Evolutia Populatiei Si Activitatile Economice din Zona Periurbana a Municipiului Calarasi
Evoluția populației și activitățile economice din zona periurbană a municipiului Călărași
CUPRINS
Introducere
1. Așezarea geografică
2.Favorabilități și restricții naturale în dezvoltarea Municipiului Cǎlǎrași și a zonei sale periurbane
2. 1. Structura reliefului
2. 2. Caracteristici climatice
2. 3. Apele și sursele de alimentare cu apă
2. 4. Caracteristici pedo-geografice
3.Factori politici, economici și sociali cu influență asupra populației și activităților economice
4.Dinamica populației după anul 1990
4.1.Evoluția numărului de locuitori la recensăminte: 1992, 2002, 2011
4.2.Mișcarea naturală a populației: natalitate, mortalitate, sold natural. Evoluție, cauze și efecte.
4.3. Mișcarea migratorie a populației: sosiți, plecați, sold migratoriu. Evoluție, cauze și efecte.
4.4. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
4.4.1 Structura populației pe grupe de vârstă
4.4.2 Structura populației pe sexe
4.4.3 Structura etnică și confesională
4.4.4 Structura populației active
5. Dinamica și structura activităților economice în perioada 1990-2013
5.1.Industria. Evoluție, structură și pondere în total activități
5.2.Servicii
5.2.1 Comerț
5.2.2 Activități financiare
5.2.3 Transport
5.2.4 Sănătate
5.2.5 Învățământ
5.2.6 Turism
5.3.Agricultură: structura și utilizarea terenurilor în arealul administrativ al orașului.
6. Elemente de prognoză a populației și activităților economice
Concluzii
Bibliografie
Introducere
Lucrarea de față “Evoluția populației și activitățile economice din zona periurbană a municipiului Călărași” analizează trei comune limitrofe municipiului Călărași,precum Grădiștea și Cuza Vodă situate în partea de est a municipiului, iar Modelu în partea de vest.
Periurbanul reprezintă zona care înconjoară orașul și în realitate, prin activitățile locuitorilor face parte din oraș, iar locuitorii au rol de furnizori de produse pentru aglomerația urbană,care reprezintă în același timp spațiul navetiștilor (R.Brunnet,1992).
Reprezintă un studiu despre cum a influențat municipiul Călărași,prin favorabilități și restrictivități ,populația și activitățile economice în dezvoltarea zonei periurbane. Perioada pe care am insistat foarte mult este cuprinsă între anii 1990-2013 ,dar am menționat și alți ani, atunci când am considerat că au influențat din punct de vedere politic, economic,social,zona analizată. Literatura de specialitate nu a consacrat acestor comune, studii detaliate, dar nici despre municipiul călărași nu au fost scrise lucrări strict legate de populație și activități economice. Dintre lucrările despre această zonă putem aminti teza de doctorat “Câmpia Bărăganului de Sud “ a lect. univ. dr. Achim Florin, un studiu geografic complex, asupra reliefului și hidrografiei. Am găsit lucrări scrise doar despre monografia comunei Grădiștea,singura din cele trei. Pentru muncipiul Călărași, au fost întocmite lucrări cu privire la monografie, dar și studii ample despre istorie.
Am ales să studiez pentru lucrarea de licență, zona municipiului Călărași, deoarece Călărași este orașul meu natal, îi cunosc evoluția în timp și costurile pentru deplasările pe teren au fost mici și puteam merge de câte ori doream, pentru observații sau cartări.
Metodele și tehnicile folosite pentru elaborarea lucrării pot fi grupate pe trei categorii. Din prima categorie face parte primul contact cu zona periurbană, pentru identificarea elementelor care urmează a fi analizate și întocmirea unei bibliografii despre teritoriul analizat. După acest prim pas am început colectarea datelor și primele vizate au fost primăriile comunelor, apoi Direcția Regională de Statistică Călărași, dar și Institutul Național de Statistică pentru date care nu au putut fi furnizate de către filiala județeană de statistică.
Materialele bibliografice folosite pentru redactarea lucrării au fost împrumutate de la Biblioteca Facultății de Geografie,Biblioteca Centrală Universitară și Biblioteca Județeană Călărași . Deplasarea în teren a fost realizată în vederea observării, care a fost una repetabilă, dar și pentru cartări.
Prelucrarea datelor reprezintă a doua categorie de tehnici folosite în elaborarea lucrării și a constat în aplicarea formulelor pentru a aflat ponderea natalității, mortalității,sporului migratoriu,structura pe grupe de vârstă și sexe, structura confesională, dar și cea a populației active. Natalitatea se măsoară prin rata natalității și se calculează prin raportarea numărului total de născuți vii la populația medie, se exprimă în promile (‰). Mortalitatea se exprimă prin indicatorul demografic „rata mortalității” și reprezintă raportul între numărul total de decedați și populația medie, redat tot în promile.
După toate aceste calcule am creat de tabele și grafice în Microsoft Excel , dar și hărți în softul Quantum GIS 2.6.1, iar ca suport am utilizat harta Open Street Map și alte date vectorizate de pe geo-spațial.org.
A treia etapă,respectiv ultima categorie , a fost interpretarea datelor finale, prin realizarea comparațiilor între zona periurbană și municipiul Călărași, dar și prin comentarea graficelor, tabelelor și hărților. La baza prognozelor a stat consultarea strategiilor de dezvoltare atât pentru mediul rural, cât și pentru mediul urban pentru perioada 2014-2020.
1. Așezarea geografică
Municipiul Călărași aparține regiunii de dezvoltare Sud Muntenia , fiind situat în partea de sud- est a țării și cea de sud a județului. Este un port fluvial situat pe malul stâng al brațului Borcea, într-o zonă transfrontalieră cu Bulgaria. Așezarea aceasta geografică, pe malul Borcei , oferă municipiului acces direct la calea de acces fluvială oferită de Dunăre. Din 11 august 2014 a fost repus în funcțiune și feribot-ul dintre Călărași și Silistra , care timp de 3 ani a stat la mal, plecările se efectuează din oră în oră, non-stop, între cele două maluri ale Dunării.
Așezarea geografică a municipiului poate fi considerată o oportunitate dar și un punct slab. Amplasarea pe Dunăre, accesul direct și facil la autostrada București – Constanța și la magistrala feroviară București – Constanța, dar și poziționarea într-un cadru natural cu potențial deosebit de dezvoltare reprezintă favorabilități pentru poziționarea în teritoriu a municipiului Călărași.
Figura 1.1. Localizarea municipiului Călărași și a zonei periurbane ( prelucrare după Google Earth și geo-spațial.org)
Zona de influență cea mai apropiată de municipiu este comuna Modelu situată în partea de est la doar 2 km. O altă zonă este comuna Cuza Vodă situată în partea de vest la o distanță de 8 km. În partea de sud-vest se află comuna Grădiștea la 12 km față de municipiu.
Municipiul Călărași este situat la 120 km de infrastructură rutieră și 139 km de infrastrutură feroviară față de București și 140 km față de Constanța. Principalele artere de acces în municipiu sunt: DN 3 din direcția București -Lehliu, DN 3 B din direcția Fetești și DN 21 din direcția Slobozia, dar și DN 31 care face legatura cu Oltenița, al doilea municipiu al județului.
Arealul pe care se află municipiul Călărași aparține terasei inferioare a Dunării , terasa Călărași și este așezat la intersecția paralelei de 44 º si 12’ latitudine nordică și a meridianului de 27º 21’ longitudine estică. ( Constantin Tudor, 1984).
Atât în municipiul Călărași cât și în zona sa periurbană, starea tehnică a drumurilor este precară fiind necesară consolidarea, reasfaltarea și modernizarea acestora. Centura orașului este complet degradată, iar îmbunătățirea acesteia ar ajuta la fluidizarea traficului, mai ales pentru cei care trebuie să traverseze tot orașul pentru a ajunge la locul de muncă.
Figura 1.2. Încadrarea în teritoriu a municipiului Călărași (prelucrare după PUG )
2. Favorabilități și restricții naturale în dezvoltarea Municipiului Călărași și a zonei sale periurbane
2 .1. Structura reliefului
Relieful Municipiului Călărași și a zonei sale periurbane este predominant de câmpie și luncă, făcând parte din regiunile joase ale țării. Unitățile geomorfologice prezente în acest areal sunt reprezentate de : Câmpia Bărăganului de Sud și Lunca Dunării. Din Câmpia Bărăganului de Sud fac parte și subunitățile Câmpul Călărașului ( Terasa Călărași ) , Câmpul Ștefan Vodă , Câmpul Lehliului . Lunca Călărași și Balta Borcei alcătuiesc Lunca Dunării , fiind dezvoltate pe stânga Dunării. Terasa Călărași a constituit o zonă favorabilă pentru dezvoltarea așezărilor omenești și a căilor de comunicații. Punctele tari ale terasei sunt altitudinea mică, adâncimea mică la care se află pânza freatică dar și extensiunea remarcabilă.
Balta Borcei începe acolo unde se desprinde Brațul Borcea de fluviul Dunărea. Este localizată în partea de sud a teritoriilor Călărași , Modelu și Cuza Vodă și este cea mai joasă formă de relief cu altitudini de 10-11 m și o lățime de 12 km.
Figura 2.1.Unitățile geomorfologice de relief (prelucare după Google Earth și geo-spațial.org)
Relieful se impune printr-o oarecare varietate de altitudini și forme de relief dispuse de la nord la sud , prezența crovurilor care se pot observa cu ușurință primăvara atunci când zăpada și acumulările de apă persistă.În anumite zone, crovurile împiedică evacuarea apelor din precipitații. Sunt prezente și movilele în această zonă care au înălțimi de 4-6 metri și s-au format datorită modelării eoliene și fluviatile , fiind în mare parte și nivelate. În trecut , acestea erau folosite în caz de primejdie pentru a atenționa populația sau pentru depozitarea cerealelor.
Zona de sud a Bărăganului este mai coborâtă și prezintă trepte, terase, prin intermediul cărora se face trecerea la luncă, având unele părți inundabile, fiind și forma de relief cea mai joasă, îndiguită în mare parte.
Relieful actual de luncă din municipiul Călărași și zona periurbană a suferit profunde modificări antropice, cum ar fi : realizarea canalului navigabil care deservește S.C DONASID S.A , amenajarea lacului de agrement de la gura de vărsare a Jirlăului , îndiguiri și desecări, dar și realizarea canalelor de irigații.
Intensitatea intervențiilor antropice asupra reliefului a fost determinată de prezența unor factori de ordin natural, istoric și economic. Relieful cu un aspect neted
Relieful a constituit o zonă favorabilă pentru dezvoltarea așezărilor umane, iar odată cu creșterea numărului de locuitori, a crescut și nevoia de spațiu pentru locuit
Relieful
2. 2. Caracteristici climatice
Clima este una de tip continentală, mai moderată decât în alte regiuni ale țării, fiind caracterizată prin veri călduroase și ierni reci, marcate uneori de viscole puternice , dar și de perioade de încălzire.
