Evolutia Serviciilor DE Telecomunicatii Mobile Si Implicatii Economico Sociale

CUPRINS

=== pag. 30 – 38 ===

4. Aspecte și implicații economico-sociale ale serviciilor Vodafone în România

În capitol am descris concurenții de pe piață, realizând apoi o analiză comparativă a principalelor servicii și o evidențiere a rezultatelor financiare și a fluctuației clienților înregistrate de-a lungul existenței companiei.

Ultimul subcapitol face referire la responsabilitatea socială pe care o are Vodafone, atât față de angajați cât și față de comunitate

Conform declarațiilor date, Pentru Vodafone Group a fi o companie responsabilă este una dintre cele cinci priorități de afaceri, stabilită pentru următorii ani.

Dimensiunile la care a ajuns și puterea economica (ea generează anual aproximativ 2% din valoarea PIB), face ca la Vodafone să se resimtă un puternic sentiment de responsabilitate, atât fată de mediul de afaceri în care evoluează, cât mai ales asupra celor care înseamnă însăși compania: clienții.

4.1 Piața Vodafone

Piața Vodafone este reprezentată de 4 operatori, aceștia fiind : Orange România, Vodafone România, Zapp și Cosmote. Operatorii dominanți sunt Orange și respectiv Vodafone, ambii începându-și activitatea în 1997 și impunându-se prin introducerea în România a tehnologiei bazate pe standardul GSM.

Orange

Orange este brandul sub care France Telecom furnizeazã servicii de comunicații mobile, Internet și televiziune. Grupul France Telecom este unul dintre liderii mondiali în servicii de telecomunicații, cu aproape 160 de milioane de clienți pe cinci continente

Creativitatea, îndrăzneala, dinamismul, deschiderea, grija pentru detalii, consecventa definesc Orange în tot ce face, în prezent Orange România având implementat un sistem de management al calității certificat conform ISO 9001, ceea ce-i un plus de încredere și de valoare în fața clienților.

Unul dintre obiectivele urmărite de Orange România în 2007 va fi creșterea vitezei de transfer al datelor, care va atinge 7,2 Mbps pană la finele acestui an. Moat a adăugat ca Orange va extinde la 20 de orașe aria de acoperire a serviciilor WiMax, cu care va urmări să intre la sfârșitul anului și pe zona IMM-urilor. în prezent serviciile convergente de telefonie și date ale Orange sunt disponibile în special pentru corporațiile de mari dimensiuni.

Orange și, ulterior, Vodafone România au declarat ca momentan nu au nici o intenție să intre și pe piața consumer cu servicii integrate de telefonie și de acces la internet prin tehnologii fixe și mobile, focusul fiind reprezentat de companii.

De asemenea, un alt obiectiv declarat al Orange pentru 2007 este atingerea pragului de 9 milioane de utilizatori.

Viziunea Orange este:

"Orange înseamnă că vom schimba tiparele și ne vom dezvolta în continuare pentru a-ți oferi serviciile de calitate de care ai nevoie, inovație și transparență. În ceea ce facem, ca Orange România, vom contura în fiecare zi mai clar ce înseamnă acest univers și care sunt beneficiile pe care le aduce.
Te invităm să experimentezi Orange și avem încredere că împărtășim aceeași convingere: viitorul este într-adevăr senin".

Zapp

Istoria Telemobil pornește din același punct care a consemnat începutul erei comunicațiilor mobile comerciale în România. Timp de 4 ani, compania a fost singurul furnizor de telefonie mobila de pe piața, iar în 1998, Telemobil a inceput investițiile pentru a pregăti migrarea către tehnologia digitală.

Astăzi Zapp, prin rețeaua CDMA2000, ajută comunicarea în siguranța deplina oriunde și oricând, și conectarea permanentă la informații.

An de an operatorul și-a extins rețeaua și gama de produse și servicii, adunând o baza solidă de clienți care beneficiază de cele mai noi tehnologii în domeniu. În 2004, a lansat servicii comerciale bazate pe platforma BREW și a introdus tehnologia CDMA2000 1xEV-DO, care permite viteze de transfer mobil de date de pana la 2,44 Mbps

Zapp a încercat să se impună prin promovarea de tehnologii revoluționare și prin inovație continua, anticipând tendințele pieței de profil și nevoile consumatorilor.

Echipa Zapp, care cuprinde peste 700 de profesioniști, va continua să ofere clienților servicii de înalta calitate, bazate pe tehnologii revoluționare.

Misiunea Zapp:

''Vom oferi clienților noștri cele mai bune servicii integrate de comunicații din România bazate pe cea mai avansată tehnologie, CDMA. Datorită echipei noastre de profesioniști, al cârei interes se îndreaptă în primul rând spre consumatori, vom depăși așteptările clienților noștri, asigurând astfel creșterea continua și profitabilitatea companiei.''

Cosmote

COSMOTE, membru al OTE Group, și-a început operațiunile comerciale în Grecia în 1998, cu 5 ani în urma competiției. În iunie 2001 era singurul grup care a ajuns operator lider după ce a pătruns al treilea pe piață.

Ocupând locul 1 pe piața grecească și având peste 4 milioane de clienți, COSMOTE are de asemenea operațiuni în alte patru țări balcanice: în Albania, prin primul operator de telefonie mobilă – AMC, cât și în Bulgaria, Macedonia și România prin GloBul, COSMOFON și respectiv COSMOTE România. În 2004 COSMOTE a generat venituri de peste 1,58 miliarde de euro și un profit net de aproximativ 308,2 milioane de euro. COSMOTE a avut o contribuție semnificativă la succesul Jocurilor Olimpice de la Atena din 2004, fiind sponsorul național principal al evenimentului. În iunie 2004 compania a lansat în exclusivitate serviciile i-modeTM în Grecia, pe care intenționează să le introducă treptat în toate țările în care operează. Acțiunile COSMOTE sunt tranzacționate la Bursele de Valori din Atena și Londra.

