Evolutia Si Perspectiva Utilizarii Cardurilor Tipuri de Carduri Utilizate de Bancile Comerciale
CUPRINS
CAPITOLUL I. Apariția, evoluția și avantajele utilizării cardurilor
1.1. Premisele apariției și dezvoltării cardurilor de către
societățile bancare……………………………………………………………………..4
1.2. Cartela fizică. Dimensiuni. Materiale folosite…………………..7
1.3. Avantajele utilizării cardului……………………………………..8
1.3.1. Din punctul de vedere al deținătorilor de carduri………8
1.3.2. Din punctul de vedere al comercianților………………..9
1.3.3. Din punctul de vedere al băncilor……………………..10
1.4. Sisteme mondiale majore care asigură promovarea și
globalizarea plăților prin carduri……………………………………11
1.4.1. Visa International………………………………………12
1.4.2. Europay International………………………………….15
1.4.3. American Express……………………………………..17
1.4.4. Diners Club International………………………… …..19
CAPITOLUL II. Tipuri de carduri și caracteristicile tehnologice
ale acestora
2.1. Caracteristicile tehnologice ale cardurilor……………………. .22
2.2. Tipuri de carduri în raport cu funcțiile specifice pe care
le îndeplinesc………………………………………………………..23
2.3. Tipuri de carduri în funcție de calitatea emitentului……………25
2.3.1. Carduri emise de bănci…………………………………25
2.3.2. Carduri emise de comercianți………………………….28
2.3.3. Carduri emise de alte instituții și organizații…………..30
2.4. Tipuri de carduri emise de instituții și organizații internaționale.32
2.4.1. Carduri emise de Visa …………………………………32
2.4.1.1. Cardul de debit ”Visa Classic”………………..32
2.4.1.2. Cardul de credit ”Visa Classic”……………….33
2.4.1.3. Cardul de tip ”Visa Business”…………………33
2.4.1.4. Cardul de tip ”Gold Card/Premier”……………34
2.4.1.5. Cardul de tip ”Electron Card”…………………34
2.4.1.6. Cardul de tip ”Visa Cash”……………………. 35
2.4.1.7. Cardul de tip ”Afinity Card”………… ……….37
2.4.2. Carduri emise de Europay International……………….37
2.4.2.1. Eurocard/Mastercard Classic Card……………37
2.4.2.2. Cirrus………………………………………….37
2.4.2.3. Eurocard ATM………………………………..37
2.4.2.4. Edc…………………………………………….37
2.4.2.5. Maestro……………………………………….37
2.4.2.6. Europay Clip………………………………….38
2.4.3. Carduri emise de American Express…………………..41
2.4.3.1. Cardul ”Business Card” American Express….41
2.4.3.2. Cardul ”Gold Card” American Express………41
2.4.3.3. Cardul ”Classic Card” American Express……41
CAPITOLUL III. Operațiuni privind utilizarea unui card la Banc Post
3.1. Prezentare Banc Post……………………………………………42
3.2. Operatiuni cu carduri…………………………………………..43
3.2.1. Emiterea cardurilor…………………………………44
3.2.2. Acceptarea cardurilor………………………….…. 45
3.3. Principalele tipuri de carduri folosite de Banc Post……….…. 46
CAPITOLUL IV. Perspectivele si obiectivele privind dezvoltarea pietei de carduri in Romania in etapele viitoare
4.1. Perspectivele tranzacțiilor cu carduri în România……………57
4.2. Obiective privind dezvoltarea pieței bancare de
carduri în România………………………………………………..58
Concluzii……………………………………………………………..61
Bibliografie…………………………………………………………. 62
=== carduri bancare ===
CUPRINS
CAPITOLUL I. Apariția, evoluția și avantajele utilizării cardurilor
1.1. Premisele apariției și dezvoltării cardurilor de către
societățile bancare……………………………………………………………………..4
1.2. Cartela fizică. Dimensiuni. Materiale folosite…………………..7
1.3. Avantajele utilizării cardului……………………………………..8
1.3.1. Din punctul de vedere al deținătorilor de carduri………8
1.3.2. Din punctul de vedere al comercianților………………..9
1.3.3. Din punctul de vedere al băncilor……………………..10
1.4. Sisteme mondiale majore care asigură promovarea și
globalizarea plăților prin carduri……………………………………11
1.4.1. Visa International………………………………………12
1.4.2. Europay International………………………………….15
1.4.3. American Express……………………………………..17
1.4.4. Diners Club International………………………… …..19
CAPITOLUL II. Tipuri de carduri și caracteristicile tehnologice
ale acestora
2.1. Caracteristicile tehnologice ale cardurilor……………………. .22
2.2. Tipuri de carduri în raport cu funcțiile specifice pe care
le îndeplinesc………………………………………………………..23
2.3. Tipuri de carduri în funcție de calitatea emitentului……………25
2.3.1. Carduri emise de bănci…………………………………25
2.3.2. Carduri emise de comercianți………………………….28
2.3.3. Carduri emise de alte instituții și organizații…………..30
2.4. Tipuri de carduri emise de instituții și organizații internaționale.32
2.4.1. Carduri emise de Visa …………………………………32
2.4.1.1. Cardul de debit ”Visa Classic”………………..32
2.4.1.2. Cardul de credit ”Visa Classic”……………….33
2.4.1.3. Cardul de tip ”Visa Business”…………………33
2.4.1.4. Cardul de tip ”Gold Card/Premier”……………34
2.4.1.5. Cardul de tip ”Electron Card”…………………34
2.4.1.6. Cardul de tip ”Visa Cash”……………………. 35
2.4.1.7. Cardul de tip ”Afinity Card”………… ……….37
2.4.2. Carduri emise de Europay International……………….37
2.4.2.1. Eurocard/Mastercard Classic Card……………37
2.4.2.2. Cirrus………………………………………….37
2.4.2.3. Eurocard ATM………………………………..37
2.4.2.4. Edc…………………………………………….37
2.4.2.5. Maestro……………………………………….37
2.4.2.6. Europay Clip………………………………….38
2.4.3. Carduri emise de American Express…………………..41
2.4.3.1. Cardul ”Business Card” American Express….41
2.4.3.2. Cardul ”Gold Card” American Express………41
2.4.3.3. Cardul ”Classic Card” American Express……41
CAPITOLUL III. Operațiuni privind utilizarea unui card la Banc Post
3.1. Prezentare Banc Post……………………………………………42
3.2. Operatiuni cu carduri…………………………………………..43
3.2.1. Emiterea cardurilor…………………………………44
3.2.2. Acceptarea cardurilor………………………….…. 45
3.3. Principalele tipuri de carduri folosite de Banc Post……….…. 46
CAPITOLUL IV. Perspectivele si obiectivele privind dezvoltarea pietei de carduri in Romania in etapele viitoare
4.1. Perspectivele tranzacțiilor cu carduri în România……………57
4.2. Obiective privind dezvoltarea pieței bancare de
carduri în România………………………………………………..58
Concluzii……………………………………………………………..61
Bibliografie…………………………………………………………. 62
CAPITOLUL I
Apariția, evoluția și avantajele utilizării cardurilor
1.1. Premisele apariției și dezvoltării cardurilor de către societățile bancare
Premisele operațiunilor bancare apar cu 2000 de ani î.e.n. în Mesopotamia , dezvoltarea acestora impunând și apariția unor reglementări. Astfel Hammurabi , regele Babilonului între 1955-1913 î.e.n. a întocmit un cod ce stabilea dobânzile și condiționa acordarea de împrumuturi de controlul prealabil al funcționarilor regali.
Adevărata naștere a băncilor este legată de apariția monedei bătute (secolul al VII-lea î.e.n. favorizată de dezvoltarea comerțului. O serie de popoare civilizate din antichitate precum asirienii, fenicienii, egiptenii iar mai târziu grecii și romanii efectuau schimbul de monede confecționate din metale prețioase.
Acordarea împrumuturilor se baza pe existența unor „depozite” administrate de temple care de-a lungul secolelor acumulează bogații imense. Templele fructificau depozitele primite acordând credite cu dobânzi foarte mari, iar în caz de nerambursare îi urmăreau pe cei răi platnici confiscându-le bunurile imobile.
Scrierea a permis dezvoltarea unei funcții importante și anume „ținerea conturilor clienților. Tot atunci se efectuează primele operațiuni prin viramente dintr-un cont în altul.
Renașterea activității economice și implicit a comerțului în secolele XI-XV a impulsionat și activitatea bancară, favorizând evoluția tehnicilor bancare. Remarcabilă este apariția cambiei in secolul al XIV-lea, inițial aceasta având doar rol de reglementare internațională, nu și de credit.
Dezvoltarea spectaculoasă a băncilor începând cu secolul al XX-lea a avut la bază, în primul rând, evoluția mijloacelor de plată: treptat locul monedei metalice a fost preluat de moneda fiduciară, care cu timpul a fost și ea înlocuită de moneda scripturală, iar în al doilea rând evoluția instrumentelor de plată precum : ordinul de plată, cecul și cardurile de plată. Acestea din urma având o evoluție uimitoare mai ales în a doua jumătate a secolului XX.
Prezentarea foarte precisă a originii cardurilor se constituie într-o misiune foarte dificilă. Totuși este unanim acceptat că S.U.A. a fost leagănul apariției lor.
Anul 1914 reprezintă data de naștere a primului card, ca simbol al unei relații intre o entitate comercială și un client. În acel an GENERAL PETROLEUM CORPORATION OF CALIFORNIA emite un card de credit pentru funcționarii săi și câțiva clienți selecționați cu grijă. Cardul emis se prezenta sub forma unei plăcuțe metalice pe care erau înregistrate informații referitoare la fiecare client ce dispunea de o linie de credit.
În același an (1914) WESTERN UNION a înmatriculat o astfel de plăcuță metalică clientelei sale celei mai fidele, iar în 1915 compania TELEGRAFICA emitea plăcuțe destinate să-i identifice pe principalii săi clienți și să autentifice telegramele lor. În anii următori mai multe companii aeriene și magazine și-au lansat propriile lor carduri.
În anul 1947 Flatbush National Bank și-a lansat propriul card limitat la proprii clienți.
Cardurile pentru tranzacții financiare, convenționale, din plastic, au apărut masiv începând cu anul 1950.Ele au fost introduse de liniile aeriene, de bănci și în turism și se prezentau sub forma unor cartele ce aveau ștanțate în relief o serie de caractere. Cardurile erau utilizate cu ajutorul unui dispozitiv mecanic, numit zip-zap sau imprinter, pentru a imprima pe un formular de hârtie numele emitentului cartelei și numărul de cont al clientului.
În anul 1953 aproape 100 de bănci în special de dimensiuni mici, au emis carduri convinse fiind că prin comisioanele încasate vor avea o sursă de profit. Ulterior, multe dintre aceste bănci au abandonat această idee care s-a dovedit puțin rentabilă din cauza volumului insuficient al tranzacțiilor.
În ciuda pierderilor însemnate și a costului ridicat al lansării, doua bănci au continuat să aplice sistemul folosirii cardurilor: CHASE MANHATTAN din New York și Bank of America în California. Aceasta din urmă a lansat în 1959 cardul Bank Americard devenit mai târziu cardul VISA .
Dezvoltarea internațională a cardului a avut la origine crearea în 1974 a unei organizații internaționale IBANCO care a adoptat în 1977 numele de Visa International MasterCard.
În 1969 numele de Master Charge a devenit MasterCard ca urmare a grupării a unui număr de șapte bănci sub numele de Interbank Card Association și a devenit , alături de Visa a doua mare societate de carduri bancare.
Reforma economiei românești după 1989 a vizat și sistemul bancar național, introducerea unor relații specifice în cadrul acestuia, fiind considerat vital datorită rolului pe care acesta îl are în cadrul economiei.
Reforma sistemului bancar românesc a avut mai multe coordonate, dintre care importante sunt următoarele:
a. organizarea sistemului bancar pe două nivele: model specific țărilor cu economie de piață, pe primul nivel situându-se banca centrală (Banca Națională a României), care coordonează întregul sistem și reglementează activitatea bancară, adică băncile comerciale care lucrează direct cu titularii de cont, prestând pentru aceștia diferite servicii și operațiuni bancare;
b. restructurarea băncilor existente până în 1990, paralel cu creșterea dimensiunilor sistemului bancar românesc ca urmare a înființării unor noi societăți bancare cu capital privat, de stat sau străin. Această direcție sau coordonată de reformă a sistemului bancar românesc a avut drept consecință, pe de-o parte, demonopolizarea sistemului bancar românesc, piața atât cât există împărțindu-se la un număr în creștere de agenți bancari, iar pe de altă parte o reducere corespunzătoare a rolului statului în activitatea bancară;
c. schimbarea radicală a rolului băncilor în societate în general și în economie în special. Băncile devin din centre care redistribuiesc în societate resursele în vederea înfăptuirii “planului național unic de dezvoltare economico-socială”, rol avut de aceste instituții în economia socialistă, adevărate computere care optimizează alocarea rațională a resurselor financiare ale societății, criteriile de eficiență economică fiind în permanență prezente în acest proces. Urmare a acestui aspect rolul creditului și al dobânzii cresc, acestea devenind adevărate pârghii economice în realizarea procesului de alocare eficientă a resurselor;
d. transformări semnificative la nivelul serviciilor și produselor oferite de băncile comerciale clientelei. Băncile comerciale românești și-au lărgit activele, plasamentele sub formă de credite sau titluri, și-au extins sursele din care își colectează fonduri, furnizorii de fonduri fiind atât firmele cât și populația. Această deschidere a băncilor către nevoile agenților economici a fost însoțită și de deschiderea societăților bancare către o serie de segmente de piață cum ar fi populația sau firmele private, care înainte de 1990 nu puteau avea relații cu băncile, fie ca urmare a unei superspecializări (populația avea relații de natură bancară numai cu CEC-ul), fie ca urmare a inexistenței acestei categorii de întreprinderi.
Unul din elementele de bază care se remarcă în cadrul băncilor comerciale este constituit de rolul special al băncilor in furnizarea serviciilor de plăți.
Instituțiile bancare sunt în măsură să furnizeze acest tip de servicii deoarece o componentă fundamentală a activității lor o constituie menținerea și operarea în evidența lor a conturilor de decontare ale persoanelor angajate în activitatea economică.
Cauzele pentru care agenții economici non-bancari preferă să accepte, ca mijloc de decontare, numai creanțe asupra băncilor comerciale sunt multiple:
în primul rând aceste creanțe sunt lichide, prin acestea înțelegându-se faptul că ele pot fi transferate aproape imediat, la întreaga lor valoare, în condițiile unei mai facile monitorizări a calității lor creditoare prin comparație cu calitatea creanțelor asupra instituțiilor non-bancare.
în al doilea rând, în legătură cu rolul fundamental al băncilor au fost create și dezvoltate mai multe tipuri de sisteme de protecție a economiei față de eventualele efecte adverse ale falimentului uneia dintre aceste instituții.
În cadrul categoriei sistemelor de protecție sunt incluse schemele de asigurare a depozitelor, supravegherea bancară precum și facilitățile de împrumutător de ultimă instanță aferente băncilor centrale.
3. în al treilea rând, băncile pot furniza în corelație cu serviciile de plăți standard și servicii de creditare care sprijină efectuarea transferurilor de fonduri.
Oferind astfel de servicii de creditare atât clienților lor, cât și una alteia, băncile intermediază descărcarea de obligațiile de plată chiar și în condițiile în care plătitorul nu dispune la scadență, în contul său, de disponibilitățile bănești necesare executării instrucțiunii de plată emisă de el.
Reforma sistemului bancar românesc s-a desfășurat și la nivelul operațiilor efectuate de băncile comerciale. Astfel, circuitul și decontarea plăților fără numerar din economie, decizia de creditare, introducerea moneticii moderne sunt doar câteva din operațiile bancare care au suferit restructurări evidente sau au fost adoptate de către societățile bancare românești. Aceste elemente au însemnătate deosebită pentru băncile românești. Astfel ele, pe de-o parte, presupun o consolidare a veniturilor băncilor, iar pe de altă parte, sunt cauze ce influențează dezvoltarea economiei românești.
