmbunătățirii calității resurselor, prin identificarea unor parteneri locali disponibili să promoveze în comun utilizarea cunoștințelor și/sau resurselor cu consum mare de capital ;
b.2 Căutarea unei piețe, generată de nevoia sporită de a fi mai aproape de utilizatori, în sectoarele cu consum mare de cunoștințe și de importanță crescândă a activităților promoționale desfășurate de agențiile de dezvoltare regională și locală;
b.3 Dezideratul eficienței, posibil de satisfăcut prin:
rolul sporit al guvernelor în îndepărtarea obstacolelor ce stau în calea restructurării activității economice și facilitarea modernizării resurselor umane:
existența unor concentrări industriale specializate (parcuri industriale)
un mediu favorabil inițiativei private și un grad accentuat de competitivitate și cooperare între organizații;
– căutarea unor active strategice, precum :
ocazii favorabile oferite în schimbul cunoștințelor mutual- localizate al ideilor și al învățării interactive ;
acces la culturi, instituții și sisteme diferite;
cereri și preferințe diferite ale consumatorilor/ utilizatorilor.
Aceste rațiuni sunt utile în abordarea unor piețe extrem de diferite între ele și reflectă, în mare măsură, argumentele bazate pe factorul de cost în problematica schimburilor comerciale internaționale, în sensul că piețele cu un nivel mai redus de dezvoltare sunt susceptibile să atragă, în baza ofertelor, un nivel mai ridicat de ISD, decât cele din țările mai dezvoltate.
Practica ISD, din perspectivele pieței, evidențiază că organizațiile recurg la ISD pentru :
extinderea activității de noi piețe;
asigurarea unei extinderi pe piețele existente;
asigurarea și controlul activității de marketing pe piețele globale;
crearea unor baze pentru exportul produselor organizației investitoare;
asigurarea unor baze de aprovizionare pentru organizației investitoare;
devenirea de furnizori ai altor organizații pe piața gazdă;
exploatarea salariilor reduse;
evitarea barierelor comerciale;
obținerea unor rate ridicate de recuperare a investițiilor.
Rațiuni manageriale pentru ISD
Multe organizații capabile pe piețe străine dețin o serie de avantaje față de organizațiile locale. Aceste avantaje se referă la competențele manageriale de marketing, accesul la tehnologia avansată, economiile de scară care le permit să concureze intr-o manieră agresivă și să obțină cote din piețele străine, pentru a realiza ,,masa critică’’ necesară concurării cu succes pe piața globală. Avantajele competitive, specifice unor organizații constau în mod frecvent, în competențele lor excelente de management, rețeaua lor de distribuție și bunele relații stabilite cu clienții.
Rațiuni specifice pentru ISD
Rațiunile specifice ale deciziei unei organizații de a întreprinde investiții directe în străinătate sunt : eficiența de exploatare, reducerea riscului, dezvoltarea pieței și politica guvernamentală din țara gazdă; aceste rațiuni și variabilele lor sunt ilustrate în figura 1 și analizate succint în continuare:
Creșterea eficienței de exploatare – frecvent, există posibilitatea de a produce mai eficient în exteriorul pieței interne. Organizația poate obține sporuri de eficiență în exploatare în următoarele variante:
dacă realizează un transplant acolo unde factorii de producție sunt cei mai ieftini (exemplu : costurile resurselor materiale și a forței de muncă);
dacă unitățile de exploatare produc în proximitatea pieței de desfacere; acest aspect explică amplasarea multor organizații din SUA în Europa și acelor japoneze în SUA și Europa
Uneori, organizațiile investitoare obișnuiesc să-și organizeze în tandem unitățile de exploatare; de exemplu, o unitate cu consum mare de capital dintr-o anumită țară operează în tandem cu o alta, amplasată în altă țară, care are consum mare de manoperă; există organizații, mai ales în domeniul serviciilor, care se internaționalizează prin achiziționarea unei alte organizații, în special pentru a-și proteja piața externă și a-și păstra clienții de acolo; de asemenea, o situație de deficit sau restricționare a pieței valutare poate încuraja organizația să se amplaseze în străinătate, pentru a-și proteja vânzările și profiturile.
Figură 1 Rațiuni specifice pentru ISD Sursa : (Bradley, 2001, p.357)
Un alt factor ce caracterizează eficiența exploatării îl reprezintă economiile la scară. Acestea apar în mai multe domenii de activitate ale organizației, cel mai adesea asociate cu producția, așa cum se întâmplă în industria automobilelor din Europa, unde diversele elemente componente se fabrică în țări diferite. Rețelele europene, și chiar globale, au o eficiență a costurilor mai mare decât cea asigurată prin concentrarea procesului de producție intr-un singur loc. Economiile de scară se pot obține și în operațiunile de finanțare și marketing. Economiile de scară financiară pot fi obținute de organizația care derulează operațiuni internaționale, atunci când aceasta dobândește acces pe mai multe piețe de capital.
Reducerea riscului- în unele cazuri, organizațiile se internaționalizează prin ISD, pentru a-și reduce riscurile. Reducerea riscurilor este și mai accentuată și prin diversificare, deoarece este improbabil ca toate investițiile organizației să se plaseze la același nivel de profitabilitate. Deoarece, în țări diferite, fenomenele de expansiune și restrângerile nu se petrec în același timp, organizația ar trebui să aibă capacitatea de a-și stabiliza câștigurile prin deschiderea unor unități proprii în mai multe țări străine.
Dezvoltarea pieței – unele organizații posedă anumite avantaje în domeniul proiectării și dezvoltării produselor și/sau serviciilor Diferențierea produsului reprezintă un motiv puternic pentru ISD. Pe această cale se poate internaționaliza avantajul diferențierii produsului, acolo unde este profitabil. Deoarece avantajele iau naștere din cunoștințe de specialitate, tehnologie și brevete, toate protejate, competitorii din străinătate nu au, de obicei, posibilitatea să concureze pe piață, de unde și rațiunea ISD, în cazul unor astfel de organizații.
În unele situații, piețele străine cresc mai repede decât cele interne, sau se pot obține prețuri mai bune, fiindcă este mai puțină concurență. Piețele străine se pot deschide concurenților străini și datorită creșterii veniturilor sau a populației, ori datorită micșorării barierelor în privința drepturilor de proprietate.
Politica guvernamentală – de multe ori, guvernele impun taxe vamale și contingente de import, care țin organizațiile în spatele barierei. Intr-o astfel de situație, ISD poate deveni singura cale de acces pe piață. Alteori, guvernele oferă pachete atractive de stimulente organizațiilor ce iau în calcul ISD ca o modalitate de intrarea pe piețele respectivei țări. Dată fiind activitatea OMC, este din ce în ce mai greu să se apeleze la taxe vamale și contingente, dar barierele netarifare continuă să reprezinte o problemă.
1.2.1.4 Modalități ale ISD
ISD se pot realiza în următoarele modalități : achiziții, fuziuni și investiții pe loc gol. Aceste modalități diferă, în primul rând, prin viteza de intrare pe piața vizată. Achizițiile presupun o intrare foarte rapidă, întru-cât este preluată o afacere rentabilă, deja existentă. În timp ce fuziunile măresc capacitatea competitivă asigură accesul la piețe noi. Investițiile pe loc gol necesită o perioadă mai mare de timp, pentru construirea obiectivelor și dezvoltarea unor afaceri profitabile
ACHIZIȚIILE – principalul mod, prin care se realizează achizițiile, este preluarea de organizații. În cazul preluării de organizații implicate – cea care preia și cea preluată – rămân separate din punct de vedere juridic, tranzacția având ca obiectiv cumpărarea unui număr de acțiuni suficient pentru a deține controlul asupra deciziilor luate de Adunarea Generală a Acționarilor. În acest fel, se formează holdinguri care pot fi holdinguri pure, când organizațiile se limitează doar la deținerea pachetului majoritar de acțiuni și holdinguri operaționale, în cadrul cărora organizația achizitoare participă și la managementul organizației preluate, acestea fiind cel mai des întâlnite.
FUZIUNILE – fuziunile presupun contopirea patrimoniului a două organizații. Acestea se pot face prin absorbție sau prin consolidare.
Absorbțiile – presupun încetarea existenței organizației cumpărate și se face prin fuziune statutară , când are loc preschimbarea acțiunile organizației cumpărate cu acțiuni ale organizației achizitoare sau prin achiziționarea de active, care se face prin cumpărarea contra bani a activelor organizației cumpărate, aceasta fiind lichidată prin achitarea datoriilor și repartizarea sumelor rămase la acționari.
Consolidările – presupun contopirea a două organizații și formarea uneia noi.
Fuziunile semnificative pe plan mondial, realizate între 1998-1999, sunt redate în tabelul de mai jos :
Analizând datele din tabel, care nu reflectă decât o parte a fenomenului fuziunilor de dată recentă, rezultă că are loc o accelerare și o creștere fără precedent a numărului de fuziuni, în general între organizații puternice, până mai ieri concurenți îndârjiți pentru supremația pe piețele internaționale. În plus, valorile fuziunilor sunt tot mai mari. Explicațiile fenomenului sunt multiple, dar cea mai plauzibilă este nevoia de a face față noilor probleme cu care se confruntă competitorii internaționali, în condițiile globalizării pieței. Fuziunile devin astfel consecința logică și inevitabilă a competiției și a nevoii de acces la noi piețe intr-o economie mondială fără frontiere și din ce în ce mai integrată
INVESTIȚIILE PE LOC GOL (engl. greenfield investiments) reprezintă unități deținute în proporție de 100% de o organizație străină . Ele îmbracă forma filialelor proprii – generic numite filiale sau sucursale – în producție, comercializate, prestări servicii. Deși acest tip de ISD implică costuri și riscuri mari, iar controlul 100% poate fi obținut mult mai ușor prin achiziții, pe măsură ce organizațiile devin mai experimentate și dispun de resursele necesare, apelează mai mult la filiale din străinătate ca strategie de intrare pe noi piețe. În perioada actuală se constată o extindere a investițiilor pe loc gol ca strategie de intrare, mai ales datorită oportunitățile oferite de țările din Europa Centrală și de Est. Fenomenul este dinamic, acest gen de investiții neputând fi apreciat în toată amploarea în zona menționată.
1.2.1.5 Avantaje și dezavantaje ale ISD
Efectuarea de ISD este justificată și de avantajele pe care acestea le aduc organizațiilor implicate, în special celor investitoare. Însă, anumite dezavantaje joacă un rol moderator al ISD. Principalele avantaje și dezavantaje ale filialelor în străinătate, rezultate prin ISD sunt redate în tabelul de mai jos:
Sursa: (Danciu, 2001, p.260)
1.2. Investițiile de portofoliu – sunt acele investiții efectuate prin dobândirea de valori mobiliare pe piețele de capital organizate și reglementate, care nu permit participarea nemijlocită la administrarea unei societăți comerciale.
1.2.3 Persoanele care pot investi în România
Potrivit reglementărilor legale, poate fi investitor o persoană fizică sau juridică, rezidentă sau nerezidentă, cu domiciliul sau sediul permanent în România sau în străinătate, care investește în România în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege.
Procedura de înregistrare a investițiilor
Înregistrarea unei investiții se face conform procedurii de drept comun aplicabilă înființării și înregistrării unei persoane juridice române, nefiind necesar autorizarea administrativă prealabilă.
Astfel, investitorul trebuie să completeze un formular disponibil la Registrul Comerțului, anexând la acesta următoarele documente:
contractul de societate sau actul constitutiv;
dovada bancară de vărsare a capitalului social al societății;
raport de evaluare pentru aportul în natură la capitalul social al societății;
pașaportul și cazierul investitorului persoana fizică;
decizia Adunării Generale pentru investitorul persoană juridica;
dovada bancară de bonitate a investitorului;
pașaportul și cazierul persoanei (persoanelor) desemnate să reprezinte societatea;
dovada sediului social pe teritoriul României
CAPITOLUL II Oportunități pentru investiții
2.1 Principalele avantaje ale României ca destinație pentru investiții :
piață internă cu potențial considerabil, 22 milioane cetățeni (a doua ca dimensiune din Europa Centrală, după Polonia);
bună poziție geografică;
gama largă de resurse naturale;
structură industrială diversificată;
înaltă calificare a forței de muncă și nivelul moderat al așteptărilor salariale.