Având o echipă de 700 de profesioniști, Cosmote și-a concentrat eforturile pentru remodelarea imaginii pieței de telecomunicații din România, oferind, conform propriilor declarații, o opțiune mai bună prin intermediul produselor și serviciilor sale relevante și accesibile.

Ofertele COSMOTE au concurat cu succes liderii pieței prin abordări inovative, agresive și directe.

COSMOTE a anunțat pe 17 mai 2007 lansarea în exclusivitate pe piața din România a serviciului i-mode® care oferă acces la o tehnologie inovatoare de date mobile și servicii multimedia direct pe telefonul mobil.

Prin introducerea serviciului i-mode la numai un an și jumătate de la lansarea comercială a companiei în România, COSMOTE iși diversifică și diferențiază portofoliului de servicii cu valoare adăugată, totodată continuând să

iși consolideze poziționarea pe piața domestică, cu rezultate pozitive asupra cotei de piață.

Cosmote România a anunțat pe 19 aprilie 2006, că a depășit pragul de 2.000.000 de clienți activi, după ce cu 4 luni în urmă, pe 14 decembrie 2006, anunțase atingerea pragului de 1 milion de clienți.

Pe termen scurt, Cosmote România a anunțat că intenționează să debuteze în furnizarea de servicii de date prin lansarea i-mode, un serviciu nou pe piața românească, ce va oferi o gamă largă de conținut tematic unic și aplicații pentru utilizatorii individuali și companii.

Grupul Cosmote din care face parte operatorul român are o prezență regională extinsa, cu 12 milioane de clienți în 5 tari din Sud-Estul Europei și estimează ca va atinge un număr de 15 milioane de clienți în regiune în anul 2009, o parte importantă a acestora provenind din România

Viziunea Cosmote este:

’’Să îmbunătățim viața clienților noștri prin ridicarea nivelului comunicațiilor mobile din întreaga regiune a Europei de Sud-Est, ajutând astfel fiecare individ în parte dar și mediul de afaceri să realizeze tot mai mult, în fiecare zi.’’

4.2 Analiza comparativă a serviciilor

În tabelul 4.2 este realizată o analiză comparativă a principalelor tipuri de abonamente și a caracteristicilor acestora, raportată la segmentul de piață căruia i se adresează.

Tabelul 4.2 Analiza comparativă a principalelor servicii

Luând pentru fiecare segment abonamentul minim de voce oferit de operatori, se poate distinge că pentru segmentul de persoane fizice, Cosmote oferă cea mai avantajoasă soluție, până la o durată a convorbirilor de până la 10 de minute, după care se evidențiază avantajele Orange.

In privința persoanelor juridice, cel mai convenabil abonament e oferit de Orange până la un prag de 150 de minute consumate, după care abonamentul Vodafone One4All 250 devine net superior.

4.3 Rezultate economice

Din punct de vedere al serviciilor de ultima generație (3G) România este una dintre cele mai competitive piețe din regiune. Operatorul CDMA Telemobil a înregistrat aproape 500.000 de abonați la finalul ultimului trimestru din 2006, însă cota sa totală de piață în ceea ce privește totalul abonaților este sub 3%, iar adăugările nete în acel trimestru reprezentau doar 2% din totalul înregistrat pe piața românească.

Oficialii Vodafone România au anunțat ca serviciile din generația a treia (3G) au depasit, la finele lunii aprilie, nivelul de 400.000 de clienți. "Numărul de clienți 3G a crescut semnificativ imediat după lansarea serviciilor 3G broadband HSDPA cu viteza de pana la 1,8 Mbps în rețea, în luna octombrie 2006. Raportat la numărul total de utilizatori ai companiei, clienții 3G broadband au o pondere de aproximativ 5%". La sfârșitul anului trecut, compania înregistra 298.000 de clienți la serviciile 3G. Primele servicii de acest tip din Romania au fost lansate de Vodafone Romania în aprilie 2005. Vodafone a lansat, în cursul lunii mai, servicii 3G broadband HSDPA cu viteze de pană la 3,6 Mbps în 23 de orașe.

În graficul nr. 4.3.1 se evidențiază împărțirea pieței în prezent a pieței de telecomunicații mobile din România.

Graficul nr. 4.3.1

Sursa: Prelucrare după datele din conținutul lucrării

Conform unor previziuni ale operatorului Vodafone România, penetrarea la nivel național ar trebui să atingă cifra de 110% până în 2010.

Conform studiului, piața românească este încă dominată de Orange, cu o cotă de piață de 47%, urmată de Vodafone, cu 44% din piață. Însă anul trecut, cei doi jucători dominanți au pierdut inițiativa în favoarea Cosmote, operator susținut de operatorul național grec OTE, care i-a ridicat cota de piață la aproximativ 6%.

Cosmote și-a relansat operațiunile în decembrie 2005, într-un moment în care deținea sub 50.000 de clienți și acoperea doar jumătate din țară. Din acel moment, operatorul a demarat un program în valoare de 450 milioane euro, menit să aducă serviciile Cosmote la 98% din populația țării.