1.2. Cartela fizică. Dimensiuni. Materiale folosite
„Suportul din plastic al noilor mijloace de plată electronice trebuie să răspundă unor caracteristici speciale:
Materialul –cardul trebuie să fie din PVC ,PVCA sau dintr-un material ce prezintă caracteristici de exploatare cel puțin echivalente cu poliesterul sau polietilena ;
Rezistență la deformare –suportul cardului trebuie să permită deformările (îndoiri și nu plieri) care se produc în cursul folosirii normale în cadrul unui dispozitiv de citire, sau de imprimare fără să prejudicieze funcționarea cardului;
Rigiditatea –o prea mare rigiditate ar face cardul impropriu pentru o folosire normală. ”
Grosimea cartelei s-a stabilit în funcție de echipamentele de imprimare folosite în industrie.
Materialul plastic din care este confecționată cartela trebuie să se înmoaie la temperatura de 50 grade Celsius. Acest lucru permite ca dispozitivul de ștanțare să creeze pe card caractere în relief.
„Dimensiunile cardurilor fac obiectul unei standardizări internaționale în acest domeniu (standardul ISO 2894) : formatul reținut este de 86 X 54 X 0,76 milimetri cu tolerante reduse.” Tehnologia folosită pentru aceste mijloace de plată electronice determină caracteristicile lor funcționale și de stocare precum și gradul de securitate oferit.
1.3. Avantajele utilizării cardului
Motivele pentru care cardul a cunoscut o dezvoltare fenomenala într-o perioadă atât de scurtă pot fi analizate din următoarele puncte de vedere:
din punctul de vedere al deținătorilor de carduri;
din punctul de vedere al comercianților;
din punctul de vedere al băncilor.
1.3.1. Deținătorii de carduri
La început ,instituțiile financiare emitente de credit-carduri s-au confruntat cu o problemă deosebit de importantă și anume aceea că nu știau ce segment de piață să abordeze cu prioritate în emiterea cardurilor:
-cel al comercianților -astfel încât deținătorii să poată utiliza cardul în cât mai multe locuri;
-cel al deținătorilor –astfel încât mai mulți comercianți să dorească să accepte cardurile.
Multe bănci au atacat ambele segmente în egală măsură dar s-a dovedit ulterior că tactica cea mai bună era atragerea comercianților în acceptarea cardurilor. Astfel, consumatorii (potențiali deținători de carduri) puteau observa din ce în ce mai multe locuri unde-și puteau folosi cardurile.
Tocmai ușurința în utilizare a asigurat succesul imediat al cardurilor. Băncile au promovat ideea ușurinței în utilizare atrăgând atenția asupra faptului că nu mai era nevoie ca deținătorii de carduri să poarte asupra lor sume însemnate de numerar, nu mai apăreau probleme ivite în utilizarea cecurilor, nu exista nici o dificultate în achiziționarea de bunuri și servicii, iar cardurile erau acceptate de foarte mulți comercianți. În plus, cardul bancar asigura obținerea instantanee de credite. Acest aspect este foarte convenabil pentru acei consumatori care nu dispun de sumele necesare sau nu doresc să achiziționeze anumite produse din fonduri proprii. Creditele obținute automat prin utilizarea cardului puteau fi rambursate într-o singura rată la scadența stabilită, sau în rate lunare flexibile. Pentru prima data în istoria bancară, clienții băncilor puteau obține credite fără să mai completeze cereri de credite chiar dacă se aflau în altă localitate.
Deținătorilor de carduri le convenea să utilizeze cardul deoarece obligația de a achita efectiv bunurile și serviciile achiziționate era amânată cu aproape o lună. Chiar dacă deținătorul de card ar fi avut disponibilitățile necesare achitării în întregime a soldului, extrasul de cont lunar era primit după efectuarea achizițiilor. Până în ziua de astăzi peste 70% din deținătorii de carduri nu plătesc în întregime soldul din conturile lor și utilizează creditul de tip ”revolving” .
Urmărirea efectuării plăților este simplificată. În momentul efectuării achiziției se înmâna deținătorului de card o chitanță. Când bancă trimitea extrasul de cont deținătorului de card atașa și chitanțele originale de la comerciant. Comparând cele două chitanțe se putea confirma suma datorată băncii. În prezent însă, toate tranzacțiile sunt tipărite pe extrasul de cont în ordine cronologică și chitanțele de la comerciant nu se mai trimit deținătorului de card de către bancă, ci se înmânează direct cu ocazia achiziției.
Pe scurt, deținătorii de carduri sunt atrași de :
-ușurința de utilizare a credit- cardurilor;
-faptul că pot obține credit imediat în cazurile în care aceștia nu doresc să-și utilizeze propriile fonduri;
-sumele cheltuite se pot urmări cu ușurință la sfârșitul lunii și astfel se poate verifica extrasul de cont trimis de bancă;
-numărul comercianților care acceptă cardurile este într-o continuă creștere.
1.3.2.Comercianții
Din punctul de vedere al comercianților cardurile reprezentau anumite avantaje și anume:
vânzările se puteau autoriza cu ușurință .Procedura a fost și este relativ simplă: dacă numărul de card nu apărea pe lista ”neagră” a comerciantului(lista cardurilor furate sau pierdute -listă care se afla la comerciant) și valoarea tranzacției se încadra sub limita de autorizare stabilită, atunci achiziția deținătorului de card era considerată validă. În cazul în care valoarea tranzacției depășea limita de autorizare admisa de bancă, comerciantul lua legătura telefonic cu centrul de autorizare al băncii pentru a valida tranzacția. Prin această procedură simplă comercianții nu erau supuși riscului inexistenței de fonduri sau a validității cardurilor. Comerciantul nu mai trebuia să urmărească direct rău platnicii; prin simpla aplicare a procedurii de mai sus comercianților li se plăteau sumele cuvenite de către bancă în momentul în care aceștia depuneau la banca chitanțele în original.
creșterea volumului vânzărilor comercianților. Băncile și asociațiile naționale emitente de carduri au cheltuit sume însemnate de bani pentru publicitatea și direcționarea posesorilor de carduri către puncte de vânzare ce afișau autocolante cu însemnele băncii (marca). Astfel, cu cât erau emise mai multe carduri cu atât erau mai frecventați mai mult acești comercianți. Odată cu creșterea numărului deținătorilor de carduri, comercianții au început să accepte mai multe mărci de carduri, contribuind astfel la creșterea volumului vânzărilor. Comercianții agreau cardurile și pentru faptul că deținătorii acestora făceau achiziții mult mai mari decât ar fi făcut în numerar.
gestionarea achizițiilor efectuate pe credit era aproape imposibilă pentru micii comercianți. Acest lucru se datora faptului că era foarte greu să se pună bazele unui sistem de vânzări pe credit de consum acordat de comercianți (marfă în rate), iar dacă acest lucru se realiza, gestionarea sa era foarte costisitoare pentru comerciant.
Orice comerciant care accepta carduri putea să vândă pe credit oricărui consumator care folosea carduri. Comerciantul nu trebuia să analizeze solvabilitatea clientului. Pentru faptul că această dilemă era rezolvată pentru comercianți soluția fiind cardul, foarte mulți comercianți au acceptat această soluție. Rezultatul imediat al acceptării cardurilor de către comercianți a fost sporirea volumului vânzărilor. Singurul aspect care i-a împiedicat pe unii comercianți să accepte carduri a fost plata comisionului bancar pentru serviciile oferite în momentul acceptării cardurilor, întrucât acest comision reprezenta un anumit procent din valoare achizițiilor.
1.3.3. Băncile
Și pentru băncile care ofereau carduri clienților lor existau anumite avantaje:
sporeau veniturile băncii din dobânzile plătite de deținătorii de carduri la creditele obținute. La început ceea ce atrăgea era linia de credit revolving asociată cardurilor. Prin linia de credit revolving clientul putea împrumuta din nou fără a fi nevoit să meargă la bancă pentru a completa o nouă cerere de împrumut. Atâta timp cât suma împrumutată nu depășea plafonul de creditare stabilit, adică suma totală în dolari pe care banca o punea la dispoziția clientului-deținătorul de card se putea împrumuta continuu și putea rambursa sumele la scadențe lunare. Veniturile băncilor sporeau cu dobânda încasată de la clienții care împrumutau banii și care îi rambursau în tranșe lunare la scadență plătind de asemenea o dobândă.
sporeau veniturile băncii din comisioanele plătite de comercianți. Comercianții plăteau comisioane băncii pentru prestarea serviciilor de prelucrare și decontare a tranzacțiilor cu carduri.
sporeau veniturile băncii din depozitele depuse de comercianți la bănci. Lista cu chitanțe a comerciantului era considerată drept un depozit. Deci, banii obținuți din achizițiile clienților cu ajutorul cardului generau noi depozite pentru bancă, iar aceste sume la rândul lor deveneau noi surse de creditare.
atragerea de noi clienți care nu trăiau în apropierea băncilor. În mod obișnuit oamenii alegeau banca unde își efectuau tranzacțiile în funcție de vecinătatea acesteia față de domiciliul sau locul lor de muncă. Prin apariția cardurilor poziția băncii față de client nu mai conta.
deținătorii de carduri erau potențiali clienți și pentru alte produse bancare. Deoarece acești noi clienți erau atrași și din zone geografice diferite, la care băncile nu ar fi avut acces în trecut, acestea au încercat să profite de extinderea pieței lor, stabilind cu acești clienți și altfel de relații decât cele create de carduri. Altfel spus, multe bănci au încercat cu această ocazie să ofere clienților și alte servicii și produse bancare.
Odată cu creșterea rapidă a numărului de carduri, băncile se străduiau să devină bănci comerciant. Avantajele combinate a posibilităților de atragere de noi venituri și de noi depozite au creat un mediu de competitivitate acerbă. Cu cât mai mulți comercianți acceptau cardurile, cu atât mai multe avantaje aveau deținătorii de carduri, iar creșterea numărului de carduri ducea la creșterea volumului vânzărilor comercianților.
1.4. Sisteme mondiale majore care asigură promovarea
și globalizarea plăților prin carduri
Printre sistemele mondiale majore care asigură cu succes globalizarea plăților prin carduri se pot aminti: VISA International, Europay International, American Expres, MasterCard International, Dinners Club (Belgia), JCB etc. Aceste sisteme mondiale sau regionale au asigurat, sub forma unor organizații non profit, generarea unui comportament de plăți ”uniform” excluzând orice barieră națională, monedă tradițională sau comportament financiar particular.
Indiferent de interesele regionale ale oligarhiilor financiare actuale, fără a denatura rolul sau importanța euromonedelor, a monedelor transnaționale sau global acceptabile, mărci precum VISA, MasterCard, Eurocard, American Expres, Dinners Club, realizează internaționalizarea neconvențională a plăților precum și uniformitatea comportamentală în domeniul fluxurilor de numerar sub forma unei monede unice –banul de plastic.
1.4.1. VISA INTERNATIONAL
VISA există în forma sa actuală de mai puțin de un sfert de secol. Sistemul care permite unui deținător de card din Cairo să efectueze, în doar câteva secunde, o tranzacție la un comerciant în Manila a devenit operațional în 1977. El a fost creat în momentul în care International Bank Americard Corporation (IBANCO) și-a schimbat numele în VISA card. Însă totul a început în 1958 când Bank Americard, o instituție financiară cu sediul în California, a creat propriul sistem de plată bazat pe card ca un răspuns la procesul de dezvoltare al rețelelor Diners Club și American Express.
Iată pașii parcurși de VISA de la înființare și până în prezent:
1958 – Bank of America cu sediul în San Francisco, California, emite BankAmericard. Având ca piață întregul stat californian, cardul este un succes încă de la început fiind primul produs de acest gen cu facilități de descoperit de cont de tip "revolving". Cardul permitea deținătorilor rambursarea în mai multe rate a sumelor trase cu plata unei taxe lunare aplicată la soldul din cont.
1966 – Bank of America extinde programul său de carduri bancare prin înființarea BankAmericard Service Corporation, companie ce permitea licențierea băncilor din afara statului California de a emite carduri clienților lor. Datorită faptului că s-a promovat o politică de împărțire a costurilor programelor de carduri bancare între diversele instituții financiare, la aceste programe s-au putut alătura și băncile mici de pe întreg teritoriul SUA..
1969 – Cele mai multe bănci regionale au trecut de la propriile programe de carduri fie la BankAmericard fie la Master Charge.
1970 – BankAmericard transferă controlul și proprietatea programului BankAmericard către băncile emitente de carduri, formând astfel National BankAmericard Inc. (NBI). În acest an, mai mult de 1.400 de bănci ofereau carduri de credit indiferent de tipul acestora, respectiv BankAmerica sau Master Charge.
1973 – NBI introduce primul sistem mondial de autorizare electronică a cardurilor intitulat BASE I. Sistemul permite reducerea timpului necesar autorizării tranzacției de la mai mult de cinci minute la mai puțin de un minut. În plus, autorizarea este de acum disponibilă 24 de ore din 24.
1974 – În vederea administrării programelor internaționale ale BankAmericard este înființată International Bankcard Company (IBANCO). Cardul a întâmpinat o anumită rezistență deoarece numele său era prea mult identificat cu Statele Unite și cu Bank of America. În același an a fost introdus "BASE II", primul sistem electronic de decontare și compensare. Sistemul permitea comercianților să transmită electronic autorizarea tranzacțiilor ceea ce a permis reducerea semnificativă atât a timpului cât și a birocrației.
1975 – NBI introduce la nivel național folosirea cardului pe baza unui cont de depozit, permițând astfel deținătorilor să nu mai fie nevoiți să plătească taxa pentru folosirea unei linii de credit.
1976 – BankAmericard își schimbă numele în VISA, o denumire mai simplă și mai ușor de reținut cu o anumită particularitate dată de faptul că pronunția este aceeași în aproape fiecare limbă. NBI este redenumit în VISA USA iar IBANCO devine VISA International.
1979 – VISA introduce primul terminal electronic la comerciant, așa numitul "point of sale" (POS), ceea ce contribuie la creșterea vitezei de tranzacționare. De asemenea, prin introducerea POS-urilor se deschide calea capturării electronice a datelor (Electronic Data Captures – EDC).
1982 – VISA emite primul premium card în vederea asigurării de noi tipuri de servicii pentru clienții de elită ("upscale customers").
1983 – VISA lansează prima rețea mondială de ATM-uri, asigurând deținătorilor de carduri posibilitatea de a retrage bani de la automate 24 de ore din 24, indiferent de locația aparatului. Prin acest pas se aduce o contribuție importantă la confortul afacerilor moderne și al călătoriilor turistice.
1984 – Dezvoltarea rapidă a industriei de plăți prin carduri de la mijlocul anilor '80 a condus și la o creștere exponențială a fraudelor pe card și a contrafacerilor. VISA deschide primul sistem computerizat de identificare a tranzacțiilor suspecte de la punctele de vânzare ale comercianților.
1985-1988 Are loc o dublare a volumului de vânzări pe carduri VISA.
1986 – La nivel mondial, VISA devine primul sistem de plată prin card care oferă posibilitatea decontărilor și compensărilor în diverse valute, punând la dispoziția instituțiilor financiare metode mai rapide de restituire a banilor și o eficiență crescută a tranzacțiilor internaționale. Rețeaua actuală a VISA este capabilă de a procesa tranzacții în 160 de valute diferite.
1987 – VISA creează prima rețea de procesare computerizată a tranzacțiilor cu carduri din China.
1988 – VISA lansează primul card bancar în Rusia.
1993 – VISA este prima companie care implementează o rețea tehnologică neurală ("neural network tehnologies") – în domeniul plăților – ce permite reducerea incidentelor de fraudare a cardurilor. Această soluție tehnică oferă băncilor membre VISA date precise și la timp în privința tranzacțiilor suspecte. Rețeaua neurală, ce are la bază instrumente de management al riscului, atenționează băncile astfel încât ele să-și poată informa clienții când un card este folosit de o altă persoană decât deținătorul ei legitim.
VISA pune în circulație primul card internațional de tip "pre-paid". Acest produs permite celor care călătoresc să își alimenteze contul de card într-o moneda și să facă plăți în altă monedă când se află în străinătate. VISA lansează primul smart card ce permite deținătorilor să acumuleze puncte în cadrul programelor de loialitate ale comercianților prin efectuarea de cumpărături pe cardurile de plată.
