Evolutia Relatiilor Bilaterale Dintre Republica Moldova Si Ungaria la Etapa Actuala
CUPRINS
LISTA ABREVIERILOR
ADNOTARE…………………………………………………………………………..
INTRODUCERE………………………………………………………………………………………..
I. Evoluția relațiilor bilaterale a Republica Moldova și Ungaria la etapa actuală
1.1 Analiza istoriografică a relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria ……….
1.2 Abordarea teoretico-metodologica a noțiunii de cooperare bilaterală…..
1.3 Evoluția relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria ………..
1.4 Concluzii la Capitolul I ………………………………………………………
II. Colaborarea Republicii Moldova cu Ungaria în domeniile: comercial-economic, politic, integrarea europeană.
Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul comercial-economic ……………..
Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul politic ….
Relatiile bilaterale dintre Republicii Moldova și Ungaria ………………
Perspectivele cooperării bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria …..
Concluzii la Capitolul II ………………………..
ÎNCHEIERE………………………………………………………………………………………
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………..
ANEXE………………………………………………………………………………………………….
LISTA ABREVIERILOR
KRKA- companie Internaționala farmaceutica specializata in fabricarea produselor medicamentoase
NATO- Tratatul Nord Atlantic
OECD-
GDP- Buna Practică de Distribuție
ANAI- Agentia Nationala pentru Atragerea Investitiilor
USAID- Agenția SUA pentru Dezvoltare Internatională
ITD- Agenției pentru Dezvoltarea Comerțului și Investițiilor din Ungaria
CCI- Camera de comert si industrie
AIPA- Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură
ÎMM- Intreprinderi mari si mijlocii
IPARD- Agenția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
MHV- agentia penteu agricultura ai dezvoltare rurala din Ungaria
EUBAM- Misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina
TIC- tehnologia informației și comunicațiilor
ELETE- “Eötvös Loránd Tudományegyetem” Universitatea Eötvös Lorand din Budapesta
CEFTA- Acordul Central European al Comerțului Liber
V4- grupul de la Visegrad
ICE- Inițiativa Central Europeană
ONU- Organizatia Natiunilor Unite
OSCE- Organizatia pentru Securitate și Cooperare în Europa
MAE- Ministerul de afaceri externe
CSI- Comunitatea Statelor Independente
UE,CV,RM
ADNOTARE
INTRODUCERE
Actualitatea și importanța temei.
Studierea temei “Evoluția relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova. Probleme și perspective” este una importantă din punctul de vedere al formarii unei imagini despre cadrul bilateral de cooperare si despre litigiile intilnite in calea acestuia, punînd în evidența perspectivele și principalele domenii de colaborare dintre statele respective. De asemenea tema lucrării este una actuală odată ce arena internațională este mereu predominată de noi provocări, conflicte, diverse interese și consecințe ale globalizării. Relațiile bilaterale sunt decisive în relațiile internaționale, dat fiind faptul că acestea sunt nucleul său, fundamentul creării unei ordini mondiale, unui sistem de securitate și bunăstare internaționala. Odată ce vor fi asigurate relațiile dintre două state, atunci vor fi asigurate și relațiile interstatale la nivel global.
Problema privind studierea relațiilor bilaterale ocupă un loc aparte în formularea politicii de parteneriat, deoarece se descoperă anumite lacune, probleme și se încearcă rezolvarea lor în comun. De asemenea ocupă un loc deosebit de important în starea generală a populației deoarece îsi lasă amprenta în așa domenii precum: economie, politica promovată, sfera socială, religie și cultură. Orice stat tinde să aiba o cooperare eficientă cît cu vecinii săi atît și cu statele care împartașesc aceleași interese, de aceea relațiile bilaterale sunt un subiect demn de studiat și întotdeauna actual.
În contextul actual, Republica Moldova are ca aspirație primordială integrarea în Uniunea Europeana, menținind relații bune cu vecinii săi și făcînd pași importanți în ultimii ani spre o apropie eficienta de UE. În acest sens statele membre ale Uniunii Europene nu uită sa își extindă susținerea către statele care sunt pe agenda de aderare, Romania, Italia, Germania, Franța, Elveția, Ungaria, sunt state cu care Republica Moldova întretine relații bilaterale foare importante din punct de vedere al beneficiului pe care acestea le aduc în politica interna si externa a statului moldovenesc. Economia dependenta, politica influențata și cetațeni indecisi sunt doar cîțiva factori care o determina pe Republica Moldova sa apară pe arena internaționala ca un stat slab dezvoltat și care are mare nevoie sa se concentreze pe aspiratia primordiala a sa- integrarea europeana si sa colaboreze cu statele membre a UE pentru a progresa si a se transforma intr-un stat dezvoltat si independent. Ungaria, este membră a UE si promovează deja interesele acesteia, de aceea Republica Moldova ține să-și dezvolte relațiile bilaterale cu ea, această cooperare devenind tot mai eficientă dînd dovadă de actualitate pe arena internațională.
Gradul de investigație a temei.
Problematica relatiilor bilaterale dintre Ungaria si Republica Moldova a fost studiată de mai multi autori europeni si rusi
GYÓNI GABOR, Aurelian Lavric, Dan DUNGACIU
Obiectul de cercetare.
Problema de cercetare.
Problema de cercetare a tezei constă în caracterizarea principalelor lacune, dar și realizări ale cadrului de cooperare dintre Ungaria și Republica Moldova la etapa actuală.
Scopul și obiectivele tezei.
Scopul cercetării și studierii temei este de a scoate în evidența evoluția relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria și de a menționa problemele și perspectivele direcțiilor de colaborare la etapa actuală.
La formarea scopului principal al temei au contribuit următoarele obiective:
Analiza istoriografiei relatiilor bilaterale dintre Republica Moldova si Ungaria
Abordarea teoretico-metodologica a notiunii de cooperare bilaterala
Reprezentarea evoluției relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria
Descrierea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul comercial-economic
Accentuarea relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul politic
Punerea în discuție a relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul integrarii europene
Evidentierea principalelor perspective de colaborare in cadrul relatiilor bilaterale dintre Republica Moldova si Ungaria
Suportul metodologic și teoretico-științific al lucrării.
Drept bază teoretico-metodologică în realizarea lucrării au servit rezultatele cercetărilor teoretice ale savanților din Occident, statele europene și cele postcomuniste. Totodată, în analiza efectuată, au fost utilizate monografii, analize periodice, ziare cît și surse din internet. Studiul a fost posibil grație unor metode teoretice și empirice, ca:
Observația. În baza acestei metode s-a observat dinamica relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria și evolutia acestora. De asemenea s-a observat că exista o gamă largă de prioritați comune, aici evidențiind prioritațile Uniunii Europene, standardele și cultura europeana. Datorita acestei metode ințelegem țelurile cooperării dintre cele 2 state și putem trage concluzii asupra domeniilor de cooperare ca: economie, politică sau cultură.
Generalizarea. Datorită acestei metode s-a abordat fenomenul relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova de la general la particular și s-au stabilit parametrii de colaborare cît din punct de vedere istoric atît și la etapa actuală.
Problematizarea. În evidență au fost puse problemele fundamentale ale colaborării dintre Ungaria și Republica Moldova și de asemena s-au prezentat cîteva puncte la care cele 2 țări par să coopereze eficient, deci prin intermediul problematizării au fost identificate unele lacune in colaborarea lor, ca de exemplu susținerea de către Ungaria doar la capitolul integrării în UE a Republicii Moldova, ignorînd totalmente unirea cu România.
Metoda comparativă. A fost utilizată la evidențierea diferențelor și particularităților caracteristice relațiilor bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova. S-a pus în evidența caracterul asemănător al statelor, mai bine zis al principiilor acestora, ca de exemplu: integritatea teritorială, independența statală și democrația. De asemenea s-a evidențiat faptul că cele 2 state, din punct de vedere geografic sunt alături și este evident că trebuie să mențină o colaborare strînsa între ele.
Metoda sistemică. Ne-a permis să analizăm principalele aspirații ale Republicii Moldova și cele ale Ungariei în ansamblu ca o ramură a bazei relațiilor bilaterale dintre cele 2 state. De asemenea s-a apelat la caracterizarea ajutorului recirpoc si influența cooperării pe arena internațională.
Metoda structural-funcțională. A fost utilizată în analiza, diagnoza relațiilor bilaterale, dar și sferele în care aceste 2 state împartașesc viziuni diferite, de exemplu datorită acestei metode se concluzioneaza că apropierea de Federația Rusă este urmarită mai mult de Ungaria și mai puțin de Republica Moldova.
Metoda sociologică. A facilitat investigația directă a problematicii relațiilor bilaterale și natura lor destul de dinamică și eficientă. Prin intermediul metodei au fost abordate așa idei ca: cultura maghiară în cadrul Republicii Moldova, bursele acordate, regimul comun de vize sau diaspora.
Sondajul de opinie. Prin această metodă au fost reliefate principalele domenii în care relațiile bilaterale dintre Ungaria și Republica Moldova pot deveni mai strînse.
Metoda behavioristă. A permis studierea în profunzime a eficienței colaborării dintre Republica Moldova și Ungaria și perspectivele apropierii reciproce. De asemenea s-au pus în evidență: cultura, valorile politice și viața politică a societații celor doua state. Grație metodei respective, au fost reliefate cauzele care au provocat aceste 2 țari să colaboreze, de exemplu o istorie comună, amplasarea geografică, sau impartașirea aceleași politici și realitați.
Noutatea științifică și valoarea aplicativă a rezultatelor obținute.
Caracterul inovator al acestei lucrări este garantat de insuficiența cercetării profunde anterioare a problemei în cauză în știința politică atât autohtonă, cât și cea străină. Astfel, noutatea științifică a investigației se caracterizeaza prin următoarele trasaturi:
– este realizată o analiză de ansamblu a eficientei colaborarii bilaterale dintre Ungaria si Republica Moldova.
– prin prisma abordării problemei în cauză e demonstrata interdependența dintre Ungaria si Republica Moldova care deriva din istoria si aspiratiile comune.
– sunt puse in evidenta principalele perspective de cooperare bilaterala dintre cele 2 state
– se evidentiaza sferele principale de colaborare: ca economia, politica si socio-cultura
Structura și sumarul compartimentelor tezei.
În corespundere cu obiectivele cercetării, teza este structurată în: introducere, două capitole, cince paragrafe, concluzii și recomandări, referințe, bibliografie și un set de anexe.
I. Evoluția relațiilor bilaterale a Republica Moldova și Ungaria la etapa actuală
1.1 Analiza istoriografică a relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria
Dupa parerea lui Vladimir Voronin "Republica Moldova trateaza cu grijă fiecare punct care leagă Moldova de lumea inconjuratoare, fiecare pod care ar lega statul nostru cu țările ce au experiență in depasirea problemelor noastre. Iar unul din podurile acestea de incredere este- Ungaria”
Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ungariei în Republica Moldova in 2006, Sándor Robel mentioneaza ca “Evolutia legăturilor prietenesti si frățesti a popoarelor din Moldova și Ungaria isi regaseste inceputurile cu multe secole in urma. Este cunoscut faptul că Bogdan Voievod- fondatorul și primul domnitor al Moldovei, a fost în serviciul coroanei maghiare iar pentru luptele și curajul sau acesta a primit titlul de voievod al Regatului Ungar. În 1359, Bogdan I a fost proclamat domn al Moldovei.”Astfel nu poate fi negat faptul ca populatia din Ungaria si cea din Moldova impartasesc inca din timpuri simpatia și bunăvoința recirpoca. Dupa Sandor R. “avem repere istorice comune, scopuri și obiective comune, si desigur suntem apropiati din punct de vedere geografic ceea ce favorizeaza relatiile comercial-economice reciproce.
1.2 Abordarea teoretico-metodologică a noțiunii de cooperare bilaterală
Dictionarul Cambridge defineste cuvintul bilateral ca fiind “o situatie in care 2 state sau organizatii au un accord comun sau conclucreaza impreuna pentru a atinge un scop”. Conform altui dictionar, Oxford, bilateral inseamna “ implicarea a 2 parti, in special state”.
Asadar, relațiile bilaterale- sau bilateralism — se referă la relația dintre două regiuni independente.
Dorinta statelor de a coopera se manifesta prin incheierea unor conventii, tratate, acorduri, pacte bilaterale sau multilaterale. Ele pot avea un caracter zonal, regional sau universal in functie de relatia ce formeaza obiectul cooperarii. Primele manifestari de acest gen au avut loc inca din Antichitate si s-au dezvoltat pana in zilele noastre, devenind un mod de manifestare a statelor in actiunea de relationare dintre ele. In prezent, relatiile dintre state au caracter politic, economic, cultural, militar, ori privesc comunicatiile, protectia drepturilor omului, transporturile, mediul inconjurator si nu in ultimul rand domeniul juridic.
Regiunile independente, adica statele, au mai multe motive pentru care caută sa intretina o relație pozitivă cu o altă regiune. De exemplu – vecinatatea, ceea ce naste dorinta de a construi o conviețuire armonioasă intre parti. Alt motiv ar fi – asemănările culturale care pot consolida legăturile bilaterale. O regiune prietenoasa poate crea un parteneria puternic comercial reciproc sporind astfel economia și comerțul. Statele democratice pot apela la diferite alinate care ar privi asa domenii precum demilitarizarea, oferirea asistentei reciproce, resursele naturale etc. Daca vorbim de două regiuni, în general, cel mai propbabil acestea vor recurge la diferite mijloace pentru a favoriza o relație pozitivă si diplomatica. De exemplu acestea pot deschide amabasade si misiuni diplomatice in stataul vizat. Acestea vor actiona in vederea conduitei si mentinerii relatiilor bilaterale dintre statele respective promovind armonia politica si unitatea.
Deci, merita de evidentiat faptul ca relațiile bilaterale diferă de unilateralism și relații multilaterale. Unilateralismul descrie de obicei o regiune care face decizii importante independent de alte regiuni, în timp ce multilateralismul deja implică relații între mai multe regiuni, state. Organizația Națiunilor Unite și Organizația Mondiala a Comertului sunt doar două exemple de conducere a organizațiilor multilaterale. Bilateralismul reprezinta colaborarea intre două părți si reduce cel mai mult probabilitatea de aparitie a litigiilor dintre parti și face ca aspectele tehnice ale acordurilor comune sa fie mai ușor aplicabile, prin urmare, medierea și compromisul devin mult mai eficiente. Deși relațiile bilaterale se referă de obicei la relatiile diplomatice între două state, în general, termenul poate, de asemenea, sa dea referință la o relație mai puțin pozitiva. O tara de exemplu, poate impune embargo comercial celeilalte tari, reducând astfel orice asistență comerciala și financiara, regiunile. Insa compromisul in orice domeniu social, politic sau economic ramine cheia principala spre intretinerea relatiilor bilaterale strinse si eficace. Tratatele sau acordurile comune reprezinta un element foarte important in cadrul relatiilor bilaterale, asemenea acorduri pot intruni opiniile statelor respective referitoare la declararea de pace sau alinata militara. Tratatele in domeniul relației economice și comerciale între regiuni pot susține, de asemenea, relația.
