Evolutia Ratei Somajului In Romania

CUPRINS

Noțiuni introductive

Forme ale șomajului

Cauze și efecte ale șomajului

Măsuri de combatere a șomajului

Evoluția ratei șomajului pe sexe

Evoluția șomerilor pe grupe de vârstă

Distribuția șomerilor după nivelul de instruire

Bibliografie

Noțiuni introductive

Problema șomajului a apărut în secolul al XVIII-lea, când, datorită recesiunii economice întreprinderile industriale își micșorau producția. Datorită acestui fapt, întreprinderile disponibilizau un număr mare de muncitori, aceștia luând denumirea de șomeri.

Așadar, șomajul este fenomenul social-economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care presupune disproporția pe piața forței de muncă. Altfel spus, oferta este mult mai mare decât de cererea forței de muncă.

Indicatorul ce caracterizează șomajul poartă denumirea de rata șomajului. Acest indicator măsoară intensitatea șomajului că raport procentual între numărul șomerilor înregistrați și numărul populației active.

Șomerul este acea persoană care are cel puțin 15 ani și întrunește simultan următoarele condiții:

este apt de muncă;

nu are loc de muncă;

este disponibil pentru o muncă salariată;

caută un loc de muncă.

Forme ale șomajului

Principalele forme ale șomajului sunt:

șomajul involuntar – se manifestă în diferite forme, după cauzele care îl generează;

șomajul ciclic – generat de evoluția ciclului economic;

șomajul conjunctural – reprezintă efectul restrângerii activității economice în unele ramuri, sectoare economice sub impactul unor factori conjuncturali;

șomajul structural – derivă din reconversia unor activități economice, din restructurări impuse de progresul tehnic;

șomajul tehnologic – reprezintă efectul introducerii unor noi tehnologii;

șomajul sezonier – legat de restrângerea activității economice în anumite anotimpuri ale anului, datorită condițiilor naturale, în agricultură, construcții de locuințe, lucrări publice și turism etc.; el are caracter ciclic;

șomajul total – presupune pierderea locului de muncă și încetarea totală a activității;

șomajul parțial – consta în reducerea duratei de muncă sub nivelul stabilit legal cu diminuarea corespunzătoare a salariului;

șomajul deghizat – cuprinde persoanele declarate și înregistrate la Oficiul forței de muncă în categoria șomeri, dar care, în realitate, sunt pe piața gri a muncii. Ele lucrează fără contract de muncă, dar beneficiază de toate drepturile prevăzute în legi privind șomerii.

Cauze și efecte ale șomajului

Cauzele șomajului

Una dintre principalele cauze ale șomajului este faptul că oferta de muncă este semnificativ mai mică decât cererea. În cazul tinerilor, șomajul se datorează lipsei unei pregătiri profesionale a acestora. Totodată, tinerii tind să caute locuri de muncă foarte bine plătite fapt ce întârzie integrarea lor în populația activa sau reluarea activității.

O altă cauză a șomajului este criză economică, determinată prin scăderi sau stagnări ale activității economice. Aceasta generează un număr mare de șomeri, de exemplu în România, din pricina crizei economice începute în anul 2007 și existente până în prezent rata șomajului a crescut extrem de mult.

Imigrarea populație active în vederea angajării în alte țări crește forța de muncă, în timp ce emigrarea sporește numărul de șomeri.

Efectele șomajului

Un efect negativ al șomajului se referă la faptul că, ajutorul de șomaj, fiind suportat din veniturile societății, determina o scădere a veniturilor celor care lucrează. Șomajul înrăutățește condițiile de viață ale populației, determinând diminuarea consumurilor de bunuri economice. Un alt efect la șomajului este tendința persoanelor tinere de a-și întemeia o famile, ceea ce duce la scăderea natalității. Efectele șomajului de lungă durată pentru o persoană sunt dureroase, deoarece acestea nu au multă experiență, iar interesul pentru potențialii patroni se diminuează.