Dintre factorii genetici ai climei , putem aminti : radiația solară totală care în cursul unui an înregistrează valoarea de 126 kcal /cm², cu o durată medie de strălucire a Soarelui de 2258 h , iulie fiind luna cu cea mai mare durată de strălucirea a Soarelui 323.6 h , iar decembrie cu durata cea mai mica, 54.2 h . ( Ielenicz M. ).
Un alt factor genetic al climei este circulația generală a atmosferei determinată de poziția și intensitatea principalelor sisteme barice care afectează continentul euro – asiatic. În arealul analizat își fac simțită prezența Anticiclonul Azoric care impune circulația maselor de aer ocenice , fiind activ tot timpul anului și pe întreg teritoriul, impunând circulația vestică în România și provocând ploi sporadice în special vara.
Ciclonii mediteraneeni au cea mai mare importanță și sunt cei care provoacă schimbări de vreme și precipitații în această parte a țării de sud , cu o frecvență de 15 % , putând da zile călduroase cu averse atunci când masele de aer tropical traversează Marea Mediterană sau zile cu temperaturi ridicate ce provoacă secetă si uscăciune , masele prevenind din Orientul Apropiat.
Anticiclonul Siberian dinspre Câmpia Rusă și Munții Ural impun circulația estică, dar și de tice
Clima este una de tip continentală, mai moderată decât în alte regiuni ale țării, fiind caracterizată prin veri călduroase și ierni reci, marcate uneori de viscole puternice , dar și de perioade de încălzire.
Dintre factorii genetici ai climei , putem aminti : radiația solară totală care în cursul unui an înregistrează valoarea de 126 kcal /cm², cu o durată medie de strălucire a Soarelui de 2258 h , iulie fiind luna cu cea mai mare durată de strălucirea a Soarelui 323.6 h , iar decembrie cu durata cea mai mica, 54.2 h . ( Ielenicz M. ).
Un alt factor genetic al climei este circulația generală a atmosferei determinată de poziția și intensitatea principalelor sisteme barice care afectează continentul euro – asiatic. În arealul analizat își fac simțită prezența Anticiclonul Azoric care impune circulația maselor de aer ocenice , fiind activ tot timpul anului și pe întreg teritoriul, impunând circulația vestică în România și provocând ploi sporadice în special vara.
Ciclonii mediteraneeni au cea mai mare importanță și sunt cei care provoacă schimbări de vreme și precipitații în această parte a țării de sud , cu o frecvență de 15 % , putând da zile călduroase cu averse atunci când masele de aer tropical traversează Marea Mediterană sau zile cu temperaturi ridicate ce provoacă secetă si uscăciune , masele prevenind din Orientul Apropiat.
Anticiclonul Siberian dinspre Câmpia Rusă și Munții Ural impun circulația estică, dar și de blocare când peste Europa se instalează un câmp de presiune ridicată, caracterizat prin ierni cu aer rece și uscat , iar verile au termperaturi ridicate și uscaciune accentuată. Frecvența mare o are iarna când generează viscole și geruri, actionând din Noiembrie / Decembrie pentru ca în Februrie să atingă maximul de tensiune și durată.
Temperatura medie anuală calculată printr-o serie de măsurători la stația meteorologică Călărași este de + 11, 2 ºC. Aceată poate să scadă spre contactul cu Brațul Borcea. Părțile de sud ale teritoriilor vor avea mai puține zile cu îngheț datorită influenței Luncii Dunării . Acest aspect este favorabil pentru vegetație și culturi. Mediile temperaturii aerului sunt positive, în luna iulie, cea mai caldă a anului , temperatura ajunge undeva la 23 ºC, iar în cea mai rece lună a anului ianuarie, temperatura înregistrează valori de 1.90 ºC.
Numărul mare al zilelor tropicale ( 46,1 zile ) constituie o caracteristică importantă și sunt favorabile producerii secetei. Perioada zilelor tropicale este cuprinsă între lunile aprilie și octombrie , cu frecvență mare în luna iulie.
În comparație cu numărul zilelor tropicale, zilele de îngheț sunt de 96,1 zile și se înregistrează atunci când temperatura minimă este mai mică sau egală cu 0ºC. În luncă, baltă și câmp vor exista diferențe între numărul zilelor de îngheț.Din numărul total de 96, 1 zile de îngheț, numai 23,4 sunt zile cu ninsoare.
Precipitațiile sunt relativ reduse , cele mai multe cad în perioada mai – iunie , fiind prezentă și arșița în lunile iulie-august. Media anuală de precipitații este de 400- 600 mm, ca urmare a influenței pe care o exercită curenții ascendenți prezenți pe suprafețele lacurilor și a brațului Borcea. Precipitațiile sunt aduse de către masele de aer mediteraneene și atlantice. Datorită înregistrării unui maxim în lunile mai – iunie, dar și un minim în lunile iulie-august , atunci când cerul este predominant senin și este favorizată arșița și seceta, se folosesc irigațiile.
În timpul verii, precipitațiile au caracter torențial de aversă și sunt însoțite de descărcări electrice. Precipitațiile din timpul iernii cu o stare solidă sub formă de ninsoare se acumulează iarna în sol și constituie o importantă rezervă de apă.
Regimul eolian se resimte pe teritoriul analizat și este reprezentat de vânturile din sectorul N-NE, precum și din sectorul V-SV. Cel mai puternic este Crivățul, un vânt rece și uscat care se dezvoltă la periferia anticiclonului Siberian. Este prezent iarna și determină înghețuri puternice, geruri mari, uneori viscole puternice care însoțite de viteze mari ale vântului provoacă troienirea zăpezii, înghețul solului și degradarea culturilor, înzăpezirea arterelor de circulație.
Austrul este un vânt uscat prezent în toate anotimpurile , iarna produce ger, vara secetă, iar primăvara usucă câmpul umed. Primăvara și toamna, Băltărețul are cea mai mare frecvență, este un vânt umed și iarna dacă bate aduce ploi, iar vara răcoare. Responsabil pentru eroziunea solului și furtunile de praf este Suhoveiul , care bate în perioada caldă a anului și este un vânt fierbinte și uscat.
Fenomenele atmosferice deosebite întâlnite pe tot parcursul anului impun restrictivități . Iarna este prezent poleiul care produce accidente auto și pagube pentru vegetația arboricolă. Bruma afectează culturile agricole, pomicole, viticole în perioada de toamnă și primăvară.Ceața înregistrează frecvența cea mai ridicată iarna și toamna împiedicând circulația rutieră și fluvială .
2. 3.Apele și sursele de alimentare cu apă
Teritoriul municipiului Călărași este situat în bazinul dunărean și prezintă un potențial hidrologic variat, format din ape de suprafață cu debite considerabile (8,2 – 10l/s), dar și ape subterane.În depozitele grosiere din lunca și terasa Călărași, apar strate acvifere freatice cu debite însemnate.
Desecări ale lacurilor din jurul municipiului s-au realizat pentru a se reda agriculturii noi suprafețe de pământ arabil, iar o altă parte au fost amenajate pentru orezării și piscicultură.
Fluviul Dunărea, care mărginește la sud teritoriul orașului, dar și brațul Borcea reprezintă o altă sursă naturală a municipiului Călărași. Brațul Borcea pe care este amplasat municipiul străbate aria urbană de la sud- nord spre sud-vest și are o lungime de 99 km. Pe malul stâng s-a realizat un canal industrial cu o lungime de 13 km, construit pe timpul lui Nicolae Ceaușescu pentru a deservi fostului combinat Siderurgic, astăzi servind doar ca loc de agrement și pescuit. Canalul este traversat de un pod cu patru benzi de circulație ce leagă orașul de punctul de trecere a Dunării de la Chiciu la Ostrov.
Brațul Borcea primea, înainte de intrarea în oraș, printr-un prival apele lacului Călărași și apele Gălățuiului, aflat în zona periurbană de nord- vest , care se vărsau prin intermediul Jirlăului. Potențialul lacului Jirlău , un lac de agrement, a fost valorificat până acum câțiva ani prin organizarea plimbărilor cu hidrobiciclete și bărci sau concursuri de pescuit. După inundațiile din 2006, Primăria l-a luat în subordine și în anul 2010 a fost curățat și apa schimbată. În prezent nimeni nu se mai preocupă de curățarea și îngrijirea lui, iar cu trecerea timpului zona a devenit plină de gunoaie, câini vagabonzi și mirosuri neplăcute.
Figura 2.2. Lacul Gălățui
Lacul Galațui este cunoscut din vechime pentru valoarea sa piscicolă și are o suprafață de 250 ha. ‘’Gârla Mare “ reprezintă un alt curs de apă, care transportă apele prin partea de sud a terasei pe care sunt situate satele Rasa, Cunești si Grădiștea. Aceste ape ajung în lacul Călărași printr-un sistem local de irigații. (Dinca Daniel, 1996)
În zona periurbană a municipiului și mai exact pe teritoriul administrativ al comunei Cuza Vodă se află aria de protecție specială avifaunistică Iezerul Călărași. Este legat de brațul Borcea printr-un prival, Jirlău și este situat pe dreapta drumului național București – Călărași . Este un lac de origine naturală si a fost supus unor modificări artificiale în scopul exploatării sale ca firmă piscicolă . Aria protejată reprezintă o zonă umedă de câmpie, reprezentată de : luciu de apă, apele curgătoare, lacuri, mlaștini, stufărișuri, terenuri agricole, pajiști, toate acestea asigură condiții prielnice pentru mai multe specii de păsări migratoare și de pasaj , dintre care unele rare și protejate prin lege . În prezent suprafața luciului de apă este de circa 550 de hectare.
Figura 2.3.Iezerul Călărași și S.C Piscicola Călărași
S.C. Piscicola Călărași cuprinde heleștee și pepiniere piscicole pentru creșterea și înmulțirea peștilor și este totodată un lac de agrement pentru locuitorii municpiului Călărași, dar și a zonei înconjurătoare.
II.4 Caracteristici pedo- geografice
Cea mai mare parte a solurilor prezintă o fertilitate ridicată , bogate în humus, favorizând pe scară largă practicarea agriculturii, mai ales în spațiul rural.
Solul din zona municipiului Călărași și a zonei sale de influență au ca roci parentale loessul și depozitele aluviale. Loessul este cel mai întins depozit de cuvertură și a fost sedimentat în pleistocenul superior.
Solurile sunt alcătuite în cea mai mare parte din cernoziomuri și soluri aluviale. Dintre cernoziomuri putem aminti cernoziomul ciocolatiu ,castaniu , levigate slab, levigate moderat, levigate de crovuri și padine. ( Tudor C., 2003) .Aceste soluri care pot atinge grosimi și chiar depăși 150 cm, fiind caracteristice unei zone cu o vegetație de stepă unde precipitațiile sunt slabe în jur de 400- 500, evapotranspirația este accentuată și există contraste termice mari între iarnă și vară.
Solurile aluviale se întâlnesc în Balta Borcei și Lunca Dunării și s-au format prin cimentarea materialului depus de ape în timpul inundațiilor. În comparație cu cernoziomurile sunt mai sărace în substanțe nutritive, dar totuși au o productivitate ridicată datorită stratului freatic care se află la mică adâncime.