1995 – VISA este coautor la dezvoltarea specificațiilor EMV (Eurocard-Mastercard-VISA) ale industriei cardurilor inteligente, ce asigură utilizarea mondială a cardurilor cu microprocesor încorporat în condițiile respectării unor standarde unice.
1997 – Este realizată prima tranzacție cu un smart card folosind tehnologia SET (Secure Electronic Transaction), ce oferă un înalt nivel de confidențialitate și siguranța pentru plățile pe Internet. VISA este coautor la această tehnologie. VISA anunță realizarea prototipului pentru primului card inteligent de tipul "contactless commuter – cash". Terminalele "contactless" nu au nevoie de introducerea efectivă a cardului pentru a efectua o tranzacție de eliberare de numerar.
1998 – VISA, împreună cu Standard Chartered Bank, introduce prima multi-aplicație pentru un smart card. Ea permite deținătorilor să acceseze mai multe conturi și diferite servicii de pe un singur card. De exemplu, conturi de debit, linii de credit, securizarea tranzacțiilor pe Internet, programele de loialitate ale comercianților, pot fi (toate) stocate pe același card.
1999 – VISA devine prima organizație de profil care procesează 25 de miliarde de tranzacții de plată într-un singur an. Ca membru fondator al GlobalPlatform, Inc., VISA este prima asociație de plăți care promovează la nivel mondial o infrastructură pentru smart carduri cu implicații în diverse domenii de activitate. VISA coordonează realizarea primei tranzacții mondiale în euro folosind ca instrument de plată un card. VISA a realizat prima tranzacție cu bani electronici printr-un telefon mobil de tip GSM. VISA a anunțat un program pilot, cu doua companii finlandeze (Nokia și MeritaNordbanken), care permite efectuarea de plăți, fără carduri, prin intermediul telefoanelor mobile atât la sediile fizice ale comercianților cât și pe Internet. VISA împreună cu Citibank și General Services Administration, au introdus cel mai sofisticat smart card mondial. Este primul smart-card ce combină funcțiile de credit, de identificare pentru angajați, control privind zonele de acces ale acestora și pe cea de verificare biometrică (autorizare pe bază de amprentă și/sau voce).
2006 – VISA atinge primul (său) miliard de carduri emise.
VISA este liderul mondial al pieței cardurilor atât ca număr de carduri în circulație cât și ca volum de tranzacționare. De asemenea, VISA dispune de ce cel mai mare număr de membri și de cea mai mare infrastructură – pentru acceptarea la plată a cardurilor -dată de rețeaua de comercianți și de locațiile fizice.
Statistici la 31 decembrie 2006
Sursa: VISA International: www.visa.com
1.4.2. EUROPAY INTERNATIONAL
În 1964, bancherul suedez Wallenberg a înființat Eurocard, ca alternativă bancară la American Express. Un an mai târziu, compania devine holding iar sediul Eurocard International se stabilește în Belgia (Bruxelles). Până la sfârșitul anilor '60, Eurocard creează o alianță strategică cu Mastercard International, cunoscută pe atunci sub numele de Interbank Card Association – ICA și emite primul cec din sistemul eurocheque creat în scopul de a obține numerar în străinătate. Începutul deceniului următor (1972) este marcat de introducerea eurocheque-ului și a cardului de garantare în vederea înlocuirii și simplificării sistemelor naționale de cecuri. În 1980, eurocheque ia inițiativa dezvoltării unui standard al benzilor magnetice internaționale, care să ia în considerare standardele bancare naționale și individuale existente astfel încât, pe baza cardului ec, să permită accesul la ATM-uri din străinătate.
Treptat sunt implementate standarde uniforme pentru posibilitatea utilizării internaționale a cardurilor eurocheque la ATM-uri. În perioada următoare, respectiv Europa anilor '80, Eurocheque și Eurocard, aflate mai mult sau mai puțin sub controlul acelorași bănci europene, satisfăceau nevoile a două piețe distincte dar complementare și operau în două moduri total diferite. Primul era un sistem de garantare și compensare de cecuri iar cel de-al doilea utiliza tehnologie și proceduri standard pentru card-uri de credit. Electronica a schimbat totul. Sub conducerea lui Eurocheque International, dezvoltarea benzii magnetice, pe de o parte, și necesitatea unei infrastructuri electronice, pe de altă parte, au condus către înlăturarea diferențelor operaționale.
În 1984, eurocheque a inițiat tranzacțiile ATM internaționale, pentru ca în anul următor să-și creeze propriul sistem electronic de autorizare și de recunoaștere a autenticității datelor. La sfârșitul anilor '80, piața cardurilor se maturizase deja iar cererea de produse mai sofisticate era în creștere. Pentru a evita copierea și a reduce costurile, băncile membre europene au decis integrarea societăților Eurocheque International și Eurocard International într-o singură companie. Așa a apărut în 1992, Europay International, prima și singura companie integrată de pe piața sistemelor de plată pentru populație și unica companie din Europa care deține licența gamei "Europackage". Europay își oferă serviciile prin cele peste 9.000 de bănci membre, atât europene cât și din zona Mării Mediterane.
Oferta de produse pleacă de la cecuri de călătorie, "portofele" electronice, eurocheq-uri și până la carduri internaționale de debit sau de credit, produsele fiind utilizate pentru a obține bani lichizi de la ATM-uri, sau de la filialele băncilor, și pentru plata diverselor bunuri și servicii, indiferent dacă ești acasă, în vacanță sau în străinătate pentru afaceri.
Din dorința de a furniza servicii de plată sigure și confidențiale pe Internet, liderii industriei bancare și ai sectoarelor tehnologice au colaborat pentru dezvoltarea standardului global SET (Secure Electronic Transaction). Bazat pe metode criptografice sofisticate, SET utilizează certificate și semnături digitale unice aidoma cărților de identitate asigurând astfel confidențialitatea informației și securitatea plăților. Sistemul autentifica simultan comercianții, posesorii de card-uri și băncile acceptatoare și reprezintă o soluție solidă pentru cardurile cu bandă magnetică la tranzacțiile efectuate pe calculator prin intermediul Internet-ului. În aprilie '97, card-urile Eurocard-Mastercard au fost utilizate (de către Europay Norvegia și PBS Danemarca) pentru a realiza primele plăți internaționale securizate pe Internet, folosind protocolul SET. Au urmat Germania în iulie '97 și Spania, în septembrie același an.
La sfârșitul anului '98, 50 de instituții financiare din 18 țări europene implementau diferite forme de comerț cibernetic utilizând cardurile Eurocard-Mastercard împreună cu protocolul SET. Câte o nouă cerere de afiliere la SET se primea, în medie, din zece în zece zile. În mai '99, Interpay – asociația ce reprezintă băncile olandeze – a introdus "I pay with SET", o infrastructură de comerț electronic ce permite posesorilor olandezi de card-uri Eurocard-Mastercard și Maestro să-și facă în siguranță plățile pe Web, folosind protocolul SET. În același timp, I-Pay a stat la baza primei plăți realizate pe Internet prin utilizarea unui card de debit European-Maestro.
Pentru a crea standardele globale necesare introducerii noii tehnologii bazate pe cip, Europay a inițiat un grup de lucru împreună cu Mastercard și VISA, cunoscut în industria bancară sub numele de EMV. Lansat în iulie '96, modelul EMV a marcat încheierea fazei finale a specificațiilor globale pentru carduri și a fost folosit ca standard pentru producătorii de card-uri și terminale din întreaga lume. Primele carduri, de debit și de credit, bazate pe standardele EMV au fost introduse în Marea Britanie în '98 iar la finele aceluiași an a urmat Slovacia. Șase luni mai târziu, în iunie '99, a avut loc prima tranzacție internațională cu cip EMV, când un card Mastercard britanic a fost folosit într-un restaurant din capitala Slovaciei, Bratislava.
Încă din primul an al înființării sale, Europay International a avut o creștere anuală formată constant din doua cifre pe aproape toate palierele: carduri, ATM-uri, bănci membre, comercianți etc. La sfârșitul lunii iunie 2000, s-a atins nivelul de 250 milioane de carduri emise sub sigla Europay (Eurocard/Mastercard, Maestro/Cirrus). Numărul tranzacțiilor a depășit pragul de 10 miliarde iar valoarea aferentă acestora a fost de 902,4 miliarde euro.
1.4.3. AMERICAN EXPRESS
Istoria companiei începe în urmă cu peste 150 de ani când, în 1850, Henry Wells a fondat American Express ca o firmă de transport rapid de bunuri și titluri de valori între statele de pe coasta de Est a Americii. Treptat, compania s-a apropiat tot mai mult de sectorul financiar astfel că în 1891 AMEX a fost prima instituție din lume care a lansat cecurile de călătorie. (Produsul a cunoscut o asemenea amploare încât în anii '40 contrafacerea acestui bilet de valoare devenise un fenomen. Pentru a-l stopa, în grafica și designul cecurilor de călătorie a fost introdus în 1949 centurionul roman, un simbol pe care multă lume îl asociază cu AMEX.). În 1895 firma traversează oceanul și înființează întâiul său birou european. Procesul de dezvoltare continuă iar în 1919 este înființată American Express Company Inc. (AMEX) pentru a permite extinderea internațională a operațiunilor financiare în America Latină, Europa și Orientul Îndepărtat. Activitatea cu carduri a debutat în 1958 odată cu lansarea pe piața americană a primului card AMEX. În 1974 este lansat logo-ul cutiei albastre care a reușit să se impună de-a lungul timpului ajungând astăzi una dintre cele mai cunoscute și puternice 10 mărci la nivel mondial.
În 4 mai 2000, AMEX, Western Union (WU) și o filială a First Data Corp (NYSE: FDC) semnau un acord prin care trimiterea banilor de la un agent WU devenea posibilă și prin intermediul ATM-urilor. Pentru a primi bani, clienții nu au nevoie de un card. Ei trebuie doar să introducă numărul lor de identificare și sistemul va confirma tranzacția. Datorită combinației unice a codurilor de identificare pentru fiecare tranzacție procesul este extrem de sigur. Pentru început serviciul este disponibil numai pe piața americană printr-o rețea de 6.000 de ATM-uri ale AMEX. Centrele pilot ale acestui acord sunt Atlanta, Boston, Cleveland, Los Angeles și San Francisco urmând ca din 2001 să fie extins și pe alte piețe. În 14 iunie 2000 a fost semnat un parteneriat cu Japan Credit Bureau – cel mai mare emitent de carduri din Japonia – care presupune acceptarea reciprocă a cardurilor în rețelele de comercianți din Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada și Statele Unite. Este primul acord de acest fel din industria mondială a cardurilor. Practic, fiecare companie va deveni pentru cealaltă un comerciant acceptator: este vorba de acceptarea la plată a cardurilor AMEX de către comercianții rețelei JCB din Japonia și, invers, de acceptarea la plată a cardurilor JCB la comercianții AMEX din Australia, Noua Zeelandă și Canada. Pentru piața americană cele două companii vor lucra împreună în vederea asigurării asistenței tehnice necesare pentru accesarea rețelei de terminale AMEX de la comercianți. Prevederile acordului urmează a fi implementate în mai multe etape începând cu primăvara anului 2001. În noiembrie 2000, AMEX și British Airways au anunțat formarea unei alianțe strategice în vederea lansării unui nou program de card de credit pentru membrii clubului liniei aeriene britanice. Urmare a acestui acord, din 5 ianuarie 2001 clienții au posibilitatea de a opta între trei noi tipuri diferite de carduri, fiecare cu un nivel propriu de recompense și beneficii. Deținătorii vor primi cel puțin o milă British Airways pentru fiecare liră cheltuită pe card. Un parteneriat similar exista și cu Delta Airlines încă din 1996, el fiind extins în 2000.
După 150 de ani de existență, AMEX este astăzi o companie cu peste 72.000 de angajați care au obținut un profit net de 2,8 miliarde USD la 31.12.2000. Structura organizațională a companiei este formată din 13 afaceri globale distincte, cele mai importante dintre ele fiind American Express Bank (AEB), American Express Financial Advisors (AEFA) și American Express Travel Related Services (TRS).
Cartierul general al companiei este la New York iar centrul de operare din Europa are sediul la Brighton, în Marea Britanie. În privința activității cu bani de plastic, la finele anului trecut existau aproape 52 de milioane de carduri în circulație care realizau un volum al tranzacțiilor de 300 miliarde USD în întreaga lume. Cărțile de plată AMEX sunt facturate în 45 de monede naționale și acceptate în aproximativ cinci milioane de locații din peste 200 de țări și teritorii.
1.4.4. DINERS CLUB INTERNATIONAL
Cardul Diners Club este cel mai vechi card internațional de credit. Totul a început în 1949 când un cunoscut om de afaceri al acelor vremuri, pe numele lui Frank Mc Namara, a fost invitat la cină de către partenerii săi de afaceri. Când, în cele din urmă, a sosit și nota de plată, Mc Namara a descoperit spre surprinderea sa că își uitase portofelul. Atunci ia venit ideea să-și onoreze obligațiile prin semnarea notei de plată și să plătească a doua zi. În acest fel s-a născut ideea de a plăti fără a folosi numerarul. Un an mai târziu de la incidentul amintit, împreuna cu avocatul său Ralph Schneider, McNamara înființează Diners Club. Primele cărți de credit au fost oferite unui număr de 200 de persoane, majoritatea fiind prieteni sau cunoștințe. Pentru început, 14 restaurante new-yorkeze au fost de acord cu această nouă modalitate de plată. Treptat, afacerea a luat amploare astfel încât până la sfârșitul anului 1950 existau deja 20.000 de posesori ai acestor cărți de credit. După încă un an, cartea de credit era acceptată în aproape toate marile orașe ale Americii (New York, Miami, Boston, Chicago, Los Angeles) iar valoarea plăților era de 325.000 USD, cu un profit net aferent de 60.000 USD.
Încă de la începutul deceniului șase, Diners Club trece oceanul și înființează prima reprezentanță în Marea Britanie. În 1952 Frank McNamara se retrage din funcția de președinte al clubului, primind 200.000 USD de la cei care îl înlocuiesc – Bloomingdale și Schneider. Diners Club devine prima carte de credit acceptată internațional de oamenii de afaceri din Marea Britanie, Canada, Cuba și Mexic. Hotelurile și restaurantele din țări cu tradiție turistică (Franța, Spania, Grecia, Insulele Bermude, Maroc, Brazilia) încep să accepte cărțile de credit. După numai cinci ani de la înființare, Diners Club avea deja 200.000 de posesori de carduri.
În 1957, în vârstă de numai 40 de ani, încetează din viață fondatorul clubului, Frank McNamara. Se poate spune că a murit împăcat dacă ne gândim că ideea sa, apărută într-un moment de criză, a condus ulterior la revoluționarea mondială a mijloacelor de plată. Peste ani, Management Association International avea să constate că decizia de înființare a Diners Club a fost una dintre cele mai importante 75 de inițiative manageriale din istoria omenirii. Răspândirea cardurilor Diners Club (DC) nu mai putea fi oprită. Sun Ray Drug Company, o firmă de desfacere a medicamentelor care deținea o rețea de 165 de farmacii, accepta cardurile DC. La fel procedează și Strauss Stores care devine astfel primul lanț de magazine de vânzare a automobilelor accesibil posesorilor de carduri. În 1958 DC inițiază prima campanie publicitară importantă, sponsorizând echipa de fotbal american New York Giants. În același an, clubul achiziționează Sheraton Central Credit Corporation, un lanț hotelier frecventat de 800.000 de deținători de carduri DC. Cartea de credit DC este acceptată ulterior și de mai multe agenții de turism din marile orașe americane, reușind să pătrundă astfel în afacerile de transport aerian și naval.