În ultimul trimestru din 2006, Cosmote a înregistrat 27% din totalul noilor abonați, Vodafone 31%, în timp ce Orange a înregistrat o cotă de 40%. Compania Orange a raportat pentru 2006 venituri de circa 1,08 miliarde euro și avea, la finele lunii martie a acestui an, peste 8,2 milioane clienți, țintind către pragul de 9 milioane de clienți la finele anului 2007.

Vodafone Group și-a schimbat strategia. Nu mai este doar o companie mobilă, este o companie de comunicații totale. Anul trecut a atins 200 de milioane de abonați la nivelul întregului grup, iar odată cu achiziționarea, în februarie 2007, a pachetului majoritar la operatorul indian Hutchinson Essar, a mai adăugat alți 25 de milioane de abonați.

Vodafone România a adăugat 602.832 de clienți în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2005.  Numărul total de clienți a atins atunci 6.131.839, ceea ce reprezenta o creștere de 25% în ultimul an. Veniturile din servicii au crescut în acest trimestru cu 38%, fată de același trimestru al anului anterior.

La 31 decembrie 2005, clienții serviciilor pe baza de abonament reprezentau 36% din baza totală de clienți a Vodafone, fată de 34% în aceeași perioada a anului 2004. Venitul mediu pe utilizator (ARPU) a crescut în acest trimestru cu 10%, atingând valoarea de 15,4 USD, fată de 14 USD, în aceeași perioada a anului 2004. Numărul clienților 3G în rețeaua Vodafone a fost de 97.322, la dată de 31 decembrie 2005."Performanta noastră puternica în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2005 arată ca romanii au răspuns pozitiv la forța mesajelor combinate ale Connex și Vodafone. Creșterea proporției de clienți ai serviciilor pe baza de abonament și a venitului mediu pe utilizator confirma succesul strategiei noastre orientate către obținerea de valoare. Acest rezultat ne face să fim foarte optimiști în ceea ce privește performanta noastră viitoare, în condițiile în care ne vom concentra pe aducerea pe piața româneasca a avantajelor și beneficiilor oferite de Grupul Vodafone. ''Vom continua să oferim servicii peste așteptările clienților noștri, pentru a rămâne operatorul preferat al tuturor romanilor"

În graficul nr. 4.3.2 se evidențiază creșterea continuă și totodată spectaculoasă a numărului de clienți Vodafone, care de curând (aprilie 2007) a atins pragul de 8 milioane de utilizatori.

Graficul nr. 4.3.2

Sursa: Prelucrare după www.vodafone.ro/centru-de-presa/comunicate-de-presa

Situația financiară a Vodafone România pentru perioada 1 aprilie 2005 – 31

martie 2006 o clasa pe următoarea poziție: Compania a înregistrat 1,361,483 de clienți în anul fiscal 2006, ajungând la un numar total de 6.383.846 de consumatori.

În trimestrul încheiat la 31 martie 2006, Vodafone Romania și-a suplimentat baza de clienți cu 252.007.

Veniturile din servicii au crescut cu 39% în ultimul an, ajungând la un total de 1.008.600 USD. Profitul Operațional Înainte de Depreciere și Amortizare (EBITDA) a atins valoarea de 510.5 milioane USD, iar EBITDA, ca procent din venituri, a fost de 50.62%

Într-un comunicat de presa publicat pe site-ul grupului Vodafone se precizează că numărul clienților Vodafone a ajuns la finele anului 2006 la 7,7 milioane, în 2008 preconizându-se o rată de penetrare pe piață a telefoniei mobile de 100%

De asemenea este menționat faptul că România continuă să fie principalul motor de creștere din zona Europei de Est.

4.4 Responsabilități sociale

Prin prisma activității sale, a poziției ocupate pe piață și în cadrul economiei naționale, Vodafone România este responsabilă de bunăstarea personalului său și a comunității din care face parte. Cei aproape 3000 de angajați provin din toate colțurile țării, în afara Bucureștiului activând în Vânzări sau în call-centere (majoritatea personalului existent în aceste departamente).

În privința programelor sociale, Vodafone România continuă programul de investiții în siguranța turiștilor pe pârtiile de schi, program adoptat din 2002, investind în ultima iarnă suma de 500000 USD.

Compania a instalat saltele și garduri de protecție în cele mai periculoase locuri din cele 8 zone de schi pe care le acoperă în cadrul acestei campanii.

Sistemele de protecție au fost realizate la standardele internaționale și au fost montate pe pârtiile din Poiana Brașov, Sinaia, Borșa, Vatra Dornei, Băișoara, Semenic, Valea Jiului, Baia Mare (Șuior).

Parteneriatul cu ANSMR (Asociația Natională a Salvatorilor Montani din România) a devenit deja tradițional după 4 ani de colaborare la nivel național cu echipele de salvatori montani.

În cazul în care turiștii se află în afara ariei de acoperire, pot apela 112 care ii direcționează automat spre dispeceratul Salvamont. Acest dispecerat este dotat cu soluții de comunicare de ultimă generație de către Vodafone România.

În anul 2006, dispeceratul național Salvamont a primit peste 4000 de apeluri de urgență și de informare turistică. Peste 200 de operațiuni de salvare au fost coordonate prin dispecerat, toate având un final fericit!

Din 2001, compania a sprijinit programele educaționale dezvoltate de Junior Achievement Romania, o divizie a Junior Achievement Worldwide, US și Junior Achievement – Young Enterprise, Europa.

Între cele mai concludente programe se înscriu:

Să fii lider!