Treptat, se face trecerea către un sistem solid de administrare a taxelor, transparență și crearea mijloacelor legale pentru rezolvarea expeditivaă a disputelor contractuale.
Legislația româneasca furnizează investitorilor străini:
Garanția unui tratament național;
Acces liber pe piața internă;
Posibilitatea de a participa la procesul de privatizare a întreprinderilor din patrimoniul statului;
În România există același regim fiscal pentru investitorii români și străini.
Nu există limită pentru participarea străina în societățile comerciale.
Investitorii străini au posibilitatea sa infiinteze societati cu capital integral strain in Romania.
Investitorii straini au posibilitatea să participe în managementul și administrarea investițiilor, sau să delege obligațiile și drepturile lor contractuale altor investitori români sau străini.
Zonele de comerț liber din România oferă o serie de facilități vamale și fiscale, printre care:
Intrare și re-export de bunuri nerestricționate;
Exceptarea de la taxe vamale și TVA;
Exceptare de la taxe pe profit pentru perioada în care compania iși desfășoara activitatea în zona de comerț.
Investitorii străini își pot repatria liber profitul și dividendele în valută. Pot fi, de asemenea, repatriate sumele obținute din vânzarea de obligațiuni, acțiuni sau alte titluri de valoare. Cumpărea de terenuri de către nerezidenți este interzisă prin Constituție. Există o excepție pentru companiile fondate în România, chiar cu capital integral străin, carora le este permisă cumpărarea terenurilor necesare desfășurării activității respectivelor companii.
2.2 Investițiile străine directe în România : 1990 – 2001
În perioada 1990 – 2001investițiile străine directe în România au atins nivelul de 7,3 miliarde dolari (din care circa 2 miliarde dolari în privatizare), nivel aflat departe de potențialul real al economiei, și de situația înregistrată în țările vecine: Polonia (39 miliarde dolari), Ungaria (21,5 miliarde dolari), Republica Ceha (12,5 miliarde dolari). Această diferențiere se poate explica prin poziția factorilor de decizie față de investițiile străine directe din țările menționate care a fost diferită, atît în conținut, cât și în consecventa. Este de remarcat și faptul că marile intrări de capital străin în aceste țări vecine au fost determinate în special de privatizarea parțială a unor utilități publice, a unor linii aeriene sau a unor bănci de stat. Din acest punct de vedere, poziția României a fost net diferită.
În esență, în România pâna în 1996 a existat un cadru legislativ stabil și chiar atractiv în domeniul investițiilor străine, dar oferta de privatizare a fost foarte redusă și nu a inclus practic deloc utilitățile publice sau băncile, pentru ca în perioada 1997 – 2000 să asistăm la o inversare a situației, respectiv cadrul legislativ și instituțional a devenit extrem de instabil, dar oferta de privatizare a crescut considerabil. După alegerile din noiembrie 2000, activitatea de promovarea a investițiilor străine directe a fost difuzată între mai multe instituții lipsite de un buget adecvat, situație complet diferită de cea a restului țărilor în tranziție.
Analizarea evoluției fluxurilor de investiții străine directe către țările în tranziție (inclusiv România) în perioada 1990-2000 subliniază importanța deosebită a calității climatului investițional deoarece :
a) fluxurile de investiții străine directe s-au orientat către acele țări care au avut dovedit în mod practic (în sensul creării de condiții corespunzătoare) dorința de a le primi;
b) existența unui regim comercial liberal și a unui sistem de plăți aliniat standardelor internaționale favorizează atragerea investițiilor străine;
c) un sistem de schimb valutar liberal este un alt element atractiv pentru investitorii străini;
d) sistemele de stimulente pot avea un efect pozitiv doar dacă sunt transparente și automate. Oricum, în practică s-a constatat că este de preferat un climat favorabil afacerilor, de exemplu printr-un nivel redus al impozitului pe profit, decât acordarea de facilități;
e) guvernele trebuie să se preocupe nu numai de acordarea de facilități, dar, mai ales, de eliminarea barierelor în calea investitorilor (restricții în cumpărarea terenurilor, în utilizarea experților străini, obligativitatea utilizării componentelor locale sau a exportului unei cote din producție, etc.);
f) practica a arătat ca investițiile străine sunt descurajate în țările în care rolul statului în economie este major.
Perspectivele privind evoluția investițiilor străine în România sunt moderate. Progresele înregistrate în demersurile de aderare la Uniunea Europeana pot reprezenta un factor pozitiv, dar el nu este suficient. Este de așteptat ca nivelul investițiilor străine directe în România să cunoască o creștere lentă pe termen mediu, o modificare reală putînd fi așteptată doar în condițiile atingerii stadiului de economie de piață funcțională, respectiv a reluării de durată a creșterii economice, a realizării unor modificări structurale în economia României, a consolidării sectorului privat în economie și a stabilizării cadrului instituțional și legislativ.
Analiștii economici au păreri diferite: o parte cred că România a atins un nivel record de capital străin în 2004 și este atractivă încă pentru investitorii străini , după creșterea cu 29,8% a ISD în primele șapte luni din 2005 (*sursa : Agentia Romane pentru Investitii Straine – ARIS).
Practic, cu cei 5,1 miliarde dolari, România a avut un sold de 18 miliarde dolari la sfârșitul anului 2004, comparativ cu Ungaria, cu 4,1 miliarde dolari investiți anul trecut și un sold de peste 60 miliarde dolari.
România și Bulgaria au atras peste 70% din cei 35 miliarde dolari investiți în 2004 în Europa de Sud-Est și CSI, situație ce se înscrie în tendința de creștere, pentru al patrulea an consecutiv, a fluxurilor de ISD în regiune. "România este încă departe de nivelul din Europa Centrală, din punct de vedere al stocurilor de investiții pe locuitor", consideră analistul economic Daniel Dăianu.
"Investițiile străine directe vor continua să crească în Europa de Sud-Est și în CSI, mai ales datorită salariilor foarte competitive și se vor îndrepta spre țările care dispun de resurse de materii prime și energie", consideră Soknan Han Jung, coordonator rezident ONU în România.
"Adevărata competiție începe însă după finalizarea privatizărilor, în momentul în care vom avea doar achiziții și fuziuni", crede Florin Bonciu, profesor universitar, fost director-consilier la Agenția Româna de Dezvoltare. (Averea, 07 oct 2005)
2.3 Oportunități potențiale în IT&C
Pe termen scurt și mediu: se lucrează la definitivarea cadrului legal necesar pentru a asigura funcționarea și dezvoltarea societății informaționale în România, pregătirea pentru liberalizarea completă a serviciilor de comunicații, dar și pentru lărgirea ofertei de servicii în domeniile telecomunicațiilor și poștei. În general, sunt vizate măsuri care să asigure o concurență loială în acest sector esențial pentru dezvoltarea viitoare a României, competiția fiind principalul garant pentru a oferi consumatorilor români servicii de calitate înaltă, la un preț rezonabil.
Pentru atragerea de noi investiții, obiectiv prioritar în strategia ministerului, se are în vedere adoptarea de măsuri pentru încurajarea dezvoltării afacerilor. În definitivarea acestor seturi de măsuri un rol important îl ocupă consultările cu reprezentanți ai companiilor private care activează în domeniu, pentru a asigura stimulente reale și real necesare creșterii volumului investițiilor.
Semnalele primite arată că, în acest moment, este prioritară constituirea unui cadru legal coerent, cu efect catalizator pentru dezvoltarea domeniului. Este necesară finalizarea normelor legislative cu privire la:
comerțul electronic (incluzând reglementarea unor aspecte ca tranzacțiile electronice, semnătura digitală, protecția datelor, plata electronică, taxele și tarifele aplicate în acest domeniu, protecția consumatorului, fraudele, jurisdicția etc).
Pentru investitori au relevanță și politicile adoptate în domeniu, acestea arătând susținerea guvernamentală de care se bucură sectorul, precum și intenția fermă de a crea și menține un mediu favorabil de afaceri.
Cadrul legal al industriei trebuie să ofere premisele necesare pentru dezvoltarea afacerilor, dar și racordarea la economia comunitară europeană. Sânt necesare revizuiri ale unor legi deja existente pentru a asigura armonizarea legislativa cu acquis-ul comunitar și parametrii de funcționare solicitați de ultimele evoluții în domeniu.
Ministerul are însă în lucru programe pentru acordarea de facilități mai ușor cuantificabile, începând cu cedarea sau punerea la dispoziție în condiții speciale a unor spații comerciale în care să funcționeze afaceri IT&C. Pe lângă aceste facilități de natura imobiliară vor fi oferite cu siguranță și stimulente fiscale, care se află pe agenda de lucru și se definesc prin consultări cu viitorii beneficiari ai acestora.
2.4 Economia românească în anul 2004
Economia românească a crescut cu 8,3% în 2004.
Institutul Național de Statistică anunță că economia românească a crescut anul trecut cu 8,3%, susținută de evoluțiile bune din agricultură și construcții ăi sub impulsul unui consum final cu 10,4% mai mare decît cel din 2003.
Potrivit unui comunicat al INS, Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2004 a fost de 2.387.914,3 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 8,3% față de anul precedent.
Calculat la cursul mediu anunțat de Banca Națională a României, de 40.532 lei/euro, PIB-ul Romaniei a atins 58,9 de miliarde de euro.
Agricultura – cea mai importanta contribuție
Datele INS indică sectorul agricol pe prima poziție în funcție de dinamica valorii adăugate brute. Astfel, în agricultură, silvicultură, piscicultură valoarea adaugată a fost cu 22% peste nivelul realizat în 2003.
De asemenea, amploarea creșterii economice a fost a avut ca suport și activitatea din construcții, unde s-a obținut o valoarea adaugată cu 9% mai mare decât în urmă cu doi ani.
INS a mai anunțat că cifra de afaceri a intreprinderilor cu activitate principală în industrie a crescut cu 9,9% în termeni reali. Volumul absolut al producției industriale a avansat cu 5,3%, față de 3,1% în 2003.
Investițiile realizate în economie au însumat 309.356,2 miliarde lei (7,6 miliarde euro), fiind în creătere, în termeni reali, cu 8,2% față de anul 2003.
Rata inflației s-a redus, în luna februarie, cu 0,2 procente față de ianuarie, până la 0,6%, dar s-a menținut la nivelul de 8,9% raportat la ultimele 12 luni, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Cresterea indicelui prețurilor de consum a fost determinată în principal de scumpirea serviciilor, unde prețurile au avansat cu 2,5%. In acelaăi timp, prețurile alimentelor au urcat cu 0,5% iar mărfurile nealimentare nu au consemnat variații de prețuri.
Menținerea inflației anuale la 8,9%, la fel ca în luna ianuarie, reprezintă o stagnare a procesului dezinflaționist, în condițiile în care obiectivul autorităților pentru acest an este reducerea inflației la 7%, față de 9,3% la finele anului 2004. Un obiectiv mult prea ambițios pentru o guvernare care uneori a lăsat impresia că nu știe ce să facă Toate aceste lucruri, care s-au suprapus cu calamitățile naturale, a dus inflația în jurul cifrei de 9% pentru anul 2005. Un procent exagerat de mare având în vedere că pentru anul 2007 inflația nu trebuie să depășească 3% ! Acest procent trebuie îndeplinit cu prioritate, deoarece este o cerință a Uniunii Europene în perspectiva aderării la această uniune în anul 2007.
Cele mai mari creșteri de prețuri
Cele mai mari creșteri au fost consemnate la serviciile telefonice, cu 6,4%, iar prestările de servicii de apă, canal și salubritate s-au scumpit cu 2,7%.