La începutul anilor '60, compania avea deja 1.250.000 de membri iar în 1963 profitul net se ridica la 2,38 milioane USD. Cardurile DC sunt acceptate de mai multe companii petroliere posesoare de stații de benzină. Se deschid noi reprezentanțe în Danemarca, Argentina, Austria și Columbia. Hilton Hotels Corporation devine membru de onoare al Diners Club Card. Diners Club pătrunde și în Europa de Est, înființând o reprezentanță în Polonia și una în Iugoslavia. Fenomenul DC se extinde chiar până în Rusia, unde marea companie sovietică de turism – Inturist – este de acord cu efectuarea plăților prin intermediul cardurilor. În acest proces de cucerire a estului Europei a intrat și România în 1967, când trustul ONT Carpați a devenit membru al clubului Diners Club. În 1970, DC introduce un sistem computerizat care face posibilă verificarea validității cărții de credit prin recunoașterea vocii posesorului. Patru ani mai târziu, la Billy Rose Theater de pe Broadway se pot rezerva bilete prin telefon cu ajutorul cardurilor.
În 1975, DC lansează primul program de cărți de credit pentru corporațiile industriale. Începe o nouă ofensivă continentală a cardurilor DC. Se deschid reprezentanțe ale clubului în Chile, Uruguay, Kuweit și Emiratele Arabe. La finele anilor '70, DC reușește să pătrundă în Hong Kong și apoi în China. Urmare a acestui proces de lărgire, Diners Club ajunge să numere 4,2 milioane de membri deținători de card. Clubul inaugurează reprezentanțe sau filiale în țările scandinave iar volumul afacerilor atinge 4,1 miliarde USD. Se lansează o campanie de publicitate pentru atragerea celor care pleacă în calatorii de afaceri. Chiar George Bush face reclamă pentru DC apărând într-o fotografie pe coperta revistei Management.
Diners pătrunde până și în Bangladesh, prin intermediul firmei Travel Consultants. Au urmat noi deschideri de filiale ale clubului în Bahrein, Cipru, Luxemburg și Grecia. În 1987, membri deținători de carduri DC pot să obțină bani în numerar prin intermediul sistemului internațional ATM. Un an mai târziu este introdus un sistem gratuit de asigurare, în caz de accident, pentru mașinile cumpărate cu ajutorul cardurilor DC. Anul 1989 debutează cu deschiderea unei reprezentanțe în Taiwan, după care urmează o nouă campanie publicitară de proporții, menită să atragă și mai mulți oameni de afaceri care călătoresc în mod frecvent. Sloganul campaniei a fost: "Noi avem grijă de afaceri".
În 1990, revista Life îl declara pe Frank McNamara unul dintre cei mai influenți cetățeni americani ai secolului 20. Este anul în care steagul DC este pus pe noi teritorii. Astfel, se deschide o reprezentanță în Costa Rica, o bancă din Islanda – Islandbankin – aderă la statutul de membru al clubului iar o companie de turism din Mongolia devine agent al DC. De asemenea, clubul din Venezuela deschide o filială în Antilele Olandeze. În 1991, reprezentanța britanică a Diners Club International Ltd. a emis în colaborare cu British Airways o carte de credit ce permite posesorilor ei să obțină numerar de la oficiile British Airways, să beneficieze de reduceri de la magazinele duty-free și să aibă prioritate la rezervarea locurilor pentru călătoriile cu avionul. Citibank Canada achiziționează enRoute, o carte de credit canadiană, după care, în colaborare cu DC lansează cardul Diners Club enRoute. Pe tot parcursul anilor '90 se deschid reprezentanțe și filiale în aproape toate țările fost comuniste. În 1999, în parteneriat cu Charles Schwab Corporation, este introdus managementul de software Diners Club Global Television T&E. În România, singura instituție abilitată să accepte la plată cardurile Diners Club este Banca Comercială "Ion Țiriac", ca urmare a obținerii statutului de membru. Acordul dintre cele două parți a fost semnat la finele anului 1998 iar serviciile de acceptare au devenit operaționale începând cu octombrie 1999.
Cum toate celelalte tipuri de carduri au apărut ulterior, Diners Club poate pretinde că a fost "pionierul" în domeniul banilor de plastic. După peste 50 de ani, spiritul inovației trăiește și astăzi când cardurile Diners sunt prezente în peste 200 de țări din toate continentele. Cei noua milioane de deținători pot folosi propriile carduri Diners în peste cinci milioane de oficii ale membrilor, într-o rețea mondială ce depășește 280.000 de automate bancare. De asemenea, avansul de numerar prin sistemul "Over-The-Counter" este posibil în peste 135.000 de locații. La împlinirea a jumătate de secol de existență, rețeaua Diners Club este formată în prezent din 87 de francize, sub-francize și agenții, pentru 64demonede.
Sursa: Diners Club International – www.dinersclub.co
CAPITOLUL II
Tipuri de carduri și caracteristicile tehnologice ale acestora
2.1. Caracteristicile tehnologice ale cardurilor
Substanța și structura cardurilor prezintă caracteristici semnificative. Astfel, tipurile tehnologice cele mai folosite în prezent sunt :
cardurile cu bandă magnetică;
cardurile cu microprocesor.
a) Cardurile cu bandă magnetică prezintă caracteristici comune pentru toate sistemele naționale de plată prin acest instrument și anume:
-sunt confecționate din material plastic și au aceleași dimensiuni tipizate și standardizate de ISO (Organizația Internațională de Standardizare);
-prezintă pe aversul cardului (partea din față) denumirea și simbolul emitentului și o hologramă tridimensională vizibilă la lumina ultravioletelor;
-tot pe avers prezintă numărul cardului, numele posesorului autorizat și data expirării;
-pe revers (pe verso) prezintă o bandă magnetică și un panel de semnătură.
Culorile de fundal și desenul hologramei se aleg de fiecare emitent. În afara numelui posesorului imprimat în relief, apar cuvinte precum: marca pentru identificarea tipului cardului și simboluri ce indică tipul de posesor.
b) Cardurile cu microprocesor cunoscute sub numele de carduri inteligente (smart cards) cu memorie sau cu circuite integrate, acestea includ în substanța lor o capsulă în care sunt poziționate dispozitive electronice.
În memoria cardului sunt structurate cele patru zone de stocare a informațiilor:
-nonconfidențiale (elemente de identificare a emitentului, numărul de cont al titularului, termenul de valabilitate etc.);
-confidențiale (soldul disponibil);
-inaccesibile (valoarea PIN sau alte chei de codificare, respectiv de decodificare);
-înregistrările care captează detalii unice, specifice fiecărei tranzacții și care sunt sintetizate într-o așa numită „Agendă”.
Aceste informații mai sunt grupate și pe trei nivele logice de:
Securitate-controlează accesul la conținutul cardului;
Aplicație-conține toate informațiile necesare bunei funcționări a cardului, cum ar fi: crearea și verificarea balanțelor, înregistrarea sumelor, emiterea de chitanțe și transpunerea de date în „Agendă”;
Operarea-care include modalități de îndreptare a erorilor, data și ora utilizării, anumite condiții (de exemplu: limita maximă de numerar ce poate fi retras).
Cardul cu microprocesor prezintă avantaje considerabile pentru întrebuințările existente, ele referindu-se, în principal, la securitatea pe care o oferă: controlul codului confidențial al posesorului în momentul plații este mai fiabil; mijloacele de luptă contra abuzurilor sunt intrările prin dispozitivele de control al frecvenței și intensității utilizatorilor pentru plăți.
Această tehnologie lărgește orizonturile întrebuințării cardurilor prin deschiderea accesului spre servicii noi.
2.2. Tipuri de carduri în raport cu funcțiile
specifice pe care le îndeplinesc
În raport de funcțiile specifice pe care le îndeplinesc se pot distinge următoarele tipuri de carduri:
carduri de credit;
b. carduri de debit;
c. carduri de retragere de numerar;
d. carduri de garantare a cecurilor;
e. carduri multifuncționale sau derivate;
carduri pentru transferul electronic de fonduri la punctele de vânzare.
a. Cardul de credit este un instrument de plată care confirmă faptul că posesorului i-a fost deschisă o linie de credit pentru o anumită perioadă și pe baza căreia poate face plăți sau retrage numerar până la un nivel prestabilit. El permite, deci , reglarea plății prin prelevarea din depunerile viitoare în monedă scripturală. Creditul se întinde pe un termen relativ scurt (câteva săptămâni) și poate fi gratuit sau pe un termen mai lung (până la câțiva ani), caz în care este însoțit de o dobândă al cărui nivel este apropiat de cel practicat pentru orice credit de consum.
Funcționarea cardurilor de credit se sprijină pe două entități specifice:
centrele de autorizare ;
centrele de prelucrare.
Centrele de autorizare : sunt organizate de bănci și reprezintă interesele lor. Acestea, la cererea comercianților acordă autorizația de plată. Astfel spus, ele confirmă existența condițiilor de plată potrivit informațiilor pe care le dețin, sesizând cazurile de oportunitate, de furt, pierdere, utilizare abuzivă.
Centrele de prelucrare: sunt interlocutoarele principale ale comercianților, ele fiind gestionate de societăți de servicii de inginerie informatică, având ca sarcină principală primirea documentelor sau informațiilor privind plățile desfășurate. Plățile care se încadrează în normele stabilite se iau în evidență, datele sunt prelucrate și transmise celor interesați. Se asigură, astfel, fluxurile monetare implicate și, respectiv, modificarea soldurilor din conturile bancare în favoarea comercianților, prin diminuarea disponibilităților sau creditelor plătitorilor. Mai mult, punctele de deservire, centrele de prelucrare și transfer a fondurilor sunt interconectate la o vastă rețea internațională care funcționează permanent.
b. Cardul de debit este un instrument de plată care permite posesorului să dobândească bunuri sau servicii prin debitarea directă a contului său personal.
c. Cardul pentru retrageri de numerar este un instrument cu ajutorul căruia posesorul poate depune sau retrage numerar prin distribuitorul automat de numerar (Cash Dispenser), operațiunea reflectându-se, după caz, în creditul, respectiv debitul contului său personal deschis la o instituție financiară. Dacă retragerea de numerar dintr-un Cash Dispenser (distribuitor automat de numerar) este o operațiune relativ simplă, realizarea ei este, totuși, foarte complexă și face apel la tehnici avansate în domeniul informaticii și telecomunicațiilor.
d. Cardul de garantare a cecurilor reprezintă un instrument care garantează că suma de plată înscrisă pe cec are acoperire în contul personal al deținătorului. El poate funcționa atât ca un card de credit sau de debit, cât și ca un card pentru retrageri de numerar.
e. Cardul multifuncțional sau derivat are funcții mixte și facilități sporite și derivă din celelalte tipuri de carduri menționate. Exemplu, sunt cardurile de călătorie sau de agrement (care îndeplinesc funcțiile unui card de credit, al cărui plafon nu poate fi depășit) și cardurile private, emise de comercianți pentru a fi folosite în propriile lor magazine.
2.3. Tipuri de carduri în funcție de calitatea emitentului
Din punctul de vedere al emitentului grupăm cardurile în următoarele 3 mari categorii:
2.3.1.carduri emise de bănci (carduri bancare) ;
2.3.2.carduri emise de comercianți (carduri private) ;
2.3.3.carduri emise de alte instituții sau organizații (exemple: cărțile acreditive internaționale, carduri emise de instituții de credit).
2.3.1. Carduri emise de bănci
După anii ’80, numărul deținătorilor și volumul plăților reglate prin carduri bancare au cunoscut o creștere spectaculoasă. În țările dezvoltate s-au făcut eforturi pentru unificarea ofertei și eliminarea concurenței bancare dacă avem în vedere că unele bănci emiteau gratuit astfel de carduri. Se naște un nou fenomen și anume interbancaritatea care oferă posibilitatea oricărui deținător de card, oricare ar fi emitentul bancar, să îl utilizeze în toate distribuitoarele de numerar și pe lângă toți comercianții. Spre exemplu în Franța s-a constituit Grupul de carduri bancare care reunește peste 250 de bănci comerciale. Această interbancaritate a dat o dezvoltare remarcabilă cardurilor, atât în ceea ce privește numărul lor cât și utilizarea acestora, sporind considerabil și cifra de afaceri a băncilor franceze.
De altfel, băncile franceze au fost mult mai angajate în dezvoltarea utilizării cardurilor bancare decât omoloagele lor străine, fapt explicat de următorii factori:
-bancarizarea menajelor, fenomen care plasează Franța în fruntea țărilor occidentale;
-bancarizarea tranzacțiilor, remarcabilă și ea prin creșterea înregistrată;
-creșterea considerabilă a numărului de cecuri emise, puternic încurajată de gratuitatea lor totală și care amenința rentabilitatea băncilor.
Această tendință de dezvoltare a utilizării cardurilor este o alternativă rentabilă la gratuitatea cecurilor sau a costului lor foarte redus. Folosirea cardurilor înlocuiește nu numai această gratuitate a cecurilor a căror gestiune costă băncile, cât și retragerea de numerar de la ghișee prin intermediul unui distribuitor și care devine de doua ori mai ieftin. Deci, soluția cardurilor bancare s-a impus pentru scăderea cheltuielilor de exploatare ale băncilor, pentru a ameliora rentabilitatea și eventual, condițiile de creditare pe care le oferă.
Cardurile bancare prezintă prin ele însele o atracție particulară pentru consumatori, aceștia apreciindu-le pentru avantajele pe care le oferă:
-facilitatea de retragere a numerarului în afara programului agențiilor bancare;
-securitate, mai ales prin utilizarea cardurilor cu microprocesor. Totuși, se manifestă și anumite rețineri în utilizarea lor, lucru explicabil prin faptul că ele incită la consum, crează dificultăți în ceea ce privește controlul cheltuielilor și lipsa gratuității în raport cu cecurile sau cu cardurile private (emise de comercianți).
Oferta pe piața cardurilor bancare a fost marcată de uniformitatea și de existența unei mari diversități în cadrul unei game unice comune tuturor băncilor care se asociază.
Generalizând experiența multor țări, putem afirma că această gamă poate avea următoarele patru nivele distincte în funcție de posibilitățile de utilizare:
a). carduri pentru retrageri de numerar;
b). carduri naționale;
c). carduri internaționale;
d). carduri internaționale de prestigiu.
a). Carduri pentru retrageri de numerar au, de regulă, două niveluri de utilizare:
-nivel 0, care dă dreptul numai la servicii oferite de instituția emitentă, nefiind reglementate prin acorduri interbancare, emiterea lor fiind gratuită.
-nivel 1, a cărei folosire permite accesul la rețeaua interbancară a distribuitorilor de numerar. Cardurile de acest nivel sunt emise contra cost și sunt folosite ca și primele pentru retrageri de numerar în limita unui plafon valabil în funcție de banca emitentă. În plus, ele oferă și posibilitatea de a cunoaște soldul contului și ultimele operațiuni efectuate.
Retragerea fondurilor prin distribuire generează creanțe și datorii între bănci care se compensează prin conturile de corespondent.
b). Cardurile naționale. Denumite de nivel 2, aceste carduri sunt administrate prin acorduri interbancare, supunându-se unor acorduri comune. Este vorba despre carduri care permit, ca și cele de nivel inferior, retrageri de numerar prin distribuitoarele aflate pe teritoriul național, în baza unui plafon variabil. În plus, cardul național permite și reglarea plăților în cazul achiziției de bunuri de la comercianții afiliați.
Cardul poate fi: personal și profesional și oferă două opțiuni: debit rapid și debit ulterior. În primul caz (debit rapid), contul deținătorului este debitat în momentul efectuării tranzacției în termeni asemănători cu cei pentru încasarea unui cec. În schimb, pentru debit ulterior, contul deținătorului se debitează lunar, cu dată fixă, cu un termen ce poate atinge 4-5 săptămâni.
c). Carduri internaționale. Se definesc prin nivelul 3 al acordurilor interbancare și prezintă importanță asemănătoare cu cardurile de nivel 2 (naționale), dar folosirea lor este extinsă la efectuarea de plăți în străinătate. Sunt grupate în doua rețele: VISA și EuroCard-MasterCard și sunt utilizate ca și cardurile naționale pentru plăți și retrageri de numerar (pe plan mondial).
Amândouă oferă servicii și garanții comune, fiind din acest punct de vedere mai avantajoase decât cărțile naționale: asigurare contra pierderii sau furtului, asigurare în caz de accident de călătorie, de invaliditate și deces.