Din punct de evdere istoric, s-a constat ca au fost o multime de dezbateri referitoare la rolul relatiilor bilaterale si celor multilaterale. Prima respingere a bilateralismului a aparut după primul război mondial, când mulți politicieni au concluzionat că sistemul complex de tratate bilaterale din perioada inceperii razboiului au făcut ca război sa fie inevitabil. Aceasta a condus la agrearea relatiilor multilaterale si crearea Ligii Națiunilor. O reacție similară împotriva acordurilor comerciale bilaterale au avut loc după Marea Depresie, atunci când s-a susținut că astfel de acorduri au ajutat a produce un ciclu de creștere a tarifelor care au adâncit încetinirea creșterii economice. Astfel, după al doilea război mondial, Occidentul a apelat la acordurile multilaterale precum Acordul General asupra comertului si tarifelor (GATT).
În ciuda numarului mare de organizatii multilaterale la nivel global, relatiile bilaterale ramin cele mai eficiente in ceea ce priveste eficienta diplomației. Bilateralismul are o flexibilitate si usurinta mai vizibila decit sistemele multilaterale. În plus, diferențele de putere, resurse, bani, armament, sau tehnologie sunt mai ușor de exploatat de partea mai puternică, pe cind în multilateralism statele puternice ar putea fi considerate dictatoriale atunci cand isi inainteaza mai multe responsabilitati sau drepturi.
1.3 Evolutia istorica a relatiilor bilaterale dintre Republica Moldova si Ungaria
Pentru a face apel la caracterizarea cadrului bilateral dintre Ungaria și Republica Moldova este necesar să punem în evidența caracteristica generală a fiecărei țări în parte, astfel de menționat este că Ungaria e o țară cu ritm susținut de dezvoltare, într-o etapă post – tranziție, cu o economie de piață care contribuie la realizarea reformelor democratice în Republica Moldova, se conformează la standardele UE și ajută la dezvoltarea sistemului de instituții în țară. Ungaria este țară membră a Uniunii Europene începând cu 1 mai 2004 iar din 27 decembrie 2007 membră la spațiul Schengen. Forma de guvernământ este republică și principalele autorități administrative sunt Guvernul, Adunarea Națională (Parlamentul), Președinția. Capitala țării este Budapesta. Republica Moldova, la rîndul ei este o republică parlamentară cu un președinte în calitate de șef al statului și un prim-ministru în calitate de șef al guvernului. Capitala țării este Chișinău. Republica Moldova și-a căpătat independența odată cu destrămarea URSS în 1991 și are ca aspirație primordială integrarea în UE.
Din punct de vedere al relațiilor politice bilaterale de evidențiat este faptul că Republica Ungară, printre primele state, a recunoscut independența Republicii Moldova pe 26 decembrie 1991 iar relațiile diplomatice între acestea au fost stabilite la 16 ianuarie 1992 cînd părțile au deschis reprezentanțe diplomatice în capitale. Relațiile bilaterale sunt reglementate de aproape 50 de tratate și acorduri de cooperare. Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Ungaria este dl Alexandru Codreanu din septembrie 2010, iar ambasadorul Ungariei în Republica Moldova este dl Matyas Szilagyi din septembrie 2012.
În general nu există probleme litigioase între țările respective, relațiile bilaterale fiind caracterizate prin dezvoltarea și consolidarea cooperării și legături de prietenie.
Prin extinderea cooperării cu partea moldovenească la nivel guvernamental, partea ungară își aduce aportul la integrarea Moldovei în structurile europene, la declarațiile comune ale ambelor țări în cadrul organizațiilor regionale privind diferite subiecte, la cooperarea în cadrul programelor de dezvoltare, la armonizarea pozițiilor cu privire la diverse probleme din domeniul politicii de securitate și la consolidarea relațiilor economice.
Din punctul de vedere al bazei politicii bilaterale de subliniat merită faptul că Republica Ungară susține consolidarea suveranității și restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova. Pentru Republica Ungară, în trasarea politicii externe comune a Uniunii Europene, Republica Moldova este un partener prioritar. Republica Ungară sprijină eforturile Republicii Moldova de integrare în structurile europene și de realizare cu succes a obiectivelor prevăzute de Planul de acțiuni UE – Republica Moldova.
Ungaria de facto contribuie la stabilirea în Republica Moldova a relațiilor economice caracteristice țărilor cu economia de piață, precum și la dezvoltarea instituțiilor destinate să asigure funcționarea în practică a normelor democratice în diverse domenii ale vieții. Ungaria manifestă un interes deosebit pentru introducerea principiilor și valorilor diversității în domeniul culturii și relațiilor etnice în viața spirituală a Republicii Moldova. Ungaria consideră că consolidarea securității regionale, acțiunile comune împotriva contrabandei, migrației ilegale și crimei organizate reprezintă interese comune pentru țările respective.
In cadrul mentinerii relatiilor bilaterale dintre Ungaria si Republica Moldova, de mentionat sunt principalele vizite bilaterale la nivel inalt care oglindesc scopurile, aspiratiile si sustinerea reciproca a statelor.
La nivel înalt dintre Republica Ungară și Republica Moldova:
– În timpul vizitei E.S. Dlui. Géza Jeszenszky, Ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, la 16 ianuarie 1992 au fost stabilite relațiile diplomatice dintre Republica Ungară și Republica Moldova.
– decembrie 1992 — vizita în Ungaria a dlui Nicolae Țîu, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova
– 27 aprilie 1993 – vizita în Republica Moldova a dlui Andras Kelemen, Secretar de stat pentru probleme politice la Ministerul Afacerilor Externe al Ungaria
– 23 iunie 1993 – vizita în Republica Moldova a unei delegații parlamentare maghiare, conduse de domnul Gyorgy Szabad, Președintele Adunării Naționale al Ungariei
– 2-4 noiembrie 1994 – vizita în Republica Moldova a dlui Istvan Szent-Ivanyi, Secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei
– 23-25 noiembrie 1993 – vizita de răspuns în Ungaria a unei delegații legislative moldovenești, conduse de Președintele Parlamentului Republicii Moldova
– În aprilie 1995, E.S. Dl. Mircea Snegur, Președintele Republicii Moldova, a întreprins o vizită oficială în Ungaria, la invitația E.S. Dlui. Árpád Göncz, Președinte al Republicii Ungare.
– 6 martie 1996, Parlamentul Republicii Moldova a ratificat tratatul de bază dintre Republica Ungară și Republica Moldova.
– 31 mai – 2 iunie 1996 – membrii grupului de prietenie moldo-ungar condus de dl Ersek Zsolt au efectuat o vizită de lucru în Republica Moldova
– 7-9 iunie 1996 – vizita la Budapesta a dlui Petru Lucinschi, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, pentru participarea la lucrările Adunării interparlamentare a țărilor europene. În cadrul vizitei a avut întrevederi de lucru separate cu omologi dintr-un șir de țări europene.
– 3-4 iunie 1997, vizita oficială a E.S. Dlui. Ion Ciubuc, Prim-ministru al Republicii Moldova în Ungaria.
– 27-28 octombrie 1997, vizita E.S. Dlui. Árpád Göncz, Președinte al Republicii Ungare în Moldova la invitația E.S. Dlui. Petru Lucinschi, Presedintele Republicii Moldova.
– 23-25 iulie 2000 – vizita oficială în Ungaria a dlui Dumitru Diacov, Președintele Parlamentului Republicii Moldova
– 20-21 februarie 2003, vizita E.S. Dlui. Vladimir Voronin, Președintele Republicii Moldova în Ungaria, la invitația E.S. Dlui. Mádl Ferenc, Președinte al Republicii Ungare.
– 15-18 octombrie 2003 – vizita în Republica Moldova a dlui Laszlo Mandur, Vice-Președinte al Adunării Naționale al Ungariei
– În octombrie 2005, Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Dl. Marian Lupu a întreprins o vizită oficială în Ungaria.
– 17-18 noiembrie 2005, vizită oficială a E.S. Dlui. Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova în Ungaria.
– 30-31 martie 2007, cu o vizită de două zile în Republica Moldova s-a aflat E.S. Dna. Szili Katalin, Președintele Adunării Naționale a Ungariei. În cadrul vizitei a avut întrevederi cu E.S. Dl. Vladimir Voronin, Președintele Republicii Moldova și Dl. Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova.
– 25 aprilie 2007, E.S. Dna. Kinga Göncz, Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Ungare a participat cu un discurs la deschiderea Centrului Comun de Vize.
– 17 noiembrie 2007, E.S. Dl. Vasile Tarlev, Prim-ministru al Republicii Moldova, a purtat discuții oficiale la Budapesta.
– În 2007 Republica Moldova a fost vizitată de următoarele delegații: Delegația grupului Adunării Naționale a Ungariei pentru cooperare cu Republica Moldova, Ministrul Justiției și de menținere a ordinii publice, Președintele Camerei de Conturi, Secretarul General al Agenției Naționale Anti-Monopol, Ombudsman Parlamentar pentru Protecția Datelor.
– 12-14 februarie 2008, Dl. Tamás Kovács, Procurorul General al Republicii Ungare a întreprins o vizită la Chișinău.
– 28-30 aprilie 2008, vizita în Ungaria a E.S. Dlui. Marian Lupu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova.
– 16-17 septembrie 2008, E.S. Dna. Katalin Szili, Președintele Adunării Naționale a Ungariei, a efectuat o vizită oficială în Moldova.
– 28 noiembrie 2008, E.S. Dna. Kinga Göncz, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Ungare, a luat parte la reuniunea miniștrilor de externe ale țărilor-participante la Inițiativa Central-Europeană la Chișinău. In cadrul evenimentului, au avut loc de asemenea discuții bilaterale cu omologul său moldovean.
– 29 noiembrie 2008, E.S. Dl. Ferenc Gyurcsány, Prim-ministru al Republicii Ungare, a luat parte la reuniunea șefilor de guverne ale țărilor participante la Inițiativa Central-Europeană la Chișinău. În timpul ședințelor, a avut întrevederi cu E.S. Dl. Vladimir Voronin, Președintele Republicii Moldova, și Dna. Zinaida Greceanîi, Prim-ministru al Republicii Moldova.
– 10-15 decembrie 2008, la invitația Curții Constituționale a Republicii Ungare, delegația Curții Constituționale a Republicii Moldova, condusă de președintele său, a întreprins o vizită în Ungaria pentru a lua cunoștință cu activitatea Curții Constituționale a Republicii Ungare.
– 29 septembrie 2009, la intoarcere de la Bruxelles în Moldova E.S. Dl. Vladimir Filat, Prim-ministru al Republicii Moldova și E.S. Dl. Iurie Leancă, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, au fost întîlniți în aeroportul din Budapesta de Dl. Péter Balázs, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Ungare.
– 19 februarie 2010, vizita la Budapesta a E.S. Dlui. Iurie Leancă,Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova.
– 23-25 februarie 2010, la invitația partenerilor din Ungaria, Dl. Igor Corman, Președintele Comisiei pentru Afaceri Externe și Integrare Europeană s-a aflat în vizită la Budapesta. În afara negocierilor bilaterale Dl. Corman a participat la reuniunea președinților comisiilor parlamentare pentru afaceri externe ale statelor Grupului Visegrad si Parteneriatului Estic.
– 25 februarie 2010, E.S. Dl. Vladimir Filat, Prim-ministru al Republicii Moldova a luat parte la summit-ul șefilor de guverne ai țărilor paticipante la Programul de Strategie a Uniunii Europene pe Dunare la Budapesta. Pe lîngă întrevederile oficiale în cadrul programului, E.S. Dl. Filat a purtat discuții bilaterale cu liderii guvernului și opoziției maghiare.
– 2 martie 2010, E.S. Dl.Iurie Leancă, Viceprim-ministru, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a luat parte la reuniunea miniștrilor de externe ale statelor Grupului Visegrad si Parteneriatului Estic la Budapesta.
– 27-29 aprilie, 2010 – la invitația Procurorului General al Republicii Ungare Dlui. Tamás Kovács, Dl. Valeriu Zubco, Procurorul General al Republicii Moldova s-a aflat la Budapesta. Oaspetele a fost primit de oficiali de nivel înalt, inclusiv și de Dl. Béla Katona, Președintele Adunării Naționale a Ungariei.
– 21 iulie 2010 – la întoarcerea de la reuniunea internațională a Speakerilor din Geneva – Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Dl Mihai Ghimpu a făcut o scurtă oprire în Budapesta și a avut o convorbire cu Speakerul Adunării Naționale a Ungariei, Dl Pál Schmitt.
– 16 iunie 2011 – în timpul reuniunii șefilor de guverne a țarilor – membre Grupului de la Visegrád și partenerilor săi în or. Bratislava (Slovacia) – a avut loc întrunirea Premier miniștrilor Republicii Ungaria și Republicii Moldova, Dl Viktor Orbán și Dl Vladimir Filat.
– 28–29 iunie 2011 – Domnul Iurie Leancă, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene a Republicii Moldova, a vizitat Budapesta și a participat la ceremonia de inaugurare a Institutului Tom Lantos (un institut de cercetare politică numit după membrul Congresului SUA, de origine maghiară, Tom Lantos).
– Pe 7 și 8 decembrie 2011 în orașul Marseille (Franța) s-a petrecut Congresul Partidului Popular European. În cadrul acestui eveniment a avut loc o scurtă întâlnire neoficială între președinții partidilor membre din Ungaria și Moldova, prim-miniștrilor celor două țări, E.S. Domnul Viktor Orbán și E.S. Domnul Vladimir Filat.
– 2 februarie 2012 Ministrul Afacerilor Externe a Ungariei, Dl János Martonyi a efectuat o vizită de lucru în Republica Moldova.