"Să fii lider" este un program care are ca scop educarea elevilor de liceu în spiritul valorilor leadership-ului, exersarea abilităților manageriale, antrenarea elevilor în identificarea problemelor comunității și elaborarea de soluții viabile pentru rezolvarea acestora. Programul se desfășoară în 201 de licee din toată țară și include un modul de studiu la clasă și o competiție națională de proiecte pe teme comunitare.

Presa economică la clasă

Lansat în 2005, programul "Presa economică la clasă" este primul program din România care utilizează articolele pe teme economice ca materiale de studiu în clasă și ca bază a dezbaterilor și studiilor de caz. În 2005, peste 15.000 de elevi de liceu și studenți au beneficiat de acest program care îi ajută să cunoască mai bine principalele probleme economice din țară și din străinătate.

Bursele Vodafone pentru liceu

Prin acest program lansat la 15 septembrie 2005 și dezvoltat în parteneriat cu ONG-ul World Vision Romania, compania sprijină 150 de elevi din mediul rural să își continue studiile la liceu.

Programul se va desfășura în următorii ani în beneficiul a 150 de absolvenți de scoală generală din 5 județe: Bacău, Cluj, Dolj, Iași și Vâlcea. Copiii selecționați au obținut rezultate bune la examenul de capacitate și au demonstrat că au potențial de dezvoltare, precum și motivația necesară, dar nu dispun de posibilități materiale pentru a-și continua studiile.

Facultatea de Telecomunicații

De opt ani, compania sponsorizează cursuri de comunicații mobile în beneficiul studenților Facultății de Telecomunicații.

Programul include de asemenea și dotarea unui laborator, precum și fonduri pentru dotarea Bibliotecii Facultății și accesul la literatura de specialitate.
Valoarea cumulată a programului depășește suma de 170.000 USD.
În 2003, compania a primit trofeul de aur la Premiile PR-ului Românesc, un eveniment organizat de "Forum for International Communication", pentru programul dedicat Facultății de Electronică și Telecomunicații București.

Telefonia mobilă și mediul înconjurător

Telefonia mobilă a revoluționat lumea și este acum nelipsită din viața de zi cu zi a peste două miliarde de oameni.

Odată cu dezvoltarea comunicațiilor mobile, a crescut și preocuparea față de efectele pe care antenele și telefoanele mobile le-ar putea avea asupra sănătății și a mediului înconjurător.

Vodafone este o companie responsabilă față de comunitate și față de mediul înconjurător, inclusiv prin modul în care își desfășoară activitatea de amplasare, construcție și funcționare a stațiilor radio ale rețelei mobile.

De asemenea, Vodafone se asigură ca telefoanele mobile și echipamentele pe care le achiziționează corespund standardelor în vigoare referitoare la emisia de radiații electromagnetice.

Comunitatea științifică internațională studiază de mulți ani efectele câmpului electromagnetic asupra sănătății. Așa cum am amintit, studiile științifice nu au arătat o legătura directă între utilizarea telefoanelor mobile sau proximitatea stațiilor radio ale rețelei mobile și afectarea sănătății. Această concluzie este susținută de către studii realizate de instituții independente, cum ar fi Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

=== pag. 39 – 40 – Concluzii&Biblio ===

CONCLUZII

Sistemele de comunicare au evoluat de la telegraf, trecând prin sistemele de telefonie fixa și sisteme de comunicații radio( inițial utilizate de câtre armata, aveau costuri mari), pana la radiotelefonie și sisteme operaționale de transmisie prin satelit ca INMARSAT sau sisteme de comunicare, informare și poziționare precum GPS ( Global Position System).

Unul din sectoarele cele mai dinamice atât la nivel mondial, cat și in România îl constituie fără îndoiala sectorul telecomunicațiilor mobile

Ritmul de inovație tehnologica constituie spiritul pentru evoluția raportului calitate-preț in favoarea consumatorului final și, implicit, in consolidarea poziției sectorului in ansamblu, ori in raport cu sectoarele concurente: telefonia fixa, transmisii prin cablu si, mai nou, aparatele foto clasice. In unele tări, rata de penetrare a telecomunicațiilor mobile a atins valori incredibile cel puțin la o prima citire: peste 160% in Danemarca, pentru a da un singur exemplu.

La nivel mondial, sectorul înglobează in acest moment peste 1.7 miliarde de utilizatori, având o cota de piața de 3.2 triloane de dolari.

În România, cu toate că inițial telefonia mobilă nu s-a bucurat de foarte mare succes, operatorii MobiFon și Mobil Rom axați pe tehnologia GSM 900, au reușit să redreseze imaginea acestui tip de serviciu și au înregistrat succese remarcabile, deși tarifele percepute au fost destul de ridicate.

Vodafone România reprezintă una dintre companiile de top ce activează în mediul de afaceri romanesc, vechiul brand Connex evoluând cu succes aproape 9 ani înainte de a fi preluat.

Cu un portofoliu de clienți ce depășește 8 milioane de utilizatori și o cifră de afaceri de peste un miliard de dolari, ce generează aproape 2% din PIB – ul României, Vodafone resimte și un puternic sentiment de responsabilitate socială, atât față de mediul de afaceri în care evoluează, cât mai ales asupra celor care înseamnă însăși compania: clienții.

Din 2001, compania a sprijinit programele educaționale dezvoltate de Junior Achievement Romania, o divizie a Junior Achievement Worldwide, US și Junior Achievement – Young Enterprise, Europa.

Direcția spre care se îndreaptă Vodafone este una sigură și presupune prosperitate, atât pentru ea cât și pentru țara noastră, însa la fel cum evoluția acestui tip de serviciu in România și in lume a cunoscut o dezvoltare impresionantă și foarte spectaculoasă, tot la fel pot apărea și elementele care să ducă la revoluționarea completă a industriei pe care o știm astăzi.