In cazul mărfurilor nealimentare, majorările de prețuri consemnate la mobilă (0,4%), articole de menaj (0,7%), cărți, ziare și reviste (0,5%), țesături (0,5), au fost compensate de scăderea prețurilor la autoturisme și piese de schimb cu 1,4%, precum și la combustibili, cu 1%.
In ceea ce privește alimentele, principalele creșteri s-au regăsit la carnea de vită (1,9%), lapte și produse lactate (1,7%), legume și conserve de legume (0,7%).
Economia românească trebuie să se extindă regional, iar companiile românești trebuie să se orienteze către piețele din jur, care oferă noi posibilități de dezvoltare și aduc în jur de 125 milioane de noi consumători, a declarat Dinu Patriciu, președintele grupului Rompetrol. In opinia omului de afaceri, aceasta ar fi o șansă pentru țara noastră de a acumula resursele necesare pentru a face față procesului de integrare în Uniunea Europeană.
CAPITOLUL III județul Sălaj –între speranțe și certitudini
3.1 Zalău, trecut, prezent și viitor
Așezat în partea de nord vest a României, strâns ca într-o menghină între Țările Oașului, Crișanei și Transilvania istorică, Municipiul Zalău s-a aflat întotdeauna în calea trecătorilor înspre și dinspre Transilvania. Această condiție, de spațiu de trecere, va influența în mod pozitiv dezvoltarea orașului în perioda medievală.
“primul oras pe care l-am întâlnit în Transilvania este Zalăul (Zila), la poarta de intrare în Transilvania” (Filipo Piagetta, călator din sec. XV – XVI)
Acum 800 de ani celebrul Anonymus, cronicar al regelui Șefan, amintea de Poarta Meszesina (Meses) și de Zyloc, unul din numele pe care le-a purtat Zalăul de-a lungul istoriei sale. Abia în vremea lui Matei Corvin avea să se deschidă o nouă arteră comercială între Transilvania și Ungaria.
Acordarea repetată a unor privilegii de către stapânitorii vremii arată existența în zona a unei intense activități economice, îndeosebi în sfera viticulturii și valorificarii vinului, dar și pomiculturii, livezile de meri, peri și nuci acoperind dealurile localității. De altfel, așezarea geografică a orașului, clima și relieful favorizează dezvoltarea intensă a ramurilor economice pomenite mai sus. Cultivarea cerealelor și creșterea animalelor (îndeosebi miei, porci și vite) au reprezentat de asemenea ocupații ale locuitorilor Zalăului.
"Dumnezeu ne-a binecuvântat hotarele, ca de altfel întreaga tara cu cereale, iarba si struguri.” (Cartea galbena a orașului)
Dezvoltarea sectorului mestesugaresc a venit ca urmare fireasca a abundentei de materie prima. Existenta breslelor este confirmata în documentele vremii, cu atât mai mult cu cât si acestea s-au bucurat de acordarea unor privilegii din partea conducatorilor vremii. Dintre breslele existente putem aminti cele ale croitorilor, cojocarilor, dârstorilor (prelucrarea lânii), tabacarilor, cizmarilor, macelarilor, rotarilor, brutarilor, palarierilor, olarilor.
Comerțul era o altă îndeletincire a locuitorilor Zalăului. Pe lângă valorificarea propriilor produse, comercianții din zonă vindeau fierul adus de pe teritoriul actualei Slovacii sau din Ungaria.
Momentele mai dificile ale orașului au fost rezolvate cu mijloace la fel de actuale acum, ca și atunci. În 1773, Zalăul a luat un împrumut cu dobânda mare, pe care l-a restituit prin arendarea veniturilor celor trei cârciumi.
Procesul de industrializare și-a facut simțită prezența de la începutul secolului XX. Atunci începe exploatarea carierei de piatră roșie de pe Meseș, se înființează două mori care folosesc forța aburului, fabrica de caramidă, a cărei dezvoltare era facilitată de existența lutului de bună calitate din apropierea orașului, precum și altele. Tot la începutul sec. XX are loc introducerea curentului electric în Zalău, uzina electrică producând 650 kwh pe zi. În perioda interbelică uzina a fost modernizată și extinsă, producând în 1940 5520 kwh pe zi.
Continuau însă să predomine activitățile mesteșugărești, desfășurate în ateliere modernizate, în special în domeniul prelucrării lemnului, textilelor și industriei alimentare. Mare parte a populației lucra în agricultură, produsele obținute (în special mere și nuci) exportându-se în Germania, Cehoslovacia și Polonia. Viticultura a rămas o ocupație de bază pentru locuitorii Zalăului, suprafața ocupată de vii extinzându-se de la 910 ha (1928) la 7363 ha (1940).
După al doilea război mondial, naționalizarea a dus la dispariția proprietății private, orașul Zalău fiind supus unui proces de industrializare forțată. Aceasta a dus și la creșterea populației, care se dublează la numai 10 ani de la declararea în 1968 a orașului Zalău ca reședința a județului Sălaj. La treizeci de ani de la acest moment, populația municipiului (titlu dobândit în 1979) era de 4 ori și jumătate mai mare. Momentul de vârf al dezvoltării demografice pare să fi fost atins în 1992 când rezultatele recensamântului efectuat în acel an dădeau ca cifră cea de 72 000 locuitori.
În deceniul 8 al sec. XX, populația Zalăului reprezenta o treime din populația județului Sălaj, situație care de altfel se menține și astăzi. Marea majoritate a populației active era angajată în industrie, aceasta fiind perioada de maximă dezvoltare a platformei industriale a Zalăului. ,,Întreprinderea de prelucrare a lemnului”, “Întreprinderea de Armături Industriale de Fontă și Oțel”, ,,Întreprinderea de produse ceramice”, ,,Întreprinderea de Conductori Electrici Emailați”, ,,Fabrica de anvelope”, “Întreprinderea de Țevi, ,,Filatura de Bumbac”, sunt câțiva din cei mai reprezentativi agenți economici care înghițeau practic 2/3 din masa angajaților din Zalău.
Dupa 1990, procesul de privatizare și restructurare care a cuprins întrega țară a afectat și Municipiul Zalău. O simpla citire a cifrelor ce arată numărul de angajați de-a lungul ultimilor 13 ani demonstrează acest lucru. Astfel, în 1990, deci la începutul procesului de restructurare, existau 42.072 de angajați, din care majoritatea covârșitoare în industrie, pentru ca în 2000 numărul să fie de doar 25.097, din care mai puțin de jumătate în industrie. În ciuda disponibilizărilor masive, nu au existat conflicte sociale majore în Zalău, iar mediul social este unul din cele mai sigure din țară (printre cele mai scăzute rate ale infracționalității și criminalității).
În prezent, marea industrie este privatizată aproape în întregime. Industriile reprezentative pentru municipiu sunt: industria textila și confecții, prelucrarea cauciucului și maselor plastice, industria de mașini și echipamente, industria de mașini și echipamente electrice, industria metalurgică, industria lemnului și a mobilei, industria de constructii.
Ca și activități deficitare au fost identificate în cadrul procesului de elaborare a strategiei următoarele: industria de prelucrare a cărnii, cea a laptelui, zootehnia, pomicultura, reciclarea și recuperarea deșeurilor, infrastructura și serviciile din turism.
În ciuda scăderii numărului de locuri de muncă din cauza trecerii la o economie de piață, Municipiul Zalău a reușit să își privatizeze cu succes industria de anvelope, textila, de panificație, mobilă, țevi și conductori electrici. În plus, câteva dintre acestea sunt în proces de extindere. În aceste condiții, interesul investitorilor străini devine tot mai mare cu fiecare an.
3.2 Strategia de dezvoltare economică a municipiului Zalău
Direcții strategice, obiective generale, măsuri, stadiul de realizare ale acestora
DIRECȚIA STRATEGICĂ 1
,,Crearea de structuri care sa asigure promovarea dezvoltarii economice si implementarea strategiei cu formarea unui mecanism de implicare a comunitatii în revizuirea continua a planului de actiune si sprijin în implementare.’’
Obiective generale:
crearea unui birou care sa asigure coordonarea si implementarea planului de dezvoltare economica.
definirea rolului biroului si a relatiilor sale cu alte institutii si organizatii.
crearea unei structuri care sa reuneasca reprezentanti ai celor trei sectoare (guvernamental, privat si non-profit), cu rol de consultanta în domeniul dezvoltarii locale si de revizuire a planurilor strategice.
definirea unui buget pentru acest birou, din surse multiple, pentru a asigura flexibilitate si durabilitate activitatii biroului.
Masuri identificate:
Crearea unui Birou de Dezvoltare Economica a municipiului
Crearea unui Consiliu Consultativ
Responsabilitati: Primaria Municipiului Zalau, Grupul de Parteneriat Local Zalau: Prefectura Salaj, Asociatia Centrul de Afaceri Transilvania, Clubul Oamenilor de Afaceri, alaturi de care se afla si Camera de Comert Salaj.
Cele doua structuri enuntate mai sus s-au infiintat prin Programul Phare 2000 Dezvoltarea Societatii Civile, finantat de Uniunea Europeana.
Stadiul de realizare:
Proiectul “Zalau, oras deschis parteneriatului institutional si economic”, finantat de catre Uniunea Europeana în cadrul programului Phare 2000 Dezvoltarea Societatii Civile, componenta Dezvoltare Institutionala. Proiectul este în curs de implementare, având printre obiective tocmai crearea si punerea în functiune a celor doua structuri.
proiect judetean, intitulat "Parteneriat pentru dezvoltare locala în judetul Salaj”, înaintat în cadrul programului GRASP al USAID – având drept obiectiv implementarea directiei strategice nr. 5 privind marketingul orasului.
DIRECTIA STRATEGICA 2
,,Crearea de instrumente pentru sprijinirea dezvoltarii agentilor economici si dezvoltarea altora noi’’
Obiective generale:
dezvoltarea unui fond de investitii pentru Zalau si definirea criteriilor si mecanismelor de alocare a acestor fonduri. definirea sau identificarea activitatilor economice prioritare pentru Zalau.
crearea unui mediu prietenos de afaceri – identificarea unor stimulente (non-financiare) pentru afacerile noi si pentru cele existente, aflate în dezvoltare în Zalau.
lobby la nivel national pentru cuprinderea municipiului Zalau si a judetului Salaj în programe de dezvoltare si strategii nationale.
Masuri identificate:
Elaborarea unei brosuri de prezentare a fondurilor accesibile IMM-urilor din judetul Salaj/municipiul Zalau si a modalitatilor de accesare a acestor fonduri si distribuit contra cost agentilor economici interesati.
Actualizarea trimestriala a acestei brosuri.
Modalitati de distribuire: prin intermediul CCI Salaj, Primarie, Consiliul judetean, CATS, etc.
Responsabil: Biroul de Dezvoltare Economica Zalau
Definitivarea listei de activitati economice prioritare. Stabilirea listei de facilitati fiscale si non-fiscale:
Activitati economice prioritare:
Activitati deficitare:
ind. de prelucrare a carnii,
ind de prelucrare a laptelui,
zootehnie,
pomicultura,
reciclarea si recuperarea deseurilor,
infrastructura
servicii in turism
Activitati economice/firme care folosesc tehnologii noi si angajeaza persoane înalt calificate;
Firme care creeaza un numar de peste 50 de noi locuri de munca
Firme care fac investitii de peste 100 000 euro
Firme care investesc în refacerea infrastructurii si utilitatile orasului
Conform legii, exista posibilitatea acordarii urmatoarelor facilitati:
scutiri de taxe de teren, dar nu mai mult de 3 ani
asigurarea utilitatilor
neaplicarea majorarilor de taxe pentru o perioada de timp determinata
asigurarea de terenuri pentru pasunat
oferirea de terenuri (concesiune/vânzare) la preturi avantajoase
oferta de hale, foste spatii si capacitati de productie – libere de activitati- care pot fi reabilitate pentru o noua destinatie.
sprijinul si implicarea efectiva a administratiei publice locale si a firmelor locale de consultanta în elaborarea documentatiei si în obtinerea avizelor necesare realizarii si punerii în functiune a investitiei.
asigurarea transportului local în comun pentru forta de munca în zonele de interes investitional.
asigurarea de ucenici pentru firme (în colaborare cu Inspectoratul Scolar)
constituirea de clase cu profil solicitat de firme (în colaborare cu Inspectoratul Scolar).