De asemenea de mentionat sunt si cele mai importante acorduri care stau la baza relațiilor bilaterale dintre Ungaria si Republica Moldova:
-Acord între Republica Moldova și Republica Ungară privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale referitor la impozitele pe venit și proprietate (Budapesta, 19 aprilie 1995),
-Acord între Republica Ungară și Republica Moldova privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor (Budapesta, 19 aprilie 1995),
-Acord consular între Republica Ungară și Republica Moldova (17 noiembrie 2005),
-Acord între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Ungare privind readmisia persoanelor cu intrare sau ședere ilegală pe teritoriul Republicii Moldova sau Republicii Ungare (Budapesta, 4 iunie 1997),
-Acord între Guvernul Republicii Ungare și Guvernul Republicii Moldova privind transportul rutier internațional de pasageri și mărfuri (Budapesta, 4 iunie 1997),
-Acord între Guvernul Republicii Ungare și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în combaterea terorismului, traficului ilegal de droguri și crimei organizate (Budapesta, 4 iunie 1997),
-Acord între Guvernul Republicii Ungare și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul fitosanitar și protecției plantelor (Chișinău, 27 septembrie 1997),
Acord între Guvernul Republicii Ungare și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul turismului (Chișinău, 27 septembrie 1997),
-Acord de cooperare între Ministerul Sănătății și Bunăstării al Republicii Ungare și Ministerul Sănătății al Republicii Moldova (Chișinău, 27 septembrie 1997),
-Acord între Guvernul Republicii Ungare și Guvernul Republicii Moldova privind îngrijirea monumentelor soldaților cazuți în război și a victimelor din rîndul populației civile, eternizarea acestora și statutul juridic al mormintelor (Chișinău, 2 martie 1998),
-Acordul de cooperare între Serviciul Vamal al Republicii Moldova și Direcția Republicană de protecție în domeniul vamal și financiar al Republicii Ungare, precum și acordul de cooperare între agențiile antimonopol din Republica Ungară și Republica Moldova (noiembrie 2007)
-Acord de cooperare între Procuratura Generală al Republicii Ungare și Procuratura Generală al Republicii Moldova, semnat în timpul vizitei procurorului general al Republicii Ungare la Chișinău (12-14 februarie 2008),
-Acord între Guvernul Republicii Ungare și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea economică, semnat de către E.S. Dl. Valeriu Lazăr, Vice Prim-ministru, Ministrul Economiei și E.S. Dl. György Varga dr., Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Ungare în Republica Moldova (23 februarie 2010 la Chișinău)
II. Colaborarea Republicii Moldova cu Ungaria în domeniile: comercial-economic, politic, integrare europeana
Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul comercial-economic
Pentru a analiza cadrul relatiilor bilaterale dintre RM si Ungaria, este necesar sa fie pus un accent pe starea economiei nationale a acestor state in parte. Astfel de subliniat merita faptul ca economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine, România și Ucraina, dar mai ales de cea a Rusiei. Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil iar ponderea maximă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul. Odata cu proclamarea independentei statale, după 1990-1991 , Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 2400 dolari pe an, Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal din Rusia.
Ungaria la rindul ei este o tara cu economie medie dezvoltata, continuă să aiba un caracter ascendent de creștere economică, în calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Ungaria se claseaza pe locul 3 in Europa Centrala in ceea ce priveste investitiile straine directe. Acest lucru se reflecta si in PIB, unde sectorul privat are o contributie in jur de 80%. Aceasta este membra a Uniunii Europene, N.A.T.O., O.E.C.D. si Visegrad Group. Atit Ungaria cit si Republica Moldova nu au iesire la mare.
Conform datelor biroului National de Statistica al Republicii Moldova se observa ca relatiile bilaterale dintre Ungaria si RM au un caracter destul de modest, dar eficient, de asemenea se observa ca cooperarea economic-comerciala dintre cele 2 state, dupa proclamarea independentei RM, capata un areal tot mai vast cu fiecare an.
Deci conform BNS al RM, directia statistica a comertului exterior si serviciilor de piata, exporturile RM in Ungaria devin tot mai vaste si ajung la sume tot mai mari odata cu timpul, astfel din anul 1997 pina in 2000 inclusiv, exporturile au constituit in total 26.105,3 mii $, din 2001 pina in 2004 acestea au constituit 38.866,1 mii $ ceea ce prezinta o crestere eficienta. In urmatorii 4 ani 2005-2008 exportul catre Ungaria a constituit 52.913,6 mii $ respectiv pe parcursul urmatorilor 4 ani 2009-2012 inclusiv acestea au ajuns la 73.419,3 mii $.
Nu e de trecut cu vederea si importul RM din Ungaria, astfel din anul 1997 pina in 2000 inclusiv acesta a constituit 64.705,6 mii $, din 2001 pina in 2004 acesta a fost de 77.441,4 mii $. Pe parcursul anilor 2005-2008 importul a constituit 182.452,5 mii $ iar din 2009 in 2012 a fost de 305.059,3 mii $.
Daca e sa tragem atentia la produsele exportate, de mentionat este faptul ca conform nomenclatorului marfurilor in perioada 2001-2012 acestea au cuprins mai multe sectoare:
produsele regnului animal (produsele lactate, oua de pasari sau miere naturala) anul 2002 fiind cel care a prezentat rezultatele cele mai bune in acest sens;
produsele regnului vegetal care prezinta in general rezultate bune, iar 2008 fiind anul in care s-au exportat cerealele, seminte, fructe oleaginoase, plantele industriale si medicinale in valoare de 15522,6 $;
uleiurile sau ceara de origine animala si vegetala cu export maxim in 2004 in valoare de 11791,2 $;
produsele alimentare si bauturile alcoolice, fara alcool sau tutunul au fost exportate spre Ungaria cel mai mult in anul 2003, ajungind la suma de 940 $ printre care se evidentiaza nutreturile pentru animale.
produse minerale cu cifra maxima in anul 2004 -643$;
materialele plastice si articolele din cauciuc au fost exportate cel mai mult in anul 2008 – 303,1 $ ;
materialele textile au atins apogeul in anul 2011 – 392,5 $.
Articolele din piatra si sticla au fost exportate spre Ungaria cel mai mult in 2008 – 851,5 $;
masinile si aparatele exportate au atins cifra maxima de 1411,1 $ in 2012.
Deci, volumul comerțului moldo-maghiar în 2012 a însumat 117.7 mln USD (în scădere cu 4.6% comparativ cu 2011), dintre care exportul – 28.7 mln USD (în creștere cu 23.3% comparativ cu 2011), importul – 89 mln USD (în scădere cu 10% comparativ cu 2011). Însă în anul 2011 volumul comerțului moldo-maghiar a însumat 123,4 mln USD, ceea ce inseamna comparativ cu 2010 o creștere cu 71.6%, dintre care exportul în creștere cu 186.8% și importul cu 56.9%. Astfel Ungaria se situa pe locul 12 printre principalele țări – partenere ale RM după balanța comercială iar în topul țărilor de export, Ungaria se situa pe locul 15, cu o pondere de 1,3 % în volumul total al exportului RM.
Ce tine de anul 2013 volumul comerțului exterior (fără a se ține cont de activitatea comercială a agenților economici din raioanele de est) al Republicii Moldova cu Ungaria, pentru primele 9 luni ale anului 2013, a înregistrat suma de 78,42 mil. USD. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, volumul comerțului exterior a crescut cu 0,15%. Soldul balanței comerciale înregistrat în perioada data a fost în favoarea Ungariei și a constituit 54,72 mil. USD. Exportul de mărfuri realizat în perioada analizată, a înregistrat suma de 11,85 mil. USD, scăzând cu 37,82 % față de anul precedent. Ungaria deține o pondere de 0,78 % în volumul total al exportului RM. Importul de mărfuri efectuat în perioada menționată în Republica Moldova din Ungaria a însumat 66,57 mil. USD și a înregistrat o creștere de 12,57 % în raport cu anul 2012. Ungaria deține o pondere de 1,89% în volumul total al importului RM.
Ce tine de comerțul bilateral în perioada ianuarie-iunie 2014 acesta a înregistrat o scădere de 17% față de perioada similară a anului 2013. Exporturile în Ungaria în perioada ianuarie-iunie 2014 au însumat 3,8 mln. dolari SUA, fiind în diminuare cu 62 % comparativ cu aceeași perioadă a anului 2013. Importurile din Ungaria realizate în ianuarie-iunie 2014 au constituit 46 mln. dolari SUA (diminuare cu 8% față de ianuarie-iunie 2013).
De mentionat este ca Ministerul Economiei R. Moldova și Ministerul Economiei Naționale al Ungariei colaborează eficient in domeniul industriei farmaceutice și a dispozitivelor medicale, semnînd și un acord de cooperare in acest sens. Ungaria are o industrie farmaceutică avansată, iar o cooperare în acest sector va asigura producerea în Republica Moldova a unor produse de o calitate superioară, în conformitate cu standardele UE.
Astfel un rezultat al colaborarii moldo-ungare in domeniul farmaceutic este ÎM “RihPanGalFarma” SRL. Actualmente, compania prezintă un tandem de succes între 3 fondatorii: Uzina farmaceutică "Gedeon Richter" din partea ungară și firmele farmaceutice "Panacea" și "Galenus" din partea moldovenească.Sloganul companiei este „În sănătatea ta” ,acesta reflectă valorile companiei, fiind axate pe necesitățile fiecărui locuitor și a întregii populației Republicii Moldova si Ungariei:
– Profesionalism
– Etică
– Calitate
– Responsabilitate sociala
Întreprinderea mixtă Moldo-Ungară «RihPanGalFarma» – Societate cu Răspundere Limitată a fost creata in 1996, iar în 2009 la 28 octombrie se inaugureaza noul sediu central a depozitului farmaceutic în orașul Chișinău cu o suprafață de peste 5000 m2, care corespunde tuturor rigorilor standardelor Europene de Bună Practică de Distribuție (GDP).
Sortimentul oferit sunt produsele farmaceutice și parafarmaceutice, incluzînd articole medicale, cosmetică curativă, produse de igienă și îngrijirea bolnavilor, numărul cărora depășește cifra de 5000 denumiri. Conform legislației în vigoare din Moldova, este stabilită cota de 8% TVA la medicamente și 20% la produsele parafarmaceutice. Deasemenea este stabilită cota maximă a adaosului comercial, care constituie pină la 15% în rețeaua en-gross și pînă la 25% la realizarea cu amănuntul. Lunar se publică catalogul – oferta firmei cu întregul sortiment a produselor care se oferă, prețurile de achizițe, informația despre produsele noi, diverse oferte și concursuri pentru farmacii.
Produsele farmaceutice includ in special: Produse farmaceutice și homeopatice, Plante și ceaiuri medicinale.
Produsele parafarmaceutice includ: Articole medicale: Seringi de unicã folosințã, sisteme pentru infuzii și transfuzie a sîngelui, mănuși de uz medical, emplastre, pansamente, bandaje, vatã, termometre, tonometre precum și alte articole pentru îngrijirea a bolnavilor, instrumente medicale, Aditivi biologici activi și ape minerale curative, cosmetica curativă și produse igienice, vestimentație medicală.
Partenerii companiei sunt cei, care în mare măsură determină activitatea și politica RPGF uzina farmaceutică: „Gedeon Richter” Ungaria; reprezentanța „Gedeon Richter în Republica Moldova”; rețeaua de farmacii „Gedeon Richter în Republica Moldova ”; Gedeon Richter- una dintre cele mai cunoscute uzine farmaceutice din Ungaria
Furnizorii de baza a companiei sunt producătorii de medicamente și produse parafarmaceutice: „EGIS” Ungaria, „MPI Pharmaceutica”, „Berlin Chemie” Germania, ”KRKA” Slovenia, „Bionorica” Germania , „Heel” Germania, „F. Hoffmann – La Roche” Elveția, „Teva Pharmaceutical Works” Israel, „Vogt Medical” Germania, „World Medicine Koll.STI „ Turcia, „RomPharm Company” România, „Actavis”, „Forans” Estonia”, „UkrFarmExport”, „Farmak” Ucraina, „Best-Pharm” Rusia, „Polfa” Polonia, „Polfa Tarchomin” Polonia, „Liqvor” Armenia , „Asal Foreign Trade” Turcia, „Plethico”, „YUV Pharm” India, „Global Weath Int.” China, „SUZHOU YOBETTER Medical Apparatus Co” China, „Sante International„ România etc.
Din producătorii autohtoni se tine o colaborare activă cu întreprinderile: „Farmaco”, „Eurofarmaco”, „Farmaprim”, „NewTone”, „VitaPharm-Com”, „Flumed-Farm”, „DepoFarm”, „Medpreparate”, „RNP Pharmaceuticals”, „Universalfarm”, „Luxuriant„ etc.
Un acord important între Republica Moldova si Republica Ungara in primii ani de colaborare a fost cel care prevedea evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale referitor la impozitele pe venit si pe capital. Acesta a fost incheiat in orasul Budapesta, la 19 aprilie 1995, in doua exemplare originale, fiecare in limbile moldoveneasca, ungara si engleza, toate textele avind aceeasi putere juridica. In cazul divergentelor de interpretare, prioritatea apartine textului in limba engleza. Astfel cele mai importante prevederi ale acordului sunt cele care tin de transportul international, nediscriminarea sau agentii diplomatici si functionarii consulari.
Articolul 8 prevede referitor la transportul international ca Beneficiul obtinut de la exploatarea navelor maritime, fluviale, aeronavelor si a mijloacelor de transport rutier folosite in trafic international este supus impunerii numai in Statul Contractant, in care este situat locul conducerii efective al intreprinderii.
Articolul 24 sustine nediscriminarea, astfel cetatenii unui Stat Contractant nu se vor supune nici unei impozitari sau cerinte legate de aceasta in alt Stat Contractant, care ar fi diferita sau mai impovaratoare decit impunerea si cerintele legate de ea la care se supun cetatenii acelui alt Stat in aceleasi imprejurari.
Iar conform articolului 27 care se refera la agentii diplomatici si functionarii consulari, nimic din prezentul Acord nu afecteaza privilegiile fiscale ale agentilor diplomatici sau functionarilor consulari prevazute de normele generale ale dreptului international sau de prevederile acordurilor speciale.
Privind sectorul investitional din cadrul relatiilor bilaterale dintre Ungaria si RM de mentionat este ca Ungaria este una ditre cele mai mari beneficiare de investitii straine din statele ex-socialiste, iar RM la rindul ei nu se bucura in acest sens, situindu-se pe ultimile locuri in Europa. Astfel in 2001 Agentia Nationala pentru Atragerea Investitiilor (ANAI), in colaborare cu IRIS-Moldova/Proiectul USAID pentru Reforma Dreptului Comercial, a organizat un seminar international cu genericul "Climate investitionale comparate: crearea parteneriatelor eficiente in promovarea investitiilor" care a avut loc la Chisinau (19.04.2001) si la Balti (20.04.2001). Experienta statelor care au atins succese esentiale in domeniul atragerii investitiilor demonstreaza ca este necesar un organ puternic, responsabil de acest proces precum si un parteneriat eficient intre toate structurile implicate in procesul de promovare a investitiilor. E necesara prezenta unui mecanism eficient in stat, cu determinarea tuturor participantilor, fiind clar distribuite rolurile si responsabilitatile.