Din punct de vedere restrictiv, există și soluri cu o slabă fertilitate (psamosoluri,eradosoluri,gleiosoluri), dar ocupă suprafețe mici, iar prin lucrări de îmbunătățiri funciare pot oferi producții satisfăcătoare. Solul din zona municipiului, dar și din zona periurbană a fost exploatat intensiv, ceea ce a determinat modificări în morfologia și compoziția chimică a solului ( Achim F., 2013 ).
3.Factori politici, economici și sociali cu influență asupra populației și activităților economice
Atât municipiul cât și zona sa periurbană a fost influențată de o serie de factori sociali, economici și politici. La nivelul zonelor analizate populația nu este răspândită uniform, datorită factorilor care acționează cu intensități diferite, de la o perioadă la alta și de la un teritoriu la altul.
Factorii politici influențează dinamica populației în funcție de politica demografică pe care o abordează fiecare stat. În România, despre o politică pronatalistă putem vorbi în perioada după 1966, când a fost dat decretul interzicerii avortului, din rațiuni economice, însă aplicarea prevederilor decretului a dus la creșterea populației pe o perioadă scurtă de timp. Schimbarea bruscă după 1989 prin liberalizarea avortului, a condus la scăderea accentuată a natalității. Astfel, se poate observa și ponderea scăzută a natalității din zona periurbană, care înregistrează în anul 2002, 11,7‰, iar în municipiul Călărași este de 9,4‰.În prezent, politica este neutră și nu intervine în evoluția normală a natalității.
Această zonă cu un relief neted, a favorizat năvălirile inamice din timpul războaielor, iar lipsa suprafețelor împădurite a privat populația de adăpost și apărare. Toată situația de atunci a condus la dezvoltarea satelor mici și mijlocii, datorită nesiguranței statorniciei populației.
Nivelul de dezvoltare economică are o influență deosebită asupra populației din municipiul Călărași, dar și din zona periurbană. Migrația din zona periurbană spre municipiul Călărași, urmată de o creștere a populației s-a realizat în a doua jumătate a secolului al XX – lea ( 1962 ) când a avut loc procesul de colectivizare, care a constat în confiscarea aproape a tuturor proprietăților agricole private și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat, iar multe familii rămase fără pământuri și nevrând să lucreze la C.A.P , părăsesc comunele din zona periurbană pentru a se muta în Călărași. După această perioadă, Călărașiul a continuat să rămână un pol de atracție pentru zona înconjurătoare, în special pentru comunele Grădiștea, Cuza Vodă și Modelu, fiind situate în imediata apropiere a orașului.
Regimul comunist a reprezentat pentru zona municipiului Călărași o perioadă de creștere considerabilă a populației . Sectorul industrial s-a dezvoltat foarte mult,ceea ce a determinat nevoia de forță de muncă feminină și masculină. Dintre obiectivele industriale, putem aminti: Întreprinderea de confecții ( actualele „Catex” S.A și “Serca” S.A), Combinatul de Celuloză și hârtie (“Comceh” S.A) și Combinatul Siderurgic (“Siderca” S.A).
După 1989, aspectul industrial al zonei municipiului Călărași a fost înlocuit cu aspectul comercial, datorită procesului de restructurare și se va observa o scădere a populației ocupate în industrie și o creștere a populației ocupate în alte ramuri de activitate, cum ar fi sectorul terțiar, care se va dezvolta foarte mult în această perioadă și vor apărea foarte multe societăți comerciale private. Pentru zona periurbană, restructurarea a reprezentat pierderea locurilor de muncă din sectorul secundar și ocuparea unui loc de muncă în sectorul terțiar, în special pentru cei care au preferat să rămână în municipiul Călărași. După 1992, populația din zona periurbană va crește, determinată fiind de întoarcerea locuitorilor pentru a practica agricultura.
Un element esențial pentru populație îl constituie și statutul femeii în societate, iar în zona periurbană, cele mai multe femei sunt implicate doar în activitățile casnice și în gospodărie, în schimb, în municipiul Călărași, femeile sunt dependente din punct de vedere economic și participă activ la viața societății.
4. Dinamica populației după 1990
4.1.Evoluția numărului de locuitori la recensăminte : 1992, 2002, 2011
La recensămintele din anii 1992, 2002 și 2011 , la 1 iulie, municipiul Călărași și zona sa periurbană înregistrează creșteri și scăderi ușoare ale popuației .
Arealul analizat este favorabil din punct de vedere climatic pentru distribuția spațială a populației, având o temperatură medie anuală de + 11,2 C, cu ierni reci și veri călduroase, lunile cu temperaturi pozitive depășindu-le pe cele cu temperaturi negative . Dezvoltarea așezărilor s-a datorat în mare parte și reliefului cu altitudini mici, fiind zonele cele mai fertile , cele mai ușor de cultivat și irigat.
Figura 4.1. Evoluția numerică a populației din municipiului Călărași și zona sa periurbană
Analizând rezultatele celor trei recensăminte, se poate observa o creștere a populației din municipiul Călărași,între 1992-2002 și o scădere până în anul 2011, favorizată de restructurarea Combinatului Siderurgic Călărași și a altor întreprinderi, iar pierderea locurilor de muncă a determinat întoarcererea în localitățile din mediul rural. Practicarea pe scară largă a agriculturii a devenit ocupația de bază a locuitorilor din comunele Cuza Vodă, Grădiștea și Modelu.La cele trei recensăminte, populația din zona periurbană a avut o evoluție pozitivă , ajungând în anul 2011 la 19 535 de locuitori.
4.2. Mișcarea naturală a populației natalitate, mortalitate, sold natural. Evoluție, cauze, efecte
Mișcarea naturală a populației constituie componenta cea mai importantă a dinamicii populației. Numărul și structura populației este influențată de numărul nașterilor, deceselor, căsătoriilor și divorțurilor. Pentru teritoriul analizat, mișcarea naturală a populației se înscrie într-o evoluție care a fost marcată în toată această perioadă de interacțiunea factorilor economici , biologici, sociali și culturali.
Natalitatea reprezintă frecvența sau intensitatea nașterilor în cadrul unei populații, influențată de o serie de factori economici, socio-culturali și politici, determinând variația spațială a natalității . (Dumitrache L., 2006)
O influență foarte importantă asupra natalității o are nivelul general de dezvoltare economică, ducând în cele din urmă la o scădere a populației. Condițiile de viață ale populației reprezintă un alt factor care afectează rata natalității si cu cât nivelul de trai este mai ridicat, cu atât rata natalității este mai redusă și invers. Municipiul Călărași fiind un mediu urban numărul nașterilor s-a redus treptat datorită cheltuielilor ridicate pentru educația și creșterea copiilor, dorința de a deține mai multe bunuri materiale, locuința urbană cu dimensiuni mai reduse cât și grija pentru sănătatea mamei.
Nu putem spune același lucru și despre zona periurbană a municipiului , care este reprezentat în cea mai mare parte de mediul rural și unde aceste motivații sunt prezente în foarte puține familii, în special cele care s-au mutat din zona urbană.Pentru cei de la sat o familie numeroasă a reprezentat întotdeauna necesarul de forță de muncă pentru agricultură, care a fost și este activitatea economică de bază pentru cea mai mare parte din populație. Scăderea natalității este favorizată și de inexintența certitudinii zilei de mâine, care va persista până când standardul de viață va crește.
Constrastele care se înregistrează între rata natalității dintr-un mediu rural și rata natalității dintr-un mediu urban se pot observa și la o analiză atentă a graficelor.În cadrul municipiului Călărași cele mai multe valori sunt sub 10 ‰ , în comparație cu zona periurbană în speță comunele Cuza Vodă, Grădiștea și Modelu care sunt caracterizate de valori ale ratei natalității peste 10 ‰.
Figura 4.2. Mișcarea naturală a populației din zona periurbană
Mortalitatea este un indicator care reflectă totalitatea deceselor din cadrul unei populații. Variația spațială a mortalității este determinată de nivelul general de dezvoltare economică, sitemul de îngrijire medicală , nivelul de instruire al populației și structura populației pe grupe de vârstă și sexe.
Analiza valorilor ratei mortalității pe cele două medii analizate arată diferențele care există între mediul rural și mediul urban. La nivelul municipiului Călărași, în perioada 2000-2013 se înregistrează valori ale ratei mortalității care se învârt în jurul valorii de 8‰, un singur an având 7,7‰. De asemenea în zona periurbană rata mortalității oscilează între 11.5 ‰ și 14.9‰.
Diferențele care există în nivelul mortalității între municipiul Călărași și zona sa periurbană sunt influențate de o serie de factori. Elementul principal se referă la gradul de pregătire al personalului medical , la calitatea serviciilor sanitare , dar și la echipamemtele sanitare.În a doua jumătate a secolului al XX- lea reducerea ratei mortalității din oraș a fost determinată de eficacitatea sistemului sanitar reorganizat și creșterea nivelului de educație al populației.
În comunele Grădiștea, Cuza Vodă și Modelu dezvoltarea economică a dus la o scădere a ratei mortalității prin îmbunătățirea alimetației , condiții de viață mai bune pentru populație și lupta împotriva unor maladii. Numărul ridicat al vârstnicilor din această zonă se reflectă în valorile ridicate ale ratei natalității.
La nivel general, sporul natural al populației este pozitiv, numărul născuților este mai mare decât numărul decedaților, însă este și negativ, numărul decedaților depășește numărul născuților.
Un declin demografic este reprezentativ zonei periurbane, în perioada 2000-2013, caracterizată în cea mai mare parte de valori negative ale sporului natural , excepție fac anii 2000, 2003 și 2004. (fig. 4.3 )
În municipiul Călărași din 2000 și până în 2011 sporul natural este pozitiv, anul 2012 înregistrează o rată a natalității egală cu rata mortalității, iar sporul natural este „0” , urmat de anul 2013 cu o evidentă tendință de scădere și un spor natural de -0.5 ‰.
Figura 4.3. Mișcarea naturală a populației din municipiul Călărași
4.3. Mișcarea migratorie a populației: sosiți, plecați, sold migratoriu. Evoluție, cauze și efecte.
Mobilitatea populației reprezintă o componentă foarte importantă a dinamicii populației și este cauzată în primul rând de factori economici și în al doilea rând de factori politici, sociali și culturali. Durata deplasării, scopul acesteia distanța parcursă, sunt criterii care au impus o clasificare a numeroaselor forme de mobilitate. Cele mai importante tipuri de mobilitate sunt deplasările obișnuite, de durată redusă, care nu determină un dezechilibru în dinamica populației și mișcările migratorii propriu – zise, caracterizate de durată lungă sau definitivă , iar persoanele implicate vor observa și simți totodată un dezechilibru între condițiile de viață oferite la locul de plecare și cele care se speră că există la locul de sosire.
În municipiul Călărași, mobilitatea este mai slabă decât în zona periurbană, nivelul de dezvoltare economică, care în primul rând oderă locuri de muncă, este un factor care favorizează mobilitatea din zona periurbană spre zona urbană.În plus, distanța relativ mică dintre zone, ajută la creșterea numărului migranților.
Migrațiile nu sunt deloc întâmplătoare, există motive puternice care determină un grup de oameni, o familie sau chiar o singură persoană, să își schimbe definitiv domiciliul, locul de muncă și chiar viața. Pentru persoanele care își schimbă definitiv domiciliul , migrația poate fi voluntară sau forțată.