Înfiintarea unui incubator de afaceri pentru sprijinirea IMM-urilor nou înfiintate.
Organizarea de consultari largi în domeniul dezvoltarii economice prin organizarea de forumuri.
Raspunde: Biroul de dezvoltare economica, Camera de Comert si Industrie Salaj, Consiliul Consultativ
Preocupate de punerea în practica a Strategiei de Dezvoltare Economica a Municipiului Zalau, un grup de institutii publice si organizatii neguvernamentale, la initiativa Primariei Municipiului Zalau au elaborat si obtinut finantare prin fonduri PHARE ale Uniunii Europene pentru proiectul “Zalau, oras deschis parteneriatului institutional si economic”.
Pentru a se subscrie Viziunii comunitatii, aceea de a deveni o comunitate care îsi rezolva problemele, proiectul a fost jalonat, printre altele, pe crearea si punerea în functiune a unor structuri suport pentru implementarea planurilor de actiune strategice. Cele doua structuri nou create, în acord cu cerintele primei directii strategice sunt: Consiliul Consultativ si Biroul de Dezvoltare Economica Zalau.
Directia strategica 1 [detalii..]
Consiliul Consultativ
Constituire:
format în iulie 2003 ca organism informal de reprezentare a actorilor locali implicati în Dezvoltarea Economica Locala si de sprijin a implementarii si imbunatatirii Strategiei de Dezvoltare Economica a municipiului Zalau.
compus din 22 de membrii alesi democratic în baza unei proceduri de selectie si a unui set de criterii aprobate prin Hotarârea de Consiliu Local 123/23.06.03. Lista finala a membrilor fost discutata si validata de catre Consiliul Local prin Hotarârea de Consiliu Local nr.148/01.07.03.
Membrii Consiliului Consultativ [detalii..]
Reprezentativitate
Comunitatea de afaceri, este reprezentata de managerii unor unitati economice si de Camera de Comert si Industrie;
Administratia publica locala reprezentata de Primaria Municipiului Zalau, Prefectura Judetului Salaj, Consiliului Judetean Salaj, Agentia de Protectia Mediului, Inspectoratul Judetean Scolar, Agentia de Formare si Ocupare Profesionala;
Societatea Civila este reprezentata prin liderii unor ONG-uri locale.
Biroul de Dezvoltare Economica Zalau
Zalau, Piata Iuliu Maniu, nr. 9
tel./fax. 0260-661037 e-mail: [anonimizat]
Caracteristici:
structura cu rol executiv în implementarea Strategiei
înfiintat în luna august a anului 2003, ca obiectiv la proiectului “Zalau, oras deschis parteneriatului institutional si economic"
are trei angajati cu pregatire în domeniul economic, marketing, planuri de afaceri si domeniul financiar, din care unul cu rol de conducere.
îsi focalizeaza activitatea pe inventarierea si promovarea oportunitatilor existente la nivelul municipiului
Scopurile Biroului de Dezvoltare Economica [detalii..]
Activitati si rezultate obtinute pâna în prezent:
Crearea unei baze de date continând contacte ale unor institutii si organizatii, din tara si strainatate, ce pot sprijini dezvoltarea economica a municipiului, informatii despre caracteristice economice ale municipiului, legislatie in domeniul economic, date istorice, georgafice si sociale.
Elaborarea mesajului promotional pentru municipiul Zalau
Elaborarea machetelor materialelor de promovare a orasului: brosuri, pliante si CD-uri de promovare a oportunitatilor, editate bilingv
Aplicarea de chestionare la 40 de agenti economici din judet pentru crearea profilului economic local
Distribuirea de materiale promotionale
Sprijin in organizarea Forumului Economic, octombrie 2003.
Obiective de viitor
Îmbogatirea planului de actiune si asigurarea conditiilor pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Economica.
Realizarea unui Plan de Marketing al orasului
Mentinerea într-o conduita activa de manifestare a modelului de parteneriat public – privat, formula afirmata în Municipiul Zalau printr-o practica de succes în cadrul acestui proiect.
Continuarea procesului de promovare a facilitatilor si oportunitatilor locale, proces început în Noiembrie 2003.
Informare orientativa a potentialilor investitori si acordarea de sprijin pentru demararea de investitii
REGULAMENTUL privind stimularea atragerii de investitii si sustinerea dezvoltarii economice durabile în municipiul Zalau
proiect
Cap I – Consideratii generale
Art. 1. Stimularea atragerii de investitii în municipiul Zalau are ca si obiective:
sustinerea dezvoltarii durabile a economiei locale,
realizarea de beneficii fiscale la bugetul local pentru perioade îndelungate de timp,
cresterea gradului de ocupare al fortei de munca,
sutinerea dezvoltarii sectorului IMM în municipiul Zalau.
Art. 2. Pe termen îndelungat, beneficiile fiscale ale bugetului local, ca rezultat al aplicarii prezentului regulament vor consta în:
obtinerea, pe seama realizarii investitiilor, a impozitului pe cladiri si a impozitului pe teren ca si venituri curente ale bugetului local.
ca si impozit partajat cuvenit bugetului local.
obtinerea, pe seama realizarii investitiilor,a unor cote defalcata din impozitul pe venit ca si impozit partajat cuvenit bugetului local.
pe masura adoptarii unor legi organice noi, care privesc finantele publice locale, se are în vedere obtinerea unor beneficii fiscale viitoare pe seama:
cotelor defalcate din impozitul pe profit
cotelor defalcate din TVA
Art. 3. La elaborarea prezentului regulament au fost avute în vedere dispozitiile urmatoarealor acte normative:
Legea 215/2001 privind administratia publica locala, cu modificarile si completarile uterioare,
Legea 219/1998 privind regimul juridic al concesiunilor,
Legea 189/1998 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare,
Legea 332/2001 pivind regimul investitiilor straine directe,
OUG 36/2002 privind impozitele si taxele locale,
HGR nr. 1278/2002 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a OUG 36/2002.
Art. 4. În sensul prezentului regulament, urmatorii termeni se definesc astfel:
Municipiul Zalau – titular al dreptului de administrare asupra terenurilor care fac obiectul prezentului regulament si sunt vândute prin politicile de vânzare cu pret redus, în conformitate cu normele juridice adoptate conform prezentului regulament.
Consiliul Local Zalau – titular al dreptului de administrare asupra terenurilor care fac obiectul prezentului regulament si sunt vândute prin politicile de vânzare cu pret redus în conformitate cu normele juridice adoptate conform prezentului regulament.
Terenuri – bunuri aflate în proprietatea municipiului municipiului Zalau, libere de oirce sarcini, care sunt vândute prin licitatie publica, organizata conform prezentului regulament pentru atragerea de învestitii în municipiul Zalau.
Politici de vânzare cu preturi reduse – strategii de vânzare a terenurilor la preturi fixe situate sub nivelul pretului de circulatie exprimat în Euro/mp.
Facilitati fiscale – ansamblul de masuri prin care se stabilesc facilitati fiscale pentru contribuabili la impozitul de cladiri si impozitul pe teren.
Investitie – eforturi financiare ale cumparatorilor de terenuri care au ca si finalitate obtinerea unur bunuri de folosinta îndelungata inclusiv aferenta.
Art. 5. Fac obiectul prezentului regulament ca si modalitatile de stimulare a investitiilor si sustinerea cresterii economice durabile:
Terenurile, proprietatea privata a municipiului Zalau, libere de orice saricini, cuprinse în strategia de dezvoltarea economica a orasului, pentru care au fost întocmite documentatiile de urbanism în conditile legii.
Terenurile, propietatea privata a investitorilor, care accepta încheierea unor conventii pentru realizarea de investitii în conditiile prezentului regulament.
Capitolul II – Politica de vânzare
Art. 6. Pentru terenurile care fac obiectul prezentului regulament se practica politica de vânzare cu preturi reduse care consta în:
Stabilirea preturilor de circulatie a terenurile exprimate în Euro/mp.
Stabilirea preturilor fixe de vânzare care vor fi suportate de cumparatori
Art. 7 (1) În municipiul Zalau se stabilesc 5 zone pentru care preturilor de circulatie a terenurile în Euro/mp, valabile pentru anul 2003, sunt dupa urmeaza:
Zona* (pag finala)
Pret de circulatie (euro) Ultracentrala 60
Centrala 50
Mediana 45
periferica 20
In afara localitatii 10
(2) Încadrarea terenurilor pe zone se va face pe baza unui studiu elaborat si aprobat prin dispozitia primarului municipiului Zalau.
(3) Preturile fixe de vânzare pentru anul 2003, exprimate în Euro/mp se stabilesc dupa cum urmeaza:
Zona
Pret de circulatie (euro)
Pret de vânzare – facilitate (euro)
Ultracentrala 60 2
Centrala 50 2
Mediana 45 1
periferica 20 0,65
In afara localitatii 10 0,5
(4) Anual preturile mentionate la alin. (1) si (3) pot fi revizuite si aprobate prin hotarâri ale Consiliului Local al municipiului Zalau, în functie de politica anuala a Consiliului Local în domeniul stimularii investitiilor municipale si sustinerii cresterii economice durabile.
Art. 8. Diferenta de pret între pretul de circulatie al terenului exprimat în Euro/mp, stabilit conform art 7, alin (1) si preturile aprobate conform transferului dreptului de proprietate asupra terenului, în conditiile prezentului Regulament.
Art. 9. Pentru a beneficia de facilitatea mentionata la art. 8, cumparatorul trebuie sa realizeze un volum minim de investitii pe terenul achizitionat, în functie de profilul afacerii astfel:
activitate de productei – volum minim
500 000 euro sau 250 000 euro
activitate de prestari servicii – volum minim
350 000 euro sau 200 000
– activitate de comert
500 000 sau 300 000
Art. 10.
Valoarea investitiei se stabilestte pe baza documentatiei tehnico-economice, întocmita de cumparator, la data depunerii ofertei de cumparare a terenului utilizând devizul general de investitie, a carui conditii de întocmire se stabilesc prin documentatia de licitatie întocmita si aprobata de Comisia de licitatie pentru fiecare procedura de vânzare în parte.
Modelul devizului general de investitie este aprobat prin Hotarârea Guvernului României nr. 1179/2002 pentru aprobarea structurii devizului general si a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiectivele de investitii si lucratori de interventii.
Cursul de schimb, utilizat pentru transformarea din lei în Euro a valorii investitiei, este cel utilizat la data depunerii ofertei.
Cap. III – Facilitati fiscale
Art. 11.
Pentru terenurile care fac obiectul prezentului Regulament, dar si pentru cladirile rezultate în urma investitiilor realizate, se stabileasc facilitati fiscale la:
Impozitul pe cladiri
Impozitul pe teren
Art. 12
Facilitatile fiscale la impozitul pe cladire se stabilesc pentru o perioada de 5 ani, începând cu data de întâi a lunii urmatoare întocmirii procesului-verbal de receptie la finalizare cladire, în functie de valoarea investitiilor realizate si profilului activitatii astfel:
Pentru profil de activitate productie:
Valoarea investitiei realizate
Cota de impunere
Pâna la 500 000 1,5%
500 000 – 800 000 1, 25%
800 000 – 1 200 000 1,00%
1 200 000 – 1 600 000 0,75%
Peste 1 600 000 0,5%
Pentru profil de activitate prestari servicii
Valoarea investitiei realizate
Cota de impunere
Pâna la 350 000 1,5%
350 000 – 500 000 1, 25%
500 000 – 1 000 000 1,00%
1 000 000 – 1 500 000 0,75%
Peste 1 500 000 0,5%
Pentru profil de activitate comert – centre comerciale:
Valoare investitiei realizate
Cota de impunere
Pâna la 500 000 1,5%
500 000 – 800 000 1, 25%
800 000 – 1 200 000 1,00%
1 200 000 – 1 600 000 0,75%
Peste 1 600 000 0,5%
S-a propus ca indicator suplimentar de acordare facilitati valoarea productiei marfa realizata. – ramâne de examinat in executiv
Art. 13
Încadrarea pe profil de activitate a activitatii desfasurate de
cumparator – persoana juridica – se face cu respectarea cod CAEN si a legislatiei actuale în vigoare.