În plus Mastercard, oferă asistență medicală și o garanție de rezervare în cea mai mare parte a marilor lanțuri hoteliere naționale sau internaționale pe baza unui simplu apel telefonic. Deși ambele tipuri de carduri sunt personale și profesionale, numai cardurile VISA oferă cele două opțiuni de debit: rapid și ulterior.
La acest nivel 3 al cardurilor internaționale apare mai clar, dincolo de caracteristicile comune, o identitate specifică fiecăreia din cele două rețele, care sunt administrate de organisme distincte.
d). Cardurile bancare internaționale de prestigiu. Aceste carduri sunt de ”gamă înaltă”, definite prin nivelul 4 al acordurilor internaționale, sunt carduri internaționale de plată care oferă servicii multiple:
-retrageri de numerar în țară și în străinătate;
-asigurarea automată a călătoriei;
-servicii de rezervare asigurate;
-închirieri de mașini fără garanție;
-protecție juridică;
-o gamă largă de alte garanții și asigurări însoțite de indemnizații mai ridicate (garanții de deces-invaliditate, garanții de spitalizare și de responsabilitate civilă, obținerea de linii de credit la dobânzi preferențiale, înlocuirea rapidă a cardului în caz de pierdere sau furt etc.)
Fiecare dintre cele două rețele oferă cardul său de prestigiu: Premier pentru VISA și Gold pentru MASTERCARD, create în Mai și respectiv Septembrie 1986. Deținătorii de astfel de carduri sunt selectați pe criteriul venitului fix anual realizat (cu precădere pentru cardurile Gold ), cât și pe costul aplicat deținătorului (îndeosebi la cardurile Premier).
Fiecare din aceste carduri este marcat prin caracteristicile fiecărei rețele. Ele vizează, însă, una și aceeași clientelă de gamă înaltă, care constituia până în 1986 ținta privilegiată a cardurilor acreditive internaționale emise de American Express și Diners Club.
2.3.2. Carduri emise de comercianți
Emitenții sunt, în principal, marii distribuitori (mari magazine, liderii vânzătorilor prin corespondență) cunoscuți de clientelă și care dețin un segment important de piață. Lansarea de carduri de către ei a fost însoțită de crearea unei rețele financiare paralele, administrată de instituții de credit. De asemenea, cardurile sunt emise și de alți comercianți, de talie mai mică.
Dacă cardul bancar este definit prin acceptabilitatea lui în orice lanț de magazine, cardul privat este acceptat de un comerciant sau un grup de comercianți. Oricare ar fi, însă, dimensiunea emitentului, obiectivul major este flexibilitatea clientelei iar scopul este stabilirea unei legături constante între card și magazinul care l-a emis, inclusiv activizarea utilizării sale. Pentru a seduce consumatorul, cardul privat trebuie să fie la fel de practic în utilizare ca și cel bancar.
Pentru a-și învinge concurenții, emitenții atașează cardurilor private tot mai multe servicii (produse financiare, asigurări, servicii personalizate etc.) prin care urmăresc:
stabilirea unei relații directe cu clienții;
dinamizarea vânzărilor (în special non-alimentare) și care justifică apelarea la credite;
oferirea unor servicii mai bune (ex: viteza la casă);
stimularea cumpărărilor, eventual prin promovări deosebite de mărfuri;
administrarea mai bună a serviciilor (după livrare);
conferirea unei imagini moderne firmei etc.
Diversitatea practicilor comerciale face să apară mai multe strategii posibile:
-strategia 1-accepterea cardurilor bancare și dezvoltarea paralelă a cardurilor private;
-strategia 2-refuzarea cardurilor bancare și dezvoltarea propriilor carduri private;
-strategia 3-acceptarea cardurilor bancare și renunțarea la emiterea unui card privat, dar adăugând eventuale servicii suplimentare.
Spre deosebire de cardul bancar ce beneficiază de caracterul de produs „pre-vândut”, prin notorietatea și acceptabilitatea sa, cardul privat trebuie să facă obiectul unei promovări din partea firmei emitente.
Concurența dintre cardurile private și cardurile bancare are loc, în principal, ca urmare a dezvoltării serviciilor asociate, primelor. Aceste servicii, orientate spre un dublu obiectiv, de a atrage și de a fideliza clientela, sunt însoțite cel mai adesea de facilități de credit. Cardul este eliberat după acceptarea ofertei prealabile pentru deschiderea de credit propusă de comerciant, acceptare care are loc imediat dacă emitentul este legat direct prin terminal la o instituție de credit. Plafonul cheltuielilor maximale se stabilește, fie de comun-acord cu comerciantul, fie este impus și reprezintă pentru deținătorul cardului datoria maximă autorizată, numită „rezervă pentru cumpărături”. Această rezervă se diminuează automat cu nivelul cumpărăturilor efectuate și reconstituită prin vărsămintele efectuate din contul clientului.
Cardurile private oferă, în principal, patru avantaje:
plata din disponibilitățile clientului;
creditul;
retrageri de numerar;
servicii anexe multiple.
a) Plata din disponibilități: cardul prezintă, în funcție de punctele de vânzare, două posibilități de reglare a plății:
-prima este plata imediată. Se menționeză opțiunea pentru plata din disponibilități, caz în care nivelul cumpărăturilor va fi prelevat ulterior asupra contului bancar atașat cardului, fără cheltuieli suplimentare și în termenul de încasare a unui cec.
-a doua constă în faptul că respectivul client primește în fiecare lună extrasul de cont detaliat pentru cheltuielile sale. El poate alege posibilitatea să regleze cash, trimițând un cec gestionarului cardului său.
b) Creditul. Deținătorul cardului poate prefera plata pe credit sau parțial credit, parțial din disponibilități. În fiecare lună primește un extras de cont și poate alege între următoarele tipuri de credite:
-plată amânată gratuită, al cărei termen poate varia între 20-50 de zile, începând de la data efectuării cumpărăturilor;
-un credit scurt cu plata în 2-3 vărsăminte lunare și cu plafonarea, în general a cheltuielilor;
-eșalonarea plăților pe o perioadă de la 3 la 24 luni, cumpărătorul stabilind cote lunare care îi convin cel mai bine, rata dobânzii variind de la un comerciant la altul;
-credit revolving, respectiv o linie de credit permanentă pe care deținătorul o poate folosi după opțiunea sa în limita plafonului stabilit în cadrul ei.
Formula de credit pentru consum oferă o suplețe apreciabilă a reglării plății. Ea este sinonimă cu îndatorarea permanentă și se dovedește a fi o formă oneroasă de plată. Trebuie remarcat faptul că apelul la credit în bugetul unei familii este de 3,5% în Franța, 5% în Italia, 8% în Germania, 13% în Marea Britanie, 18% în S.U.A. și 20% în Canada.
c) Retrageri de numerar. Acest serviciu îl oferă doar câteva cărți de mare suprafață și îmbracă doua forme:
-din disponibilități, caz în care suma debitată este debitată în același interval de timp ca și un cec, ca pentru cumpărăturile plătite cash;
-pe credit, caz în care clientul beneficiază pentru retrageri de numerar de condiții de credit identice creditului permanent.
d) Alte servicii. Comercianții și, în particular, marile magazine, dau dovadă de mare creativitate în materie de servicii anexe, atașate, îndeosebi, marilor carduri private și anume:
-reduceri speciale de la 5 la 20% acordate deținătorilor de carduri;
-dreptul la remiza de „fidelitate” la sfârșitul anului, calculată la nivelul mărfurilor cumpărate, sub forma de credit;
-oferirea unui credit personal sub formă de cec emis asupra contului permanent, utilizabil în afara magazinelor sale;
-asigurarea mașinilor și a locuinței;
-asigurarea pentru răspundere civilă;
-asigurarea contului și a cardului care să acopere riscurile de boală, șomaj, pierderea sau furtul cardului;
-beneficierea de servicii de livrare (parching ) gratuit sau de acces exclusiv la serviciile club ale emitentului.
2.3.3. Carduri emise de alte instituții și organizații
Printre emitenții de carduri bancare se numără nu numai băncile și comercianții, ci și un număr de alți parteneri: instituții internaționale specializate; instituții de credit; companii de transport și telecomunicații; companiile autorutiere și de închirieri de autovehicule; companii petroliere; societăți de asigurări; agenții de turism; cluburi; prestatori de servicii profesionali.
Acest ansamblu de carduri este caracterizat prin eterogenitatea emitenților, obiectivelor lor, precum și întrebuințările și costurile fiecărui card.
În cadrul acestei categorii de emitenți pot fi identificate patru mari tipuri de carduri:
1. carduri de plată sau credit cu largă acceptabilitate, utilizabile pentru toate tipurile de comerț;
2. carduri de plată selective, cu acceptabilitate redusă;
3. carduri care se substituie plății (carduri de abonament);
4. carduri de identificare, care dau dreptul sau nu la anumite avantaje sau servicii, dar care nu pot fi folosite ca instrumente de plată.
1. Carduri de plată sau de credit cu largă acceptabilitate. Aceste carduri, utilizabile pe lângă un număr mare de puncte de vânzare, pot fi asimilate prin întrebuințări cu cardurile bancare. La criteriul accesibilității răspund două tipuri de carduri foarte diferite prin clientela cărora li se adresează și prin natura emitentului lor. Unele, emise de instituții internaționale, sunt în același timp cele mai vechi și cele mai prestigioase. Celelalte emise de instituții de credit care sunt, deopotrivă, efectul dezvoltării recente a pieței cardurilor.
În structura lor cele mai importante sunt cardurile acreditive internaționale emise de Diners Club, VISA International și American Express. Clientela este foarte omogenă cu venituri ridicate și care călătorește mult în scop de afaceri și motive profesionale.
Aceste trei carduri oferă o gamă largă de servicii și privilegii:
-instrumente de plată cu mare acceptabilitate în peste 170 de țări, fără limită de sumă, cheltuielile fiind debitate într-un termen foarte scurt (10 zile) prin prelevare automată;
-retrageri de numerar în numeroase agenții și ghișee, agreate în toată lumea;
-asigurare automată și gratuită a călătoriilor;
-asigurare medicală și materială internațională gratuită;
-garanții pentru pierderea sau furtul cardurilor;
-garanții pentru rezervare hotelieră;
-linii de credite permanente egale cu câștigul pe mai multe luni;
-numeroase alte servicii (abonamente ziare, agenții de voiaj) etc.
Aceste carduri oferă prestații asemănătoare cu cele ale cardurilor de prestigiu emise de bănci, cu o acceptabilitate aproape compatibilă. În plus, aceste carduri dispun și de un atu subiectiv în legătură cu calitatea și selecționarea deținătorilor lor. Ele oferă un semn de distincție socială și o identificare care face posibilă o primire privilegiată în pofida unui comision foarte ridicat pentru comercianți (între 5-7% din cifra lor de afaceri).
2. Cardurile de plată selective. Printre cardurile care oferă posibilitatea de plată pe lângă un număr limitat de puncte de vânzare un loc privilegiat trebuie acordat celor a căror folosire este limitată la o singură categorie de bunuri și servicii. În structura lor includem:
-carduri (cartele) de telefon;
-cardurile (cărțile) companiilor petroliere;
-carduri (cărți) de asigurare.
3. Carduri (cărți) de abonament. Sunt carduri cu utilizare specifică și clientelă limitată, emiterea lor fiind făcută de companiile de transport aeriene și rutiere. Ele nu se substituie în totalitate plății, fiind generatoare de reduceri și alte avantaje preferențiale pentru deținători: bilete gratuite, prioritate pe lista de așteptare și pe lângă rețelele hoteliere și cele care închiriază mașini etc.
4. Carduri de identificare. Sunt cele mai modeste prin utilizările lor în raport cu ansamblul cardurilor. Pot fi afectate numai unei folosiri cu scop de identificare a posesorului, oferind și unele avantaje. Emitenții lor sunt, în general, firme care închiriază mașini, agenții de turism, hoteluri, diverse cluburi și organizații profesionale.
2.4. Tipuri de carduri emise de instituții și organizații internaționale
2.4.1. Cardurile emise de VISA
2.4.1.1.Cardul de debit ”VISA Clasic”
Manipularea numeralului și a cecurilor reduce profitabilitatea unei bănci. Unele studii au estimat că aproximativ 40% din costurile unei bănci sunt reprezentate de costurile de procesare a numeralului și a cecurilor. Automatizarea tranzacțiilor, prin intermediul unui program de carduri îmbunătățește viteza și eficiența și poate reduce semnificativ costurile.
Nu toți clienții unei bănci îndeplinesc condițiile pentru a primi un credit-card iar debit-cardurile care pot fi acceptate numai într-un mediu electronic on-line pot limita oportunitățile de folosire potențial profitabile. Un debit-card care lucrează în toate mediile de acceptare, on-line și off-line, înseamnă creșterea oportunității de folosire, creșterea volumului și a veniturilor. Statisticile VISA arată că, în medie, debit-cardurile autorizate în toate mediile sunt folosite de patru ori mai mult la punctele de vânzare, decât cardurile de debit care funcționează numai on-line. În plus, pe lângă reducerea costurilor pentru bancă, acestea asigură noi surse potențiale de venituri pentru emitent.
De asemenea, acestea oferă oportunități flexibile de folosire pentru clienți. Pe piețele mature, spre exemplu, unii clienți care pot obține credit-carduri, pot dori un debit-card pentru plăți de valoare mai mică.
Cu un debit-card VISA Clasic clienții pot avea acces convenabil, controlabil și global la fondurile lor. Acest card poate fi utilizat prin intermediul unui EFTPOS sau ATM. Acolo unde se folosesc sisteme manuale, sumele tranzacționate trebuie să fie autorizate vocal atunci când valoare tranzacției depășește plafonul limită stabilit de VISA pentru tipurile specifice de comercianți.
Faptul că se solicită autorizarea tranzacțiilor atunci când se depășește o anumită limită asigură un nivel de gestiune a riscului mai ridicat decât în cazul credit-cardului. De aceea, selectarea și evaluarea bonității clienților sunt foarte importante.
Serviciile suplimentare oferite de emitent contra cost, specifice acestui tip de card, sunt:
înlocuirea cardurilor în situații excepționale (furt, pierderi etc);
eliberarea de numerar cu maximă operativitate.
2.4.1.2. Cardul de credit ”VISA Classic”
Procesarea cererilor personale de împrumut- care de obicei, înseamnă interviuri, verificarea referințelor și garanții, costă timp și bani. În Europa de Vest băncile cheltuiesc între 25 și 35 de USD pentru fiecare solicitare și aprobare de credit. Totuși sumele de care au nevoie clienții pentru cumpărături individuale sunt relativ mici, de ordinul zecilor sau sutelor de dolari, făcând împrumuturi costisitoare și nepractice din punct de vedere al procesării.
Un credit card cu o linie de credit aprobată anterior, poate fi o alternativă viabilă. Clienții pot cheltui în limita plafonului aprobat, folosind cardul. În același timp, emitenții pot extinde creditul într-un mod practic și profitabil.
Metodele flexibile de autorizare ajută emitentul să mențină controlul asupra limitelor aprobate anterior. În sistem on-line cardul poate fi folosit la EFTPOS-uri. În sistem off-line, autorizarea telefonică prin voce ajută la minimalizarea folosirii greșite a cardului și a fraudelor. În oricare din aceste situații, deținătorii de carduri se bucură la maximum de oportunitățile de a face cumpărături și de a obține numerar la un număr mare de bănci, comercianți și ATM-uri.
2.4.1.3. Cardul de tip ”VISA Business”
Este un produs destinat a fi utilizat de persoane ce călătoresc și întrețin în mod regulat afaceri și au un potențial financiar mai ridicat (patroni, familii bine situate). Utilizarea acestui tip de card este asemănătoare cu cea a ”classic cardului”- pentru achitarea călătoriilor de afaceri, a cazării, închirierii de autoturisme, a vacanțelor etc.
Pentru acest tip de card se prestează servicii precum:
servicii speciale de asistență medicală și juridică în cazurile fortuite;
asigurări pentru evitarea pierderilor în caz de întârziere pe timpul transportului, pierderea bagajelor;
înlocuirea cardului în cazuri excepționale (furt, pierderi etc);
servicii de rezervări (hoteluri, manifestări culturale, autoturisme etc).