Figura 4.4. Mișcarea migratorie a populației din zona periurbană între anii 2000-2013
În zona periurbană, până în anul 1993, în ceea ce privește migrația de la sat la oraș, oamenii sperau la o viață mai bună și la ocuparea unui loc de muncă , numărul celor plecați depășește numărul celor sosiți. Iar ca evoluție pentru municipiul Călărași se înregistrează un aflux mare de stabiliri de reședință . Nivelul de trai scăzut , dar și lipsa unor activități sociale sau culturale din zona periurbană au determinat migrația populației din aceste zone spre mediul urban, mai ales pentru populația tânără care după căsătorie preferă să locuiască mai departe de părinți și să înlocuiască locuința mică cu una mai spațioasă.
După această perioada, situația se schimbă pentru zona periurbană și urmează o perioadă de 4 ani în care stabilirile de reședintă cresc și plecările cu reședința scad. Această curbă descendentă se datorează aplicării legii fondului funciar și reducerii numărului de salariți în industrie.
Analizând graficele se poate observa că sporul migatoriu pentru municipiul Călărași începe să fie negativ din anul 2000 și până în prezent. În comunele limitrofe, anul 2002 a reprezentat începutul unui spor migratoriu negativ, cu valori cuprinse între 2.5 ‰ și 6.5 ‰. (fig. 4.5)
Figura 4.5. Mișcarea migratorie a populației din municipiul Călărași între anii 2000-2013
4.4. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
Vârsta și sexul sunt caracteristici demografice fundamentale deoarece ceilalți indicatori, de exemplu natalitatea, mortalitatea sau fertilitatea variază în funcție de vârsta și genul populației.
4.4.1 Structura pe grupe de vârstă
Pentru comunele Grădiștea , Cuza Vodă și Modelu s-a analizat structura pe grupe de vârstă pentu recensămintele din anii 1992, 2002 și 2011.În anul 1992 , grupa tânără reprezentată de o populație non – productivă și cu vârste cuprinse între 0-14 ani, din populația totală 18 347 , 4 107 locuitori aparțineau acestei grupe, ceea ce înseamnă 22.4 % din totalul populației . La nivelul anului 2002, 4 128 de locuitori din numărul total de 19 240 se încadrau în grupa tânără , cu un procent de 21.4 % din numărul total al populației .
Figura 4.6. Piramida vârstelor din zona periurbană în anul 1992
Ponderea populației tinere scade și la recensământul din 2011, va ajunge la 3 681 de locuitori, mai exact 18.9% dintr-un total al populației de 19 535 locuitori. Migrațiile atât din zona urbană spre zona rurală și invers, explică această creștere a numărului de locuitori.Numărul total al populației crește, iar ponderea populației tinere scade, datorită mutațiilor care s-au realizat din zona urbană sau din alte zone, iar populația care a migrat aparținea celorlalte două grupe, adultă și vârstnică.
Conform recensământului din 1992 în municipiul Călărași, din 79 430 de locuitori, 21 677 aparțin grupei tinere . Cu un procent de 27.2%, fiind și cel mai mare dintre procentele celor trei recensăminte, populația tânără este numeroasă datorită unei natalități ridicate, iar analizând mai atent piramida se poate observa baza extinsă a acesteia. ( fig.4.7 )
Figura 4.7. Piramida vârstelor din municipiul Călărași în anul 1992
Ca și în cazul zonei periurbane , rezultatele ultimelor două recensăminte analizate reflectă o scădere a grupei tinere , astfel în anul 2002 dintr-un număr total de 80 483 locuitori, populația tânără este reprezentată doar de 14 440 locuitori, cu un procent de 18 %. Se pot observa și bazele piramidelor pentru anii 2002 și 2011 care sunt în comparație cu cea din anul 1992 mai puțin extinse. În 2011 , asistăm la reducerea ponderii populației tinere dar și a numărului total al populației. 11 861 locuitori din numărul total de 79 825 , procentul fiind de 14.9 %.
Figura 4.8. Piramida vârstelor din zona periurbană în anul 2002
Populația adultă ,considerată între 15-59 ani reprezintă grupa productivă și reproductivă. În zona periurbană, în anul 1992, 10 478 (57%) persoane din 18 347 aparțin zonei productive. În anul 2002, populația totală are o evoluție pozitivă și ajunge la 19 240 locuitori, dintre aceștia 10 904 persoane (56%) reprezintă grupa adultă. Se poate observa o creștere a populației adulte și în anul 2011, din 19 535 locuitori, 11 800 (60,4%) se încadrau în grupa productivă.
În municipiul Călărași, populația adultă este foarte numeroasă. În anul 1992, 50 497 din 79 430 (64%) reprezintă populație adultă. În următorii 20 de ani, ponderea populației adulte se menține mare și în anul 2011 reprezintă 70,2% (56 072) din numărul total al populației (79825).
Figura 4.9. Piramida vârstelor din zona periurbană în anul 2011
Proporția grupei vârstnice, non-productivă, prezintă tendințe ascendente în zona periurbană, până în anul 2002, când numărul persoanelor vârstnice ajunge la 4 208 persoane( 22%), din numărul total al populației de 19 240 locuitori.După anul 2002, ponderea scade foarte puțin și va înregistra în anul 2011 , 4 053 (20,7%) persoane care aparțin grupei vârstnice. Piramidele construite au formă de amforă sau clopot . Forma de amforă indică proporții aproximativ egale între tineri și vârstnici, dar și o pondere ridicată de adulți. Vârful aplatizat corespunde piramidei în formă de clopot și caracterizează zonele cu o populație vârstnică numeroasă.
În municipiul Călărași, între anii 1992-2011, ponderea populației vârstnice prezintă tendințe de creștere, de la 9 % ( 7 260 persoane) în anul 1992 la 15%( 11 889 persoane) în anul 2011.În funcție de caracteristicile piramidei, în anul 1992 baza relativ extinsă indică o natalitate ridicată, iar vârful este ascuțit, datorită faptului că numărul vârstnicilor este redus comparativ cu numărul total al populației.
Grupa tânără și grupa vârstnică depind în cea mai mare parte de grupa adultă, mai ales din punct de vedere economic. Tendințele de îmbătrânire și, uneori de întinerire a populației se reflectă din analiza ponderii populației vârstnice și a populației tinere în cadrul populației totale.În zona periurbană, putem vorbi despre o îmbătrânire a populației , deoarece vârstnicii depășesc peste 12% din totalul populației.
Figura 4.10. Piramida vârstelor din municipiul Călărași în anul 2002
Municipiul Călărași prezintă o structură pe grupe de vârste diferită de cea a zonei periurbane, variațiile sunt determinate de diferențele înregistrate în nivelul fertilității, dar influențează foarte mult și migrația din comunele zonei periurbane, a tinerilor adulți, în căutarea unui loc de muncă.
4.4.2 Structura populației pe cele două sexe
Din datele obținute la recensămintele din 1992,2002 și 2011, la nivelul zonei periurbane, în ceea ce privește ponderea celor două sexe, se observă un echilibru între bărbați și femei. Ponderea bărbaților s-a păstrat in jurul valorii de 50,3%, în 1992, iar ponderea femeilor în jurul valorii de 49,5%. În anii 2002 și 2011, femeile înregistrau o pondere de 50,2% și bărbații de 49%.Se remarcă faptul că femeile sunt mai numeroase doar în categoria 60+, iar bărbații predomină în categoriile 0-14 și 15-59. Supramortalitatea masculină reprezintă unul din factorii care determină un număr mai mare de femei în categoria 60+. Mortalitatea la bărbați este mai ridicată datorită locurilor de muncă cu grad ridicat de periculozitate,accidentelor rutiere, consumului de alcool, tutun.
În municipiul Călărași, nu există diferențe foarte mari între cele două sexe, în perioada 1992-2011. Ponderea femeilor oscilează în jurul valorii de 51% și este determinată de numeroase locuri de muncă feminine, iar ponderea bărbaților este de 48,5%.
Figura 4.11. Piramida vârstelor din municipiul Călărași în anul 2011
4.4.3.Structura etnică și confesională
Evoluția structurii etnice și confesionale a populației municipiului Călărași a dus în timp la o conviețuire în deplină libertate și egalitate a minorităților naționale alături de naționalitatea română. În anul 2002, erau în Călărași 67 140 români, 2 418 rromi, 366 turci, 40 maghiari, 16 germani,14 ruși, 4 chinezi și 4 bulgari, iar în anul 2011 pe lângă români, minoritățile naționale,turcii și rromii erau prezenți pe teritoriul municipiului, dar și alte etnii despre care nu avem informații disponibile.
În zona periurbană, populația majoritară în anul 2002 era deținută de români, în proporție de 99,5%, dar exista și un număr redus de rromi și maghiari.
Modul de viață al populației a fost influențat și determinat într-o anumită măsură și de credințele religioase. În municipiul Călărași , la recensământul din anul 2011, 85,3 % din populația stabilă este ortodoxă, 0,7% musulmană, 0,2% romano-catolică, 0,2% penticostală, 13,2 % nu și-au declarat religia, iar 0,4% au altă religie decât cele menționate.
În zona periurbană, conform datelor furnizate în anul 2002 de către Recensământul Populației și Locuințelor, populația de religie ortodoxă este predominantă cu 99,18%, celelalte confesiuni au înregistrat în anul 2002 o pondere de 0,81 % din totalul populației și era formată din penticostali, adventiști de ziua a-7-a, romano-catolici și ortodocși de rit vechi.
4.4.4 Structura populației active
Populația activă reprezintă populația adultă, vârsta limită de intrare sau retragere din viața activă se situează în medie între 19 și 20 ani , respectiv 61-62 ani.
Populația activă propriu –zisă cuprinde atât populația care ocupă un loc de muncă, cât și populația care este dornică să desfășoare o activitate economică remunerată.Din această categorie fac parte salariații, muncitorii independenți, dar și tinerii sau șomerii aflați în căutarea unui loc de muncă, pentru unii primul loc de muncă.Populația activă poate fi ocupată și neocupată.
În funcție de categoria de actvitate economică practicată, populația zonei periurbane și a municipiului este divizată în trei sectore, sectorul primar, sectorul secundar și sectorul terțiar. Ponderea populației active pe sectoare de activitate reflactă nivelul de dezvoltare la care a ajuns un teritoriu.
Sectorul primar din zona periurbană este extrem de important pentru populație , cea mai mare parte lucrează în agricultură pentru a se hrăni. Cea mai mare ponderea a numărului de salariați din sectorul primar s-a înregistrat în anul 1992 , cu un procent de 69% ( 2 752 salariați) din numărul total de salariați (3 961). Numărul total al populației ocupate a scăzut în anul 2012, ajungând la 678 salariați. Comparativ cu această scădere , sectorul primar, reprezenta în anul 2011 doar 30% din numărul total de salariați. Scăderea ponderii populației active ocupate în agricultură, din anul 2012, a fost determinată de veniturile mai mari ce se pot obține în celelalte sectoare de activitate.
În municipiul Călărași , sectorul primar nu reprezenta activitatea de bază a locuitorilor, în anul 1992 și doar 4,5 % din numărul total de salariați (31 596) ocupau acest sector. În anul 2012, numărul salariaților din sectorul primar va ajunge la 1 415 persoane, respectiv 10% din numărul total de 13 381 salariați.