Valorile învestitiilor pentru care se acorda facilitatile fiscale, precum si cotele de impunere la impozitul pe cladiri, prevazute la art. 12 din prezentul regulament, pot fi modificate anual prin hotarârea consiliului local.
Art. 14.
Facilitatile fiscale la impozitul pe teren se stabilesc pentru o perioada de 3 ani de la data de întâi a lunii urmatoare transferului dreptului de proprietate asupra terenului catre cumparator persoana juridica, în conditiile executarii investitiilor directe cu impact semnificativ în economie, în functie de valoarea investitiilor realizate si profilul activitatii astfel:
Pentru profil de activitate productie:
Valoarea investitiei realizate
Cota de reducere
procent din val. impozitului pe teren stabilit în conditii normale de impunere
Între 500 000 – 1 000 000 50%
1 000 000 – 1 500 000 75%
Peste 1 500 000 100%
Pentru profil de activitate prestari servicii:
Valoarea investitiei realizate
Cota de reducere
procent din val. impozitului pe teren stabilit în conditiile normale de impunere
Între 350 000 – 500 000 50%
500 000 – 1 000 000 75%
Peste 1 000 000 100%
Pentru profil de activitate productie:
Valoarea investitiei realizate
Cota de reducere
procent din val. impozitului pe teren stabilit în conditiile normale de impunere
Între 500 000 –800 000 50%
800 000 – 1 200 000 75%
Peste 1 200 000 100%
Art 15
Încadrarea pe profile de activitate a activitatii de desfasurate de cumparator persoana juridica se face cu respectarea cod CAEN si a legislatiei actuale în vigoare.
Valorile investitilor pentru care se acorda facilitatile fiscale, precum si a cotelor de impunere la impozitul pe teren, prevazute la art. 14 din prezentul regulamentul, pot fi modificate anual prin hotarârea consiliului local.
Art. 16
Valoarea investitiei realizate pentru a beneficia de facilitatile fiscale mentionate în cadrul prezentului capitol, se stabileste pe baza procesului verbal de receptie întocmit la finalizarea lucrarilor, sau în lipsa acestuia, pe baza oricarui act justificativ utilizat conform reglementarilor legale în vigoare pentru înregistrarea în evidenta contabila.
CAPITOLUL IV
Procedura de vânzare a terenurilor. Sistemul de stabilire a ofertelor câstigatoare.
Art. 17. Procedura de vânzare a terenurilor este licitatia publica deschisa organizata în conditiile prezentului contract.
Art. 18. În situatia în care la procedura de vânzare organizata conform art. 17 se prezinta doar un singur ofertant se procedeaza la repetarea procedurii de licitatie publica conform prevederilor prezentului regulament.
Art. 19. Daca la repetarea procedurii de licitatie publica se prezinta din nou un singur ofertant, se trece la etapa urmatoare, la procedura de negociere directa, având ca si obiectiv încheierea contractului de vânzare – cumparare, sens în care se vor stabili:
valoarea investitiilor care urmeaza a se realiza de catre cumparatror
durata de realizare a investitiilor
facilitati fiscale de care va beneficia cumparatorul persoana juridica
pretul de vânzare fix, în euro/mp care se va achita conform art. 7, alin. 3 din prezentul regulament
sanctiunile care se stabilesc pentru nerealizarea clauzelor contractuale
alte clauze de natura sa conduca la realizarea investitiilor si la exploatarea terenului în bune conditii, inclusiv realizarea infrastructurii necesare.
Art. 20. Sunt eligibile ofertele depuse în cadrul procedurilor organizate conform art. 17, art. 18 si art. 19 din prezentul regulament care îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
au o forma de organizare permisa de legislatia în vigoare pentru societatile comerciale
au achitate la zi obligatiile fata de buget
prezinta certificator constatator emis de ORC din care rezulta ca nu sunt în stare de faliment, reorganizare judiciara, alte situatii de lichidare a activitatii prevazute de lege;
creeaza noi locuri de munca; acestea se vor pastra cel putin pe perioada acordarii facilitatilor fiscale
sunt insotite de un studiu de prefezabilitate sau fezabilitate cuprinzând în mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea functionalitatii si capacitatii constructiei, gradului de ocupare a terenului (POT – procentul de ocupare a terenului si CUT – coeficientul de utilizare a terenului), precum si a celorlalte elemente cuprinse în certificatul de urbanism (Legea nr. 50 din 1991, republicata, art. 13); nu vor fi acceptate decât ofertele care corespund prevederilor documentatiilor de urbanism aprobate conform legii.
in caietul de sarcini se trece destinatia investitiei
realizeaza un volum minim de investitii pe profile de activitate, astfel:
Profil de activitate
Volum minim de investitii (2 propuneri)
Productie
500 000 euro sau 250 000 euro
Prestari servicii
350 000 euro sau 200 000 euro
Comert – centre comerciale
500 000 euro sau 300 000 euro
Art. 21. (1) Pentru stabilirea ofertelor câstigatoare se stabileste sistemul de punctaj acordat fiecarei oferte dupa cum urmeaza:
– pentru oferirea pretului de piata redus
– 10 puncte
– pentru realizarea volumului de investitii inclusiv în infrastructura
– 65 puncte
– pentru angajarea unui anumit numar de salariati
– 25 puncte
TOTAL punctaj
100 puncte
(2) Ofertele cu cel mai mare volum de investitii primesc punctajul maxim 65 de puncte, iar ofertele cu cel mai mare numar de angajati primesc un punctaj maxim de 25 de puncte.
(3) Fiecare alta oferta primeste un punctaj corespunzator cu ponderea pe care o detine valoarea investitiilor ofertate în valoare maxima a investitiei ofertate si respectiv un punctaj corespunzator cu ponderea pe care o detine numarul de angajati declarat în numarul maxim de angajati declarati.
(4) Oferta cu numarul de puncte cel mai mare este declarata câstigatoare.
(5) Totalul punctajului se corecteaza cu maxim 30 de puncte pentru suprafata terenului solicitat. Oferta cu suprafata de teren cea mai mica solicitata se corecteaza cu 30 de puncte, urmând ca celelalte oferte în raport cu suprafata terenului sa fie corectata comparativ.
Art. 22. Ofertantii vor depune pâna la data stabilita pentru organizarea licitatiei, în plic închis sigilat, la sediul organizatorului, pe baza documentatiei de licitatie, urmatoarele documente:
declaratia de participare
fisa ofertantului
documentele de calificare a ofertantilor
documentatia tehnico-economica a investitiei
Art. 23. Modelul declaratiei de participare, fisa ofertantului, documentele de calificare ale ofertantilor, documentatie tehnico-economica a investitiei se stabilesc de Comisia de licitatie numita prin dispozitie a primarului municipiului Zalau, pentru fiecare procedura de vânzare a terenurilor în parte.
Art. 24. Organizatorul licitatiei nu poate primi plicuri cu documente de calificare dupa data limita mentionata pentru organizarea procedurii.
Art. 25. (1) Oferta nu va fi luata în considerare daca nu va fi însotita de garantia de participare la licitatie.
(2) Cuantumul garantiei de participare la licitatie se stabileste în procent de 5 – 10% de catre comisia de licitatie asupra valorii stabilite ca produs între preturile de vânzare fixe si suprafeta de teren care face obiectul procedurii de vânzare.
Art. 26. Garantia de participare la licitatie se pierde în întregime, în cazul în care ofertantul:
revoca ofertele dupa adjudecarea acestora
fiind declarat adjudecat nu încheie contractul de vânzare – cumparare în termenul impus de vânzator prin documentatia de licitatie.
Art. 27. Garantia de participare la licitatie se restituie în termen de 5 zile bancare de la data încheierii contractului de vânzare – cumparare, în conditiile impuse prin documentatia de licitatie.
Art. 28. Comisia de licitatie numita în conditiile art. 23 din prezentul regulament îndeplineste urmatoarele atributii:
aproba documentatia de licitatie;
stabileste, pe baza documentatiei tehnice de urbanism, destinatia terenului si termenul de realizare a investitiei;
stabileste orice alte masuri pentru derularea în bune conditii a procedurilor de vânzare conform dispozitiilor prezentului regulament;
întocmeste contractul de vânzare – cumparare;
stabileste si aproba conditiile de adjudecare a ofertelor depuse.
Art. 29. Comisia de licitatie va avea obligatoriu în componenta:
2 reprezentanti ai Consiliului Local Zalau
comisia de licitatatie va fi numita prn dispozitia primarului
CAP. V Sanctiuni
Art. 30. Vor fi aplicate de primarul municipiului Zalau sau de un împuternicit al acestuia.
Art. 31. Nerealizarea valorii investitiilor astfel cum acestea au fost stabilite la date depunerii ofertei, atrage dupa sine:
Achitarea retroactiva a diferentei de pret stabilite între pretul de circulatie al terenului determinat conform art. 7. Alin. (1) din prezentul regulament si preturile fixe aprobate conform art. 7, alin. (3) din prezentul regulament, înmultita cu suprafata de teren pentru care s-a încheiat contractul de vânzare – cumparare.
Odata cu achitarea diferentei în conditiile mentionate anterior se vor achita si majorarile si penalitatile în vigoare pentru creantele bugetare de la data încheierii contractului de vânzare – cumparare si pâna la data achitarii acestora.
Anularea facilitatilor fiscale la impozitul pe cladiri stabilite conform art. 12 din prezentul regulament si trecerea la cota de impozitare normala, de la data punerii în functiune a investitiei;
Anularea reducerii la impozitul pe teren stabilita conform art. 14 din prezentul regulament si plata retroactiva a impozitului pe teren în conditii normale de impunere cu accesoriile datorate conform legislatiei în vigoare pentru creantele bugetare (majorari si penalitati de întârziere);
Rezilierea contractului de vânzare – cumparare a terenului si trecerea în proprietatea municipiului Zalau a terenului care a facut obiectul vânzarii -cumpararii, fara a se emite pretentii sub forma baneasca sau alta forma din partea cumparatorului.
Preluarea constructiilor ridicate pe terenul în cauza si valorificarea lor de catre Municipiul Zalau în scopul recuperarii datoriilor catre bugetul local; diferentele vor fi restituite poprietarului initial.
CAP. VI. Dispozitii finale
Art. 31. Este strict interzisa înstrainarea terenului si a cladirii rezultate din efectuarea investitiei de la data încheierii contractului de vânzare-cumparare si pe întreaga perioada pâna la care se acorda facilitatile fiscale, sub sanctiunea rezilierii contractului de vânzare-cumparare si trecerea terenului în proprietatea municipiului Zalau.
Art. 32. În valoarea investitiilor se include si valoarea infrastructurii realizate pe cheltuiala cumparatorului, care intra în calcul pentru stabilirea punctajului final în vederea adjudecarii ofertelor.
Art. 33. În cartea funciara se vor înscrie sarcini odata cu transferul dreptului de proprietate referitoare la:
interdictia înstrainarii terenului si cladirilor rezultate din investitie;
obligativitatea realizarii investitiei conform documentatiei tehnice realizate.
Art. 34. Pretul de vânzare redus se achita de catre cumparator, integral, în termen de 15 (cincisprezece) zile de la data încheierii contractului de vânzare-cumparare, sub sanctiunea rezilierii contractului, la cursul de schimb din ziua efectuarii platii.
Art. 35. În contractul de vânzare-cumparare se vor stabili obligatoriu ca si cauze minimale:
durata de realizare a investitiei
destinatia terenului, conform documentatiei de urbanism aprobate
termenul pentru depunerea documentatiei tehnice în vederea obtinerii certificatului de urbanism si autorizatiei de constructie.
pastrarea, cel putin pe durata acordarii facilitatilor fiscale, a numarului de angajati declarati in investitie.