ANAI considera ca crearea unui parteneriat constructiv dintre institutiile publice si private, care influientaza nemijlocit la crearea imaginii RM si generarea investitiilor ar contribui la cresterea abilitatii Agentiei de a activa eficient si la majorarea fluxului de investitii directe in tara. In acest context organizarea seminarului a fost dictata de necesitatea schimbului de experienta a altor state, si anume a Republicii Polonia si Republicii Ungaria, tari ce inscriu cele mai inalte volume de investitii straine printre statele ex-socialiste. In calitate de raportori au fost Directorul General al Agentiei de Promovare a investitiilor din Polonia Dl. Piotr Madziar, care s-a referit la cadrul legislativ si la strategiile de atragere a investitiilor straine directe in Polonia si Vice-Directorul Agentiei similare din Ungaria, Dl. Miclos Kazicz, care a prezentat experienta ITDH privind conlucrarea intre institutiile publice si private, implicate in atragerea investitiilor straine directe. Al doilea compartiment al seminarului a avut loc la Balti, care a avut un aspect practic, fiind pus in actiune mecanismul de interactiune intre sectorul privat, care solicita investitii, administratia publica locala, administratia centrala.
In general antreprenorii maghiari sunt dispuși să dezvolte relatiile comerciale și economice și de afaceri cu Moldova. Aceast lucru a fost mentionat in cadrul unei intrevedere dintre oameni de afaceri din RM si Ungaria in Chisinau la 24 aprilie 2002. Intâlnirea a fost organizată de camera de comerț și Industrie a Republicii Moldova, cu sprijinul unei firme maghiare Floreno. La aceasta au participat reprezentanți ai 15 companii maghiare, care au luat în considerare proiecte de investiții, în valoare de apropae 1 milion $.
Șeful Departamentului de relații economice internaționale Pavel Pynzar a remarcat faptul că atunci în Republica Moldova erau înregistrate 25 companii moldo-ungare, în principal bazate pe producția de alimente. Misiunea economica a durat până la 25 aprilie. In cadrul acesteia au fost organizate două Forumuri de afaceri in Chișinău și respectiv in Bălți.
Ungaria este unul dintre partenerii economici lideri ai Moldovei printre țările din centrul și estul Europei.
Un punct important al relatiilor economice bilaterale dintre cele 2 state il constituie cooperarea la nivel bancar. Astfel la data de 3 martie in 2006 prim-ministrul Vasile Tarlev a avut o întrevedere cu directorul executiv al Băncii Maghiare de export-import „Eximbank KFT” Zoltan Bodnar. Acesta din urma a directionat interesul băncii ce o conduce spre citeva obiective ce ar implica si statul moldovenesc:
– sustinerea realizarea unor proiecte investiționale concrete în Moldova;
– garantarea disponibilitatii „Eximbank KFT” de a deschide linii de credite avantajoase pentru agenții economici moldoveni în scopul finanțării operațiunilor de export-import.
Finantarea antreprenorilor maghiari care vor manifesta interes pentru realizarea unor proiecte investiționale în Moldova. In cadrul intrevederii Zoltan Bodnar a specificat că amplasarea geo-politică a Moldovei este foarte favorabilă pentru realizarea unor asemenea proiecte, specificînd totodată, că în ultimul timp imaginea investițională a țării noastre s-a îmbunătățit radical. Prim-ministrul la rindul lui a confirmat poziția Guvernului privind crearea unui climat investițional favorabil exprimindu-si certitudinea că realizarea proiectelor propuse va contribui la impulsionarea relațiilor comercial-economice dintre Moldova și Ungaria, care, deși sînt în ascensiune, nu corespund potențialului real.
Un alt eveniment important din punct de vedere al cooperării bilaterale, a fost si cel din iunie 2009 atunci cînd Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în perioada 1 – 3 iunie, a organizat o misiune economică în comun cu Organizația de Promovare a Exporturilor și Atragere a Investițiilor din Moldova, cu suportul Ministerului Economiei și Comerțului al Republicii Moldova în Ungaria.
Principalele obiective ale organizării acestui eveniment de anvergură au constat în:
– studierea pieței Ungariei și a posibilităților de diversificare a relațiilor comercial-economice bilaterale;
– prezentarea oportunităților investiționale și sectoriale ale Republicii Moldova;
– promovarea exporturilor produselor și serviciilor moldovenești pe piața Ungariei și a Uniunii Europene;
– stabilirea unor parteneriate de afaceri în domeniul exportului/importului, producerii în comun, creării întreprinderilor mixte etc.
Programul misiunii economice a inclus organizarea Forumului Economic "Moldova prezintă" la Budapesta, pe data de 2 iunie 2009. La lucrările Forumului au participat reprezentanți ai autorităților statale și ai organizațiilor de susținere a business-ului din Ungaria și Republica Moldova, precum și agenți economici din ambele state. În scopul formării unei imagini cât mai complete referitor la situația economică și mediul de afaceri al Republicii Moldova, reprezentanți ai ministerelor și organizațiilor de profil au efectuat prezentări ale oportunităților investiționale și sectoarelor prioritare ale economiei naționale.
Un moment important al Forumului au constituit întrevederile bilaterale de afaceri între agenții economici moldoveni și ungari, care au fost organizate ulterior părții oficiale a Forumului Economic și au constituit o oportunitate de stabilire a unor contacte și parteneriate de afaceri directe, conform domeniilor de interes prezentate de întreprinderile moldovenești. La solicitarea întreprinderilor moldovenești, programul misiunii economice a mai inclus organizarea unor vizite de afaceri la anumite întreprinderi sau organizații din Ungaria. Organizarea Forumului Economic "Moldova Prezintă" în Ungaria a fost realizată cu susținerea Ambasadei Republicii Moldova în Republica Ungară și a Agenției pentru Dezvoltarea Comerțului și Investițiilor din Ungaria – ITD.
Un alt acord important din punct de vedere al colaborarii economice intre Republica Moldova si Ungaria a foste semnat intre Guvernele statelor la 23 februarie 2010, la Chisinau. Documentul a fost semnat de viceprim-ministrul Valeriu Lazar, ministru al Economiei si de Gyorgy Varga, Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Ungariei in R. Moldova. Acordul preconiza sa creeze premise favorabile pentru stabilirea principiilor de dezvoltare a unei cooperari economice reciproc avantajoase in toate domeniile si sectoarele economiei, in conformitate cu legislatia in vigoare a celor doua tari, in special in domeniul investitiilor si inovatiilor. Promovarea comertului a fost preocuparea primordiala a planului de lucru al acestui acord, creat in baza Protocolului intre Ministerul Economiei al R. Moldova si Ministerul Afacerilor Externe al R. Ungaria, semnat la 21 februarie 2003. Ultima sedinta a acestui grup de lucru a avut loc la Budapesta in anul 2005.
Mai recent, la 5 iulie 2013 camera de comert si industrie a RM s-a intrunit la ședința ordinară a Biroului Executiv pentru a discuta chestiuni ce țin de implementarea și promovarea noilor servicii pentru agenții economici, dezvoltarea serviciilor de formare continuă în regiuni, astfel compania ungară specializată în logistică, depozitare, transport internațional, ce oferă servicii vamale caută parteneri din Ucraina, Rusia, Moldova, pentru a le oferi serviciile menționate și pentru a livra un produs sau produsele lor spre orice țară europeană. De asemenea pe 18 ianuarie 2013, președintele Camerei de Comerț și Industrie, Gheorghe Cucu și Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ungariei în Republica Moldova, ES Mátyás Szilagyi in cadrul unei intrevederi, au pus in discutie intensificarea colaborării economice moldo-ungare.
Astfel dupa Gheorghe Cucu "Ungaria se situează pe locul 12 între partenerii cu care Republica Moldova întreține relații comerciale. La capitolul investiții, în Moldova sunt înregistrare 20 de întreprinderi mixte moldo-ungare – cifre foarte modeste.” Pentru a se familiariza cu oportunitățile investiționale ale Republicii Moldova, Gh. Cucu a invitat reprezentanții mediului de afaceri din Ungaria să viziteze Expoziția națională "Fabricat în Moldova 2013", desfășurată în perioada 30 ianuarie – 2 februarie, la "Moldexpo". Prin programul de afaceri divers, evenimentul a reprezentat o platformă de dialog atât între agenții economici, cât și între sectorul public și cel privat.
Astfel, pe 31 ianuarie, la Chișinău, a avut loc Forumul Investițional Internațional, la care au fost prezenti și participanți din Ungaria.
Gheorghe Cucu a mai menționat că, CCI a Moldovei este la curent cu inițiativele factorilor de decizie în vederea constituirii Comisiei interguvernamentale pentru cooperare economică. "Acest fapt este binevenit, deoarece va permite aprofundarea parteneriatelor între oamenii de afaceri din Moldova și Ungaria. Printre domeniile care prezintă interes sunt: sectorul agricol, industria de prelucrare, turism etc."
Dupa ES Mátyás SZILÁGYI relațiile cu Republica Moldova sunt foarte importante pentru Ungaria, care promovează o politică de deschidere spre est. "În luna aprilie anul 2014, la Budapesta, a vut loc o întrevedere între prim-miniștrii celor două state. În acest context, s-a desfășurat ședința Comisiei interguvernamentale, precum și un Forum economic moldo-ungar, astfel se elaboreaza proiecte ce țin de domeniul agricol, ecologic – epurarea apei, canalizare ș.a. Investitorii ungari sunt interesați și de procesul de privatizare din Republica Moldova. “De fapt, relațiile Ungariei cu Republica Moldova, inclusiv pe plan economic, sunt seculare, de aceea trebuie aprofundate", conchide ES Mátyás SZILÁGYI.
In scopul de a dezvolta relatiile bilaterale economice reciproce, Ungaria si RM in perioada 13 – 16 octombrie 2013, o delegație a colaboratorilor Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, condusă de Vicepreședintele CCI, Tudor OLARU, a efectuat o vizită de studiu, la invitația Centrului Internațional pentru Tranziție Democratică, în Budapesta, Ungaria. Scopul principal al acestei deplasări a fost schimbul de experiență în domeniu susținerii comunității de afaceri și preluarea celor mai bune practici din Ungaria în domeniul funcționării instituțiilor camerale în perioada de tranziție.
Programul vizitei a inclus un șir de întrevederi cu demnitari de stat și reprezentanți ai Camerelor de Comerț și Industrie din Ungaria printre care Dr. Lajos Kupcsok, Deputat în Parlament și Secretarul General al CCI sectorul Pesta, Ferenc Miklossy, Vicepreședintele CCI Ungaria, Peter Spanyik, Director al Direcției Relații Internaționale a Agenției Ungare pentru Investiții și Comerț (HITA), și alții. Dr. Istvan GyarmatiI, Președintele Centrului Internațional pentru Tranziție Democratică, a menționat, în cadrul întrevederii cu reprezentanții CCI a RM, că prin această vizită se confirmă încă o dată susținerea Ungariei pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană iar vicepreședintele CCI a RM, Tudor Olaru a menționat că experiența Camerelor de Comerț ungare este una foarte valoroasă pentru Republica Moldova „Dirijarea afacerilor în perioada de tranziție este un factor important în dezvoltarea și afirmarea economică a țării, iar suportul instituțiilor camerale este deloc neglijabil în aceste circumstanțe," De menționat că activitatea Camerelor de Comerț și Industrie din Ungaria joacă un rol foarte important în economia statului.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, volumul comerțului exterior (fără a se ține cont de activitatea comercială a agenților economici din raioanele de est) al Republicii Moldova cu Ungaria, pentru primele 9 luni ale anului 2013, a înregistrat suma de 78,42 mil. USD. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, volumul comerțului exterior a crescut cu 0,15%. Soldul balanței comerciale înregistrat în perioada data a fost în favoarea Ungariei și a constituit 54,72 mil. USD. Exportul de mărfuri realizat în perioada analizată, a înregistrat suma de 11,85 mil. USD, scăzând cu 37,82 % față de anul precedent. Ungaria deține o pondere de 0,78 % în volumul total al exportului RM. Importul de mărfuri efectuat în perioada menționată în Republica Moldova din Ungaria a însumat 66,57 mil. USD și a înregistrat o creștere de 12,57 % în raport cu anul 2012. Ungaria deține o pondere de 1,89% în volumul total al importului RM.
Peste 2 zile dupa aceasta vizita are loc o intrevedere intre presedintele parlamentului RM si prim-ministru Ungariei. Oficialul Ungar, Viktor Orbán sustine ca relațiile comercial-economice moldo-ungare trebuie să se intensifice pe viitor. In cadrul intrevederii din 18 octombrie 2013 cu Marian Lupu acesta a menționat ca dezvoltarea și consolidarea bunelor relații de cooperare și prietenie, diversificarea și extinderea relațiilor comercial-economice dintre R. Moldova și Ungaria sunt foarte importatnte. Tot atunci seful Legislativului a menționat interesul R. Moldova referitor la atragerea de investiții europene, implicit ungare, în economia națională, la inițierea și derularea unor proiecte economice în interesul ambelor părți.
Nu este de trecut cu vederea faptul ca Ungaria sustine si intreprinderile avicole moldovenesti, astfel centrului de reproducere a pasarilor din satul Abaclia, raionul Basarabeasca, i-a fost acordat un sprijin foarte important din partea ungara. De exemplu in anul 2005 in luna decembrie pentru crearea efectivului parental au fost importați pui de rasă din Ungaria și din regiunea Moscova. Iar primii pui spre export vor fi pregatiti spre finele lunii ianuarie. De asemenea in luna august a anului 2014 fauna din Basarabeasca a fost completată cu 250 de fazani aduși din Ungaria. Acest eveniment a fost realizat cu contribuția Societății Vânătorilor și Pescarilor din raionul Basarabeasca și a Inspecției Ecologice. Directorul Centrului de reproducere a pasarilor este Ion Catană, iar insasi instituția și-a început activitatea în iulie 2004 în urma implicării nemijlocite a Primului-ministru la solicitarea locuitorilor satului. Grație relansării activității fabricii, potrivit lui Ion Catană, au fost create 30 locuri noi de muncă, salariu mediu fiind de 900 de lei.