BIBLIOGRAFIE

=== pag. 4 – 11 ===

AT&T n-a introdus centralele automate pentru telefonia mobilă decât în 1964, când Bell System introduce sistemul Improved Mobile Telphone Service(IMTS), un sistem în full – duplex, ceea ce înseamnă ca toate convorbirile au loc în același mod ca și la telefoanele clasice.

Tehnica reutilizării frecventelor a fost introdusă prima dată intr-un serviciu comercial în 1969 de către Bell System. Călătorii unui tren care circula cu 100 de mile pe oră între New York și Washington, au considerat util să dea telefon din tren. Sunt folosite șase canale în banda de 450 MHz, sistemul fiind administrat de un centru de control computerizat din Philadelphia. Principalele elemente ale telefoniei celulare apar, în sfârșit, dar sistemul nu va deveni pe deplin funcțional decât în 1978.

Principiul de baza căruia funcționează telefonia celulară este acela al reutilizării frecventelor, fiind cel care a făcut diferența dintre IMTS și adevărata telefonie mobilă. Echipamentele radio aflate în fiecare centrală de telefonie celulară, precum și puterea redusă a telefoanelor mobile, permit ca aceleași frecvente radio să fie reutilizate în celule diferite, multiplicând capacitatea de a iniția apeluri fără a crea interferente. Acesta metoda spectrală extrem de eficienta, contrastează evident cu vechile sisteme de telefonie mobilă care au folosit un transmițător central foarte puternic, ce stabilea comunicații cu telefoanele mobile de mare putere, montate pe automobile, pe un număr mic de frecvente, canalele fiind monopolizate și neputând fi reutilizate pe o arie extinsă.

O rețea de telefonie mobilă se poate imagina ca fiind un fagure de miere. Deplasarea unui utilizator pe o anumită ruta presupune deplasarea dintr-o celulă în alta.

Scopul principal al rețelei GSM este de a asigura continuitatea apelului, cu un nivel adecvat de calitate, de aceea echipamentele de întreținere și înregistrare monitorizează la anumite intervale de timp mișcările stațiilor mobile (telefon cu SIM (Subscriber Identity Module) activ) chiar daca acestea nu sunt folosite, dar sunt în modul stand-by.

Când un apel este în desfășurare la limită sferei de acoperire a celulei respective (ex: utilizator în mișcare), el poate scădea calitatea transmisiei fată de limită calitativ specificata, insă prin monitorizarea pozițiilor este posibil transferul automat de la o celulă la alta. Acest proces poartă denumirea de handover.

In rețeaua GSM, de-a lungul unei convorbiri, stația mobilă stația mobilă monitorizează toate antenele înconjurătoare și trimite continuu rapoarte despre puterea semnalului acestora către un echipament de control. Aceste rapoarte trimise controler-ului duc la adoptarea unei decizii optime în momentul în care este inițiat procesul de handover și alegerea unei noi celule.

Viteza de prelucrare a datelor și desfășurarea tuturor acestor procese este foarte mare, practic insesizabil pentru utilizator.

Securizarea transmisiei este pe deplin asigurată prin folosirea tuturor metodelor de codare digitala. Partea radio din telefon (emisie-recepție) și antena (stația de baza emisie-recepție) folosesc coduri de criptare-decriptare a datelor conversației și digitalizarea acestora împreuna cu vocea. Aceasta criptare face practic imposibil pentru orice sistem de interceptare ascultarea, descifrarea și înregistrarea convorbirii sau datelor conversației.

Principalele sisteme utilizate curent în telecomunicația mobilă cuprind următoarele standarde:

Standardul GSM (Global System for Mobile Communication)

Extrem de popular în multe tari europene, inclusiv în România, standardul GSM a fost creat în 1982, în scopul de a crea un protocol comun pentru telefonia celulară de pe continent. În prezent, se pare ca mai multe tari din afara Europei intenționează să adere la acest standard. Intre anii 1982 și 1985, discuțiile în rândul încurajatorilor standardului GSM s-au purtat în jurul subiectului: analog sau digital? Dupa numeroase testări, s-a adoptat varianta digitala, iar în mai 1987 s-a hotărât ca sistemul folosit să fie TDMA, iar frecventa de operare să fie cea de 900 MHz. Validarea standardului GSM a avut loc abia în 1989, iar punerea în funcțiune a sistemului s-a petrecut în 1991.

Rețeaua GSM cuprinde trei sisteme majore: sistemul central, sistemul stațiilor de baza și sistemul operațional și de mentenanța. Sistemul central este responsabil cu procesarea apelurilor și cu îndeplinirea funcțiilor legate de abonați (stabilirea conexiunilor pentru comunicații, controlul localizării și mobilității abonaților, conexiune spre rețelele altor operatori etc.). Sistemul stațiilor de baza se ocupa cu tot ceea ce tine de utilizarea frecventelor radio. Ultimul, sistemul operațional și de mentenanța reprezintă entitatea funcțional din care operatorul de rețea monitorizează și controlează sistemul în ansamblul sau, prin controlul configurării, al performantei, al taxării, al deranjamentelor și securității. Scopul pe care-l urmărește este acela de a oferi utilizatorilor și operatorului asistenta permanenta pentru toate problemele care s-ar putea ivi în cadrul rețelei GSM.