Activitatea economica de baza a municipiului Zalau este mica si marea industrie.
Industria alimentara: S.C. PRODPAN S.A., DALL-ZEA INDUSTRIES, AGRAL PROD S.A., UNICARN S.A.;
Industria cauciucului: S.C. SILVANIA S.A.;
Industria metalurgica: S.C. SILCOTUB S.A., SC SALIMET SA, SC EUROVALVE & TEHNOLOGIE SRL;
Industria de masini si echipamente S.C. IAIFO SA, ALLIED DEALS ELCOND SA;
Industria lemnului si a mobilei: SC STEJARUL SA, SC SALIMOB SA, SC SALICO SA, SC OVI PROD SRL, SC MULTIPROD SA, SC MOBILA TAPITARIE SRL;
Industrie usoara: SC UNIVERSAL SA, SC FORTRANS SA, SC SILVEX SA, SC SALEXIM SA.
Comert: SC UNIVERSAL SA, SC SARMIS SA, SC ALCOM SA, SC WOLF OIL CORPORATION SRL, SC INSERCO SRL;
Constructii: SC CONSTRUCTII MONTAJ SA, SC CONSINIT SA, SC CONROM SRL, SC DARIMEX SRL, SC MIDAL PROD SA;
Servicii generale: proiectare in constructii, servicii informatice, agentii de leasing, recuperare deseuri reciclabile, transporturi, tipografii, salubritate: SC ART PROIECT SRL, SC ALFA SOFTWARE SRL, ROMTEXTIL SRL, LEASING ROM SRL, REMAT SA, ROM TRANS SERV SRL, SC TIPO COLOR SRL, DIRECTA DE ADMINISTRARE A DOMENIULUI PUBLIC, SC ROMENTRANS SRL.
Servicii bancare: BANCA COMERCIALA ROMANA, BANC POST, BANCA TRANSILVANIA, BANCA ROMANA DE DEZVOLTARE, BANCA AGRICOLA, CEC, COOPERATIVE DE CREDIT.
Numarul total de intreprinderi private care isi desfasoara activitatea in municipiu este de 2787, din totalul de 5 132 inregistrate la nivelul judetului.
Art. 36. Pe data intrarii în vigoare a prezentului regulament se abroga orice alte dispozitii contrare.
* Se propune refacerea zonarii teritoriului municipiului astfel incat aceasta sa vina in sprijinul municipalitatii de a oferi un program de facilitati coerent si atractiv. Astfel, se propune ca piata si parcarea din spatele primariei sa fie considerate zona ultracentrala, zona centrala sa includa strazile principale (str. C. Coposu in intregime, str. Kossuth, str. 21 Decembrie pana la intersectia cu Cerbului, Bld. M. Viteazul pana la Petrom, str. S. Barnutiu pana la spital), zona mediana sa includa bulevardul intre Petrom si triaj.
AGRICULTURA
Datorita configuratiei terenului agricol al municipiului, pomicultura si viticultura sunt sectoare care s-au dezvoltat din vechi timpuri si au traditie in zona. Plantatiile pomicole si viticole sunt organizate in ferme specializate ale Statiunii de Cercetare si Productie Pomicola Zalau si ale SC Complex Agricol SA. La Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Zalau se intreprind pe langa cercetari privind soiurile de pomi fructiferi cele mai adaptabile zonei si asigurarea de material de plantat pentru judetul Salaj si alte judete. Tehnologiile care se folosesc determina ca fructele din zona sa aiba calitati gustative foarte apreciate de consumatori. Industria alimentara este reprezentata in mod prestigios de SC PRODPAN SA Zalau, care produce atat faina cat si un larg sortiment de produse de panificatie de inalta calitate, realizate prin tehnologii moderne. Produse de panificatie se realizeaza si in brutarii private din cadrul: SC DAIA SRL, SC CONSTANT COM SRL, SC ZALTEG SRL, SC COMPAR SA, SC CIREA IMPORT EXPORT SRL, SC CIUPE GRUP SRL. Abatorizarea animalelor si preparate din carne se realizeaza in societati private: SC ARDENI PROD SRL, SC ERNI PROD COM SRL, SC TRIFAN SRL, SC NUFARUL SRL, SC LUCULUS SRL, societati care au si magazine proprii de desfacere. Prelucrarea industriala a fructelor se realizeaza la SC COMER SA ZALAU, unitate care produce suc concentrat si arome de mere si la SC VINALCOOL SA Zalau, cu activitate axata pe realizarea unui larg sortiment de
distilate si de bauturi alcoolice de calitate.
ASISTENTA SOCIALA
O atentie speciala se acorda asistentei sociale prin functionarea unei cantine sociale pentru persoanele cu venituri reduse, cu o capacitate de 100 de locuri, administrata prin grija Primariei municipiului Zalau.
Alte unitati de asistenta sociala se adreseaza copiilor cu deficiente mentale, celor proveniti din familii dezorganizate si copiilor abandonati:
Scoala speciala "Speranta", Centrul de Plasament nr.1 ce dispune de 100 de locuri, Centrul de Plasament nr. 13 cu 215 asistati, Scoala cu regim special nr. 13 pentru tineri, Centrul de Pregatire si Sprijin a Reintegrarii si Integrarii Copilului in Familie, Centrul de Consiliere si Sprijin pentru Parinti, Serviciul de Asistenta si Sprijin pentru Copil in Exprimarea Libera a Opiniei Sale.
Sub aspectul implicarii comunitatii locale, exista initiative in randul organizatiilor neguvernamentale care asista grupuri de tineri cu disabilitati neuromotorii in cadrul unui Centru de Integrare prin Terapie Ocupationala unde se formeaza la tineri abilitati care sa le permita includerea lor in unitati socio-economice protejate. Acesta este rezultatul parteneriatului dintre Societatea Handicapatilor Zalau si Tionaal Overlegorgaan Sociale Werkvoorziening din Haga si al finantarii Comunitatii Europene.
Un alt proiect este construirea unei clinici pentru asistarea persoanelor in varsta si a copiilor cu handicap. Acest proiect este realizat de Fundatia Romano-Olandeza "Acasa".
Suprafata agricola este de 4 907 ha, din care 1 855 ha teren arabil, 773 ha livezi, 135 ha vii, 1680 pasuni si 464 ha fanete.
Baza materiala existenta este de sase unitati de cazare, din care trei hoteluri, un motel si doua tabere scolare. Numarul total de locuri in unitatile de cazare este de 708, din care 325 de locuri in tabere scolare. Unitatile de administratie publica ce ofera si spatii de cazare sunt: S.C. HOTEL MESES S.A., S.C. POPASUL ROMANILOR S.A., S.C. HOTEL POROLISSUM S.A., Cabana Meses pentru vacantele scolare, pensiunea "SHALOM", etc.
ASISTENTA MEDICALA
In municipiul Zalau functioneaza trei spitale in sectorul public cu 1 025 paturi, un altul in sistem privat; trei dispensare policlinice din care unul in sistem privat, un dispensar policlinic stomatologic, 33 cabinete medicale in sistem privat, 21 cabinete stomatologice in sistem privat, doua laboratoare medicale private, opt laboratoare stomatologice, 15 farmacii si doua crese. Numarul de medici care deservesc aceste unitati sanitare este de peste 160, numarul farmacistilor este de 38, iar numarul cadrelor medii sanitare din sectorul public se ridica la 684.
Invatamanatul se desfasoara in unitati scolare preuniversitare si universitare cu o baza materiala adecvata inscrisa intr-un parcurs accelerat de modernizare. Astfel putem mentiona:
16 gradinite
10 scoli generale
6 licee
6 scoli profesionale
3 scoli post liceale
3 colegii: Colegiul National "Silvania", Universitate Babes Bolyai Cluj-Napoca – Colegiul Universitar Zalau.
1 universitate comunitara privata, "Universitatea de Vest Vasile Goldis" – filiala Salaj.
Luand in considerare toate nivelurile de invatamant, numarul de elevi si studenti din ciclul preuniversitar, vocational si post liceal se ridica la peste 21 000, numarul de studenti care studiaza in Zalau la aproximativ 800, iar numarul cadrelor didactice la aproximativ 1 280.
Activitatile culturale se desfasoara in: Casa de Cultura a Sindicatelor si Casa de Cultura Municipala, Biblioteca Judeteana "Ionita Scipione Badescu" ce detine peste 160 000 de volume, Muzeul Judetean de Istorie si Arta, Galeria de Arta "Ioan Sima", precum si un cinematograf. Municipiul Zalau se poate mandri cu Biblioteca Documentara, creata in cadrul Colegiului Reformat incepand cu anul 1646. Astazi, biblioteca are peste 40 000 de volume, din care cea mai mare parte este carte rara sau unicat.
Dintre autori putem mentiona pe cei antici: Homer, Platon, Aristotel, Plutarh, Dionysus din Halicarnas, Ptolemeu si Plinius Secundus, iar din randul celor moderni se remarca: Erasmus din Rotterdam, Calvin, Descartes, precum si alti umanisti ai vremii. Cercetari de ultima ora au scos la iveala sapte unicate olandeze, lucrari apartinand secolelor XVII si XVIII.
Spatiul cultural al municipiului este reprezentat prestigios de Corurile Cameratta Acadaemica Porolissensis, Gloria Dei, Tara Silvaniei – ansamblul folcloric al Casei de Cultura a Sindicatelor -, ansamblul folcloric profesionist "Porolissum", ansamblul folcloric de tineret "Columna" si cel al copiilor "Mugur-Mugurel". Aflate sub patronajul generos si atent al Primariei Municipiului Zalau, ansamblurile folclorice profesioniste "Porolissum" si cel al copiilor "Columna" au reusit sa ridice folclorul romanesc si cel salajean la cotele inaltei performante artistice, devenind prezente de recunoscuta notorietate la nivel national si international. Presa este reprezentata prin cotidianele: "Graiul Sãlajului", "Sãlaj Orizont", "Transilvania Jurnal", "Magazin Sãlajean", "Szilagysag" – publicatie de limba maghiara -, revista lunara de cultura "Limes. Mai amintim "Astral" cablu TV, patru posturi de radio: "Transilvania LBM", "Unison", "Radio Vest" si "Radio 1".
Structura populatiei pe religii, rezultata din declaratiile la recensamantul din anul 1992, era urmatoarea: 72% din populatie s-a declarat de religie ortodoxa, 17,3% de religie reformata, 2,7% greco-catolici, 2,1% romano-catolici si 4,5% alte culte religioase, pondere mai mare inregistrand baptistii si penticoslalii. Biserici ortodoxe in municipiul Zalau si localitatile subordonate administrativ, Ortelec si Stana, sunt in numar de 6, amintim Catedrala Ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului", Biserica Ortodoxa "Sfanta Treime", Biserica Ortodoxa "Sfanta Vineri", si Biserica Ortodoxa "Sfantul Stefan". Celelalte culte surori sunt reprezentate de doua biserici greco-catolice, dintre care amintim Biserica Romana Unita cu Roma "Sfanta Familia", doua biserici reformate, o biserica romano-catolica, trei biserici baptiste, doua penticostale si una adventista.
In luna iulie 2000 populatia permananata a municipiului Zalau era de 70 015 locuitori.
Componenta etnica a populatiei, la recensamantul din 1992, a fost dupa cum urmeaza: romani 78,9%, maghiari 19,93%, germani 0,13%, romi 0,92%, slovaci 0,05%, alte nationalitati 0,07%.
Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in "Gesta Hungarorum", numita si Cronica lui Anonimus – notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei – lucrare aparuta in cea de-a doua jumatate a secolului al IX-lea. Din relatarile cronicarului, rezulta existenta unei populatii romanesti numeroase in aceasta zona. Se poate afirma ca Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima atestare documentara apare doar la 1200.
La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara pentru prima data Zalaul oras-targ, "Oppidum Zilah", privilegiu care scotea orasul de sub dominatia comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului, erau singurele criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului.