Sectorul secundar cuprinde populația ocupată în industrie și construcții.În zona periurbană, sectorul secundar deține ponderi cuprinse între 14% în anul 1992 și 23% în anul 2012.Trebuie să ținem cont și de numărul total de salariați, care în anul 1992 reprezentă 3 961 salariați, iar în anul 2012, numai 678 persoane aparțin categoriei populației ocupată.
Tabel 4.1. Distribuția numărului de salariați pe sectoare de activitate
În municipiul Călărași,sectorul secundar înregistrează în anul 1992 o ponere de 58 % din 31 596 salariași, iar în anul 2012 , va ajunge la 60% din 13 381 de salariați și numărul salariaților ocupați în construcții va depăși numărul salariaților ocupați în industrie.
Sectorul terțiar utilizează fie forța de muncă analfabetă sau fără calificare, fie persoane cu un nivel ridicat de educație.În ultimii ani, serviciile domestice( casnice) au cunoscut o scădere, datorită apariției aparatelor electrocasnice care au ușurat munca în gospodărie.În schimb, se dezvoltă foarte mult serviciile private din domeniul educației și sănătății. În zona periurbană, se remarcă în anul 1992 o pondere de 17 % a salariaților din sectorul terțiar , iar în anul 2011 va ajunge la valoarea de 47 % , reprezentând în acest an, sectorul de activitate care oferea cele mai multe locuri de muncă populației active.
În municipiul Călărași din numărul total de salariați din anul 1992, 37,5% lucrau în sectorul terțiar.În anul 2012, dintre cele trei sectoare de activitate, sectorul terțiar ocupă primul loc, cu un număr de 7 997 salariați (30%).
Populația activă neocupată este reprezentată de șomeri, iar în zona periurbană, în anul 2011, se constată că ponderea bărbaților aflați în șomaj (355 pers.) este mai mare decât cea a femeilor (127 pers.). Același lucru se observă și în municipiul Călărași, șomerii de sex masculin (848) sunt mai mulți decât șomerii de sex feminin (545).Dacă raportăm numărul șomerilor la numărul total al persoanelor active, rata șomajului din zona periurbană este de 4,1 %, iar în zona urbană este de 2,5%.
5.Dinamica și structura activităților economice în perioada 1990-2013
5.1. Industria. Evoluție, structură și pondere în total activități
În a doua jumătate a secolului al XX- lea putem vorbi despre o dezvoltare industrială la Călărași. Până în această perioadă orașul avea un caracter agricol și comercial în care nici nu se discuta despre industrie. (Constantin T., 2003)
Pentru zona periurbană, dezvoltarea industriei din municipiul Călărași a reprezentat un pol de atracție, iar populația din mediul rural care a rămas și fără pământ în urma colectivizării au migrat spre mediul urban care oferea mai multe oportunități.
Dintre cele trei comune din zona periurbană, cea mai dezvoltată din punct de vedere industrial a fost și rămâne zona de est, comuna Modelu, care se află în imediata vecinătate a orașului nefiind observată o trecere de la orașul propriu-zis la comună. Pe teritoriul comunei Modelu, în ultimii 25 de ani, perioada cea mai favorabilă industrializării o reprezintă anii 1990-2002. Întreprinderea cea mai mare și importantă pentru locuitorii comunei și zonelor înconjurătoare este unitatea de creștere și sacrificare a porcilor, COMSUIM SA, unde lucrează 550 de cetățeni. I.E.L.I.F Călărași a fost până acum 5 ani o unitate industrială foarte producătoare cu trei secții : mecanică, sistem AMC și bobinajul, în prezent mai funcționează doar secția de mecanică și poartă denumirea de SNIF Călărași. Pe raza comunei Modelu, se întâlnește și o croitorie SC POPA TEX SRL, cu un număr de 100 de salariați și două mici fabrici de mobilă cu un număr de 30 de angajați.
Figura 5.1. SNIF -secția mecanică (Modelu)
Figura 5.2. Fabrică mică de mobilă din zona periurbană
Pe teritoriul comunei Grădiștea, nu sunt prezente unități industriale propriu – zise , dar există subunități care realizează producția industrială. În satele Rasa și Cunești există doua prese de ulei, iar în Grădiștea o moară de mălai și ateliere mecanice. Pe teritoriul administrativ al comunei Cuza Vodă, singura unitate industrială pentru creșterea și sacrificarea porcilor este S.C Izocon Călărași.
Figura 5.2. Unitate de creștere și sacrificare a porcilor (Cuza Vodă)
Prima zonă apărută în municipiu, cu caracter predominant industrial, a fost zona de est fiind reprezentată de fostul Combinat de Celuloză și Hârtie ( S.C Comceh S.A) , fosta Întreprindere a Materialelor de Construcții (S.C Prefab S.A), S.C Zafa S.R.L, fosta întreprindere de industrie locală ILSA. ( Constantin T.,2003).
Comceh S.A a fost înființată în a doua jumătate a secolului al XX – lea și privatizată în perioada postcomunistă ( 2000 ). Este cea mai importantă companie ce activează în acest sector și în prezent aparține în totalitate grupului Italian Sofidel. Societatea Prefab S.A,se ocupă cu producerea și comercializarea prefabricatelor din beton armat, BCA, tuburi de schimb din beton armat precomprimat,utilaje și piese de schimb pentru industria materialelor de construcții,iar după 1990 s-a confruntat cu mari dificultăți fiind în cele din urmă, privatizată și preluată de Rom America S.A.
Figura 5.3. Comceh S.A.Călărași
Zona industrială de nord – vest a fost specializată cu deosebire în domeniul siderurgiei prin poziționarea aici, a Combinatului Siserurgic Călărași , dorind să se valorifice transportul pe apă și totodată creșterea nivelului industrial al zonei.Această platformă siderurgică, de pe malul Borcei, avea cu ce să se mândrească deoarece producea anual peste 200.000 de tone de oțel și lucrau aici aproximativ 6 000 de oameni.Toate astea se întâmplau la sfârșitul secolului al XX – lea ( 1990) și planul măreț ar fi fost extinderea suprafeței platformei pe o distanță de peste 7 km , iar satele Ceacu și Cuza Vodă să dispară după hartă.Construirea acestui gigant metalurgic a fost favorizată în primul rând de accesul la Borcea, Dunăre și mai apoi la Marea Neagră urmând să transporte producția spre Asia, Europa și chiar America de Sud.A avut chiar port și propria gară.
În perioada 1993- 2000, combinatul se confruntă cu o stare critică din punct de vedere financiar și este luată în calcul privatizarea platformei metalurgice . Până la privatizare sunt plătite datoriile pe care Siderca le avea la alte companii, iar în anul 1998 se realizarea prima încercare de privatizare, iar ofertele vin de la trei firme și favorizați sunt austriecii. În cele din urmă nu va avea succes nici colaborarea cu austriecii, nici cea cu elvețienii care s-a realizat un an mai târziu.
Figura 5.4.Fosta platforma siderurgică
După toate aceste încercări, în anul 2000 se decide păstrarea unei părți a combinatului , iar părțile cele mai importante sunt transferate către S.C DONASID S.A, o companie nou înființată. În anul 2001, compania Geomin S.A, cere combinatului suma de 10 000 000 $ pentru un transport de cărbune din China pe care uitase să îl plătească înainte de 1989. Autoritățile încep executările pentru a fi plătite datoriile și sunt demolate clădiri întregi pentru cantitatea mare de fier vechi . Nefiind valoricat tot la fier vechi , statul a încercat să facă o afacere , iar firma DONASID S.A își găsea primii investitori , astfel în 2005 DONASID S.A a fost preluată de compania TENARIS. Dintre cei 6 000 de oameni, numai 500 au avut ocazia să ocupe un loc de muncă imediat după privatizare, în cadrul firmei Tenaris unde funcționează o oțelărie.
Figura 5.5. Tenaris Silcotub Călărași
Din păcate pentru mulți angajați, foarte mulți și din mediul rural privatizarea din perioada de după Revoluție, a însemnat pierderea unui loc de muncă și întoarcerea la activitatea de bază a mediului rural, agricultura.
Tot în zona de nord-vest, mai întâlnim și alte întreprinderi private care s-au constituit în ultimii ani,dintre care amintim “Fabrica de producerea de gaze lichefiate-Oxigen,Azot,Argon”, întreprinderea piscicolă Călărași (S.C. “Piscicola “S.A), completând aspectul funcțional al acestei zone.
Firma S.C ALDIS S.R.L , situată în partea de sud a municipiului este cunoscută pentru fabricarea produselor din carne și pentru numărul mare de locuri de muncă pe care îl oferă locuitorilor din municipiu, dar și din apropierea acestuia.
Zona industrială de nord cuprinde: Fabrica de confecții ( S.C “Catex” SA), Fabrica de sticlă Saint-Gobain și S.C. “Avicola”, care s-a închis odată cu scandalul cărnii infestate și se așteaptă investitori pentru această mare societate de profil din România.
Figura 5.5. Distribuția salariaților din Municipiul Călărași în funcție de principalele sectoare economice în anul 2013 ( Sursă : Ministerul Finanțelor Publice )
În municipiul Călărași, în anul 2013 numărul total de salariați este de 13 930 persoane. Peste o treime din salariați își desfășoară activitatea în unitățile economice din Industria Prelucrătoare ( fig.5.5 ) . Conform datelor furnizate de Direcția Regională de Statistică Călărași , în privința repartizării numărului de salariați din sectoul industriei prelucrătoare , în domeniul fabricării articolelor de îmbrăcăminte lucrează aproape jumătate dintre aceștia ( 40 % ), pe primul loc fiind “Fabrica de confecții” ( S.C “Catex” SA). Fabricarea produselor din carne este domeniul în care lucrează 17,5 % din numărul total de salariați
5.2 Servicii
5.2.1 Comerț
Comerțul are o importanță deosebită pentru orice teritoriu, deoarece este una din laturile cele mai importante ale economiei moderne. Comerțul extern a scăzut simțitor în ultimii ani, datorită subaprecierii producției naționale.
Se constată, că pe teritoriul municipiului este prezent comerțul cu amănuntul, care reprezintă activitatea de revânzare a mărfurilor în cantități mici,iar dacă sunt realizate transformări, acestea trebuie să fie nesemnificative. Întreprinderile producătoare de bunuri care posedă magazine proprii, practică comețul cu amănuntul. Un alt tip de comerț interior este cel cu ridicata sau mai cunoscut, comerțul en gros și reprezintă cealaltă extremă, cumpărarea mărfurilor se realizează în mod continuu și în cantități mari .
Pentru dezvoltarea orașului, comerțul a avut o importanță deosebită, fiind situat lângă o cale de navigație naturală Dunărea, iar dintr-un mic centru comercial în jurul portului, târgul Călărași care era numit așa la acea vreme, ia aspectul unui oraș negustoresc.Prin intermediul podului Călărași, situat pe malul brațului Borcea, comerțul cu cereale constituia principala activitate a comercianților locali. În această zonă au fost prezenți comercianți greci, evrei, turci, armeni , italieni, bulgari , care au lăsat amprenta asupra peisajului urban călărășean.