Tehnologia CMDA (Code Division Multiple Access)

Considerată la apariție ca fiind tehnologia viitorului pentru telefonia celulară, CMDA reprezintă un sistem de timp divizat, în care particularitățile semnalului codat fac alte semnale radio, precum și eventualele interferente, să fie tratate ca niște zgomote irelevante. Sistemul utilizează tehnologii foarte avansate de compresie a vocii, un vocoder cu rată variabila, un sintetizator de voce și un procesor de voce, toate la un loc. Vocoderul, cunoscut de muzicieni ca un instrument prin intermediul căruia se pot obține efecte sonore deosebite, se regăsește, în forma miniaturizata, în orice telefon digital, având rolul de a „digitiza" vocea (de a transforma sunetele emise de vocea umana în pachete de date binare) și de a o compresa. Sistemul CDMA oferă, după părerea specialiștilor, cinci mari avantaje:

capacitate de 8 pana la 10 ori mai mare decât a sistemului analog AMPS și de 4 pana la 5 ori mai mare decât a sistemului GSM;

calitate mult mai buna a audiției, un sunet mai clar și mai consistent;

sistem simplificat de utilizare a aceleiași frecvente în fiecare sector al fiecărei celule;

confidențialitate sporită a convorbirilor;

acoperire mai buna, dând posibilitatea reducerii numărului de celule;

timp de convorbire mai mare decât era posibil în alte sisteme;

3G/UMTS (Universal Mobile Telecommunication System).

Sistemele 3G sunt menite să furnizeze o mobilitate globala, cu o acoperire larga a serviciilor, incluzând telefonie, paging, mesagerie, internet și date în banda larga. Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, a inceput procesul de definire a standardului de generația a treia, denumit International Telecommunications în anul 2000 (IMT-2000). în Europa, Institutul de Standardizare a Telecomunicațiilor Europene, a fost responsabil cu procesul de standardizare UMTS. Prin serviciul UMTS este posibilă negocierea și renegocierea caracteristicilor purtătorilor de date, la stabilirea sesiunii sau a conexiunii, sau în timpul desfășurării acestora. Ambele servicii, fără conexiune sau orientate pe conexiune, sunt oferite pentru comunicarea punct-la-punct sau punct-multipunct.

Rețeaua UMTS consta în trei domenii interactive: Rețeaua Nucleu, Rețeaua de Acces Radio Terestru (UTRAN) și Echipamentul Utilizatorului (UE). Funcția principală a rețelei nucleu e de a realiza comutarea, rutarea și tranzitul traficului pentru utilizator. Aceasta rețea conține de asemenea baza de date și funcțiile de management.

Arhitectura de baza a rețelei nucleu este bazată pe rețeaua GSM cu GPRS. Tot echipamentul insa, trebuie modificat pentru operațiunile și serviciile UMTS.

UTRAN furnizează metoda de acces prin interfață aeriana pentru Echipamentul Utilizatorului. Stația Baza este denumită Nod-B, iar echipamentul de control pentru Nod-B este Controller-ul pentru Rețea Radio(RNC).

Viteza de transfer poate atinge um maxim de 384 kbps – în mediul urban.

Beyond 3G/ HSDPA (High Speed Download Data Access)

HSDPA reprezintă un protocol pentru telefonia 3G, permițând rețelelor 3G să-și sporească viteza de transfer a datelor, precum și capacitatea. în prezent HSDPA suporta descărcări de 14.4 Mbps, iar în viitor, upgrade-ul HSDPA Evolved, va permite viteze inițiale de 42 Mbps. Capacitatea rețelei este sporita, putând furniza fiecărui client 30 de gigabyți de date pe luna, iar adițional, 1000 de minute voce și 300 de minute video.

O caracteristica distinctiva în HSDPA este folosirea HS-DSCH (High-Speed Downlink Shared Channel) pentru trimiterea pachetelor câtre Echipamentul Utilizatorului. Acesta folosește:

modulația adaptiva și codarea (AMC);

programarea rapida a pachetelor la Nodul-B;

retransmiterea rapida de la Nodul-B(cunoscuta și ca HARQ – Cererea Hybrida de Repetare Automatizata.)

Conceptul de redundanta incrementală e folosit la HARQ unde retransmiterile conțin diferite codări ale datelor utilizatorului, relative la transmisia originala. Când este primit un pachet viciat, terminalul utilizatorului il salvează și-l combina cu retransmiterea subsecvențială pentru crearea unui pachet fară erori cât mai eficient posibil. Chiar daca pachetul retransmis este el însuși viciat, combinația sumei transmisiilor eronate pot crea un pachet fară erori.

În prezent Vodafone utilizează tehnologia HSDPA, concomitent cu standardul, cercetând noi cai de perfecționare a tehnologiei.

1.2 Particularitățile serviciilor de telecomunicații mobile

Una dintre caracteristicile tehnice ale telefoanelor mobile este nivelul de radiații emis SAR (Specific Absorbtion Rate), ce reprezintă cantitatea de energie corespunzătoare undei de radiofrecvența absorbită de corpul uman în timpul utilizării telefonului. Valoarea maxima admisă a SAR este de 2W/kg.

Încă din 1992 se manifesta o îngrijorare privind efectele nefaste ale telefoanelor mobile asupra sănătății.

Radiația în radio-comunicații este emisă de energie sub formă de unde electromagnetice. Toate echipamentele ce folosesc unde radio produc radiații neionizate (căldură), iar telefoanele mobile nu fac excepție de la acest lucru. Nu este demonstrat insă științific ca radiațiile emise de rețelele și aparatele telefonice GSM provoacă daune sănătății.