Din porunca domnului rege, Noi Matia, regele Ungariei, Boemiei, dam de stire si facem cunoscut prin cuprinsul (scrisorii) de fata tuturor ca noi atat de smerita rugaminte staruitoare a credinciosului nostru parinte in Hristors, domnul Gabriel, episcopul Bisericii Albei Transilvane, prezentata de el majestatii noastre, tocmai de aceea, cat si pentru inlesnirea si folosul targului numit Zalau, asezat in comitatul Solnocul de Mijloc si al locuitorilor acestuia, am hotarat sa incuviiintam cu milostivire si sa harazim prin puterea (scrisorii) de fata si am incuviintat si harazit sa se tina targuri libere sau targuri anuale de fiecare sarbatoare…indestulatoare in fiecare an cu toate acele libertati si prerogative cu care tin targurile anuale orasele noastre libere sau satele noastre, totusi fara prejudiciul targurilor sau targurilor anuale libere ale altora.
De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: "Ziloc" in 1220, "Oppidum Zilah" in 1473, "Zila" in 1601, iar in secolul XIX "Zilahu" si "Zalahu", ori a cunoscut si forme de toponimie germana: "Waltenberg" si "Zillenmarkt". Interese politice si economice au determinat trecerea orasului cand sub jurisdictia regilor Ungariei, cand a principilor Transilvaniei. La sfarsitul secolului al XVI-lea orasul apartinea Transilvaniei si avea o conducere administrativa autonoma, alcatuita din 33 de senatori alesi, dintre care unul era primar. In acea perioada, in anul 1601, dupa victoria de la Guruslau a lui Mihai Viteazul, orasul Zalau era pe drumul emanciparii economice, bucurandu-se de propriile reguli administrative, legislative, fiscale si militare, precum si de o autonomie reala care oferea libertati cetatenilor. Cu toate acestea, abia la inceputul secolului al XVII-lea avem consemnate ocupatiile locuitorilor orasului: curelari, olari, rotari, pantofari, macelari, croitori, fierari, dulgheri, palariei si nu in ultimul rand armurieri.
De-a lungul Evului Mediu, Zalau a avut statutul de resedinte de comitat, iar in epoca moderna s-a inscris in randul oraselor transilvane care s-au remarcat printr-o prestatie economica manufacturiera si prin una culturala de substanta. Din 1968 a devenit resedinta judetului Salaj, iar in 1979 dobandeste rangul de municipiu.
Suprafata agricola este de 4 907 ha, din care 1 855 ha teren arabil, 773 ha livezi, 135 ha vii, 1680 pasuni si 464 ha fanete.
ASISTENTA MEDICALA
In municipiul Zalau functioneaza trei spitale in sectorul public cu 1 025 paturi, un altul in sistem privat; trei dispensare policlinice din care unul in sistem privat, un dispensar policlinic stomatologic, 33 cabinete medicale in sistem privat, 21 cabinete stomatologice in sistem privat, doua laboratoare medicale private, opt laboratoare stomatologice, 15 farmacii si doua crese. Numarul de medici care deservesc aceste unitati sanitare este de peste 160, numarul farmacistilor este de 38, iar numarul cadrelor medii sanitare din sectorul public se ridica la 684.
Invatamanatul se desfasoara in unitati scolare preuniversitare si universitare cu o baza materiala adecvata inscrisa intr-un parcurs accelerat de modernizare. Astfel putem mentiona:
16 gradinite
10 scoli generale
6 licee
6 scoli profesionale
3 scoli post liceale
3 colegii: Colegiul National "Silvania", Universitate Babes Bolyai Cluj-Napoca – Colegiul Universitar Zalau.
1 universitate comunitara privata, "Universitatea de Vest Vasile Goldis" – filiala Salaj.
Luand in considerare toate nivelurile de invatamant, numarul de elevi si studenti din ciclul preuniversitar, vocational si post liceal se ridica la peste 21 000, numarul de studenti care studiaza in Zalau la aproximativ 800, iar numarul cadrelor didactice la aproximativ 1 280.
Activitatile culturale se desfasoara in: Casa de Cultura a Sindicatelor si Casa de Cultura Municipala, Biblioteca Judeteana "Ionita Scipione Badescu" ce detine peste 160 000 de volume, Muzeul Judetean de Istorie si Arta, Galeria de Arta "Ioan Sima", precum si un cinematograf. Municipiul Zalau se poate mandri cu Biblioteca Documentara, creata in cadrul Colegiului Reformat incepand cu anul 1646. Astazi, biblioteca are peste 40 000 de volume, din care cea mai mare parte este carte rara sau unicat.
Dintre autori putem mentiona pe cei antici: Homer, Platon, Aristotel, Plutarh, Dionysus din Halicarnas, Ptolemeu si Plinius Secundus, iar din randul celor moderni se remarca: Erasmus din Rotterdam, Calvin, Descartes, precum si alti umanisti ai vremii. Cercetari de ultima ora au scos la iveala sapte unicate olandeze, lucrari apartinand secolelor XVII si XVIII.
Spatiul cultural al municipiului este reprezentat prestigios de Corurile Cameratta Acadaemica Porolissensis, Gloria Dei, Tara Silvaniei – ansamblul folcloric al Casei de Cultura a Sindicatelor -, ansamblul folcloric profesionist "Porolissum", ansamblul folcloric de tineret "Columna" si cel al copiilor "Mugur-Mugurel". Aflate sub patronajul generos si atent al Primariei Municipiului Zalau, ansamblurile folclorice profesioniste "Porolissum" si cel al copiilor "Columna" au reusit sa ridice folclorul romanesc si cel salajean la cotele inaltei performante artistice, devenind prezente de recunoscuta notorietate la nivel national si international. Presa este reprezentata prin cotidianele: "Graiul Sãlajului", "Sãlaj Orizont", "Transilvania Jurnal", "Magazin Sãlajean", "Szilagysag" – publicatie de limba maghiara -, revista lunara de cultura "Limes. Mai amintim "Astral" cablu TV, patru posturi de radio: "Transilvania LBM", "Unison", "Radio Vest" si "Radio 1".
Structura populatiei pe religii, rezultata din declaratiile la recensamantul din anul 1992, era urmatoarea: 72% din populatie s-a declarat de religie ortodoxa, 17,3% de religie reformata, 2,7% greco-catolici, 2,1% romano-catolici si 4,5% alte culte religioase, pondere mai mare inregistrand baptistii si penticoslalii. Biserici ortodoxe in municipiul Zalau si localitatile subordonate administrativ, Ortelec si Stana, sunt in numar de 6, amintim Catedrala Ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului", Biserica Ortodoxa "Sfanta Treime", Biserica Ortodoxa "Sfanta Vineri", si Biserica Ortodoxa "Sfantul Stefan". Celelalte culte surori sunt reprezentate de doua biserici greco-catolice, dintre care amintim Biserica Romana Unita cu Roma "Sfanta Familia", doua biserici reformate, o biserica romano-catolica, trei biserici baptiste, doua penticostale si una adventista.
In luna iulie 2000 populatia permananata a municipiului Zalau era de 70 015 locuitori.
Componenta etnica a populatiei, la recensamantul din 1992, a fost dupa cum urmeaza: romani 78,9%, maghiari 19,93%, germani 0,13%, romi 0,92%, slovaci 0,05%, alte nationalitati 0,07%.
Prima consemnare scrisa cu privire la Zalau o gasim in "Gesta Hungarorum", numita si Cronica lui Anonimus – notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei – lucrare aparuta in cea de-a doua jumatate a secolului al IX-lea. Din relatarile cronicarului, rezulta existenta unei populatii romanesti numeroase in aceasta zona. Se poate afirma ca Zalaul exista ca asezare omeneasca inca din jurul anului 900, dar prima atestare documentara apare doar la 1200.
La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei si Boemiei, declara pentru prima data Zalaul oras-targ, "Oppidum Zilah", privilegiu care scotea orasul de sub dominatia comitatului acordand dreptul de comert liber cu toata tara, oferindu-i independenta economica intr-o vreme cand bunul plac al nobilului, dar si al suveranului, erau singurele criterii de impartire a dreptatii si de conducere a statului.
Din porunca domnului rege, Noi Matia, regele Ungariei, Boemiei, dam de stire si facem cunoscut prin cuprinsul (scrisorii) de fata tuturor ca noi atat de smerita rugaminte staruitoare a credinciosului nostru parinte in Hristors, domnul Gabriel, episcopul Bisericii Albei Transilvane, prezentata de el majestatii noastre, tocmai de aceea, cat si pentru inlesnirea si folosul targului numit Zalau, asezat in comitatul Solnocul de Mijloc si al locuitorilor acestuia, am hotarat sa incuviiintam cu milostivire si sa harazim prin puterea (scrisorii) de fata si am incuviintat si harazit sa se tina targuri libere sau targuri anuale de fiecare sarbatoare…indestulatoare in fiecare an cu toate acele libertati si prerogative cu care tin targurile anuale orasele noastre libere sau satele noastre, totusi fara prejudiciul targurilor sau targurilor anuale libere ale altora.
De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: "Ziloc" in 1220, "Oppidum Zilah" in 1473, "Zila" in 1601, iar in secolul XIX "Zilahu" si "Zalahu", ori a cunoscut si forme de toponimie germana: "Waltenberg" si "Zillenmarkt". Interese politice si economice au determinat trecerea orasului cand sub jurisdictia regilor Ungariei, cand a principilor Transilvaniei. La sfarsitul secolului al XVI-lea orasul apartinea Transilvaniei si avea o conducere administrativa autonoma, alcatuita din 33 de senatori alesi, dintre care unul era primar. In acea perioada, in anul 1601, dupa victoria de la Guruslau a lui Mihai Viteazul, orasul Zalau era pe drumul emanciparii economice, bucurandu-se de propriile reguli administrative, legislative, fiscale si militare, precum si de o autonomie reala care oferea libertati cetatenilor. Cu toate acestea, abia la inceputul secolului al XVII-lea avem consemnate ocupatiile locuitorilor orasului: curelari, olari, rotari, pantofari, macelari, croitori, fierari, dulgheri, palariei si nu in ultimul rand armurieri.
De-a lungul Evului Mediu, Zalau a avut statutul de resedinte de comitat, iar in epoca moderna s-a inscris in randul oraselor transilvane care s-au remarcat printr-o prestatie economica manufacturiera si prin una culturala de substanta. Din 1968 a devenit resedinta judetului Salaj, iar in 1979 dobandeste rangul de municipiu.
Dezvoltarea unei afaceri in Romania
Proceduri
In general, nu este necesara nici o autorizatie legala speciala pentru infiintarea unei afaceri in Romania. Totusi, pentru anumite activitati industriale specifice, uneori este solicitata o autorizare prealabila, eliberata de autoritatile de profil din domeniul respectiv. Procedura generala de infiintare presupune indeplinirea anumitor formalitati legale: obtinerea unei decizii judecatoresti, inregistrare la Registrul Comertului si la Autoritatile Fiscale.
Tipuri de societati comerciale in Romania
O persoana fizica sau juridica poate face investitii in Romania sub o varietate de forme legale (Ordonanta de urgenta 92/1997 modificata).
In concordanta cu practica si legislatia internationala, legea romana a societatilor comerciale a adoptat sediul societatii drept criteriu pentru determinarea nationalitatii societatii comerciale. Potrivit acestui criteriu societatile comerciale cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane.
Dupa modul de organizare al structurii interne societatile comerciale, se clasifica astfel:
A.Societati comerciale romanesti:
A1. Societati cu raspundere limitata (SRL)
O societate cu raspundere limitata poate avea intre 1 si 50 asociati si trebuie sa aiba un capital social de minimum 2.000.000 lei (valoarea minima a unei parti este de 100.000 lei)
A2. Societati pe Actiuni (SA)
O societate pe actiuni este o intreprindere cu raspundere limitata, care presupune un minim de 5 actionari. Nu exista limita maxima pentru numarul de actionari. Capitalul social minim admisibil este de 25.000.000 lei. Capitalul varsat trebuie sa fie de cel putin 30% din capitalul subscris (100% pentru contributii in natura). Capitalul social este impartit in actiuni liber transferabile si compania poate emite obligatiuni pentru o suma ce nu poate depasi trei patrimi din capitalul varsat si existent.