Un aport important in domeniul dezvoltarii reciproce a economiei il aduc un ansamblu de proiecte semnate intre Moldova și Ungaria la 2 septembrie 2014. Astfel se intenționa să se realizeze un șir de proiecte investiționale în sfera energetică, în domeniul dezvoltării businessului mic și mijlociu, a infrastructurii transporturilor și în alte domenii. Potrivit Ministerului Economiei, aceste subiecte au fost abordate în cadrul întrevederii dintre ministrul adjunct al Economiei Octavian Calmîc și omologul său ungar, Peter Szijjarto.
Peter Szijjarto a subliniat că autorităților ungare sunt deschise pentru cooperarea cu Moldova, dînd asigurări că va contribui asupra unui dialog mai intens în următoarea perioadă, inclusiv prin organizarea întîlnirilor de afaceri în parteneriat cu Ministerul Economiei, prin al cărui intermediu vor fi identificate și promovate toate oportunitățile de cooperare.
În cadrul întrevederii au fost examinate și perspectivele de cooperare comercială dintre țara noastră și Ungaria, odată cu intrarea în vigoare a DCFTA, implementarea proiectelor investiționale, precum și agenda pentru următoarea întrunire din 25-26 septembrie la Chișinău. Deci, în vederea valorificării relațiilor economice existente, în perioada 25 – 26 septembrie in anul 2014 au avut loc ședințele Comisiei interguvernamentale moldo – ungare, în cadrul cărora membrii comisiei au identificat 14 sectoare cheie în care poate fi extinsă cooperarea între Moldova și Ungaria. Conform Ministerului Economiei: domeniul energetic (infrastructură, interconectare la piața europeană și eficiență energetică), farmaceutic, turismului, transportului, investiților – sunt doar câteva dintre sectoarele în care Moldova urmează să colaboreze cu Ungaria.
Astfel cele 2 state au creat un cadru legal, pentru a elimina barierele de ordin administrativ și pentru a asigura diversificarea domeniilor de cooperare, în cadrul Sesiunii plenare a Comisiei interguvernamentale moldo – ungare. În acest sens, la finele sesiunii, viceministrul Economiei, Octavian Calmîc și Secretarul de Stat al Ministeruluiu Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria László Szabó, au semnat Protocolul de cooperare economică dintre cele două state. După Octavian Calmîc scopul întăririi relațiilor economice dintre Ungaria și Moldova este de a prelua din experiența Ungariei, de a dezvolta platforme comune de dialog și de a încuraja investițiile. Iar dupa László Szabó „Este foarte important ca țările noastre să devină doi parteneri strategici. Moldova reprezintă pentru noi o poartă către piața din Est, iar Ungaria va oferi susținerea necesară Moldovei pentru a-i facilita accesul în piața Europeană.” În cadrul acestei reuniuni se preconiza semnarea acordurilor bilaterale în domeniul sănătății, al securității alimentelor, turismului, cel financiar, al mediului etc.
De asemenea Moldova și Ungaria au mai semnat și trei acorduri de cooperare: în domeniul industriei farmaceutice și a dispozitivelor medicale, în domeniul diplomației economice și în cel al turismului. Dinamica relațiilor moldo – ungare, necesitatea extinderii cooperării moldo – ungare, intensificarea schimburilor comerciale, precum și preluarea experiența Ungariei în contextul intrării în vigoare a Acordului de Asociere dintre Moldova și UE au fost subiecte importante abordate în cadrul Sesiunii.
Astfel Republica și Moldova și Ungaria au creat un cadru legal pentru a elimina barierele de ordin administrativ și pentru a asigura dezvoltarea unor relații fructuoase și diversificarea domeniilor de cooperare între cele două state. Inițiativa de dezvoltare a cadrului legal pentru dezvoltarea cooperării între cele două state a venit de la mediul privat, din partea companiilor producătoare de lactate din Republica Moldova ce vor să se extindă în Ungaria.
De subliniat merita faptul ca Ungaria si Republica Moldova coopereaza din ce in ce mai eficient, iar anul trecut in domeniul proiectelor investiționale de amploare Moldova și Ungaria au semnat acorduri în mai multe sfere. Astfel pe 1 septembrie 2014 a avut loc o întrevedere intre viceministrul Economiei, Octavian Calmîc si viceministrul Afacerilor Externe și Comerțului al Ungariei, Peter Szijjarto, la care a fost pus in discutie subiectul implementarii noilor proiecte investiționale în sfera energetică, în domeniul dezvoltării ÎMM-urilor, si infrastructurii transporturilor. Referitor la oportunitățile investiționale în Republica Moldova, viceministrul Economiei a sustinut că efortul Guvernului este concentrat pe zona atragerii capitalului privat prin multiple instrumente în domeniul energetic, în special modernizarea și dezvoltarea rețelelor electrice de distribuție, proiecte de eficiență energetică, infrastructură de transport, programe de asistență pentru IMM-uri si proiecte de dezvoltare regională.
Alt eveniment in sfera intretinerii relatiilor in domeniul economiei dintre Ungaria si Republica Moldova a avut loc la 3 deceembrie 2014, atunci cand Republica Moldova a prelungit Acordul de Colaborare cu Agenția Ungară pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Ungaria. Astfel directorul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) Petru Maleru a semnat prelungirea Acordului de Colaborare cu Agenția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (MVH) din Ungaria. Semnarea acordului va permite valorificarea relațiilor de parteneriat deja existente și impulsionarea cooperării dintre instituțiile omoloage. În conformitate cu procedura de cooperare interinstituțională convenită prin protocol, privind realizarea unor schimburi de experiență și informații în domeniul asistenței financiare în agricultură și cel al organizării instituționale, reprezentanții MVH au oferit expertiză în vederea perfecționării sistemului de management, în special în ceea ce privește rolul autorității de management, procesul de acreditare, mecanismele financiare ale IPARD, criteriile de selecție și de eligibilitate. Astfel vizita de studiu a reprezentanților AIPA la MVH reconfirmă susținerea apropierii instituționale a AIPA de structurile europene în contextual aspirațiilor Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană, continuând seria de schimburi de experiență și bune practice inițiate și derulate în cursul anilor precedenți între Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și Agenția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (MVH) din Ungaria.
In concluzie este de evidentiat faptul ca in domeniul economic, relatiile dintre Ungaria si RM sunt destul de strinse, iar colaborarea acestora deriva din faptul ca RM tinde spre o economie de piata, iar Ungaria este cea care deja se bazeaza pe acest principiu, fiind capabila sa-i ofere sustinere Moldovei in acest sens.
Conform Biroului National de Statistica, relatiile comercial-economice dintre cele 2 state se concentreaza in principal pe exportul si importul: materialelor plastice si articolelor din cauciuc, produselor alimentare si bauturilor alcoolice, produselor ale regnului animal etc. In cadrul bilateral dintre cele 2 state, merita de subliniat caracterul progresiv al relatiilor bilaterale economice, astfel cifrele comertului reciproc crescind din anul 2001 de la 25 milioane dolari pina la 48 milioane in 2005, respectiv pina in anul 2009 ajungand la 65 de milioane. In 2012 cifra comertului a ajuns la 117 milioane. Ungaria se situeaza, deci, pe locul 14 in topul statelor cu care RM intretine relatii comercial-economice.
Sunt o multime de domenii in care cele 2 tari dau dovada de eficienta in colaborare, astfel de mentionat este capitolul investitional, domeniul dezvoltării businessului mic și mijlociu, a infrastructurii transporturilor, sectorul farmaceutic. Dat fiin faptul ca Ungaria are o industrie farmaceutica avansata, un rezultat eficient in acest sens este firma ÎM “RihPanGalFarma” SRL, aceasta reprezinta un sortiment de produse farmaceutice si parafarmaceutice incluzind produse pentru ingrijirea bolnavilor, cosmetica si articole medicale. De asemenea merita de mentionat faptul ca Ungaria sustine si intreprinderile avicole din RM, de exemplu in 2005 s-au importat pui de rasa din Ungaria iar in 2014 fauna basarabeasca a fost completata cu 250 de fazani adusi din Ungaria.
Colaborarea dintre Ungaria si RM nu se opreste aici, astfel cele 2 state au organizat diverse intrevederi si au semnat o multitudine de acorduri bilaterale in vederea apropierii relatiilor economice dintre ele, printre cele mai importante se numara:
-Acord ce prevedea evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale referitor la impozitele pe venit si pe capital (1995)
-Intrevedere in martie 2006 dintre prim-ministrul RM si directorul executiv al bancii maghiare de export-import “Eximbank ZFT”, conform careia s-a luat decizia de a sustine realizarea unor proiecte investitionale in RM.
– Misiunea economica din 1-3 iunie 2009 in Ungaria, atunci cand Organizatia de promovare a exporturilor si atragere a investitiilor impreuna cu ministerul economiei si comertului al RM au decis sa amplifice studierea pietei ungare si a posibilitatilor de diversificare a relatiilor comerciale bilaterale.
– la 3 decembrie 2014 Republica Moldova a prelungit Acordul de Colaborare cu Agenția Ungară pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Ungaria.
Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul politic
Republica Ungară susține consolidarea suveranității și restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova. Pentru Republica Ungară, în trasarea politicii externe comune al Uniunii Europene, Republica Moldova este un partener prioritar. Republica Ungară sprijină eforturile Republicii Moldova de integrare în structurile europene și de realizare cu succes a obiectivelor prevăzute de Planul de acțiuni UE – Republica Moldova. Ungaria de facto contribuie la stabilirea în Republica Moldova a relațiilor economice caracteristice țărilor cu economia de piață, precum și la dezvoltarea instituțiilor destinate să asigure funcționarea în practică a normelor democratice în diverse domenii ale vieții. De asemenea Ungaria manifestă un interes deosebit pentru introducerea principiilor și valoorilor diversității în domeniul culturii și relațiilor etnice în viața spirituală a Republicii Moldova. Ungaria consideră că consolidarea securității regionale, acțiunile comune împotriva contrabandei, migrației ilegale și crimei organizate reprezintă interese comune pentru țările respective. În relațiile de cooperare care cuprind din ce în ce mai multe domenii, scopul principal care si-l propun statele este de a consolida relațiile economice.
Ungaria sustine RM la etapa actuala in diferite paliere referitor la sfera politicii interne si externe. Astfel referitor la cel mai actual subiect de pe arena internationala in 2014 scenariul ucrainean, oficialii din Ungaria sustin ca asa ceva nu se poate repeta în Moldova, de această părere este chiar ambasadorul Ungariei la Chișinău Matyas Szilagyi. Diplomatul crede că datoria autorităților este să mențină vectorul european, dar trebuie să se păstreze relațiile bune și cu partenerii din est. ''Moldova are bune șanse pentru că a fost și a trecut printr-o perioadă foarte spectaculoasă de apropiere la UE. Trebuie să se mențină legăturile economice cu țările din Est, dar aici nu este nicio contradicție dintre UE și Rusia'', a declarat ambasadorul Ungariei în Moldova. Referindu-se la relațiile moldo-ungare ambasadorul a punctat câteva domenii pentru cooperare si dorinta de a înainta mai multe proiecte în ceea ce privește implicarea directă a întreprinzătorilor din Ungaria. Acesta s-a referit si la parcurile industriale și cele din domeniul ecologiei, domeniul energeticii, de asemenea conlucrarea în producția vinurilor.
In cadrul cooperarii RM cu Ungaria un loc aparte il are Grupul de la Visegrad, o organizație de cooperare formată din patru state central-europene: Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria creat în 1991, este similară uniunii economice vest-europene Benelux. Președinția prin rotație a țărilor Grupului de la Visegrad (V4) a fost preluată in 2013 de către Ungaria, apoi de catre Slovacia la 1 ianuarie 2014. Formata în localitatea ungară Visegrad, aceasta are scopul de a asigura cooperarea instituțională dintre aceste țări în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Astfel la 24 ianuarie 2014 directorii politici de la Ministerele de Externe ale celor patru țări din grupul Vișegrad s-au aflat într-o vizită oficială la Chișinău. Rerezentanții statelor membre ale V4 au avut o serie de întrevederi cu autoritățile RM, președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman apreciind înalt caracterul dinamic al relațiilor cu grupul Vișegrad și exprimindu-si gratitudinea pentru sprijinul oferit de cele patru state din Europa Centrală în procesul de modernizare a țării, precum și în dezvoltarea dialogului politic cu Uniunea Europeană. Chiar si vicepremierul Eugen Carpov a subliniat în cadrul întrevederii cu grupul V4 prioritatea pe care o reprezintă reintegrarea țării pentru autoritățile Republicii Moldova. Oficialii au abordat principalele aspecte ce țin de reglementarea conflictului transnistrean, fiind trecute în revistă perspectivele pentru anul 2014 în procesul de soluționare a conflictului.
În cadrul discuțiilor cu ministrul de externe al RM, Natalia Gherman, s-a ajuns la concluzia ca sprijinul consecvent pentru parcursul european si parafarea intergala a Acordului de Asociere cu RM-UE s-a reusit datorita contributiei majore a V4. Dupa Takacs Szabolcs, director politic din partea Ungariei al grupului Vișegrad Moldova este un prieten și un bun partener al V4, iar membrii grupului Vișegrad promit să susțină Moldova în calea integrării europene și promovarea reformelor. De asemenea miniștrii de externe ai Grupului de la Visegrad au notat în Declarația comună a reuniunii despre lansarea celei de-a doua faze a Planului de Acțiuni privind Liberalizarea Regimului de Vize cu R. Moldova in anul 2013 luna mai. În document se menționează despre obținerea regimului liberalizat de vize pentru moldoveni în 2014. În cadrul reuniunii la care a participat și premierul desemnat Iurie Leancă au fost discutate subiecte privind pregătirea către Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Dupa directorul executiv al Fondului Internațional Visegrad, Karla Wursterová, statele din Grupul de la Visegrád își doresc o cooperare mai strânsă si cu Universitățile din Republica Moldova și mai multe proiecte specifice orientate pe implementarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.
De asemenea un factor important in cadrul relatiilor bilaterale dintre Ungaria si RM il constituie Inițiativa Central Europeană (ICE) este un forum interguvernamental care promovează cooperarea politică, economică, culturală și științifică între statele membre. Misiunea sa de bază este Cooperarea regională pentru Integrare Europeană. În prezent, ICE reuneste 18 state membre: 9 state membre UE (Austria, Bulgaria, Cehia, Italia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Ungaria) si 9 state ne-membre UE (Albania, Belarus, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia, Ucraina). Republica Moldova a aderat la ICE în 1996. Coordonarea generală a activităților este asigurată, prin rotație, de statul care deține președinția într-un sistem de succesiune anuală. Din 1 ianuarie 2008, Președinția este asigurată de R. Moldova. La 27 noiembrie 2008, la Chișinău a avut loc reuniunea Miniștrilor Afacerilor Externe din țările membre ale Inițiativei Central-Europene (ICE). Reuniunea a avut loc în ajunul summit-ului Șefilor de Guvern ICE, care s-au convocat în capitala RM la 28 noiembrie.