2.4.1.4. Cardul de tip ”Gold Card/Premier”
Emitenții doresc să folosească un program de ”gold card” pentru a întări relațiile cu clienții importanți. Cardul VISA Gold domină piața în acest moment. Acesta oferă clienților cu venituri mari acces la fondurile proprii și la facilități de creditare prin intermediul celei mai întinse rețele de ATM-uri și comercianți din lume.
Serviciile oferite de programul VISA Gold card includ:
o limită de cheltuială de cel puțin 5000 USD (sau echivalentul în moneda locală) pentru fiecare ciclu de facturare;
limita zilnică de retragere de numerar de la ATM de cel puțin 200 USD (sau echivalentul în moneda locală). Emitenții pot ridica această limită pentru anumiți clienți;
înlocuirea de urgență a cardului și avans de numerar pentru clienții al căror card a fost furat în țară sau în străinătate. VISA oferă acest serviciu fără taxe suplimentare pentru emitent;
asigurarea asistenței medicale și juridice de urgență pentru deținătorii aflați în străinătate, oferite centralizat de către VISA.
Emitenții pot privi programele în scopul satisfacerii nevoilor clienților și ale pieței prin adăugarea de alte servicii, obținute de la furnizori recomandați de VISA. Aceste servicii pot include telephone-banking, rate de împrumut speciale, asigurare, tarife privilegiate pentru călătorie, hotel și închirieri de mașini, acces la saloanele business din aeroporturi etc.
2.4.1.5. Cardul de tip ”Electron Card”
În mod tradițional, băncile au gestionat riscul asociat clienților noi sau clienților care nu au mai avut un cont bancar –studenți și elevi, de exemplu – solicitându-le să retragă numerar de la o sucursală unde sunt cunoscuți. Acest lucru este ineficient pentru bănci și inconvenabil pentru clienți.
Debit cardul electron oferă băncii emitente posibilitatea de a adăuga serviciilor existente de eliberare de numerar prin intermediul ATM-urilor, tranzacțiile de la EFTPOS-uri, cu riscuri mici sau chiar inexistente.
Acest tip de card este un produs tip ”electronic și este în special desemnat clienților ce prezintă un grad ridicat de risc în utilizare (studenți, elevi etc).
El se utilizează numai prin intermediul dispozitivelor automate de eliberare de numerar (ATM si POS). Ori de câte ori un electron-card este folosit, trebuie obținută autorizarea, adică emitentul decide dacă tranzacția se face sau nu.
Principala funcție a acestui card este înlocuirea numerarului. Acest lucru este posibil prin distribuirea debit-cardurilor clienților din categoria mai sus menționată, dându-li-se astfel posibilitatea de a avea acces în rețeaua dispozitivelor de eliberare automată a numerarului (ATM). Rețeaua este folosită pentru acest scop în 40 de țări de pe 5 continente.
2.4.1.6. ”VISA Cash”
Cardul de tip VISA a lansat un puternic program de cercetare pentru prototipuri de smart-carduri, terminale și echipamente aferente (VISA lucrează cu 27 de companii majore în domeniul tehnologiei chip pentru a dezvolta aceste prototipuri).
De-a lungul timpului, creșterea capacității de memorare și calcul a chip-urilor va permite băncilor membre să ofere clienților carduri proiectate să îndeplinească cererile individuale ale acestora și vor îngloba noi modalități de plată. Clienții vor avea, de asemenea, oportunitatea de a stoca informații adiționale, incluzând extrasul de cont sau alte informații financiare personale.
Produsele cu valoare înglobată au existat, de mulți ani, în cadrul sistemelor cu ”buclă închisă”, cum ar fi cardurile telefonice. Cu toate acestea, din cauza nivelului scăzut de securitate, aplicarea lor a fost limitată în aplicare la un singur tip de tranzacție, sau pentru folosirea în cadrul unei regiuni geografice bine definite.
Cardul VISA cu valoare înglobată (”VISA Cash”), operează într-un sistem deschis și poate fi folosit pentru cumpărături de valoare mică în locurile în care, în mod tradițional, se folosesc bancnote și moneda metalică –de la punctele de vânzare a presei, la plata pentru locul de parcare.
Un astfel de card, care arată identic cu un card bancar, este dotat cu un microprocesor care conține și procesează bani sub formă de date electronice. În momentul folosirii, suma exactă de bani este dedusă din chip și pe display-ul terminalului apare suma de bani rămasă pe card.
Microprocesoarele înglobate într-un asemenea card pot stoca, în mod curent, aproximativ de 80 de ori mai multă informație decât banda magnetică. Capacitatea de procesare a microprocesorului îmbunătățește semnificativ securitatea și permite plasarea de aplicații suplimentare pe același card laolaltă cu funcțiile deja existente.
Oportunitățile pentru un astfel de card sunt imense. Spre exemplu în 1995, consumatorii din lumea întreagă au cheltuit aproximativ 8,1 trilioane de dolari la cumpărături cu numerar, din care 22% au fost cumpărături în valoare de 10 dolari sau mai puțin. Cercetări independente au arătat că 80% din consumatorii investigați din Europa, Asia, Canada, America Latină și SUA ar fi folosit un astfel de card din cauza vitezei de lucru și a simplității. VISA a lucrat împreună cu operatorii majori de sisteme cu valoare înglobată, ca și cu băncile și sistemele de plăți recunoscute, pentru a dezvolta standarde industriale cu aplicabilitate mondială pentru operarea globală a acestui tip de card și a echipamentelor adiționale. Scopul este asigurarea interoperabilității, astfel încât un card de acest tip să poată funcționa în orice sistem din lume. În plus, având certitudinea că acest card este compatibil cu variate sisteme de plăți, clienții vor avea posibilitatea să încarce cardul la ATM-urile VISA/Plus oriunde în lume. Se asigură, de asemenea, ușurința compensării și decontării tranzacțiilor internaționale. În prezent, VISA lucrează cu mai mulți furnizori pentru a oferi carduri și terminale care acceptă cardurile, având capacitatea să ofere băncilor sisteme de carduri cu valoare înglobată la cheie. În plus, VISA și-a extins sistemul VISA Net pentru a sprijini compensarea și decontarea tranzacțiilor efectuate cu cardul VISA Cash.
Există trei tipuri de astfel de carduri:
De unica folosință: cardurile sunt cumpărate la o valoare prestabilită și după ce valoarea este consumată sunt aruncate sau păstrate ca suvenir;
Reîncărcabile: cardurile se cumpără cu sold zero și se încarcă cu valoare electronică. Atunci când valoarea este consumată, cardul se poate reîncărca cu ajutorul dispozitivelor speciale sau a unor ATM-uri upgradate;
Multifuncționale: un credit sau un debit-card care conține aplicația VISA Cash. Acesta este primul pas către oferirea de servicii complete prin smart-card.
Sistemul VISA Cash este bazat pe specificațiile comune ale industriei financiare, fapt care asigură compatibilitatea cu alte produse pe bază de chip. De asemenea, sistemul este proiectat pentru a asigura simplitatea și operarea cu costuri scăzute, astfel încât oferă o alternativă practică numerarului și monedei metalice.
Avantajele particulare oferite de produsul VISA Cash sunt:
clienții vor avea la dispoziție un produs convenabil, ușor de folosit, în condițiile în care nu vor mai fi nevoiți să poarte asupra lor numerar, în special pentru tranzacțiile zilnice de rutină, unde sunt necesare sume fixe de bani;
clienții vor avea posibilitatea să efectueze tranzacțiile mai rapid;
comercianții își vor micșora costurile de manipulare a numerarului;
comercianții se vor confrunta cu mai puține probleme de securitate, mânuind mai puțin numerar;
cu timpul, un astfel de card, emis într-o țară va putea fi folosit și într-o altă țară.
2.4.1.7. Afinity card
Acest tip de card este un produs rezultat în urma unui acord între VISA și alte organizații sau grupuri (întreprinderi) care pot fi membre VISA, cum ar fi: autocluburi, societăți profilate pe închirieri auto, organizații profesionale sau de caritate.
2.4.2. Carduri emise de Europay International
2.4.2.1. Eurocard/MasterCard-classic card
Este un card de tip debit-card sau credit-card care se adresează tuturor categoriilor de utilizatori prezentând un anumit grad de siguranță. El poate fi folosit în întreaga lume atât pentru tranzacțiile comerciale cât și pentru obținerea de numerar, prin intermediul echipamentelor electronice (ATM, POS) sau cu preluarea manuală a datelor operaționale.
2.4.2.2. Cirrus
Este un card tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosit în întreaga lume pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice (ATM).
2.4.2.3. Eurocard-ATM
Este un card de tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosit numai în Europa pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice (ATM).
2.4.2.5. Edc
Este un tip de debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosit numai în Europa pentru tranzacții comerciale prin intermediul echipamentelor electronice (POS).
2.4.2.6. Maestro
Este un card tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosit în întreaga lume pentru tranzacțiile comerciale prin intermediul echipamentelor electronice (POS).
Fiecare membru Europay decide asupra condițiilor de furnizare a serviciilor Europay clienților săi. Ei aleg produsele care se potrivesc cel mai bine necesităților piețelor interne și a serviciilor oferite împreună cu produsele Europay; au de asemenea libertatea de a vinde produsele și serviciile Europay în orice mod doresc.
Sistemul de operare a tranzacțiilor Eurocard/MasterCard și desfășurarea tranzacțiilor sunt identice cu cele ale societății VISA International .
2.4.2.7. Europay CLIP- numerarul virtual într-o lume reală
Produsul CLIP combină avantajele numerarului cu ușurința în folosire, securitatea absolută și capacitatea unică de folosire oriunde în lume. Deținătorul cardului folosește una din metodele de încărcare cu monedă sau valută la alegere , după care este liber să folosească cardul fie în țara sa, fie în străinătate.
CLIP este singurul produs de plată de acest tip proiectat să opereze fie local, fie la nivel internațional. Este ușor de upgradat de la o implementare inițială domestică, la capacitatea de folosire internațională, atunci când piața o solicită. Abilitatea produsului de a stoca diferite valute în același timp este apreciată în același timp atât de clienții privați, cât și de companii.
Valoarea înglobată în card este stocata în chip, sumele plătite deducându-se în momentul efectuării unei tranzacții, astfel încât nu este necesară conectarea on-line sau un PIN. Deoarece valoarea cardului este limitată la suma stocată, riscurile rezultate din pierdere sau furt sunt limitate.
Utilizarea CLIP este la fel de ușoară ca și utilizarea numerarului, mai ales în situația în care este necesară folosirea unor valute nefamiliare. CLIP este foarte avantajos atunci când se fac plăți de valoare mică sau atunci când se solicită sume fixe. De aceea, acest produs este ideal pentru folosirea în magazine cu rulaj ridicat cum ar fi: fast-food-urile, dispozitive de parcare, automate de vânzare etc.
Avantajele acestui produs sunt :
Pentru clienții privați:
dispun oricând de suma potrivită de numerar atunci când doresc, unde doresc, local sau în străinătate;
tranzacții rapide, fără probleme de schimb valutar, fără PIN sau semnătură, fără grija de furt sau pierdere.
Pentru companii:
avantajos pentru clienții companiilor care călătoresc frecvent în străinătate, deoarece au posibilitatea de a efectua plăți de mică valoare în orice moment și în orice țară, fără a avea nevoie să aibă asupra lor mai multe valute. Companiile pot oferi angajaților care efectuează o călătorie de afaceri în străinătate un CLIP preîncărcat și să recupereze orice valoare reziduală rămasă pe card la sfârșitul călătoriei.
Pentru comercianți:
Comercianții acoperă o mare varietate de tipuri: de la cafenele la transportul public, de la parcare la stații de benzinărie, lanțuri de restaurante, fast-food, super-market-uri, puncte de difuzare a presei, tutungerii etc.
Pentru toți aceștia avantajele ar fi:
Viteza. Cu cât comercianții au capacitatea de a-și servi mai rapid clienții, cu atât afacerea crește mai mult și profitul devine mai mare. Faptul că nu mai este necesar să manevreze numerar și să dea restul la o achiziționare face ca tranzacțiile cu CLIP să fie garantate 100%, precise și să dureze practic câteva secunde. Pentru clienții străini, nefamiliarizați cu moneda locală, CLIP oferă siguranță și contribuie la creșterea vânzărilor.
Securitate. Modalitatea de plată prin CLIP este excelentă pentru creșterea profitabilității și securității în cazul plății taxelor auto, taxelor de parcare și la automatele de vânzare. Fără să mai existe numerar spargerile și vandalismul sunt eliminate. Nu se mai efectuează operații costisitoare și riscante de colectare a numerarului, iar centrul de operare are o evidență exactă asupra tranzacțiilor.
Creșterea profitabilității. CLIP permite clienților să efectueze plăți chiar și atunci când se solicită bani potriviți, serviciu apreciat în special de turiști și de cei care sunt în călătorii de afaceri.
Pentru bănci:
Securitatea. Aspectul care interesează cel mai mult o bancă este excepționala securitate a acestui produs, toate sumele fiind încărcate on-line și controlate permanent de bănci. De asemenea, valoarea unui card pierdut sau furat este strict limitată la valoarea pe care o conține: nu poate fi folosit pentru suma stocată în chip sau încărcat fără un PIN corect.
Valoarea adăugată de CLIP. Alte beneficii pentru emitent includ valoarea adăugată de CLIP produselor existente prin extinderea plăților electronice la plăți de mică valoare și internaționale.
Cercetările făcute în Europa au evidențiat faptul că cea mai cerută combinație de servicii este CLIP asociat unui debit-card.
Cardurile CLIP pot fi încărcate în diferite modalități:
Încărcare din cont curent
Deținătorul își încarcă cardul direct din contul său bancar sau din contul de debit sau credit card. Aceasta se poate face la ghișeul băncii, sau utilizând terminalele on-line de încărcare. În mod normal, acestea pot fi ATM-uri adaptate la sistemul CLIP, sau dispozitive de încărcare instalate de bancă și operate prin folosirea unui PIN. Încărcarea poate implica una sau mai multe valute, iar contul va fi debitat cu suma corespunzătoare cursului de schimb fixat de banca emitentă.
Încărcare cu numerar
Cardul poate fi, de asemenea, încărcat prin utilizarea numerarului la o bancă sau birou de schimb valutar având terminalul necesar și legătura on-line cu banca emitentă. Existența legăturii on-line cu banca emitentă permite acesteia gestiunea float-ului. Încărcarea prin utilizarea numerarului poate fi o parte dintr-o tranzacție de schimb valutar. De exemplu, clientul poate transforma numerarul în franci francezi și își poate credita cardul în mărci germane.
Încărcarea inițiată de card
În momentul în care un card aflat în procedura de efectuare a tranzacției nu conține în întregime suma necesară a fi plătită, cardul însuși va detecta aceasta și, în mod automat, va iniția o secvență de încărcare ca parte a tranzacției.
Presupunând că locul unde se desfășoară tranzacția dispune de facilități on-line, deținătorul va fi interogat dacă dorește încărcarea cardului cu mai mulți bani. Dacă acesta este de acord, cardul poate fi încărcat cu o sumă care a fost prestabilită cu banca emitentă. În acest fel se elimină posibilitatea inexistenței de bani pe card, iar clientul evită punerea într-o situație jenantă.
Încărcarea ”card-to-card”
Această facilitate deschide o varietate de noi posibilități. De exemplu, o familie poate deține mai multe carduri, dintre care doar unul (cardul-cheie) poate fi folosit pentru a le încărca pe celelalte. Acest mod de lucru permite celui care deține cardul cheie să ofere celorlalți membrii ai familiei sume fixe de bani, asigurându-i acestuia o supraveghere a cheltuielilor totale.
Sumele de bani pot fi transferate de pe un card CLIP pe un altul, cu condiția ca ambele să fie emise de aceeași bancă și sub o conectare on-line cu banca.
Descărcarea cardului
După o călătorie în străinătate, deținătorul poate dori să transforme în numerar valorile reziduale din portofele, sau să transfere valoarea echivalentă în compartimentul de monedă locală a portofelului. Întreaga sumă, sau numai o parte, poate fi creditată în contul deținătorului sau transferată într-un portofel deja deschis în card.