In studii efectuate în Marea Britanie asupra efectelor radiației electromagnetice ai expunerii în câmpuri electromagnetice, Comitetul Internațional de Radiații Neionizate și Comisia Naționala de Protecție Radiologica au concluzionat ca sunt dovezi insuficiente pentru a sprijini existența oricărui efect pe termen lung la toate nivelele de dezvoltare biologica.

Practic telefoanele mobile nu sunt mai periculoase pentru sănătate decât aparatele radio FM sau televiziunea, și sunt mult mai puțin periculoase decât cuptoarele cu microunde.

De asemenea Organizația Mondiala a Sănătății a certificat ca nivelul de radiații emis de câtre aparatura și echipamentele radio GSM este cu mult sub nivelul mediu de radiații acceptat de normele internaționale (de 8 ori mai mic).

Transmisiile radio pot interfera cu câteva tipuri de aparate electrocasnice, cele mai susceptibile fiind echipamentele personale audio, aparatele auditive sau dispozitive electronice pentru cardiaci. Totuși pentru a preveni anumite fenomene este recomandat a nu se folosi telefoanele mobile în sălile de reanimare sau lângă

dispozitive de menținere a vieții, benzinarii, aeroporturi, aeronave sau alte locuri unde pot provoca reacții din partea aparaturii electrocasnice sensibile la astfel de unde.

Alte particularități demne de menționat, vizează drepturile și obligațiile pe care au utilizatorii acestui tip de servicii, reglementate prin legi stricte și în conformitate cu cerințele internaționale.

Potrivit prevederilor Legii nr. 676/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul telecomunicațiilor, confidențialitatea comunicațiilor efectuate prin intermediul unei rețele publice de telecomunicații sau prin recurgerea la un serviciu de telecomunicații destinat publicului este garantată. Ascultarea, înregistrarea, stocarea sau orice alta formă de interceptare sau supraveghere a comunicațiilor este interzisă, cu excepția cazului în care acestea sunt realizate de utilizatorii care participă la comunicația respectivă, a cazului în care utilizatorii care participă la comunicația respectivă și-au dat acordul scris prealabil, precum și a cazului în care aceste operațiuni sunt realizate în exercitarea prerogativelor de autoritate publica, în condițiile legii. Legea prevede obligația unui utilizator de a-l informa pe celalalt utilizator atunci când în cursul convorbirii se utilizează echipament care permite ca aceasta convorbire să fie ascultată, înregistrată sau stocată de câtre alte persoane.

În scopul asigurării confidențialității, furnizorii de servicii și operatorii de rețele sunt obligați, sub sancțiuni severe, mergând pana la retragerea licenței, să ia toate masurile tehnice și de organizare adecvate garantării securității serviciului și a rețelei.

Sunt prevăzute obligații specifice cu caracter de protecție în privința datelor referitoare la trafic și la facturare, a emiterii de facturi detaliate, a oferirii și restricționării oferirii serviciului de identificare a liniei care apelează sau a liniei apelate, precum și în privința redirecționării automate a apelului și a apelurilor comerciale nesolicitate. Furnizorii de servicii de telecomunicații au obligația de a include în registrele abonaților pe care le întocmesc, sau de a pune la dispoziția terților care întocmesc asemenea registre, numai datele cu caracter personal necesare identificării unui abonat anume, cu excepția cazurilor în care abonatul respectiv și-a dat acordul expres pentru includerea unor date suplimentare. Orice abonat are dreptul să solicite, cu titlu gratuit, să nu fie inclus intr-un registru al abonaților, să ceară înscrierea mențiunii ca datele sale cu caracter personal nu pot fi folosite de terți în scopul marketingului direct, să solicite ca adresa să ii fie înscrisă doar parțial, precum și să nu se efectueze nici o mențiune referitoare la sex, acolo unde acest lucru este lingvistic posibil.

1.3 Servicii de telecomunicații mobile în România

În țara noastră telefonia mobilă a apărut în aprilie 1993, când societatea Telefonica România, deținută de operatorul național spaniol de telefonie fixă, Telefonica, a lansat serviciul Telemobil bazat pe tehnologia NMT 450. Datorită investițiilor reduse și managementului deficitar rezultatele obținute s-au situat mult sub așteptări. Astfel, la sfârșitul anului 1993 înregistrau doar 1000 de abonați față de 3000 cât se planificase, iar după trei ani de la lansare numărul de abonați era de aproximativ 20000 și acoperirea de doar 40% din populație. La sfârșitul anului 1998 numărul de abonați s-a redus la jumătate. Performanțele slabe înregistrate în afacerile din România și Spania au obligat pe acționarul principal, compania Telefonica din Spania să vândă în septembrie 1998 acțiunile deținute la societatea românească către Balli Group din Marea Britanie și RDT Holding. Pentru a rupe legătura cu trecutul, noii acționari au dat o nouă identitate societății, redenumind-o Telemobil. Pe 25 mai 1999 lansează serviciul SanTel.

bazat pe o tehnologie nouă în banda 450 MHz, cu emisii reduse de radiații. Strategia societății a fost ambițioasă, întrucât, pentru sfârșitul anului 1999 s-a prevăzut acoperirea marilor orașe și a principalelor drumuri. De asemenea s-a intenționat extinderea în zonele rurale și instalarea de telefoane cu cartele preplătite. Investițiile anuale reduse, de aproximativ 10 ori mai mici decât cele realizate de operatorii GSM și concurența crescută au împiedicat dezvoltarea societății. La începutul anului 2000, conform celor mai noi inițiative tehnologice din aria 450 MHz, Telemobil a decis să adopte CDMA2000 ca tehnologie de viitor. Implementarea CDMA2000 va permite companiei Telemobil să se repoziționeze pe piața românească ca unul dintre furnizorii importanți de servicii de telecomunicații.