Trecind cu privirea peste evolutia relatiilor politice bilaterale ale statelor respective, o importanta majora l-a avut un Plan de Actiuni pentru anii 2003-2004 aprobat in cadrul vizitei oficiale a presedintelui RM Vladimir Voronin in Republica Ungara la 20-21 februarie 2003. Acesta se referea la mai multe domenii, printre care:
Domeniul politic
– Aprofundarea și extinderea dialogului politic bilateral, colaborarea și conlucrarea în cadrul organizațiilor internaționale: Consiliul Europei, Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est, Inițiativa Central-Europeană, ONU, OSCE;
– Organizarea consultarilor bilaterale, la nivel de experți, în vederea preluării experienței Republicii Ungare în materie de integrare europeana;
– Realizarea de actiuni in scopul obtinereii unor burse de studiere a limbii maghiare pentru colaboratorii MAE;
– Consolidarea cadrului juridic al relațiilor bilaterale;
– Negocierca și semnarea Acordului între Guveraul Republicii Moldova și Guvemul Republicii Ungare referitor la asistența reciproca și colaborarea în domeniul vamal;
Domeniul consolidarii și extinderii colaborării comercial-economice
– Efectuarea schimbului de informații actualizate cu caracter statistic, normativ și de piață, precum și referitoare la activitatea comereială externă și de altă informație de interes reciproc;
– Organizarea ședinței grupului de lucru pentru colaborare economică și dezvoltare a comerțului între Republica Moldova și Repubiica Ungară;
– Dezvoltarea unei conlucrări strînse între structurile specializate de promovare a comerțului, desfășurarea forurilor de afaceri comune;
– Realizarea de acțiuni în vederea studierii experienței ungare în domeniu subvenționării exportului și atragerii capitalului investițional străin;
– Formularea și inaintarea de către agenții economici autohtoni a propunerilor de colaborare pentru a fi incluse în rețeaua computerizată a Departamentului ungar pentru promovarea comerțului exterior și a Camerei de Cornerț și Industrie a Ungariei;
– Desfășurarea expoziției de produse maghiare la Chișinău și expoziției de produse moldovenești in Republica Ungară
Domeniul industriei
– Organizarea participării producătorilor de medicamente și utilaj medical din Ungaria la exponția internațională specializată "MoldMEDlZIN&MoldDENT-2003";
– Examinarea posibilității de stabilire a relafiilor de colaborare cu producătorii maghiari de materie primă și preparate farmaceutice în scopul organizării producerii în comun a medicamentelor în baza "Farmaco" S.A.;
– Examinarea posibilității de colaborare în domeniul extragerii uleiurilor vegetale din plante rare penfru farmaceutică, culinărie, parfumerie ("Farmaco" S.A.);
– Studierea posibilităților de creare a unor întreprinderi mixte în domeniul electronicii, radio-electronicii, producerii de utilaj pentru industria chimică și construcției de automobile și autobuze în baza uzinelor fostului complex industrial-militar
Domeniul agriculturii și industriei alimentare
– Indeplinirea procedurilor interne necesare intrării în vigoare a Convenției sanitare veterinare între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Ungare;
– Efectuarea de cercetari comune în avicultură, viticultură și industria almentară;
– Acordarea asistenței necesare unităților economice din cadrul complexului agroindustrial al Republicii Moldova în crearea unor întreprinderi mixte moldo-ungare și atragerea de investiții;
– Organizarea unui seminar al profesorilor universităților agrare din Republica Moldova și Republica Ungară pentru relizarea unui schimb de experiență în domeniu
Colaborarea în domemul turismului
– Schimb de experiență cu privire la implementarea in Ungaria a Programului "Drumul Vinului" (experți, instruire, informații);
– Participarea agenților economici din ambele state la expozițiile tematice la nivel național, regional și international;
– Contribuirea la atragerea investițiilor și examinarea posibilității de creare a unor companii mixte în sfera turismului
Colaborarea în domeniul transporturilor
– Înfăptuirea de măsuri pentru activizarea relațiilor cu Comisia Dunării și achitarea treptată a datoriilor Republicii Moldova față de Comisia Dunării
Un capitol aparte in domeniul relatiilor bilaterale politice dintre Ungaria si RM il ocupa aspiratia primordiala a Republicii Moldova- integrarea europeana si respectiv sustinerea acordata de Ungaria in acest sens. O dovada a faptului ca Ungaria sustine cooperarea RM – UE ar fi ca in 2009 la 11 februarie, Valeriu Ostalep, Viceministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a efectuat o vizită de lucru la Budapesta unde a avut o întrevedere cu Gabor Szentivany, Secretar de Stat și Director politic. În cadrul discuției, au fost abordate subiecte privind pregătirea pentru lansarea negocierilor noului Acord moldo-comunitar, accentuând-se componentele care, din punctul de vedere al Republicii Moldova, urmează a fi fortificate: comerțul liber aprofundat și comprehensiv cu UE, perspectivele lansării dialogului RM-UE privind liberalizarea regimului de vize, asigurarea protecției sociale a migranților moldoveni inclusiv în contextul Parteneriatului de Mobilitate RM-UE, procesul de consolidare a relațiilor Republicii Moldova cu Agențiile UE.
Un subiect separat al întrevederii l-a constituit eventualul suport politic și tehnic al Republicii Ungare în vederea implementării priorităților relațiilor RM-UE pe parcursul anului 2009. Secretarul de Stat maghiar a menționat disponibilitatea Ungariei de a oferi asistență Moldovei în procesul de pregătire pentru negocierea acordului cu UE, fiind concretizate domeniile specifice. Ungaria a continuat să ofere asistență țării noastre în asigurarea implementării Acordului de facilitare a vizelor cu statele UE, iar în contextul preluării Președinției Grupului Vîșegrad, a examinat posibilitatea extinderii cooperării acestui aranjament regional cu Moldova. S-a decis de a intensifica contactele între Ministerele de Externe ale ambelor state și de a utiliza în comun posibilitățile de cooperare tehnică, oferite în cadrul programelor UE.
Valeriu Ostalep a avut o întrevedere și cu Mihaly Bayer, Ambasador cu Misiuni speciale din cadrul MAE al Ungariei, în discuțiile cu care au fost abordate subiecte legate de securitatea energetică în regiune, evoluțiile în lansarea mai multor proiecte energetice. Viceministrul s-a întîlnit, de asemenea, cu Matyas Eorsi, Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului ungar. În cadrul discuțiilor a fost efectuat un schimb de opinii și informații privind prezentul și viitorul relațiilor Moldovei cu UE, strategia și politica de integrare europeană. Interlocutorii au abordat detaliat experiența Ungariei în abordarea unor aspecte în procesul de integrare europeană cum ar fi colaborarea cu UE în diverse domenii sectoriale, armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar, cooperarea cu societatea civilă, implicarea autorităților locale în procesul de integrare europeană. Totodată, oficialul moldovean a mulțumit pentru sprijinului Parlamentului ungar în contextul Proiectului Twinning privind consolidarea capacităților Parlamentului Republicii Moldova și pentru susținerea politică oferită de Ungaria Republicii Moldova în procesul de integrare europeană.
De asemenea, in cadrul apropierii RM de UE, Viceprim-ministrul Andrei Stratan, Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a avut la 25 aprilie 2007 o întrevedere cu dna Kinga Goncz, Ministru al Afacerilor Externe al Republicii Ungare. În cadrul întrevederii au fost abordate subiecte ce țin de relațiile bilaterale moldo-maghiare și perspectivele de dezvoltare ale acestora în diverse domenii, precum și aspirațiile Republicii Moldova de integrare europeană și susținerea oferită de către Republica Ungară în acest sens. Ministrul moldovean de externe a apreciat înalt sprijinul Ungariei pentru deschiderea la Chișinău a Centrului Comun pentru Eliberarea Vizelor. În acest context, Andrei Stratan a mulțumit dnei Kinga Goncz pentru disponibilitatea și susținerea constantă pe care Republica Ungară o acordă Republicii Moldova în realizarea aspirațiilor sale de integrare europeană și reglementare a conflictului transnistrean, atît la nivel bilateral, cît și pe plan internațional, în cadrul OSCE, CE și UE. Tot atunci, șefii diplomației moldovenești și ungare au semnat două documente:
– Memorandumul de Înțelegere privind cooperarea între Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare referitor la chestiunile legate de activitatea Centrului Comun de Eliberare a Vizelor în Chișinău;
-Protocolul de consultări între Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungare.
De asemenea a fost parafat Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea economică.
In acelasi an la 16 octombrie prim-ministrul RM, Vasile Tarlev, a efectuat o vizita in Ungaria, in timpul acesteia au fost semnate trei documente:
– Protocolul de cooperare între serviciul vamal din Republica Moldova și serviciul vamal și de finanțe din Ungaria;
– Acordul de cooperare în domeniul politicii de concurență între Agenția Națională pentru protecția concurenței si biroul de concurență a Ungariei;
– Anexele I și II la Acordul dintre ministere de apărare din cele două țări privind cooperarea în domeniul militar și de geodezie.
Conform planului acestei intrevederi, delegatia moldoveneasca a vizitat unul dintre cele mai dezvoltate regiuni ungare- parcul Tatabania. De asemenea ministrul afacerilor externe Kinga Gent a sustinut ca pe linga faptul ca Ungaria ajuta RM sa se conformeze la standardele UE, aceasta va trimite un expert din partea ungara pentru a sustine RM in calea integrarii europene, acesta a fost Sandor Sabo.
De mentionat este ca anul 2010 a fost deosebit de activ sub aspectul dialogului politic. Au avut loc 5 vizite ale șefului diplomației moldovenești la Budapesta, 2 vizite ale Prim-ministrului, o întrevedere la nivel de Președinți ai Parlamentelor și o vizită a Președintelui Comisiei parlamentare de Politică Externă și Integrare Europeană. Premierul Ungariei a efectuat o vizită la Chișinău, la fel, și Secretarul de Stat din cadrul ministerului de externe și Coordonatorul Național al Ungariei pentru Parteneriatul Estic. Acest cadru favorabil oferă premise pentru dezvoltarea cooperării bilaterale și în alte domenii de interes pentru cele două țări. De menționat, că problematica integrării europene a RM este întotdeauna prezentă pe agenda discuțiilor bilaterale. În august 2010, miniștrii de externe Iurie Leancă și Janos Martonyi au semnat Declarația Comună a Republicii Moldova și Republicii Ungaria privind cooperarea în domeniul integrării europene. Republica Ungară susține activ eforturile de integrare europeană ale Republicii Moldova, inclusiv prin sprijin politic și diplomatic în cadrul UE, dar și prin unele proiecte de asistență pentru instituțiile moldovenești. De exemplu, în septembrie 2010 a avut loc o vizită la Budapesta a unui grup de funcționari din instituțiile RM pentru un schimb de experiență privind crearea zonei de comerț liber cu UE.
In concluzie de subliniat merita faptul ca Relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și Ungaria în domeniul politic sunt destul de strinse, Republica Ungară punind accent mare pe eforturile Republicii Moldova de integrare în structurile europene, aceasta manifestă un interes deosebit pentru introducerea principiilor și valoorilor diversității în domeniul culturii și relațiilor etnice în viața spirituală a Republicii Moldova. Ungaria consideră că consolidarea securității regionale, acțiunile comune împotriva contrabandei, migrației ilegale și crimei organizate reprezintă interese comune pentru țările respective.
In cadrul cooperarii RM cu Ungaria un loc aparte il are Grupul de la Visegrad, dat fiind faptul ca sprijinul oferit de cele patru state din Europa Centrală se concentreaza pe: procesul de modernizare a țării, precum și în dezvoltarea dialogului politic cu Uniunea Europeană si promovarea reformelor in RM.
De asemenea o importanta majora o au vizitele bilaterale la nivel inalt care oglindesc scopurile, aspiratiile si sustinerea reciproca a statelor respective. Inca de la recunoasterea independentei RM de catre Ungaria in 1991 acestea au inceput sa desfasoare diverse activitati pentru a se apropia din punct de vedere politic si social, mai ales in contextul aspiratiilor comune, istoriei si amplasarii geografice apropiate.
Planul de Actiuni pentru anii 2003-2004 a avut importanta majora in decursul relatiilor politice bilaterale,acesta prevedea: Aprofundarea și extinderea dialogului politic bilateral, colaborarea și conlucrarea în cadrul organizațiilor internaționale: Consiliul Europei, Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est, Inițiativa Central-Europeană, ONU, OSCE; Realizarea de actiuni in scopul obtinereii unor burse de studiere a limbii maghiare pentru colaboratorii MAE; Consolidarea cadrului juridic al relațiilor bilaterale; Negocierca și semnarea Acordului între Guveraul Republicii Moldova și Guvemul Republicii Ungare referitor la asistența reciproca și colaborarea în domeniul vamal; abordarea unor aspecte în procesul de integrare europeană etc.
De mentionat este ca anul 2010 a fost deosebit de activ sub aspectul dialogului politic. De exemplu in august 2010, miniștrii de externe au semnat Declarația Comună a Republicii Moldova și Republicii Ungaria privind cooperarea în domeniul integrării europene.
odpisan un memorandum de cooperare între birourile de Republica Moldova și Republica Ungară. Documentul a fost semnat de avocati General Valeriu Gurbulea si departamente-Tamás Internet.
Până la încheierea Memorandumului Valeriu Gurbulea si Tamás Internet schimbate scurtă informare despre specificul activităților de birourile lor.
-Ambele de statele noastre punct de vedere geografic este situat în Europa, și vom rezolva probleme identice, a declarat Valeriu Gurbulea. -Astăzi lumea este plină de riscuri și amenințări, care sunt transnaționale în natură, și noi trebuie să se opună unitatea de acțiune în lupta împotriva terorismului, spălarea banilor, traficul de ființe umane, crimelor economice. În scurt, problema generală și le rezolva va fi consolidată de serviciile sale.
Procurorul General al Republicii Moldova a subliniat că semnarea unui memorandum de cooperare nu devenea de legăturile noastre, și lor mai intensiv continuarea și dezvoltarea viitoare a. O componentă importantă a acestui document, după Valeriu Gurbuli, este schimbul de informații operaționale, experienta de lucru, participarea comună la mai mult de formare a corpului procuratorial.
-Având în vedere faptul că Procuratura din ambele țări sunt în proces de reformă, ne va fi foarte util pentru experiența Ungariei în modernizarea legislației privind principiile și abordări din țările Uniunii Europene, a declarat Valeriu Gurbulea. -Vreau să mulțumesc procurorul din Ungaria se disting Tamasha Kovaša pentru acceptarea amabilitate pentru a vizita țara noastră pentru o vizită oficială.