2.4.3. Carduri emise de American Express
2.4.3.1. Cardul ”Business Card” American Express
Acest tip de card este orientat, în general, către acea categorie de clienți care călătoresc foarte mult în interes de serviciu și întrețin în mod regulat relații de afaceri și către acei clienți cu un potențial financiar personal foarte ridicat. Cu alte cuvinte, acest produs este oferit și agreat îndeosebi de firme, personal angajat al societăților comerciale, patroni și familii înstărite.
2.4.3.2. Cardul ”Gold Card” American Express
Acest produs a fost creat pentru categoria de clienți cu un potențial financiar foarte ridicat. Se impun anumite condiții speciale la eliberarea produsului.
2.4.3.3. Cardul ”Classic Card” American Express
Acest produs se poate elibera oricărei categorii de client –persoană fizică. Este un produs cu o largă utilizare internațională și este destinat satisfacerii necesităților de consum ale clienților obișnuiți ai băncilor.
CAPITOLUL III
Operatiuni privind utilizarea unui card la Banc Post
3.1. Prezentare Banc Post
Banc Post este una dintre cele mai importante banci din Romania. Are o echipa puternica de specialisti, dispune de o retea teritoriala extinsa si ofera o gama larga de produse si servicii special concepute sa satisfaca cele mai exigente dorinte ale clientilor corporativi, de retail si ale persoanelor fizice cu statut financiar ridicat din Romania.
Adesea Banc Post reuseste sa fie cu un pas inaintea celorlati, sa aduca pe piata produse noi si competitive, intotdeauna orientate spre client, deoarece clientul este cea mai importanta persoana din banca. Doreste ca toti clientii sa fie tratati intr-o maniera personalizata de catre profesionisti de valoare care sa ofere servicii excelente, produse de inalta calitate si promptitudine in acordarea de consultanta. Banc Post isi respecta partenerii de afaceri, incearca sa creeze mediul de lucru ideal si conditiile prielnice pentru parteneriate „win – win” de lunga durata.
Ca urmare a intensei restructurari din ultimii doi ani, care a proiectat activitatile sale de baza, Banc Post este astazi pregatita sa fie banca de prima optiune pentru clientii din Romania.
Plecand de la principiul care guverneaza activitatea bancara curenta a Romaniei, dar si pentru a-si ajuta si proteja clientii de la inceput, Banc Post si-a stabilit ca scop dezvoltarea dinamica si diversificarea activitatilor sale. Principala optiune a Banc Post a fost sa se asigure ca banca are baze solide si ca produsele si serviciile oferite se adreseaza tuturor tipurilor de clienti.
Banca isi desfasoara activitatea prin sucursalele, filialele., agentiile si reprezentantele proprii, in numar de 130, precum si prin ghiseele unora din oficiile postale din subordinea Regiei Autonome Posta Romana pe baza de conventie.
Obiectul de activitate al bancii il constituie:
Atragerea si formarea de depozite banesti in lei si in valuta
Acordarea de credite
Efectuarea de servicii bancare si financiare pentru activitatea desfasurata de regii autonome, societati comerciale, alte persoane juridice precum si persoane fizice
3.2 Operatiuni cu carduri
Participantii la operatiunile cu carti de plata in lei si in valuta emise de Banc Post sunt:
Persoanele fizice care au solicitat bancii carti de plata in lei si in valuta, si pe numele carora a fost emisa o asemenea carte de plata. O persoana fizica in calitate de posesor al cartii de plata in lei si valuta, poate la randul sau sa solicite eliberarea de carti de plata in lei si valuta si in favoarea unor alte persoane fizice, numai membrii de familie (sot, sotie si copii) si cu respectarea urmatoarelor conditii:
Conturile pentru evidentierea operatiunilor cu carti de plata in lei si valuta, se deschid numai pe numele persoanei fizice care completeaza cererea pentru emiterea de carti de plata in lei, denumita posesor principal;
Persoanelor fizice desemnate de persoana fizica (posesor principal) se elibereaza carti de plata in lei si valuta distincte pe care sunt gravate numele si prenumele acestora, numar separat al cartii de plata, PIN separat, precum si specimen de semnatura proprie aplicata pe verso-ul carti de plata;
Operatiunile efectuate de toti detinatorii de carduri (persoane desemnate sau posesori principali), se evidentiaza numai in conturile de disponibilati din carduri deschis pe numele detinatorului principal de card;
Posesorul principal de card pe numele caruia sunt deschise conturile de diponibilitati pentru operatiuni cu carduri, este direct raspunzator pentru toate operatiunile cu carduri efectuate de toti detinatorii desemnati ( sot, sotie si copii);
Comerciantii – persoane juridice romane constituite in sociati comerciale, in conformitate cu legislatia in vigoare, care accepta cartile de plata VISA emise de banca.
Banca in calitate de:
Emitenta a cartii de plata in lei si valuta, pentru persoanele fizice care au intomit cereri de emitere a cartilor de plata;
Acordarea a dreptului de acceptare a cartilor de plata VISA, comerciantilor care au incheiat contracte de accepatre a cartilor de plata
Certrul de autorizare , proceasare si decontare a operatiunilor efectuate cu carti de plata in lei si in valuta
3.2.1. Emiterea cardurilor in lei si valuta
Banc Post este singura sociatate comerciala emitenta a tipului de carte de plata in lei si valuta „ Prospera”.
Banca emite carti de plata in lei si valuta in conditiile normelor specifice bancii, pentru operatiuni efectuate pe teritoriul Romaniei in moneda nationala sau pe teritoriul altor tari in moneda nationala a fiecarei tari, numai persoanelor fizice care au deschis la banca, numele sau sau/si al persoanelor desemnate urmatoarele categorii de conturi speciale:
Contul de disponibilitati in lei pentru efectuarea de operatiuni numai pe teritoriul Romaniei;
Cont de disponibilitati in valuta (Dolari SUA – $) utilizabil pentru operatiuni in valuta in strainatate
Cont de garantii in valuta (Dolari SUA – $) utilizabil pentru recuperarea de catre banca a eventualelor taxe si comisioane percepute in cazul operatiunilor in valuta, in cazurile cand disponibilitatile din conturile speciale sus mentionate au fost epuizate;
Banca detine dreptul exclusiv de proprietate asupra tipului de carte de plata emis.
Emiterea de catre banca a cartilor de plata in lei si valuta se face numai pe baza intocmirii si semnarii in prealabil a unor cereri de emitere a cartilor de plata;
Pentru emiterea cartilor de plata in lei si valuta banca percepe de la toti utilizatorii (persoane fizice) care au solicitat aceste carti de plata, oi taxa de emitere si o taxa anuala de utilizare, taxe al caror cuantum este stabilit prin circularele de dobanzi si comisioane elaborate de centrala Banc Post si care se aduc la cunostinta solicitantilor, odata cu completarea si semnraea cererii de emitere a cartilor de plata.
Banca poate suspenda temporar sau pote retrage dreptul de utilizare al carilor de plata in lei si valuta, de catre detinatorii care incalca conditiile de utilizare al cartilor de plata fara ca acestia sa fie exonerati de raspundere pentru oparatiunile de eliberare de numerar sau de cumparare de bunuri sau servicii efectuate inaintea retragerii sau suspendarii dreptului de utilizare al cartii.
Bnaca deschide contul de disponibilitati pentru operatiunile cu carti de plata in lei si valuta ale detinatorilor, numai pe baza cererii solicitantilor (persoane fizice) depuse si semnate la unitatile bancii.
Beneficiarii cartilor de plata in lei si valuta au obligatia, sa le utilizeze numai in conditiile stabilite prin cererea de emitere a cartilor de plata.
Bnaca, prin Centrul de Exploatare Carduri asigura detinatorilor de carti de plata in lei si valuta servicii de autorizare non stop a operatiunilor efectuate cu astfel de instrumente.
Litigiile aparute pe perioada derularii operatiunilor cu carti de plata in lei si valuta se vor solutiona pe cale amiabila de catre parti iar in caz contrar de instantele competente.
3.2.2. Acceptare a cardurilor de plata in lei si valuta
Cartile de plata in lei si valuta „ Prospera” emise de Banc Post sunt acceptate pentru operatiunile in lei prin toate unitatile teritoriale ale bancii precum si de catre toti comerciantii care au incheiat cu societatile bancare din Romania contract de acceptare a cartilor de plata Visa.
Banca accepta prin unitatile sale teritoriale carti de plata in lei si valuta, prezentate de posesor pentru:
Eliberari de numerar in lei prin ATM-urile instalate in sediile bancii, sediile unor oficii postale abilitate, sediile unor comercianti abilitati.
Eliberari de numerar in lei de la oricare unitate a Banc Post S.A. chiar daca in sediul acestora nu a fost instalat un automat pentru eliberare de numerar, dar sunt dotate cu dispozitive electronice de tipul POS, pentru citirea cartilor de plata.
Acceptare cartilor de plata in lei si valuta pentru efectuarea operatiunilor de vanzari de marfuri sau prestari de servicii, prin unitatile comerciantilor sau cu decontarea in valuta a contravalorii operatiunilor daca sunt autorizati pentru aceasta de B.N.R.
Banca incheie contracte pentru acceptarea cartilor de plata Prospera, cu comerciantii, clienti ai sai, care au sediul social in localitatea in care o unitate a bancii isi desfasoara activitatea, sau o localitate apropiata. Contractele de acceptare se incheie distinct cu comerciantii care care realizeaza operatiuni in lei si distict cu cei care realizeaza operatiuni in valuta.
Banca are dreptul sa verifice periodic, respectarea clauzelor contractuale si a conditiilor de acceptare a cartilor de plata, de catre comerciantii acceptanti.
Banca autorizeaza comerciantii acceptanti sa utilizeze insemnele sale pentru acceptarea cartilor de plata in lei si valuta.
Banca se obliga sa asigure comerciantilor acceptanti servicii de autorizare non stop a operatiunilor cu cartyi de plata precum si pentru procesarea prin Centrul de Exploatare a Cardurilor, a operatiunilor de decontare efectuate cu carti de plata.
Banca pentru serviciile oferite percepe de la comerciantii acceptanti, comision pentru operatiunile de acceptare a cartilor de plata, in cuantumurile satbilite prin circularele de dobanzi si comisioane elaborate de centrala, aduse la cunostinta comerciantilor prin contrcatul de acceptare a cartilor de plata, incheiat cu banca.
Banca stabileste fiecarui comerciant acceptant un cod numeric de identificare.
Limita de autorizare reprezentand valoarea oricarei operatiuni de vanzare pe care comerciantul le poate face unui detinator de carduri Banc Post este zero si se stabileste prin contrcatul de acceptare incheiat de banca cu comerciantul acceptant. In aceste conditii toate tranzactiile efectuate de comercianti cu carti de plata emise de Banca Post sun supuse procesului de autorizare.
Comerciantii acceptanti se obliga sa informeze banca in termen de maxim 4 zile lucratoare cu privire la orice modificari intervenite in date prezentate in cererea de acceptare a carilor de plata (sediul social, conducere, telefon, adresa unitatilor de desfacere, persoanele desemnate cu activitatea de acceptare). Neandeplinirea acestei obligatii da dreptul bancii de a denunta contractul incheiat cu comerciantul in cauza.
Banca asigura in conformitate cu statutul sau si cu legislatia in vigoare efectuate in mod operativ, in aceiasi zi, a tuturor operatiunilor de incasari si plati, intervenite, prin conturile deschise posesorilor de carti de plata.
Comerciantii au obligatia sa asigure confidentialitatea tuturor datelor din contractul de acceptare a cartilor de plata in lei, incheiat cu banca, a valorii limite de autorizare, precum si a prevederilor din normele de lucru puse la dispozitie de banca, pentru acceptarea cartilor de plata in lei.
3.3. Principalele tipuri de carduri utilizate de Banc Post
Cardul American Express Gold
Beneficiari American Express® Gold: persoanele fizice cu varsta cuprinsa intre 18-65 ani cu venituri nete de 3000 RON
Avantaje cardului American Express® Gold
Independenta financiara
limita de creditare ridicata
perioada de gratie de pana la 55 de zile
rambursare lunara a doar 3% din suma datorata
Protectia cumparaturilor: un concept nou pe piata romaneasca, destinat in exclusivitate membrilor American Express® – cumparaturile de valoare beneficiaza de un sistem de protectie in caz de deteriorare accidentala, furt sau orice alta situatie neprevazuta, activ pe o perioada de 30 de zile, prin care va veti recupera integral sau partial daunele produse
Discounturi exclusive: programul Selects ofera discounturi importante pe toata durata anului in diverse locatii comerciale ale partenerilor American Express® din Romania si din strainatate: hoteluri, restaurante, magazine, centre de sanatate si frumusete, etc
Ca membru American Express® va veti bucura din plin de servicii ireprosabile si de cea mai buna primire
Avantaje de calatorie
Servicii dedicate de turism:
asistenta non-stop
transfer de la aeroport
reconfirmarea biletelor de zbor
ghid de calatorii
rezervari hotel
inchiriere masini
Prin serviciul American Express® Travel aveti acces la o multitudine de oferte pentru vacanta (programul American Express® Vacations) si tarife reduse la mii de hoteluri din intreaga lume (programul Preffered Hotels)
Peste 2200 de birouri de turism in toata lumea
Asigurare de calatorie si asistenta dedicata 24h din 24h pe toata durata calatoriei
Brosura Travel se va afla la dispozitia dumneavoastra spre consultare in orice unitate Bancpost
Linie dedicata pentru aranjamentele de calatorie: 021 231 47 14
Ce ofera cardul American Express® Gold
Unde se poate folosi cardul American Express® Gold
La comerciantii unde este afisata sigla American Express®, in tara sau in strainatate
Pentru retragerea de numerar
Pe teritoriul Romaniei: de la orice unitate Bancpost
In strainatate (in valuta tarii in care se efectueaza operatiunea): de la orice ATM care afiseaza sigla American Express®
Documente necesare
Pentru cetateni romani rezidenti in Romania
Cererea-contract de credit pentru emiterea cardului in lei American Express® Gold
Copie a actului de identitate
Adeverinta de venit tip
Pentru cetateni straini rezidenti in Romania
Cererea-contract de credit pentru emiterea cardului in lei American Express® Gold
Adeverinta de venit tip
Copie a pasaportului
Copie a permisului temporar sau definitiv de sedere valabil
Copie a permisului de munca valabil
Dobanzi si comisioane
Cardul Visa Electron
Cardul de credit Visa Electron reprezinta instrumentul de plata perfect pentru cheltuielile de zi cu zi. Este un card de credit in lei, destinat persoanelor fizice si prin intermediul caruia ai acces la o limita de credit pe masura necesitatilor tale.
Cardul poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate, oriunde apare afisata sigla Visa, atat pentru retrageri de numerar, plati la comercianti, cat si pentru cumparaturi pe Internet.
Avantajele cardului de credit Visa Electron:
limita de creditare generoasa este stabilita individual, tinand cont de profilul tau personal si financiar
perioada de gratie de pana la 55 zile pentru tranzactiile efectuate la comercianti. Astfel, ai posibilitatea de a te bucura de credit fara dobanda
comision 0% pentru cumparaturile efectuate la comerciantii din tara si din strainatate
peste 24 milioane de locatii unde poti utiliza cardul, in tara si in intreaga lume
suma minima de plata lunar de doar 3% din suma utilizata
flexibilitate maxima – orice suma folosita din limita de credit, fie ca este vorba despre cumpararea unui produs, fie ca este vorba despre retrageri de numerar, poate fi rambursata oricand si in cuantumul dorit
modalitati variate de plata (cash, transfer intra sau inter bancar, Internet Banking)
Acordarea este simpla si rapida doar in baza actului de identitate si adeverintei de venit; alte documente pot fi solicitate in functie de situatia specifica fiecarui client.
Iar pentru ca timpul este pretios pentru fiecare, iti oferim posibilitatea de a alege cea mai simpla modalitate de a intra in posesia cardului:
la cea mai apropiata unitate Bancpost
la tine acasa
la serviciu
Top of Form 1
Cardul Visa Classic
Cardul de credit Visa Classic reprezinta instrumentul de plata perfect pentru cheltuielile de zi cu zi. Este un card de credit in lei, destinat persoanelor fizice si prin intermediul caruia ai acces la o limita de credit pe masura necesitatilor tale.