În acest context, R.D.T., acționarul principal al companiei a decis integrarea sa în cadrul consorțiului Inquam, pentru dezvoltarea și implementarea celei mai noi tehnologii de telefonie mobilă digitală. Qualcomm, liderul mondial în telecomunicații din SUA și Omnia, un fond de investiții din Orientul Mijlociu sunt principalii acționari ai grupului Inquam. în octombrie 2000, Inquam Romania a devenit principalul acționar al Telemobil, deținând în acest moment 99,5% din acțiuni.

Cu toate că inițial telefonia mobilă nu s-a bucurat de foarte mare succes, operatorii MobiFon și Mobil Rom axați pe tehnologia GSM 900, au reușit să redreseze imaginea acestui tip de serviciu în România și au înregistrat succese remarcabile, deși tarifele percepute au fost destul de ridicate.

Pentru țara noastră, introducerea sistemului de telefonie mobilă GSM a însemnat atragerea unei investiții de un miliard de dolari. Licența a fost oferită, conform legii, pe o perioadă de 10 ani. Caietul de sarcini pentru licitație a fost achiziționat de mai mult de 40 de companii.

Operatorii primelor doua noi rețele de telefonie mobilă GSM trebuia să acopere cel puțin 65% din teritoriul țării și nu în ultimul rând să dispună de suficientă forță financiară pentru a suporta costurile proiectului.

Deși criteriile de selecție au fost destul de clare și dure, licitația a fost amânată cu peste un an, în principal din cauza lipsei de frecvente libere în banda de 900 MHz, folosită în comunicațiile mobile de către Armată și Guvern

MobiFon s-a înființat la sfârșitul anului 1996. A pornit cu un capital social de 30 milioane USD deținut în proporție majoritară de Telesystem International Wirelss Inc. și AirTouch, două companii bine cunoscute pe plan internațional, cu putere financiară și experiență în domeniul telecomunicațiilor. Ulterior au avut loc majorări substanțiale ale capitalului social și schimbări în structura acționariatului. Lansarea oficială a serviciului de telefonie mobilă s-a realizat pe 15 aprilie 1997 sub denumirea Connex. Investițiile importante pentru dezvoltarea rețelei și în campanii publicitare au dus la dezvoltarea rapidă a numărului de abonați. În primul an de la lansare, atât MobiFon cât și Mobil Rom înregistrează o depășire de circa patru ori a numărului de abonați previzionați.

Mobil Rom s-a înființat la sfârșitul anului 1996, având un capital social de 120 milioane USD. Acționar majoritar era France Telecom Mobile Internațional. Pe 6 iunie 1996 realizează lansarea serviciului de telefonie mobilă sub denumirea comercială Dialog. Are o evoluție asemănătoare cu cea a concurentului său MobiFon. Un moment important în istoricul societății îl reprezintă integrarea acesteia în grupul internațional Orange, divizia de telefonie mobilă a France Telecom. Aceasta a presupus modificarea numelui firmei, respectiv Orange România și rebrănduirea serviciilor din Dialog în Orange. La 31 decembrie 2003 Orange România avea peste 3,3 milioane clienți, față de 2,2 milioane la sfârșitul anului 2002. Cu o majorare de 50% a bazei de clienți, Orange a înregistrat cea mai mare rată de creștere a unui operator de telefonie din România în 2003. Cifra de afaceri a crescut cu 42%, de la 370 milioane USD la sfârșitul anului 2002 la 527 milioane USD la sfârșitul anului 2003. Investițiile realizate de Orange România au crescut de asemenea cu 74%, de la 72 milioane USD la sfârșitul anului 2002 la 126 milioane USD la sfârșitul lui 2003.

În decembrie 1998 societatea Cosmorom, deținută de Romtelecom, achiziționează licența pentru lansarea serviciului de telefonie mobilă bazat pe tehnologia DCS-1800. Datorită lipsei fondurilor și a know-how-lui lansarea serviciului s-a realizat în mai 2000. Cota de piață a firmei a scăzut în perioada 2003-2004 de la 1,2% la 0,86%1. La 30 iunie 2005 acoperirea teritorială era de 60,34%, iar cea a populației de 39,01%. Cota de piață era de numai 0,72% din piața telefoniei mobile1. În luna iulie 2005, Romtelecom a vândut 70% din acțiunile deținute la Cosmorom operatorului grec de telefonie mobilă CosmOTE pentru suma de 120 milioane de euro. Conform declarațiilor directorului general al Cosmorom, Nikolas Tsolas, firma grecească va investi în următorii trei ani 450 de milioane de euro.

Ca o imagine actuală de ansamblu, se poate menționa faptul că numărul de utilizatori de telefonie mobilă a depășit pragul de 18 milioane de utilizatori, o buna parte dintre aceștia efectuând plata facturilor prin mijloace online, evoluția acestui tip de tranzacțiilor fiind strâns legată de evoluția tranzacțiilor on-line efectuate de către bănci, unde valoarea totală a tranzacțiilor prin instrumente de plată on-line, în lei și valută, exprimate în echivalentul în euro, s-a ridicat la peste 44 miliarde în 2006, situație evidențiată în graficul nr.1.3.

Graficul nr.1.3 Valoarea totală a tranzacțiilor în 2006

Sursa: Raportul anual MCTI pe 2006

Graficul relevă evoluția ascendentă a tranzacțiilor efectuate până în trimestrul al III -lea, unde se înregistrează o amplitudine, nivelul acestora coborând în trimestrul IV sub valoarea medie.