După această perioadă, a venit acel miracol din decembrie 1989, iar Călărașiul și-a recăpătat aspectul comercial. Important de menționat este dezvoltarea societăților comerciale private, specializate în cea mai mare parte pe produse alimentare și industriale.
În municipiul Călărași, sunt angajate în comerț mai multe persoane în comparație cu numărul mediu de salariați din această ramură de activitate, deoarece un număr relativ important de persoane sosesc din localitățile învecinate ( Modelu, Grădiștea, Cuza Vodă ).
Dacă în trecut pe raza comunelor din zona periurbană a orașului , comerțul era reprezentat prin câteva cârciumi sau prăvălii , astăzi acestea au luat locul magazinelor cu produse alimentare și nealimentare. În ceea ce privește activitatea comercială, la nivelul comunelor sunt înregistrate peste 90 de societăți comerciale cu profil agricol, comercial sau prestări servicii.
Figura 5.6. Magazine cu produse alimentare și nealimentare din zona periurbană
În anul 1992 , numărul mediu de salariați în comerț din zona periurbană era de 59 de persoane și va ajunge în anul 2005 la 141 de persoane, ceea ce reprezintă 11,7 % din numărul mediu se salariați (1 207 persoane).
Mai mult de jumătate dintre unitățile comerciale existente în Călărași sunt în proprietate privată (389 din 760), iar în prezent lucrează 9,6 % persoane ( 2 071). În această ramură, există posibilități financiare cât și manageriale de a dezvolta societăți comerciale solide. A existat un singur centru comercial în această zonă, S.C. PIC S.R.L,cu un teren în suprafață de 77.410 m² și o hală comercială cu o suprafață construită de 24.500m²,dar care a fost închis acum 3 ani.
În municipiul Călărași , cei mai importanți agenți economici care desfășoară activități de comerț sunt Bricostore, Kaufland, Penny Market, Penny Market 2, Alege Supermarket, Agneza Supermarket, Flanco World, Altex, Lem’s, Mobexpert,Romstal, Leonardo.
5.2.2 Activități financiare
Dezvoltarea sectorului terțiar a determinat extinderea activităților financiare în Călărași și în ultima perioadă au cunoscut o amploare deosebită. Până în anul 2004, funcționau numai 5 bănci ( BRD, BCR, CEC, Bancpost, Raiffeisen), în prezent funcționează 14 bănci și 21 agenții. În anul 2005, din numărul total de salariați (21 643), 1,8% ( 382 persoane) lucrau în domeniul financiar și bancar. În zona periurbană, sunt prezente doar bancomatele Raiffeisen, pentru a satisface nevoile populației și pentru a evita deplasarea în mediul urban, atunci când doresc să extragă bani din cont.
5.2.3 Transport
Căile de comunicație și transporturile au favorizat dezvoltarea activităților economice, în special industria, contribuind la deplasarea forței de muncă și la desfășurarea normală a fluxului de producție.
În municipiul Călărași, din cele trei tipuri de transport existente , rutier, feroviar și fluvial, cel mai dezvoltat este transportul rutier. Lungimea totală a străzilor orășenești în anul 1992 , era de 100 km, din care modernizate 60km. În prezent lungimea străzilor a crescut , ajungând la 151 km, din care modernizate 132 km. Aceste date sunt furnizate de către Direcția Regională de Statistică Călărași, iar când vorbesc de modernizare, se referă la drumurile cu îmbrăcăminți din piatră fasonată, asfalt sau beton și nu țin cont de starea tehnică a drumurilor, motiv pentru care se observă diferențe semnificative între situația locală și cea raportată.
Rețeaua stradală a municipiului este dispusă sub formă rectangular – dreptunghiulară, iar transportul greu local, se realizează pe artere care să evite zona centrală. Transportul public local, este asigurat de 20 de vehicule în inventar ( autobuze și microbuze) .
Există două axe principale care străbat municipiul, prima este axa Vest-Est , pe care se află DN 3 și leagă municipiul București, de Călărași și de Constanța, iar a doua este axa Nord- Sud , mai complexă și împărțită în doua tronsone: primul este DN 21 ce se întinde de la Brăila, străbate municipiul Slobozia și ajunge la Călărași, iar cel de-al doilea , DN 3 începe la sud de Călărași până la Chiciu, apoi se trece cu bacul, se ajunge la Ostrov și mai apoi în municipiul Constanța .
București – Fetești a fost calea ferată construită inițial, la care s-a adăugat și Ciulnița – Călărași. Rețeaua feroviară s-a dezvoltat foarte mult în perioada comunistă, când s-a construit și stația Călărași Nord, iar tronsonul Ciulnița-Călărași a fost dublat și electrificat. Între Călărași Nord și Călărași Sud, calea ferată este simplă, electrificată.Toate întreprinderile din nord și est sunt racordate la calea ferată. În prezent, orașul dispune de o gară modernă cu un număr de 8 case de bilete,birou de informații și deservește 10 direcții de transport călători. Comparativ cu modernizarea gării, vagoanele de călători nu asigură condițiile asteptate de populație și nu au un confort sporit. Chiar și în aceste condiții, foarte mulți călători,în mare parte navetiști, utilizează transportul feroviar datorită costului redus.
Tot în perioada comunistă, s-a realizat amplificarea traficului fluvial, fiind legată de dezvoltarea Combinatului Siderurgic Călărași și au fost construite și două porturi, mineralier și rutier.După 1992, odată ce a încetat activitatea de la platforma siderurgică, traficul fluvial se reduce la barjele de pietriș și nisip care alimentează S.C Prefab S.A . În anul 2000, în urma închiderii Combinatului Siderurgic Călărași, au fost încărcate mii de tone de fier vechi pentru export, provenit din dezafectarea mai multor mijloace fixe.
În zona periurbană, rețeaua de transport nu este foarte dezvoltată, transportul rutier este singurul care asigură deplasările populației. Migrația zilnică a elevilor și a angajaților din diferite domenii de activitate,se realizează cu mașina proprie sau cu mijloacele de transport în comun. Deplasările din zona urbană spre zona periurbană sunt puține, în schimb, populația din mediul periurban este dependentă de mediul urban. Mai mult de jumătate din drumurile zonei periurbane sunt neamenajate,de pământ și numai o suprafață redusă a drumurilor este în prezent asfaltată.
Transportul în localitățile componente și nici între acestea nu este organizat , circulația rutieră și de transport, fiind reprezentată de cursele ce fac legătura municipiului Călărași cu alte localități,precum Oltenița și de acolo spre București (DN 31) sau București –Călărași-Constanța (DN 3) , Slobozia (DN 21) , Fetești ( DN 3B). Singurii care beneficiază de transport în zona periurbană sunt elevii din școala primară sau gimnazială, care vin din satele componente comunelor pentru a învăța în satul reședință de comună.
Față de zona periurbană, cele mai apropiate stații C.F.R sunt Călărași Sud, din interiorul municipiului și Călărași Nord din apropierea localității Călărașii Vechi.
5.2.4 Sănătate
În anul 1992 , infrastructura medicală nu dispunea de unități sanitare, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, sectorul public de sănătate din zona periurbană cuprinde în anul 2013 ,următoarele unități : 6 cabinete medicale de familie, 1 cabinet de medicină generală, 4 cabinete stomatologice și 3 farmacii.
În sectorul privat de sănătate, în anul 2013, existau două cabinete medicale, unul de familie și unul stomatologic.
Personalul sanitar din zona periurbană, la nivelul sectorului public, în anul 2013 era format din 6 medici de familie, 4 stomatologi, 3 farmaciști și 10 persoane angajate ca personal sanitar mediu (asistenți medicali, asistenți de farmacie ).Comparativ cu sectorul public, sectorul privat înregistrează un număr mic de personal sanitar : 2 stomatologi, 1 medic de familie și 7 persoane cu pregătire medicală medie. În zona periurbană, sectorul privat nu se dezvoltă foarte mult, datorită numărului scăzut al clienților. O mare parte a populației din comunele componente, se prezintă la doctor numai în situații de urgență și foarte puțini vizitează un cabinet medical pentru un consult anual de rutină.
În municipiul Călărași , sectorul public de sănătate cuprinde în anul 2013, 2 spitale care dispuneau de un număr de 660 paturi, 2 ambulatorii integrate spitalelor, 1 dispensar medical, 20 de cabinete medicale de familie, 2 cabinete medicale școlare, 17 laboratoare medicale și 2 farmacii (conform INS ) . Față de anul 2004, sectorul public s-a dezvoltat cu 1 spital, 1 ambulatoriu integrat în spital și 1 farmacie.
Spitalul Județean de Urgență Călărași care funcționează în sistem descentralizat cuprinde 26 de secții clinice și Spitalul de Pneumoftiziologie (cazuri de TBC), sunt cele două spitale care tratează populația municipiului, dar și pe cea din zonele limitrofe.
Sectorul privat de sănătate este mult mai dezvoltat în Călărași, comparativ cu sectorul public. În anul 2013 existau 13 cabinete medicale de medicină generală, 28 de cabinete stomatologice, 7 cabinete medicale de familie, 58 de cabinete medicale de specialitate, 20 de farmacii și 4 puncte farmaceutice, 6 laboratoare medicale și un cabinet medical de tipul celor de medicina muncii.
Există decalaje între personalul medical din sectorul privat și cel din sectorul public. Se înregistrează un număr mai mare de medici (145) și cadre cu pregătire medicală medie(579) în sectorul public, iar în sectorul privat stomatologii( 28) și farmaciști(29) sunt cei mai numeroși.
5.2.5 Învățământ
Învățământul din zona periurbană nu s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani , foarte puține școli din învățământul primar și gimnazial au fost modernizate și dotate încât să satisfacă cerințele elevilor și profesorilor.Sunt părinții care aleg să își îscrie copii la școli din învățământul gimnazial în municipiul Călărași determinați fiind de nivelul mai ridicat de educație și de oportunițățile pe care orașul le oferă.
În perioada 1992- 2013 numărul unităților de învățământ a rămas același, 11 grădinițe și 10 școli. La nivelul anului 2013, numărulul total al elevilor înscriși este de 1 799 și studiază în 73 săli de clasă și 8 laboratoare, instruiți de 122 profesori.
Municipiul Călărași ,conform datelor statistice furnizate de Institutul Național de Statistică, deținea în anul 2013, 26 de unități de învățământ și sunt structurate astfel: 10 unități de învățământ preșcolar, 7 unități de îmvățământ primar și gimnazial, 8 licee și o școală postliceală.În incinta Colegiului agaricol “Sandu Aldea” funcționează filiala Facultății de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare rurală, din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară și oferă cursuri cu frecvență sau fără frecvență. În prezent ,Filiala Călărași a USAMV are înscriși circa 500 de studenți. Dezvoltarea acestei filiale a reprezentat pentru locuitorii muncipiului și zonei periurbane, posibilitatea de formare continuă și costuri mai mici pentru studiile universitare, în comparație cu rețeaua de învățământ de nivel universitar, din București sau Constanța.
Populația școlară a municipiului este de 13 453 de persoane în anul 2013,comparativ cu anul 2004 numărul total de elevi a scăzut. În unitățile de învățământ activau în anul 2013 , 845 de cadre didactice.