Cardul poate fi utilizat atat in tara cat si in strainatate, oriunde apare afisata sigla Visa, atat pentru retrageri de numerar, plati la comercianti, cat si pentru cumparaturi pe Internet.
Avantajele cardului de credit Visa Classic:
limita de creditare generoasa este stabilita individual, tinand cont de profilul tau personal si financiar
perioada de gratie de pana la 55 zile pentru tranzactiile efectuate la comercianti. Astfel, ai posibilitatea de a te bucura de credit fara dobanda
comision 0% pentru cumparaturile efectuate la comerciantii din tara si din strainatate
peste 24 milioane de locatii unde poti utiliza cardul, in tara si in intreaga lume
suma minima de plata lunar de doar 3% din suma utilizata
flexibilitate maxima – orice suma folosita din limita de credit, fie ca este vorba despre cumpararea unui produs, fie ca este vorba despre retrageri de numerar, poate fi rambursata oricand si in cuantumul dorit
modalitati variate de plata (cash, transfer intra sau inter bancar, Internet Banking)
Acordarea este simpla si rapida doar in baza actului de identitate si adeverintei de venit; alte documente pot fi solicitate in functie de situatia specifica fiecarui client.
Iar pentru ca timpul este pretios pentru fiecare, se ofera posibilitatea de a alege cea mai simpla modalitate de a intra in posesia cardului:
la cea mai apropiata unitate Bancpost
la tine acasa
la serviciu
Bottom of Form 1
Cardul Prospera
Poti dispune de bani oricand vrei si in orice situatie ai fi numai utilizand cardul de debit PROSPERA!
Beneficiari
Persoane fizice rezidente sau nerezidente.
Avantaje
Utilizare nationala si internationala
Emitere gratuita la expirarea termenului de valabilitate
Ce ofera cardul
Siguranta operatiunilor
Comisioane minime
Utilizare nationala si internationala
Tranzactii pe Internet
Acces la pachetul de servicii bancare CONT TOTAL (plati facturi, transfer de sume)
Retrageri 100% din soldul disponibil
Comisioane Carduri Debit – Persoane FiziceHYPERLINK "/documents/Comisioane Carduri Debit Persoane Fizice.pdf"HYPERLINK "/documents/Comisioane Carduri Debit Persoane Fizice.pdf"
Unde poate fi folosit cardul
Plata serviciilor furnizate de comerciantii din tara sau strainatate, care au afisata sigla imprimata pe card
Plata bunurilor si serviciilor prin Internet
Plata facturilor catre furnizorii de servicii cu care banca are incheiat contract
Transfer de sume
Obtinere de numerar de la ghiseele bancii, de la ATM – urile societatilor bancare din tara sau strainatate
Obtinerea de informatii privind soldul contului de card
Documente necesare
act de identitate / pasaport, in original si copie
Cerere pentru deschidere cont si emitere carte de plata persoane fizice*
*documente puse la dispozitia clientilor in toate unitatile teritoriale Bancpost
Servicii suplimentare asociate cardului
declararea cardului pierdut/furat
schimbarea PIN-ului la ATM
transmiterea la o adresa specificata a extrasului de cont
Cardul Suprema
Plati rapide, bani cash, asigurare de calatorie – toate acestea cu un singur card de debit – SUPREMA!
Beneficiari
Persoane juridice rezidente sau nerezidente
Avantaje
Asigurare pentru intarzierea calatoriei/bagajelor
Asistenta medicala
Asistenta juridica in strainatate
Servicii de urgenta oferite de VISA
Emitere gratuita la expirarea termenului de valabilitate
Ce ofera cardul
Siguranta operatiunilor
Comisioane minime
Utilizare internationala
Retrageri 100% din soldul disponibil
CAPITOLUL IV
Perspectivele si obiectivele privind dezvoltarea pieței de carduri
în România în etapele viitoare
4.1. Perspectivele tranzacțiilor cu carduri în România
Toate succesele de debut precum și necesitatea reorientării activității bancare românești către domenii sigure și profitabile determină continuarea și amplificarea programelor de carduri din țara noastră. Astfel, bănci comerciale precum Banca Agricolă, BRD, Banca Transilvania, BCR, Banc Post, și Ion Țiriac vor lărgi aria de răspândire a activităților cu carduri, acționând prin toate unitățile lor teritoriale atât pentru determinarea acceptării cardurilor ca mijloc de plată cât și pentru stimularea eliberării de carduri naționale.
Analizele efectuate de către compartimentele specializate ale băncilor au indicat că succesul programelor de carduri va fi direct dependent de tipul cardurilor lansate. Astfel, pe piața românească se vor introduce aproape simultan câte două – trei produse ale fiecărei bănci promotoare, care vor satisface atât necesitățile de consum ale persoanelor fizice cu standard mediu sau ridicat cât și cererile de fonduri ale persoanelor mai puțin favorizate în prezent. În acest mod, consumul individual va fi restimulat, iar toate barierele legate de neasigurarea în timp real și la nivelul solicitărilor fondurilor necesare vor fi suprimate.
Realitățile economiei românești de tranziție, mentalitatea profund înrădăcinată în spectrul numerarului, dar și necesitatea unei treceri graduale la folosirea banilor de plastic au determinat specialiștii băncilor să abordeze gradual proiectele lor de carduri. În primul rând și-au propus să ofere consumatorului un card prin intermediul căruia să poată retrage oricând numerar. Ulterior, printr-o politică agresivă de ”scumpire” a numerarului, atunci când cardul a devenit o realitate adânc întipărită în conștiința comportamentală a mediului economic, au lansat pe piață cardul de tip ”cheltuială directă”.
Ceea ce trebuie remarcat la piața românească de carduri este faptul că, deși băncile comerciale se află într-o concurență evidentă la nivelul produselor card, orice instrument emis sub siglă consacrată (VISA/ MASTERCARD) este imediat un produs național acceptat. Desigur, meritul revine tot experienței mondiale din domeniul care a impus universalitatea siglei sale, dar nu trebuie neglijată nici disponibilitatea băncilor de a nu se bloca reciproc în acceptarea cardurilor proprii.
Pentru viitor, datorită carențelor funcționale a instrumentelor de plată la vedere aflate la dispoziția agenților economici, cardul, prin funcțiile sale de decontare în timp real, va deveni și o realitate a cheltuielilor en gros.
În concluzie, acest motor, numit proiect bancar de carduri, va genera în scurt timp impunerea cu succes a acestui instrument de decontare în mediul economic românesc.
4.2. Obiective privind dezvoltarea pieței bancare
de carduri în România
Afacerile bancare cu carduri prezintă un potențial însemnat pentru obținerea de profituri în cazul băncilor ce se angajează în proiectarea și administrarea unor programe integrate de carduri (acceptare și emitere). Având în vedere preocuparea permanentă a societăților bancare românești în modernizarea activităților lor și adoptarea tehnicilor mondiale de operare la nivelul mediului de plăți din țara noastră, este de la sine înțeles că plățile prin carduri vor deveni o realitate cotidiană în scurt timp.
Pentru a se asigura succesul activității bancare de impunere a cardurilor ca mijloc de plată în economia românească, ar fi necesară îndeplinirea următoarelor obiective:
Proiectarea și punerea în acțiune în scurt timp a unui program agresiv de promovare publicitară a cardului ca modalitate de plată.
Articole concise și convingătoare lansate în presa scrisă, clipuri publicitare sugestive prezentate de multe ori pe zi în mediul audio-vizual, precum și alte acțiuni propagandistice pot genera atragerea interesului persoanelor fizice în utilizarea cardului. Este unanim recunoscut faptul că succesul lansării unui produs nou este direct dependent, în proporție de cel puțin 70%, de calitatea și eficiența programelor publicitare inițiate.
Având în vedere însă costurile ridicate ale activităților publicitare, se impune o direcționare eficientă a mesajului mass-media. Aruncarea pe piață a sloganelor publicitare de tipul ”Cardul X este viitorul dar și prezentul” nu face decât deservicii băncilor inițiatoare întrucât, indiferent de veridicitatea mesajului transmis, tiparele nu creează decât ideea unei uniformizări periculoase a receptorului uman. Fiecare subiect vizat nu suferă mai mult, în prezent, decât de atingerea adusă individualității sale, sau de necunoașterea acestei individualități, precum și de încercarea oricui de aplatizare a performanței și particularității comportamentale. Pentru a evita asemenea inconveniente banca trebuie să-și definească clar produsul ce intenționează a-l lansa, precum și segmentului uman căruia i se adresează. În acest fel, cu ajutorul unor studii de specialitate publicistică (gen sondaje Gallup), produsul va fi receptat în special de subiecții vizați, iar succesul produsului va fi imediat.
Nu este un neadevăr faptul că, în prezent, mediul economic individual acționează și în virtutea ”perceptelor” modei. Ca atare, fără a acționa ”neortodox” și a specula nevoia individualităților de a fi contemporane timpului lor, este mai ușor de promovat un produs, chiar mai costisitor la început, dacă el asigură satisfacerea nevoilor într-un mediu ușor perceptibil (achitarea serviciilor de turism, achitarea mărfurilor aprovizionate etc).
Băncile românești, vor reuși și prin metode publicitare, într-un termen scurt, generarea unui nou comportament de plăți în mediul economic românesc.
Propuneri legislative privind direcționarea plăților din economie către instrumentele de plată fără numerar.
În prezent, cel puțin 65% din tranzacțiile economice din țara noastră se efectuează în numerar. Acest fapt este consecința imediată a tradiției de țară ”cash” a României, dar și a imperfecțiunilor procedurale ale instrumentelor aflate în circulație în prezent.
O inițiativă legislativă care să genereze obligativitatea societăților comerciale de a-și achita salariile direct prin conturi bancare va genera extinderea utilizării cardurilor în domeniul economic, întrucât cardul face legătura directă și în timp real între contul bancar individual de salarii și comerciant. Se elimină astfel toate inconvenientele generate în prezent de asigurarea bilunară de lichidități, asigurarea și securizarea transportului de numerar, eliminarea cheltuielilor bancare și interne de manipulare a numerarului și, cel mai important element, eliminarea cu desăvârșire a sincopelor productive generate de ridicarea salariului. Toate aceste inconveniente pot fi dint-o dată eliminate dacă un act normativ modern statuează obligația plăților de salarii prin conturi bancare.
Tradiția pieței românești de mediu economic ”cash” poate fi respectată în continuare, chiar și în condițiile unei astfel de legi, prin asigurarea serviciilor bancare de eliberare de numerar la ghișee specializate (operațiuni prin intermediul aparatelor zip-zap) sau prin intermediul ATM-urilor (cu activitate operațională non-stop). Toate retragerile de numerar pot fi efectuate, conform regulilor băncii, prin carduri. Pentru o bancă însă, rezultatele unei astfel de inițiative legislative sunt incomensurabile, prin atragerea lunară de noi surse financiare. Dacă o bancă comercială și-a creat și o rețea numeroasă de comercianți acceptatori de carduri, toate cheltuielile efectuate de o persoană fizică direct prin carduri generează venit bancar datorită perceperii unui comision de procesare.
Lesne de observat este faptul că toate aceste avantaje pot fi obținute în condițiile în care numerarul pentru individ (posesorul contului salarii) rămâne în continuare gratuit.
Pentru succesul inițiativei legislative propuse, băncile trebuie să fie preocupate în permanență de perfecționarea serviciilor pentru persoane fizice și de implementarea în scurt timp a proiectelor de ATM-uri. De altfel și programul unităților bancare va trebui prelungit și adaptat nevoilor persoanelor fizice (în special după-amiaza), iar prestația lucrătorilor bancari mult îmbunătățită.
Înființarea unor departamente specializate în cadrul băncilor, care să asigure proiectarea, implementarea și administrarea unui program de carduri integrat (acceptare și emitere).
Activitatea cu carduri necesită eforturi specializate și susținute, dar și îngemănarea rezultatelor muncii unui personal strict specializat, dedicat exclusiv domeniului (marketing, publicitate, sociologie comportamentală de piață, inginerie de sistem, metodologie bancară).
Pentru a se obține rezultatele scontate se impune o specializare strictă a lucrătorului bancar care deservește acest domeniu de activitate. Soluții de genul împrumutului, sau detașării de personal din serviciul creditării, plăților sau trezoreriei bancare nu generează decât o abordare superficială a acestui nou domeniu, iar soluțiile valoroase pot întârzia datorită neimplicării comportamentale.
Concluzii
Trecerea imediată la plățile prin carduri în economia românească va asigura un management corespunzător al surselor bancare, disponibilizarea instituționalizată a resurselor bănești temporar disponibile de pe piață, dar și îmbunătățirea comportamentului bancar de plăți în țara noastră.
Tot într-un timp scurt, plățile persoanelor fizice prin cont vor depăși ca pondere plățile agenților economici, iar controlul efectiv al fluxurilor monetare și reducerea presiunii plăților cash asupra masei monetare vor fi efective.
Plățile prin carduri pot deveni în scurt timp un veritabil mecanism regulator al disfuncționalităților micro sau macroeconomice contemporane, cu condiția implementării științifice și administrării eficiente a rezultatelor ce pot fi obținute în acest domeniu.
Bibliografie
1. Gust M., „Management bancar”, Editura Independenta
Vechiu C. Economica, Pitesti, 2003
Bogoi Dan
2. Basno C. ”Operațiuni bancare”, Editura Didactică
Darac N. și Pedagogică, București, 1996.
3. Basno C. ”Monedă, credit, bănci”, Editura
Darac N. Didactică și Pedagogică, București, 1995.
Floricel C.
4. Berea A. O. ”Orientări în activitatea bancară
Berea O. A. contemporană”, Editura Expert, București,1999.
5. Coste V . ”Management în afaceri”,
Editura Gaudeamus, Iași, 1994
6. Dănilă N. ”Managementul relațiilor bancă-client”,
Economistul nr. 115 (1141), 15 iunie 1998.
7. Dedu V. ”Management bancar”, Editura Sildan 94,
Suceava, 1996.
8. Diaconescu M. ”Bănci, sisteme de plăți, riscuri”, Editura
Economică, București, 1999.
9. Gust M. ”Management bancar”, Editura Independența Economică, Brăila, 1999.
10. Ionescu L. ”Economia și rolul băncilor”, vol. I și II, Editura Economică, București, 1997.
11. Isărescu M. ”Sistemul bancar în România: evoluții recente și perspective. Reforma sistemului financiar în România și integrarea europeană”, Direcția Publicații și Documente a BNR, 1996.
12. Kirițescu C. ”Moneda – Mică enciclopedie”, Editura Enciclopedică, București, 1998.
13. Patapievici D. ”Circulația bănească în România”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1990.
14. Puiu Al. ”Strategii bancare – una din cauzele crizei actuale a economiei românești”, Editura Independența economică, 2001.
15. Purvis Courant ”Bank Management”, Ed. Harper and Rou, New York, 1986.
16. Săvoiu V. ”Banca Centrală și sistemele de plăți de interes național”, Colecția Biblioteca Băncii Naționale, Editura Enciclopedică, București, 1998.
17. Spulbar C. ”Considerații privind căile de acțiune vizând optimizarea managementului operațiunilor bancare”, Analele Universității din Craiova, Editura Universitaria, Craiova, 1997.
18. Spulbar C. ”Optimizarea managementului bancar”, Editura Universitaria, Craiova, 1999.
19. Stoica M. ”Management bancar”, Editura Economică, București, 1999.
20. Zaman Gh. ”Blocaje în economia de tranziție a
Ciutacu C. României”, Editura Tehnică, București,
Vâlceanu Gr. și 1997.
Colectivul
21. *** www.visa.com
22. *** www.europay.com
23. *** www.americanexpress.com
24. *** www.dinnersclub.com
25. *** www.jcb.com
26. *** www.no-cash.ro
27. *** www.bancpost.ro
28. *** www.bdr.ro
29. *** www.bancatransilvania.ro
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evolutia Si Perspectiva Utilizarii Cardurilor Tipuri de Carduri Utilizate de Bancile Comerciale (ID: 130498)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.