În răspuns, Tamás Internet s-au angajat că partea lui a fost gata să ajute procuraturii generale a Moldovei orice asistență juridică în materie penală, să furnizeze informații privind activitatea legislativă.
2.3 Relatiile bilaterale dintre Republica Moldova si Ungaria in domeniul integrarii europene
Dupa Gyoni Gabor, autor al articolului “Ungaria si Moldova in 1991-2011”, politica externă a Ungariei, in regiunea vestica si cea a Republicii Moldova a fost relativ modesta. Dupa "lovitura din august" din 27 august 1991 cand Moldova si-a declarat independența primul care a recunoscut acest fapt a fost România, desigur, în aceeași zi, iar Ungaria, numai după prăbușirea finală a Uniunii Sovietice pe 26 decembrie, a recunoscut si ea Republica Moldova. De emntionat merita faptul ca in Ungaria nu există suficient potential științific și diplomatic ca să joace un rol independent în spațiul post-sovietic. Întrebarea “ce rol poate juca Ungaria în Republica Moldova?” în opinia autorului este legata de întrebarea: “ce rol poate juca Ungaria in toate statele din fosta Uniune Sovietică?” deoarece viitorul Republicii Moldova depinde în mare măsură de situatia geopolitica externa. În Ungaria, există mai multe opinii, de exemplu:
-Poziția "Pragmatica" consideră că Ungaria are anumite interese economice, legate în primul rând cu Rusia, dar Ungaria nu poate si nici nu trebuie sa joace un rol activ și independent politic în această regiune. Unii cercetători cred că Ungaria nu are nici interes, de exemplu în Caucaz sau în Asia Centrală, în special în Moldova. Poate singura excepție este Ucraina, Zakarpatia, care anterior a aparținut Ungariei și unde locuieste o minoritate maghiară.
-La cealaltă extremă, radicalii de dreapta, cred că Ungaria trebuie să se apropie pe cit e de posibil de Rusia și Asia Centrală. Ele se referă la argumente științifice false, spunând că ungurii sunt un popor turc și rudele adevărate sunt cei de origine kazahă, uzbecă și alte popoare turcice.
-Gabor e de parere ca Ungaria are propriul interes special, asociat cu Republica Moldova. Deși este negativ, dar cu toate acestea, există. Desigur, Ungaria împărtășește valorile europene și aspirațiile Republicii Moldova, deci Budapesta ca atare recunoaște integritatea teritorială a Moldovei și susține integrarea europeană a țării. Autorul e de parere că acest lucru este corect și într-adevăr acesta este interesul Ungariei în Republica Moldova –de a deveni un partener de încredere și un membru al Comunității Europene.
Din acest punct de vedere interesul Ungariei nu este diferit de alte tari europene, iar interesul negativ al Ungariei în Republica Moldova este de a preveni unirea dintre Moldova și România. Autorul sustine că aceasta este una dintre cele mai importante sarcini ale Ungariei în spațiul post-sovietic, find de acord doar cu integrarea europeana si independenta statala a Moldovei.
După cum se stie, Ungaria după primul război mondial, ca urmare a armistițiul semnat la Trianon a pierdut două treimi din teritoriul său, toată Transilvania, Banatul, Partium a fost cedată Romaniei. În cele din urmă jumătate de milion de maghiari s-au găsit în afara țării, tinind cont de faptul ca limitele de pace de la Trianon au fost foarte nedrepte. Transilvania ramine problemă dureroasă între două țări, in timp ce pentru Ungaria o mare prioritate o are diaspora ei. De aceea Ungaria nu sustine deloc unirea Romaniei cu Republica Moldova, chiar de este la fel ca Ungaria parte a NATO si UE.
Conform articolului sub denumirea “Ungaria se vrea purtatorul de cuvant al Republicii Moldova pe langa Uniunea Europeana” din 10 noiembrie 2007 publicat pe ziua.ro, adevarata influenta maghiara se inscrie intr-un proiect urmarit cu abilitate si consecventa inca de la inceputul anilor ’90, dupa care Budapesta si-a asumat rolul de emisar al Bruxelles-ului in Basarabia, speculand ineficienta diplomatiei romanesti si repulsia liderilor comunisti de la Chisinau fata de orice initiativa a Bucurestiului. Concluzia vizitelor la nivel oficial din data recunoasterii independentei RM pina si in anii conducerii comuniste a tarii a formulat-o cel mai bine, poate, Katalin Szili, presedintele Adunarii Nationale a Ungariei. Aflat intr-o vizita oficiala la Chisinau, el a declarat: “Consideram Republica Moldova vecinul nostru fara frontiera comuna si vrem sa fim purtatorul de cuvant al Moldovei in Uniunea Europeana”.
Concluzie similara cu cea lansata de reprezentantul diplomatiei publice din Ungaria, influentul ambasador maghiar Peter Balazs, fost negociator-sef al Ungariei cu UE, primul comisar european maghiar, director al Centrului pentru Studii in domeniul Extinderii UE din cadrul Universitatii Central-Europene din Budapesta. Acesta declara recent la Chisinau in “Moldova Suverana”: “Republica Moldova este apropiata de sufletele si inimile ungurilor. Moldova este foarte cunoscuta in Ungaria pentru ca avem multe lucruri in comun. De exemplu, multe nume de familie din tara dumneavoastra seamana cu nume de familie din Ungaria. Acest fapt se datoreaza trecutului istoric si legaturilor stranse pe care, atat Ungaria, cat si Moldova, le-au avut cu Romania. Din fostele state URSS, doua tari sunt cele mai apropiate Ungariei. Este vorba despre Republica Moldova si Ucraina”.
Articolul evidentiaza mai multe elemente ale evolutiei relatiilor bilaterale dintre Ungaria si RM, ca:
Budapesta este aparatoarea minoritatilor. Astfel in prestatia diplomatica a Ungariei in spatiul rasaritean, inclusiv in Republica Moldova, doua directii au fost evidente din 1990 incoace, alaturi de proiectul euroatlantic. Prima directie este legata de interesul maghiarimii de pretutindeni, a doua este rolul de “militie imperiala” pe care Ungaria si l-a asumat din nou, dupa 1989.
Prima directie a fost enuntata la 13 august 1990, cand agentia de stiri MTI transmitea declaratia celui dintai prim-ministru al Ungariei democrate, Jozsef Antall, prin care acesta se considera premierul a peste 15 milioane de unguri (cifra mult exagerata). Tot in aceeasi legislatura, ministrul Apararii, Lajos F¸r, sustinea ca Guvernul si Parlamentul maghiar trebuie sa utilizeze toate mijloacele legale si diplomatice pentru a-i proteja pe maghiarii din afara granitelor. Iar scriitorul si politicianul Istvan Csurka declara, la 26 februarie 1993, publicatiei de la Zagreb, Globus, ca maghiarii au pretentii teritoriale fata de Baranja si Vojvodina, dar ca slabiciunile economica si militara a Ungariei fac aceste cerinte legitime nerealizabile, deocamdata.
A doua linie de politica externa este legata de rolul Ungariei ca vector “imperial”, sau aparator al intereselor “imperiale” de sorginte occidentala in spatiul estic. Doua au fost centrele la care Budapesta s-a conectat dupa 1989 si ale caror purtator de interese s-a declarat: Vaticanul si Bruxelles-ul (in traducere maghiara, Berlinul). Ca “militie a Uniunii Europene”, Budapesta a devenit arbitrul drepturilor minoritatilor in regiune. In ceea ce priveste Republica Moldova, poate ca prima influenta a politicilor “drepturilor colective” a Ungariei – al doilea stat, dupa Romania, care a recunoscut R. Moldova, si cel care a deschis a patra ambasada la Chisinau (1 iulie 1992) dupa Romania, Rusia si SUA – ar putea fi legata de interventiile pe teren ale unor reprezentanti ai comunitatii maghiare din Romania in regiunea gagauza, pe timpul initierii si implementarii autonomiei teritoriale.
Cu toate ca Ungaria si R. Moldova, cum remarca articolul invocat, “nu au frontiere comune, nu sunt state de aceeasi limba si se inscriu in zone cultural-spirituale diferite”, articolul sesiza un fapt elocvent, respectiv ca “Vaticanul si-a stabilit legaturile cu Republica Moldova prin Budapesta” si, mai mult, ca acest lucru nu deranja la acea vreme deloc autoritatile, desi, in contrast, orice relatie cu Bucurestiul starnea iritare si reactii de respingere: “Intelegem ca regimul de la Chisinau nu este deloc deranjat sa intretina legatura cu Vaticanul prin nuntiatura din Ungaria. Probabil, papalitatea a contat intai de toate pe acest acord tacit al Chisinaului si pe politica acestuia de indepartare de Romania. Altminteri, cum s-ar explica faptul ca, in timp ce diriguitorii statului fac mare caz de existenta Mitropoliei Basarabiei si o prigonesc pe fata, trec foarte usor cu vederea detaliul ca intreg clericul catolic de la noi este reprezentat de cetateni de peste hotare”.
Articolul evidentiaza si ofensiva diplomatica maghiara in Republica Moldova. Initiativele Budapestei ca emisar european in Republica Moldova au intrat in acceleratie, deloc paradoxal, odata cu venirea la putere a comunistilor. Mai pregnant, dupa 2005, cand declaratiile proeuropene ale Chisinaului au deschis un canal diplomatic extrem de util. Si pe care Budapesta a pasit cu capacitatea sa recunoscuta de a fructifica pe termen scurt oportunitatile. Ungaria si-a asumat, urgent si eficace, rolul de emisar al Bruxelles-ului, mai ales ca potentialul contracandidat, Romania, era, pe de-o parte, lent si nepregatit, pe de alta, era sistematic respins la Chisinau. Astfel se sustinea ca “Ungaria este partenerul principal al Republicii Moldova in drumul spre integrarea europeana”. Initiativele maghiare s-au succedat metodic, dobandind rapid alura unui “proiect strategic”, dupa cum a declarat chiar purtatorul de cuvant al Parlamentului moldovenesc. Primul Centru comun de eliberare a vizelor (CCEV) din Europa a fost inaugurat la 25 aprilie, in cadrul Ambasadei Ungariei de la Chisinau, in prezenta conducerii Republicii Moldova si a unor inalti oficiali europeni. Proiectul fusese pregatit, strategic, inca din 2006, de catre Budapesta si acceptat cu acelasi entuziasm cu care erau respinse orice initiative romanesti comparabile.
La Chisinau, ungurii vorbesc ruseste. Vizita delegatiei parlamentare din Ungaria la Chisinau din martie 2007, a fost marcata de un episod care spune multe in legatura cu consistenta relatiei dintre cele doua tari. Gazduiti de colegii lor din Comisia de Politica Externa a Parlamentului Republicii Moldova – condusa de un tanar deputat comunist, parlamentarii maghiari au vorbit, nici mai mult, nici mai putin, in limba rusa! Cu exceptia unui singur deputat din Comisie care a ridicat problema public, nimeni de la Chisinau nu parea deranjat de aceasta situatie bizara, in care “limba de stat” era ignorata cu obstinatie si inlocuita cu limba rusa, in ciuda faptului ca asigurarea traducerii – asa cum era firesc – era la indemana tarii gazde. Vizita delegatiei maghiare se petrecea cam atunci cand, incercand sa fenteze Europa si politica ei energetica comuna, premierul maghiar Ferenc Gyurcsany boicota asa-numitul Proiect Nabbuco in favoarea proiectului energetic Blue Stream, pe formula si pe interes rusesc. Reprezentantul UE in Republica Moldova, maghiarul Kalman Mizsei, promoveaza la Bucuresti agenda comunistilor lui Voronin. Aflat in vizita la Bucuresti, Kalman Mizsei, reprezentantul Uniunii Europene pentru Republica Moldova, a indemnat Romania sa renunte la atitudinea de “frate mai mare” in relatiile cu Chisinaul – reluand cuvant cu cuvant o sintagma draga presedintelui Vladimir Voronin. Coincidenta nu s-a oprit aici. Diplomatul european a avertizat ca exista “probleme nerezolvate” intre cele doua tari, cum ar fi acordul asupra frontierelor si tratatul de baza, dar si acordarea cetateniei romane solicitantilor din Republica Moldova. Apoi a vorbit despre “societatea civila” si “pluralismul” din Transnistria. Discursul a fost primit cu entuziasm de liderii de la Tiraspol si Chisinau si cu stupoare la Bucuresti.
“Democratizarea” Transnistriei este alt titlu prezent in articol. Nu intamplator, elogiile la adresa prestatiilor lui Kalman Mizsei au curs la Tiraspol, a carui cea mai autorizata voce pentru export titra cu satisfactie in articolul de fond de limba engleza: “purtatorul de cuvant al UE vede deschidere si transparenta in societatea civila din Transnistria”, iar sub fotografia diplomatului scrie ca acesta “are mari sperante in ceea ce priveste societatea civila din Transnistria”. Declaratia lui Kalman Mizsei vine aproape concomitent cu o Rezolutie a Parlamentului European (din 12 iulie) in care se condamna incalcarea “severa si frecventa” a drepturilor omului de catre autoritatile separatiste.
то позволит сократить путь Молдовы в Евросоюз, на который Венгрия затратила около 15 лет, – говорит Шандор Робел. – Мы прошли эту трудную дорогу и рады поделиться своим опытом. Здесь мне видятся два аспекта. С одной стороны, Молдова должна подготовиться по всем направлениям к правилам игры, действующим на законодательном поле Европейского союза. С другой – сам Евросоюз должен подготовиться к тому, чтобы видеть Молдову своей составной частью. Это подразумевает, что ЕС хочет лучше понять ваши устремления, убедиться в твердой воле идти по избранному пути и решить, до какой степени Евросоюз заинтересован в этой стране. Венгрия веками связана с Молдовой узами прочной дружбы. Мы переживали схожие проблемы. Кто лучше нас осознает жизненные интересы молдавского народа и приоритеты страны? Наше понимание ваших целей мы доносим до своих партнеров по Евросоюзу и тем способствуем укреплению их веры в незыблемость избранного Молдовой курса.
Ungaria a confirmat susținerea pentru eforturile Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană. Mesajul a fost transmis de Gergely Prohle, Secretar de Stat adjunct al Ungariei pentru relații bilaterale cu țările membre ale Uniunii Europene în cadrul întrevederii de miercuri cu Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului, vicepreședinte al PLDM.