Starea generală a construcțiilor școlare este apreciată ca fiind una bună, agentul termic pentru apă caldă menajeră și încălzire este generat de centralele proprii, iar de accesul la internet beneficiază toate unitățile.
5.2.6 Turism
În prezent, nu putem vorbi despre un turism foarte dezvoltat în zona periurbană. Potențialul turistic de care beneficiază zona periurbană poate constitui o favorabilitate pentru dezvoltarea social-economică a zonei. Un număr cât mai mare de locuitori trebuie să se implice în activități și servicii de turism, iar posibilitățile în turism sunt determinate și de anumite obiceiuri păstrate în timp.
Obiceiurile de iarnă țin din Ajunul Crăciunului și până la începerea postului pentru Paște.Colindele încep în Ajunul Crăciunului și țin până în ziua de Anul Nou, se organizează cete de colindători , care merg din ușă-n ușă să vestească Nașterea Domnului. Un obicei specific doar zonei comunei Cuza Vodă, este reprezentat de mersul cu Jienii, o piesă populară, transmisă din generație în generație, al cărui erou principal este Iancu Jianu. Despre obiceiurile de primăvară, Urlalia și Cucii , se spune că pregătesc oamenii pentru începerea muncilor de toamnă. Urlalia presupune arderea cauciucurilor acoperite cu paie pentru a da putere soarelui. Chiar dacă ambele tradiții au suferit mici modificări, totuși s-au păstrat până în zilele noastre. Ansamblul folcloric „Brâulețul Dunării” reprezintă mândria comunei Grădiștea, fiind nelipsiți de la festivalurile locale, regionale și unori internaționale.
Municipiul Călărași, dispune de un potențial turistic ridicat, dat de amplasarea acestuia în apropierea Dunării și de brațul Borcea care străbate aria urbană, iar odată cu creșterea calității serviciilor s-a diversificat din ce în ce mai mult în ultimii ani. În funcție de tipul structurii de primire turistică, 71,4% sunt de 3 stele, 21,4 % sunte de două stele, iar 7,1% sunt de patru stele, conform datelor de la Autoritatea Națională pentru Turism.Dintre cele 13 unități de cazare turistice din Călărași, putem aminti, Pensiunea Ada de 4 stele , Albatros, Baden, Casa din Vis, Monica, Intim.
Principalele atracții turistice din municipiu sunt: Plaja Mare, Plaja Tineretului, Plaja Podul 4, Parcul Florilor, Parcul Central situat vis a vis de Plaja Mare, Grădina Zoologică, una dintre cele mai mari din țară, Muzeul Dunării de Jos. Municipiul dispune din punct de vedere al agrementului sportiv de un bazin pentru copii și unul pentru adulți, 2 piscine,cinci terenuri de fotbal cu gazon artificial și iluminat corespunzător, o sală Polivalentă, un complex sportiv cu terenuri de forbal. Un teren de tenis,trei săli de fitness,trei cazinouri,o sală de ping-pong și una de bowling. Începând cu anul 2012, în municipiu funcționează și un cinematograf 2D și unul 3D.
5.3. Agricultură: structură și utilizarea terenurilor în arealul administrativ al orașului.
Agricultura reprezintă un potential uriaș atât pentru cultivarea cerealelor , cât și pentru creșterea animalelor, fiind cea mai importantă componentă a spațiului rural, ocupând părți mai mult sau mai puțin întinse a acestuia. Este ramura care asigura hrana populației și importante cantități de materii prime pentru industria alimentară și nealimentară, cu condiția să devină competitive în privința prețurilor și a calității.
Spațiul agricol, presupune aprovizionarea populației cu materii prime alimentare, producerea de materii prime pentru industria prelucrătoare dar și conservarea resurselor de sol , apă, floră si faună. ( P.I. Otiman, 1997 ).
Cu un procent de 18 % din totalul suprafeței agricole a României , în Regiunea Sud Muntenia sunt cele mai întinse terenuri agricole din țară, iar zona municipiului Călărași este reprezentat de o pondere a agriculturii mare datorită solurilor cu o fertilitate ridicată, permițând practicarea agriculturii pe scară largă, predominant fiind caracterul cerealier al producției vegetale, cu cea mai mare suprafață cultivată sunt : cerealele cu boabe , grâul, secara, dar și plantele uleioase.
Agricultura reprezintă un sector de bază în economia județului Călărași, datorită potențialului economic, natural și uman de care dispune , fiind susținută atât de ponderea populației ocupate ( peste 50 % ) , cât și de ponderea suprafeței agricole (de 84 %) din totalul suprafeței județului. În ceea ce privește municipiul Călărași, dar și zona sa periurbană suprafața agricolă înregistrează o pondere considerabilă , ajungând la 64 %.
Această parte a Bărăganului dispune de soluri fertile cu un climat blând de tip continental și chiar dacă în perioada comunistă politica economică a pus accent pe dezvoltarea industriei, în defavoarea agriculturii, lucrurile s-au schimbat dupa 1990, când forța de muncă totală scade iar forța de muncă agricolă crește.
Caracteristica economică a zonei periurbane o reprezintă atât producția cerealieră , îmbinată cu cultura plantelor industriale și cultura legumelor , cât și creșterea animalelor. Sectorul pomicol nu este foarte dezvoltat, ocupând suprafețe retrânse și nu există în cadrul teritoriului analizat plantații masive a pomilor fructiferi, dar acest sector se poate dezvolta prin modernizarea tehnologiilor de cultivare și recoltare și prin amplasarea unor centre de colectare în imediata apropiere, fara a fi nevoiți producătorii să se deplaseze până în piața din oraș.
Începând cu anul 1950 și până în 1990 , s-a dorit și s-a realizat sporirea producției agricole, prin introducerea mecanizării, chimizării și irigațiilor. În prezent acest sistem de irigații nu mai funcționează, fiind parțial dezafectat.
Agricultura dispune de cele mai bune condiții pentru a se dezvolta în toată zona periurbană a municipiului, locuitorii cultivându-și terenurile cu grâu , porumb , orz, ovăz și floarea – soarelui , dar și cu cultivarea legumelor din care amintim : morcovul, pătrunjelul , mărarul, ardeiul, ceapa, etc.
Cerealele dețin ponderea cea mai mare în cadrul producției vegetale , având importanță deosebită , se transportă ușor și se pot conserva mai mult timp, fiind folosite atât ca hrana pentru om, pentru animale , dar și ca materie primă în industrie. Cultura care se pretează cel mai bine condițiilor din zona periurbană este porumbul , care ocupă locul I cu o suprafață cultivată în anul 2003 de 10 279 ha , urmat de floarea-soarelui ocupând o suprafață de 8 261 ha, începând a fi cultivată în această zonă a Bărăganului după cel de-al doilea Razboi Mondial și este cea mai importantă plantă uleioasă ce se cultiva la noi în țară, iar locul III este deținut de grâu și secară. (fig. 5.2)
Figura 5.1. Suprafața și producția agricolă cu principalele culturi din zona periurbană în anul 1992
Aceste valori au variat de la an la an, existând ani în care producția de sfecla de zahăr și porumb au depășit producția de floarea- soarelui (1992) .Toamnele care de multe ori sunt secetoase și nu permit germinarea în condiții favorabile , căldurile excesive care duc la degradarea producției, dar și distrugerea care s-a realizat în ceea ce privea sistemul de irigații , conduc la reducerea producției.
Figura 5.2. Suprafața și producția agricolă cu principalele culturi din zona periurbană în anul 2003
În municipiul Călărași , cu mici diferențe între anul 1992 și anul 2003, culturile care ocupă primele trei locuri ținând cont de suprafața cultivată, sunt grâul și secara, porumbul, floarea-soarelui.( tab.5.1) Suprafața cultivată cu porumb boabe ocupă locul I în anul 1992, urmată de grâu și secară pe locul II și floarea-soarelui pe locul III. După o perioadă de 8 ani , schimbările se vor produce între suprafața cultivată cu grâu și secară ( locul I) și suprafața cultivată cu porumb ( locul II).
Tabel 5.1. Suprafața cultivată și producția agricolă din municipiul Călărași, în anii 1992 și 2003
Creșterea animalelor reprezintă o activitate importantă pentru locuitorii zonei și se realizează în gospodăriile individuale, ferme și abatoare .
În ceea ce privește zootehnia, șeptelul zonei periurbane , în anul 2003 este format din: 83.565 păsări, 7.588 ovine, 5.819 porcine și 1.696 bovine.Un număr mare de animale sunt crescute în gospodăriile individuale, pentru a satisface necesarul de hrană al fiecărei familii , dar există și un abator de porci (S.C Izocon Călărași), pe teritoriul administrativ al comunei Cuza Vodă, care se ocupă cu creșterea și sacrificarea porcilor. În satul Rasa, comuna Grădiștea este deschis un centru de colectare a laptelui. Principalele produse agricole animale sunt ouăle (8 257 bucăți), lâna ( 19 080 kg), laptele de vacă în care este inclus și consumul vițeilor ( 39 657 hectolitri) , carnea în viu a animalelor destinate sacrificării pentru consum(1 905 t) .
Șeptelul municipiului Călărași, în anul 2003, este format din: 803.243 păsări, 5.664 porcine, 4.534 ovine, 642 bovine. Creșterea întregului număr de ovine se realizează în gospodăriile individuale. Conform datelor de la Direcția Regională de Statistică Călărași, producția de ouă este de 15 146 bucăți, cantitatea de lapte de vacă și bivoliță este de 14 237 hectolitri, 12 227 tone de la animalele în viu destinate sacrificării și 180 000 kg producția de lână.
În funcție de modul se folosință a terenurilor în zona periurbană , din suprafața totală de 42 922 hectare , 87 % reprezintă suprafața agricolă, iar 13 % suprafață neagricolă.
Suprafața agricolă în anul 2011 din zona periurbană , se împarte , pe categorii de folosință astfel : 96,8% teren arabil, 1,7 % pășuni, 1% vii și pepiniere viticole și doar 0.5 % sunt ocupare cu livezi și pepiniere pomicole. În ceea ce privește terenurile neagricole, întinse pe o suprafață de 5 601 hectare, cea mai mare parte este ocupată de ape și bălți (46.2%). Suprafața ocupată cu ape, bălți și suprafața ocupată cu construcții , se observă că au ponderi egale, 16.2 % fiecare. Pe 11% din terenurile neagricole se găsesc păduri și altă vegetație forestieră, iar terenurile degradate și neproductive se întind pe 11 % din suparafața neagricolă.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, în anul 2011, suprafața fondului adminstrativ al municipiului Călărași era de 13. 322 hectare, iar în funcție de modul de folosință, 62.4 % sunt ocupate cu terenuri agricole și 37.7 % sunt cu terenuri neagricole. În cadrul suprafeței agricole, 98.8 % reprezintă teren arabil, 0.5 % pășuni , 0.4 % vii și pepiniere viticole. Pe 0.2% din terenurile agricole se găsesc livezi și pepiniere pomicole. În comparație cu zona periurbană, unde fânețele lipsesc, în Călărași ocupă 0.01 % din suprafața agricolă .