Pe lângă aceste consecințe negative există și altele pozitive. Datorită șomajului se creează o rezervă de persoane dispuse să lucreze, în vederea unei eventuale creșteri a ofertei de muncă. Un alt efect pozitiv, se refera la faptul că, odată cu creșterea șomajului, angajațiilor le crește interesul pentru munca, deoarece sunt disponibilizați cei mai puțin pregătiți.

Măsuri de combatere a șomajului

Șomajul generat de actuala criză financiară lasă tot mai mulți muncitori pe drumuri în întreaga Uniune, prognozele arătând o rată a șomajului formată din două cifre, la sfârșitul acestui an, pentru multe state europene.

Creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se realizează în principal prin: informarea și consilierea profesională, medierea muncii, consultanta și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri, completarea veniturilor salariale ale angajaților, stimularea mobilității forței de muncă.

Măsurile pasive pentru diminuarea șomajului consta în acordarea de asigurări de șomaj sau alocații pentru șomeri, acestea dețin locul prioritar în fondurile alocate pentru combaterea șomajului și sunt practicate în cele mai multe țări. Măsurile active sunt cele care duc la crearea de noi locuri de muncă, la reconversie profesională sau cele prin care se oferă facilități pentru ce care angajează șomeri.

Eliminarea tuturor barierelor de pe piața muncii, ar avea drept consecință eliminarea oricărei forme de șomaj involuntar, sporirea competiției dintre salariați pentru cele mai bune locuri de muncă.

Evolutia ratei somajului pe sexe:

Sursa: Institutul National de Statistica

În anul 2014, rata șomajului a crescut în județele: Vaslui cu 0,12 %, Buzău cu 0,11%, Maramureș cu 0,02% și municipiul București cu 0,01%. În 37 de județe rata șomajului a scăzut: Alba cu 1,09%, Covasna cu 0,74%, Hunedoara cu 0,71%, Mehedinți cu 0,68%, etc.

Nivelul minim al ratei șomajului în lună martie, de 1,73% se înregistrează în județul Ilfov. Aplitudinea dintre nivelul de maxim și cel de minim am șomajului (9,8%) este mai mare cu 0,21% decât cea din luna precedentă (9,59%).

La nivel teritorial, numărul șomerilor a crescut în 4 județe și în Municipiul București, creșterile înregistrându-se în județele: Buzău cu 207 persoane, Vaslui cu 187 persoane, Maramureș cu 50 persoane și Mureș cu 8 persoane. În municipiul București numărul de șomeri a crescut cu 137 persoane. În 37 de județe, numărul șomerilor s-a diminuat, cele mai mari scăderi înregistrându-se în județele: Alba cu 1993 persoane, Hunedoara cu 1378 persoane, Bacău cu 1320 persoane, Prahova cu 1112 persoane și Argeș cu 1091 persoane.

Județele cu cea mai mare pondere a șomerilor sunt: Teleorman cu 82,58%, Galați cu 80,23%, Dolj cu 79,10%, Iași cu 77,80%, Vaslui cu 77,23%, Giurgiu cu 76,67%, Călărași cu 75,80%, Dâmbovița cu 75,75% și Satu-Mare cu 75,20%.

Evoluția șomerilor pe grupe de vârstă:

Sursa: Institutul National de Statistica

Sursă:Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Distribuția șomerilor după nivelul de instruire

Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional au ponderea cea mai mare în totalul șomerilor înregistrați (75,38%). Șomerii cu nivel de instruire liceal și postliceal reprezintă 18,24% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei cu studii universitare 6,37 %.

Sursă:Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

BIBLIOGRAFIE

Gheorghe C., Gheorghe P., Magdalena G., Gabriela B., Paul C., „Macroeconomie”, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca, 2009.

Anuarul statistic al României 1998-2014

Institutul Național de statistică – http://www.insse.ro

Comisia Europeană – http://www.eurostat.com

Raport anual 2014, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă – http://www.anofm.ro

http://www.wikipedia.org