A3. Parteneriate
Parteneriatul este o forma de asociere folosita adesea in Romania. Exista trei forme de parteneriat:
Societatea in nume colectiv
Societatea in comandita simpla
Societatea in comandita pe actiuni
Asociatii din societatea in nume colectiv raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile societatii. In cazul societatilor in comandita simpla sau pe actiuni asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar, iar asociatii comanditari numai in limita aportului lor.
Capitalul social minim admisibil in cazul societatii in comandita pe actiuni este de 25,000,000 lei.
B. Societatile comerciale straine
Societatile comerciale straine pot infiinta in Romania, cu respectarea legii romane, filiale, precum si sucursale, agentii, reprezentante sau alte sedii secundare.
B1. Filiale – sunt societati comerciale cu personalitate juridica, constituite de societatea mama care detine majoritatea capitalului lor. Filialele se constituie intr-una din formele de societate reglementate de lege si au regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit.
B2. Sucursale – sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale unei societatii comerciale. Aceasta subunitate dispune de o anumita autonomie, in limitele stabilite de societatea mama.
Regimul juridic al sucursalei se aplica oricarui alt sediu secundar, indiferent de denumirea lui (agentie, reprezentanta etc.), caruia societatea care il infiinteaza ii atribuie statut de sucursala.
Dupa provenienta capitalului lor social, societatile comerciale pot fi:
1. societati comerciale cu capital privat;
societati comerciale cu capital integral romanesc;
societati comerciale cu capital romanesc si strain;
societati comerciale cu capital integral strain;
2. societati comerciale cu capital de stat;
3. societati comerciale cu capital mixt, privat si de stat.
Concluzii
România, campioana speranțelor la investiții străine
Calculele arată că potențialul de investiții străine al țării noastre este, de departe, cel mai puțin exploatat de companiile multinaționale care operează în zona central-est-europeană
Cu un stoc de investiții străine de numai 9 miliarde dolari, România și-a materializat doar o treime din potențialul actual. In 2010, ea ar putea avea un volum triplu de investiții străine. În 1990, companiile străine erau, practic, ca și inexistente în Europa Centrală și de Est (ECE). De la 3,5 miliarde dolari, în acel moment, stocul investițiilor străine directe (ISD) în zona celor zece țări care se pregătesc să intre în UE (fie in 2004, fie în 2007, deci inclusiv România) a crescut la 135 miliarde dolari, la finele anului trecut. Ca pondere în PIB, de unde reprezentau doar 2% în 1990, ISD au ajuns azi la 32%, pe ansamblul zonei, ceea ce ilustrează o creștere explozivă, peste performanțele celor mai dinamice economii emergente din lume. În aceeași privință și pe același interval, ISD au crescut de la 11% la 36% în Asia de Sud-Est (inclusiv China), de la 13% la 31% pe ansamblul țărilor în curs de dezvoltare și de la 4% la 11%, în economia globală. Ca efect direct, comerțul exterior al țărilor din ECE s-a multiplicat (de circa zece ori, de pildă, pe relația cu UE, în aceeași perioadă). În structura schimburilor economice, o dinamică accentuată au înregistrat patru domenii: echipamente, automobile, electronică și aparatură electrică. Deloc întâmplător, multinaționalele au o reprezentare covârșitoare în exporturile acestor sectoare: 90% pentru automobile și 60% pentru aparatura electrică, în cazul Cehiei, Ungariei și Poloniei. Proiecțiile arată creșteri ale acestor cifre și pentru anii care vin. Distribuția geografică a ISD este însă vădit neuniformă, în avantajul categoric al țărilor din Europa Centrală: Polonia (care a atras, ea singură 30% din ISD ale zonei), Cehia, Slovacia, Ungaria. Același raport al ISD față de PIB, calculat de data această pe locuitor, evidențiază o densitate înaltă a investițiilor străine în Letonia (38%), Ungaria (42%), Estonia și Slovacia (câte 43%) și Cehia (57%). În economiile aflate însă foarte aproape de pragul saturației cu ISD, multinaționalele pot spera, pentru următorii ani, să-și majoreze vânzările mai curând ca rezultat al creșterii economice decât ca urmare a noi influxuri de capital.
Dr. Florin Bonciu
Recomandari ale Consiliului Investitorilor Straini pentru atragerea de investitii
La 30 septembrie anul trecut (2004), Consiliul Investitorilor Straini din Romania (Foreign Investemnent Council – CSI) propunea un set de masuri pentru cresterea investitiilor straine in Romania.
. Un mediu de afaceri echitabil si aplicarea legii
Colectarea fara diferentieri a impozitelor atat pentru companiile private, cat si pentru cele de stat
Guvernul sa isi continue politica de transparenta lansata in 2003 prin publicarea pe Internet si actualizarea regulata a listei companiilor cu datorii semnificative catre bugetul de stat
Guvernul sa elaboreze si sa publice un plan detaliat si agresic pentru reducerea in mod semnificativ a arieratelor la buget
Sa fie lichidata orice companie cu arierate neachitate catre buget mai vechi de 36 de luni
Transparenta in aplicarea regulilor cu privire la scutirea de impozite si supraveghere consecventa facute de catre Consiliul Concurentei
Deciziile de acordare de ajutoare de stat sa fie facute publice pe Internet
Legile actuale cu privire la faliment sa fie aplicate
Alte recomandari FIC:
Propunerile legilsative sa fie afisate pe Internet si publicate intr-o noua sectiune a Monitorului Oficial.
Sa creasca independenta Consiliului Concurentei fata de presiunile politice. Sursa: FIC
Cine este FIC
FIC are 85 de membri,ale caror investitii cumulate depasesc 5,9 miliarde Euro, doua treimi din totalul investitiilor straine din Romania. Obiectivul principal al FIC este promovarea dialogului dintre factorii de decizie si investitori, in vederea imbunatatirii mediului de afaceri si a sprijinirii procesului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
1. Flexibilitatea fortei de munca
Noul Cod al muncii este un act normativ cuprinzator cu un impact semnificativ asupra tuturor companiilor din Romania. Totusi, anumite clauze din Codul muncii sunt restrictive si nu sunt adecvate companiilor care functioneaza dupa principiile economiei de piata.
Din cele 300 de articole ale Codului Muncii, FIC considera ca sase probleme ar trebui rezolvate cu prioritate:
eliminarea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, prevazut pentru cazurile cand societatea intra in faliment
saptamana de lucru de 48 de ore: limitarea saptamanii de lucru la 48 de ore nu este practica in multe domenii de activitate, considera FIC. Recomandarea FIC, in concordanta cu prevederile Directivei UE nr. 93/104/CE este ca angajatilor sa li se permita sa munceasca maximum 48 de ore pe saptamana ca medie calculata pe durata unui an calendaristic.
Angajarea si concedierea salariatilor
FIC recomanda ca procedurile referitoare la concedierea salariatilor incompetenti sa fie reduse si simplificate, conform cu practicile europene.
Conflictul de interese la nivelul angajatilor: Cerinta de a plati o prima salariatilor care nu sunt de acord cu "clauza de non-concurenta" nu se regaseste in economiile de piata. FIC recomanda ca cerinta referitoare la faptul ca un angajator sa plateasca salarii suplimentare pentru loialitatea unui salariat sa fie eliminata.
Rolul sindicatelor si normele de munca: FIC recomanda ca cerinta de a stabili norme de munca sa fie liminata
Formarea profesionala: Instruirea nu ar trebui sa sa aiba loc ca urmare a unei obligatii legale, ci pentru a imbunatati abilitatile angajatilor in vederea dezvoltarii companiei. FIC recomanda ca fiecare companie cu mai mult de 100 de angajati sa intocmeasca un raport anual referitor la formarea profesionala oferita personalului propriu
Rezumat
Combinând doua metode de evaluare a potențialului investițional – cea care ia drept bază datele macroeconomice și cea care pornește de la cifrele de afaceri ale multinaționalelor – Camera de Comerț ăi Industrie din Paris a identificat trei categorii de țări în zona central-est-europeană :
Duetul central-european, reprezentat de Cehia și Ungaria, care au absorbit un volum mai mare de ISD decât capacitatea nominala a economiilor lor, ca urmare a ritmului foarte rapid al reformelor.
Polonia, aflată intr-o situație similară, multinaționalele care operează acolo, cu excepția celor americane, având deja investiții peste limitele teoretice ale economiei locale.
Slovacia, România și Bulgaria, care sunt creditate cu o creștere semnificativă în totalul investițiilor străine ce vor fi atrase în zonă.
Într-o proiecție în care argumentele macroeconomice prevalează, România tinde să devină chiar mai atractivă decât Ungaria sau Cehia. Nu la fel de optimistă este însă evaluarea potențialului investițional al României pe baza variabilelor care exprimă interesul multinaționalelor. Acestea par să fie descurajate de ritmul foarte lent în care țara noastră, ca și Bulgaria, parcurge distanța care o separă de UE. Dacă în privința volumului investițiile străine atrase România nu stă în acest moment prea strălucit, previziunile optimiste își găsesc o primă confirmare în numărul proiectelor care își află materializare în țara noastră. Din totalul celor 1.895 de proiecte de investiții, câte au fost inventariate în Europa în cursul anului trecut, României îi revine o cota de circa 3%, adică tot atâtea câte au atras Polonia sau Irlanda. Bulgaria, la rându-i, a acumulat ceva mai puțin de 2% din aceste proiecte, ceea ce o situează imediat după Austria, Turcia și Portugalia. Potrivit analiștilor europeni, aceste tendințe se vor menține în anii următori, inclusiv prin angajamente mai consistente ale investitorilor străini în România și Bulgaria. În cazul nostru, dovadă stau planurile unor producători importanți de componente auto din Germania, Italia, SUA, Japonia si Franta, precum și ale lanțurilor comerciale Metro, Carrefour, Auchan si Marionnaud.
Folosind datele OECD privind cifrele de afaceri ale multinaționalelor din 24 de țări care operează în economiile europene (vestice și estice), Camera de Comerț și Industrie din Paris a calculat potențialul de afaceri pentru acestea din urmă, la nivelul anului 2000. Rezultatele relevă că, pentru firmele americane, România și Ungaria sunt locații la fel de avantajoase ca și Irlanda ori Olanda.
De asemenea, pentru companiile europene, zona central-estică este, prin dimensiunea piețelor, mai atractivă decât Japonia (dezavantajată de distanță) și decât țările scandinave (date fiind costurile salariale). În ce privește România, situată pe locurile 7-8 în ierarhia țărilor-gazdă europene, ea ar trebui să fie, cu foarte puține excepții, locația preferată de multinaționale în zona noastră:
multinaționalele din SUA care operează în România ar fi putut totaliza in 2000 o cifră de afaceri de circa 22 miliarde dolari (cu mult peste nivelul tuturor celorlalte tari din zona);
Cele germane, peste 5 miliarde dolari (jumătate din volumul realizat în Polonia, dar tot atât cât se rulează în Olanda și Cehia);
cele franceze, aproape 2,5 miliarde dolari (asemenea Olandei și doar cu puțin sub cifra Poloniei);
cele italiene, aproape un miliard de dolari (de peste doua ori mai puțin decât realizează în Polonia și Marea Britanie, dar mai mult decât dublu față de Cehia, Ungaria etc.).
Un studiu OECD indică una dintre căile transformării potențialului local de afaceri în realitate: ridicarea tuturor obstacolelor care stau în fața investițiilor străine creează un potențial dublu de absorbție. Cel mai amplu efect îl are renunțarea la restricțiile aplicate acționariatului străin, ceea ce generează o creștere cu 78% a stocului de investiții.
Topul investiților străine/cap locuitor
Sursa: BERD, Raportul privind țările în tranziție, citat de FIC
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: . Evolutia Si Perspectivele Investitiilor Straine In Judetul Salaj (ID: 134630)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.