Suprafața ocupată cu construcții din municipiul Călărași, se situează pe primul loc, în ceea ce privește terenurile neagricole, cu un procent de 37.2%. Apele și bălțile ocupă 24.2%, pădurile și altă vegetație forestieră se întind pe 22.7 % , căile de comunicație și căile ferate ocupă 13.1%, iar 2.8% sunt terenuri degradate și neproductive.
6.Elemente de prognoză a populației și activităților economice.
Amplasarea municipiului Călărași în raport cu orașele mari ( București, Slobozia, Constanța) și cu infrastructura de comunicații dintre acestea reprezintă un avantaj pentru populație, dar reprezintă și o amenințare sub aspectul migrației populației, datorită scăderii atractivității pentru locuit în Călărași. Populația din zona municipiului, migrează în alte zone mai dezvoltate, din punct de vedere economic, datorită diversității reduse a oportunităților de muncă , nivelul salarial scăzut,dar și oportunitatea de petrecere a timpului liber este o cauză importantă.
În perioada următoare, trebuie să se aibă în vedere luarea de măsuri, pentru dezvoltarea economică și socială, care să determine reducerea migrației persoanelor active.Viziunea de dezvoltare a municipiului Călărași presupune dezvoltarea unui centru economic important la nivel regional, care să ofere locuitorilor săi, locuri de muncă diversificate, nivel de trai ridicat și acces la servicii publice de calitate, astfel locuitorii vor avea toate motivele să rămână în oraș.
Economia municipiului va trebui să fie ,pe viitor, una dinamică și capabilă să răspundă în permanență oportunităților și amenințărilor. Printre obiectivele principale ale administrației publice locale, trebuie să se numere și atragerea de investitori, care să ajute la crearea de noi locuri de muncă.Industria reprezintă un sector economic de o importanță deosebită, fiind puternic generator de locuri de muncă. O atenție deosebită trebuie acordată dezvoltării durabile,modernizării tehnologice și utilizării eficiente și raționale a resurselor, în scopul reducerii impactului industriei asupra mediului.
Resursa umană, respectiv populația, ar trebui tratată ca o prioritate deosebită a municipiului,dar și ca un vector esențial al dezvoltării. Este nevoie să se realizeze formarea profesională a indivizilor, oferind servicii de educație de înaltă calificare.
În perspectiva anului 2020, municipiul Călărași , va fi un centru economic de interes pentru întreaga regiune, iar valorificarea resurselor deja existente : poziționarea geo-strategică, patrimoniul natural și antropic, resursa umană și potențialul agricol al zonei. Locuitorii vor beneficia de locuri de muncă foarte bine remunerate, acces la infrastructură și servicii publice de calitate , dar și de un mediu în conjurător lipsit de poluare.
În zona periurbană este necesară creșterea locurilor de muncă, populația din comunele limitrofe muncipiului depind în principal de activitățile agricole, iar într-un sector non-agricol , oportunitățile de angajare sunt reduse. Decalajul dintre zona municipiului și comunele limitrofe este dat de nivelul scăzut de venituri și de rata de angajare.În mediul rural, nevoia obținerii de venituri suplimentare este necesară,iar dezvoltarea afacerilor la scară mică este recunoscută ca fiind sursa cea mai importantă de obținere a veniturilor suplimentare.Populația rurală și menținerea acesteia în mediul rural, se poate realiza prin dezvoltarea activităților la scară mică în domeniul non-agricol, precum meșteșugurile, de către micii fermieri. Dezvoltarea activității de producție și mai ales de servicii, va favoriza nevoia de locuri de muncă.
Conform scenariilor climatice din ultima perioadă, temperaturile medii anuale vor crește, iar fenomenele climatice extreme se vor amplifica. În urma acestor fenomene, cel mai mult vor avea de suferit locuitorii pentru care agricultura, pământul, reprezintă necesarul de hrană pentru familii. Infrastructura de irigații este în cea mai mare parte nefuncțională. În acest context, este necesară identificarea unor soluții alternative pentru combaterea secetei, sau înființarea instalațiilor de irigații moderne, care vor contribui la eficientizarea utilizării apei în agricultură.
Zona periurbană este caracterizată printr-un număr redus al locurilor de muncă, gradul ridicat de sărăcie, lipsa alternativelor ocupaționale, aceste dificultăți sunt determinate de accesul scăzut la finanțare. În vederea diversificării, a înființării și dezvoltării de întreprinderi mici, atenția va fi îndreptată spre activități precum cele de producție, meșteșugărești, prestarea de servicii și agro-turistice.Fermierii ar trebui încurajați să își diversifice activitate către sectorul non-agricol.Aceste măsuri vor asigura un nivel de viață mai ridicat, creșterea numărului persoanelor incluse pe piața muncii și dezvoltarea economică.
Exploatarea potențialului agricol și totodată dezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole. Pentru a se atinge acest obiectiv este necesară înființarea unui siloz agricol de capacitate ridicată, încurajarea activităților agricole prin crearea de facilități, dar și înființarea unei unități de prelucrare a produselor agricole.
Reducerea șomajului la nivel local prin atragerea de investiții și sprijinirea mediului de afaceri, reprezintă un obiectiv sectorial, care presupune evaluarea oportunităților de investiții, inventarierea spațiilor disponibile și pretabile pentru investiții și chiar înființarea parteneriatului între municipiul Călărași și comunele Cuza Vodă și Modelu din zona periurbană.
Concluzii
Zona periurbană a municipiului Călărași, în ultimii ani, nu s-a dezvoltat foarte mult din punct de vedere economic, iar potențialul agricol pe care zona il oferă nu este valorificat rațional. Structura reliefului,clima, hidrografia și caracteristicile pedo-geografice, prezintă favorabilități și restrictivități pentru dinamica populației și activitățile economice.
Dintre punctele favorabile putem menționa, existența unor resurse subterane de apă, zone verzi și extinderea acestora, prezența unor lucii de apă, existența unor areale piscicole importante.Din punct de vedere al restricțiilor climatice ,secetele sunt frecvente, prezența înghețurilor blochează activitatea pe brațul Borcea și pe Dunăre și pe timpul iernii vânturile sunt foarte puternice, iar precipitațiile au caracter neregulat fiind necesară introducerea sistemelor de irigații.
Relația dintre agricultură și mediul înconjurător a fost întotdeauna una strânsă , iar activitățile agricole aduc pe lângă efecte pozitive, cum ar fi,ocuparea populație în activități agricole pentru necesarul de hrană și un nivel de trai ridicat, efecte negative asupra factorilor de mediu. Lucrările intensive ale solului, arderea vegetației rămase în câmp și defrișări extensive, au generat efecte negative asupra solului ,prin scăderea conținutului organic din sol, asupra calității apelor care s-a deteriorat în mod semnificativ, datorită proastei administrări a deșeurilor menajere, multe locuințe din mediul rural nu au un sistem de canalizare.
Industria a avut un impact negativ asupra proprietăților mediului, fosta platformă siderurgică a reprezentat o zonă critică sub aspectul degradării solurilor, datorită activităților desfășurate după închidere, scurgeri de produse din instalații și depozite de deșeuri necontrolate.
În municipiul Călărași, există câteva unități de producție relativ mari, cum ar fi, fabrica de celuloză,hârtie și produse din hârtie, o fabrică de confecții, o firmă de materiale de construcții, dar ponderea cea mai ridicată o are industria de confecționare a articolelor de îmbrăcăminte
Populația reprezintă elementul cel mai important dintr-un teritoriu , iar în zona periurbană evoluția numerică a populației este în creștere, cu un spor natural negativ, dar cu un sold migratoriu pozitiv, în perioada 1999-2002 și tendințe accentuate de îmbătrânire În cadrul populației active este prezentă tendința de creștere a ratei șomajului și lipsa acută a locurilor de muncă.
Referitor la infrastructura de transport și circulație, este nevoie de consolidarea și asfaltarea sau reasfaltarea drumurilor, deoarece prezintă o stare tehnică precară. Populația din municipiu și din periurban depind de transportul feroviar ,chiar dacă mijloacele de transport feroviar au o stare de uzură avansată, iar plecările și sosirile trenurilor de călători sunt reduse, singura modernizată este gara.Cursele feroviare asigură legătura cu Constanța, Brăila, Galați și București.
În comparație cu unitățile de învățământ din zona urbană, cele din periurban nu sunt suficient de dotate cu echipamente și materiale didactice, o racordare redusă la tehnicile de vârf. Tot în mediul periurban, cadrele didactice calificate sunt induficiente, cei mai mulți profesori migrează către zona urbană sau către alte domenii de activitate.
În concluzie, zona municipiului Călărași a influențat și continuă să influențeze dinamica populației și activitățile economice din zona periurbană, iar dezvoltarea economică a municipiului, presupune oportunități pentru populația mediului periurban, în ceea ce privește ocuparea unui loc de muncă în sectorul secundar sau terțiar. Zona periurbană pentru municipiul Călărași, are o importanță deosebită, deoarece reprezintă sursa de alimentare cu produse agricole a populației Călărașiului.
BIBLIOGRAFIE
Achim F., (2013), Câmpia Bărăganului de Sud – relief și hidrografie, Editura Transversal, Târgoviște
Cândea Melinda, Bogan Elena ,Simion Tamara (2011), Așezările umane și organizarea spațiului geografic, Editura Universitară, București
Contantin T., (2003), Municipiul Călărași –monografie,Editura Agora, Călărași
Constantin T., (1993), Istoria orașului Călărași, Editura Alas, Călărași
Erdeli G., Cucu V., (2006), România –populație, așezări umane, economie,Editura Transversal, București
Erdeli G., Dumitrache Liliana, (2009), Geografia populației mondiale ,Editura Universitară, București
Iojă C., (2013), Metode de cercetare și evaluare a stării mediului ,Editura Etnologică, București
Pompei S., (1995), Istoria orașului Călărași (Ialomița) de la origine până în anul 1852, Editura Agora, Călărași
http://www.primariamodelu.ro/
http://primariagradistea.ro/index.php/ro/
http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
http://www.geo-spatial.org/download/?pg=4
BIBLIOGRAFIE
Achim F., (2013), Câmpia Bărăganului de Sud – relief și hidrografie, Editura Transversal, Târgoviște
Cândea Melinda, Bogan Elena ,Simion Tamara (2011), Așezările umane și organizarea spațiului geografic, Editura Universitară, București
Contantin T., (2003), Municipiul Călărași –monografie,Editura Agora, Călărași
Constantin T., (1993), Istoria orașului Călărași, Editura Alas, Călărași
Erdeli G., Cucu V., (2006), România –populație, așezări umane, economie,Editura Transversal, București
Erdeli G., Dumitrache Liliana, (2009), Geografia populației mondiale ,Editura Universitară, București
Iojă C., (2013), Metode de cercetare și evaluare a stării mediului ,Editura Etnologică, București
Pompei S., (1995), Istoria orașului Călărași (Ialomița) de la origine până în anul 1852, Editura Agora, Călărași
http://www.primariamodelu.ro/
http://primariagradistea.ro/index.php/ro/
http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
http://www.geo-spatial.org/download/?pg=4
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evolutia Populatiei Si Activitatile Economice din Zona Periurbana a Municipiului Calarasi (ID: 140057)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.