2.4 Perspectivele de colaborare in cadrul relatiilor bilaterale dintre Republica Moldova si Ungaria
Persepctivele colaborarii dintre Republica Moldova si Ungaria devin cu timpul tot mai promitatoare. Ungatia tinde sa acorde sprijin Moldovei in cele mai diverse domenii, de la cel economic si comercial pina la cel socio-cultural, sustinind aspiratiile primordiale ale RM si vectorul european. Acum ca RM a semnat acordul de asociere cu UE, Ungaria este inca mai apoape si este deschisa unei cooperari mai dinamice cu RM. In perspectiva relatiile RM-Ungaria vor fi tot mai apropiate odata cu apropierea RM de UE, fiindca dupa cele stiute Ungaria este deja membra a UE si opteaza pentru un dialog bilateral cu toate tarile care sunt sau care vr sa devina membre a acesteia.
Insa, ce face sau ce oferă Republica Moldova în schimb Ungariei și UE pentru a nu fi perceput doar ca beneficiar ci și ca partener egal? Susținerea politică și asistența pe domeniul integrării europene este importantă pentru Republica Moldova, dar este avantajoasă și pentru multe state UE, inclusiv Ungaria, pentru că stabilizarea democratică și dezvoltarea economică a țărilor învecinate cu Uniunea Europenă este un beneficiu evident pentru blocul comunitar. O vecinătate stabilă și mai prosperă generază mai puține riscuri la adresa UE și mai multe oportunități de cooperare, inclusiv economice.
Asa ca RM nu este doar un beneficiar sau un stat care profita din plin din conjuncturile internationale, ea este si un element important in politica de securitate a UE, un garant al stabilitatii frontierei UE si un bonus la intretinrea relatiilor bilaterale in regiune, de altfel ca orice stat din Europa, fiecare contribuind la ordinea necesara internationala in regiune.
“RM ar putea fi un model în stabilirea bunelor relații între etnii. Declaratia apartine noului ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ungariei la Chișinău, Mátyás Szilágyi si a fost facuta in cadrul intrevederii sale cu viceprim-ministrul Republicii Moldova, Eugen Carpov la 31 octombrie 2012. Oficialul și-a manifestat interesul față de protecția drepturilor minorităților naționale din Republica Moldova. De asemenea, Ambasadorul s-a arătat preocupat de situația școlilor moldovenești cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană și a dat asigurări că problema acestor școli va ocupa un loc aparte în activitatea pe care o va promova în Moldova. Oficialul maghiar a confirmat poziția de principiu a Ungariei în sprijinul suveranității și integrității teritoriale a statului nostru, exprimând disponibilitatea Ungariei în oferirea suportului necesar în consolidarea unui parteneriat sustenabil cu Republica Moldova.
"Procesul de integrare europeană este unul ireversibil, care creează noi oportunități pentru cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului. Astfel, aprofundarea cooperării cu Uniunea Europeană nu poate rezulta decât în beneficii, care vor deriva din colaborarea politică multidimensională pe care o va institui Acordul de Asociere, crearea Zonei de liber schimb și liberalizarea circulației cetățenilor noștri în UE", a menționat Carpov.
Ce tine de viitorul cadrului bilateral identificam citeva domenii in care Ungaria si RM vor colabora:
Domeniul educatiei- in aprilie 2014 Guvernul a aprobat Programul de cooperare în domeniile educație și știință între Ministerul Educației de la Chișinău și Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta pentru anii 2014-2016. Ungaria va oferi 30 de burse de studii pentru cetățenii Republicii Moldova.
Domeniul tehnologiilor- Republica Moldova se află în topul statelor prioritare pentru asistență maghiară, acordată de Agenția pentru Asistență și Dezvoltare Internațională din Ungaria. Până în prezent, Ungaria a oferit țării noastre peste 200 de mii de euro pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare. Astfel ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pavel Filip, a elaborat impreuna cu ambasadorul ungar cele mai importante proiecte de activitate in comun, între care Strategia Moldova Digitală 2020, Strategia de creștere a competitivității industriei TI , Programul de tranziție de la televiziunea analogică la televiziunea digitală terestră si de asemenea colaborarea în domeniul comunicațiilor electronice. In cadrul Strategiei Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” are la bază 7 priorități, și anume: Studii: relevante pentru carieră; Drumuri: bune, oriunde; Finanțe: accesibile și ieftine; Business: cu reguli clare de joc; Energie: furnizată sigur, utilizată eficient; Sistem de pensii: echitabil și sustenabil; Justiție: responsabilă și incoruptibilă.
Un subiect actual pe arena internationala si anume haosul din ucraina, este pus in discutie si in sfera bilaterala dintre cele 2 state, pentru ca problema transnistreana (una asemanatoare cu cea a crimeei) este una acuta in cadrul securitatii, politicii interne si mai ales in politica externa a statului, ceea ce o poate indeparta de un dialog eficient cu vestul. “Scenariul ucrainean nu se poate repeta în Moldova.” De această părere este ambasadorul Ungariei la Chișinău. Diplomatul crede că datoria autorităților este să mențină vectorul european, dar trebuie să păstreze relațiile bune și cu partenerii din est. ''Moldova are bune șanse pentru că a fost și a trecut printr-o perioadă foarte spectaculoasă de apropiere la UE. Trebuie să se mențină legăturile economice cu țările din Est, dar aici nu este nicio contradicție dintre UE și Rusia'', a declarat ambasadorul Ungariei în Moldova, Matyas Szilagyi.
Referindu-se la situația din Găgăuzia, unde guvernatorul vorbește despre o posibilă ruptură de Moldova în cazul semnării Acordului de Asociere cu UE, diplomatul ungar crede că este vorba despre speculații cu tentă electorală. Iar populația din autonomie are nevoie de mai multă informație despre ce înseamnă comunitatea europeană. ''Aici tot se prevalează atmosfera preelectorală. Consider că Formuzal care este și membru al Guvernului trebuie să aibă grijă pentru management pentru o gospodărire cât mai eficientă și mai bună a teritoriului'', a mai spus ambasadorul Ungariei în Moldova. În context, ambasadorul s-a referit și la relațiile moldo-ungare și a punctat câteva domenii pentru cooperare. ''Am dori ca să înaintăm mai multe proiecte în ceea ce privește implicarea directă a întreprinzătorilor din Ungaria. Mă refer la parcurile industriale și cele din domeniul ecologiei, domeniul energeticii. Putem să conlucrăm în producția vinurilor foarte bine și vom face acest lucru'', a conchis Matyas Szilagyi.
De asemenea Ungaria tinde sa sustina RM pe segmentul tehnologiei informației și comunicațiilor. Republica Moldova se află în topul statelor prioritare pentru asistență maghiară, acordată de Agenția pentru Asistență și Dezvoltare Internațională din Ungaria. Până în prezent, Ungaria a oferit țării noastre peste 200 de mii de euro pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare. Posibilitățile extinderii proiectelor tehnologiei si informatiei au fost discutate intre ministrul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor, Pavel Filip, si Ambasadorul Ungariei la Chișinău, dl Matyas Szilagyi la 6 septembrie 2013. In acest sens Pavel Filip a prezentat cele mai importante proiecte elaborate de Minister, între care Strategia Moldova Digitală 2020, Strategia de creștere a competitivității industriei TI , Programul de tranziție de la televiziunea analogică la televiziunea digitală terestră. În cadrul întrevederii au fost lansate câteva propuneri de colaborare în domeniul comunicațiilor electronice. Pavel Filip a menționat interesul pentru intensificarea contactelor între ministerele de profil în scopul studierii celor mai bune practici în domenii de interes reciproc, inclusiv servicii poștale, sistemul de preluare a numerelor de urgență –112, aplicarea euro-tarifelor pe roaming internațional. La rândul său, Ambasadorul Matyas Szilagyi, a confirmat disponibilitatea părții ungare de a împărtăși din experiența acumulată în ce privește dezvoltarea societății informaționale, a sectorului de comunicații și servicii electronice, pronunțându-se pentru facilitarea relațiilor bilaterale între instituțiile abilitate din cele două țări.
Молдова и Венгрия все шире открывают двери для граждан своих стран – туристов, деловых людей, работников культуры и искусства, студентов. Посольство Венгрии, совместно с торгово-промышленными палатами обоих государств, организует выставки товаров, бизнес-миссии, ярмарки, презентации известных фирм. Тем не менее визовый режим, введенный Венгрией, стал вынужденной мерой, вызванной выполнением требований Европейского союза. И это создало определенные трудности и неудобства для граждан Молдовы.
Дипломат рассказывает, что в венгерском экспорте в Молдову существенное место занимают машины и оборудование, стройматериалы и металлоконструкции, различная упаковка, калийные, фосфорные и азотные удобрения, корма для животноводства. Из Венгрии в Кишинев поступают немецкие легковые автомашины "Audi", укомплектованные двигателями венгерского производства. Импортируются и мобильные телефоны "Nokia", сделанные в Венгрии. Со своей стороны, деловые люди из Венгрии приглядываются к молдавской продукции, которая могла бы найти там спрос. Уже проявлен интерес к бутылкам малой емкости для венгерских винодельческих предприятий. Очень скоро спиртные напитки в этой стране будут продаваться разлитыми в оригинальные бутылочки, выпущенные на одном из стекольных заводов Молдовы.
2.4 Concluzii la capitolul II
BIBLIOGRAFIE
Contributii
In reviste
Информационно-аналитический еженедельник, Издатель: "КИШИНЕВСКИЙ ОБОЗРЕВАТЕЛЬ" S.R.L. выпуск № 39 от 2010-10-28
In lucrari stiintifice
UNGARIA ȘI MOLDOVA ÎN 1991 – 2011. INTERESELE UNGARIEI: TEORIE ȘI PRACTICĂ, Autorul: GYÓNI Gábor, rubrica: TRIBUNA DISCUȚIONALĂ
Documente electronice
1. http://agora.md/stiri/3290/proiecte-investitionale-de-amploare–moldova-si-ungaria-semneaza-acorduri-in-mai-multe-domenii (Vizitat 02.12.2014)
2. http://agora.md/stiri/4870/republica-moldova-a-prelungit-acordul-de-colaborare-cu-agentia-ungara-pentru-agricultura-si-dezvoltare-rurala-din-ungaria (Vizitat 05.12.2014)
3. http://allmoldova.com/ro/article/din-1-pe-3-iunie-va-fi-organizata-o-misiune-economica-in-ungaria (Vizitat 02.12.2014)
4. http://aurelian-lavric.blogspot.com/2014/02/legatura-intre-maghiari-si-moldoveni.html (Vizitat 05.12.2014)
5. http://basarabeni.ro/stiri/articol/noi-dimensiuni-ale-cooperarii-moldo-maghiare-368/ (Vizitat 02.12.2014)
6. http://chamber.md/ro/nout%C4%83%C8%9Bi/351-republica-moldova-%C8%99i-ungaria-%C3%AE%C8%99i-vor-intensifica-rela%C8%9Biile-de-colaborare-economic%C4%83 (Vizitat 05.12.2014)
7. http://ccrm.md/public/files/file/Activ.%20Intern/RM (Vizitat 27.11.2014)
8. http://civic.md/burse/23604-program-de-burse-al-guvernului-ungariei.html ( Vizitat 05.12.2014)
9. http:// gedeonrichter.md/md-ro/Documents/Istoria.pdf (Vizitat 05.12.2014)
10. http://ko.md/main/view_article.php?issue_date=2010-10-28&issue_id=2045&PHPSESSID=2575ce39822272b5224823b72426c402 (Vizitat 05.12.2014)
11. http://mec.gov.md/ro/content/moldova-si-ungaria-vor-dezvolta-parteneriate-strategice (Vizitat 05.12.2014)
12. http://fisc.md/Upload/LinkedPDF/Ungaria_eng.pdf (Vizitat 27.11.2014)
13. http://mec.gov.md/sites/default/files/protocol_md-hu_ii.pdf (Vizitat 05.12.2014)
14. http://mfa.gov.hu/kulkepviselet/ML/ro/bilateralis_kapcs/bilateralis_kapcs _ro.htm?printable=true (Vizitat 05.12.2014)
15. http://mec.gov.md/ro/content/moldova-si-ungaria-vor-dezvolta-parteneriate-strategice (Vizitat 05.12.2014)
16. http://mec.gov.md/ro/content/moldova-si-ungaria-vor-dezvolta-parteneriate-strategice (Vizitat 05.12.2014)
17. http://moldovenii.md/md/section/716 (Vizitat 27.11.12.2014)
18. http://ncu.moldova.md/libview.php?l=ro&id=2239&idc=405 (Vizitat 05.12.2014)
19. http://neuerweg.ro/wp-content/uploads/2014/07/UJ_1988_157-191-Ein-Bericht-des-%C3%B6sterreichisch-ungarischen-Vizekonsuls-%C3%BCber-die-Ungarn-in-der-Moldau-1893.pdf (Vizitat 05.12.2014)
20. http://noi.md/md/news_id/46711 (Vizitat 05.12.2014)
21. http://noi.md/ru/news_id/50823 ( Vizitat 30.11.2014)
22. http://.noi.md/md/news_id/31971 (Vizitat 02.12.2014)
23. http://old.parlament.md/news/pressrelease/archive/september2008/15.09.2008/ (Vizitat 05.12.2014)
24. http://point.md/ro/noutati/politika/ambasador-maghiar-moldova-ar-putea-fi-un-model-in-stabilirea-bunelor-relaii-intre-etnii (Vizitat 05.12.2014)
25. http://rmdiri.md/?lang=ru (Vizitat 05.12.2014)
26. http://rpgf.md/ro/view/3/Parteneri.html (Vizitat 03.12.2014)
27. http://ru.interlic.md/2012-09-10/vengrija-prodolzhit-podderzhivat-evrointegracionnye-ustremlenija-moldovy-26364.html (Vizitat 28.11.2014)
28. http://sfm.md/2014/ziua-culturii-maghiare-moldova-marcata-cu-expozitii-si-concerte (Vizitat 28.11.2014)
29. http://sfm.md/2014/30-de-burse-pentru-tinerii-moldoveni-la-institutul-balassi-ungaria (Vizitat 02.12.2014)
30. http://totul.md/ru/newsitem/72091.html (Vizitat 05.12.2014)
31. http://ungaria.mfa.md/rm-ungara/ (Vizitat 27.11.2014)
Ungaria pledează pentru extinderea relațiilor comercial -economice cu R.Moldova.http://trm.md/ro/politic/ungaria-pledeaza-pentru-extinderea-relatiilor-comercial-economice-cu-r-moldova/
Primele 15 țări-partenere în derularea importurilor:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evolutia Relatiilor Bilaterale Dintre Republica Moldova Si Ungaria la Etapa Actuala (ID: 127798)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.