Evolutia Pietei Vinurilor In Podgoria Sarica Niculitel

Cuprins

Intoducere

Legenda vinului

“O legendă îl arată pe Dionysos tânăr, mergând spre insula Naxos. Obosit din cauza drumului lung, se așeză pe o pajiște să se odihnească. La picioarele lui observă o plantă firavă necunoscută. Îi plăcu înfățișarea ei și la plecare o smulse, luând-o cu sine. Soarele ardea puternic și dogoarea ar fi putut păli planta smulsă. Voind s-o apere de arșiță, Dionysos folosi un os de pasăre găsit pe drum, în care a introdus planta firavă.

Ținută insă în mâna lui de zeu cu puteri supranaturale, planta a continuat să crească văzând cu ochii și osul de pasăre deveni tot mai neîncăpător. Dionysos găsi un os de leu în golul căruia puse osul de pasăre cu plantă cu tot. Planta crescu mereu, mai viguroasă și osul deveni și el neîncăpător. Mergând pe drum găsi o căpățână de măgar și puse în ea planta, cu osul de pasăre și cu cel de leu la un loc. În sfârșit, ajungând la Naxos el sădi în pământ planta care era vită de vie. Acesta, crescu, făcând struguri minunați pe care Dionysos îl transformă în vin, învățându-i și pe oameni să lucreze via și să bea vin.

Legenda spune că vinul din această viță căpătase însușirile celor trei receptacule în care crescuse și anume: cei ce au băut puțin din vinul oferit de zeu, la început au fost veseli și au ciripit ca păsărelele; cei care au băut mai mult au devenit combative, bravi și puternici ca leul; iar cei care s-au întrecut cu băutura au început să ragă ca măgarul.”

După cum foarte bine știm România este o importantă tară producătoare de vin cu un trecut încărcat de tradiții.

Începuturile viței de vie datează de aproape 7000 de ani. Cele mai vechi dovezi sunt incă din Mesopotamia antică și mai apoi în regiunile Georgiei, Armeniei și Iranului de astăzi.

Începând de la vechii egipteni care își scriau recoltele pe pereții mormintelor urmat de Grecia antică unde românii au determinat apariția și dezvoltarea industriei vinului datorită consumului vinului de către romani, acesta era considerat o băutură de elită.

După căderea Romei vinul și-a continuat drumul către Imperiul Bizantin,în Estul Mediteranei,spre Est în Asia Centrală de-a lungul Drumului Mătăsii, fiind cunoscut în China în secolul VIII. Odată cu islamismul industria vinului cunoaște o scădere în Africa de Nord și Orientul Mijlociu. În Evul Mediu în Europa mănăstirile și catedralele se ocupau cu producerea vinului atât pentru ritualurile religioase cât și pentru vânzarea acestuia. În timpul Renașterii apare cererea de vinuri de calitate și cu un aspect estetic mai dezvoltat, de aceea Franța a demarat cercetării pentru producerea de noi vinuri.

În secolul XX piața vinurilor cunoaște o creștere importantă mai ales după al doilea Război Mondial.

Astăzi piața vinurilor este o industrie la nivel mondial cu nenumărate țări producătoare.

Odată cu trecerea timpului s-au făcut modificări și asupra imaginii calității.

După al doilea Război Mondial un mare impact asupra calității l-a avut două elemente:

Revoluția japoneză în domeniul managementului calității

Orientarea clienților spre calitate.

Pentru a furniza clienților produse de calitate Organizația Internațională de Standardizare a redactat normele ISO 9000, având ca obiectiv asigurarea și managementul caltitătii. Întreprinderile ce adoptă acest standard, calitatea devine obiectivul prioritar.

Capitolul 1. Noțiuni teoretice privind calitatea produselor

Calitatea produselor

Conceptul de calitate se redimensionează în mod global prin integrarea caracteristicilor de calitate corespunzătoare calității produselor, pe întreg ciclul de viață al acestora.În condițiile concurențiale de piață, aspectul de globalizare a calitatii-calitatea globală este extrem de importantă deoarece accentuează abordarea și implicarea în realizarea sa,a factorilor din mediul extern al întreprinderii și a celor din mediul intern al acesteia.

Clasificarea caracteristicilor de calitate (proprietăților):

După natura aportului adus la satisfacerea nevoii clientului sunt:

tehnice – (fizice, mecanice, chimice, biologice, etc),

functional-constructive specific mărfurilor de folosință îndelungată, (fiabilitatea, mentenabilitatea, disponibilitatea),

psihosenzoriale – (organoleptice și estetice),

economice – exprimate prin mărimea cheltuielilor de mentenanță făcute de client în timpul utilizării, întreținere și reparare (consumul de energie, carburant, randament, etc) în care nu se include și prețul de cumpărare;

ecologice – exprimă gradul de poluare,

ergonomice – exprimă relația om-marfă (confort).

După importanță în stabilirea nivelului calitativ la un moment dat sunt:

critice – acele proprietăți și caracteristici de calitate care determină hotărâtor valoarea de întrebuințare al produsului. Numărul lor este redus, iar când acestea lipsesc sau valoare lor este diminuată, afectează grav utilitatea produsului.

principale – acele propietăti care au un aport ridicat la manifestarea valorii de întrebuințare, numărul lor este mai mare decât a celor critice. De regulă, mărimea acestora influențează prețul de vânzare al produselor.

secundare – acele proprietăți care influențează mărimea proprietăților principale. Aportul lor la caliatate se manifestă prin intermediul proprietăților principale. Numărul lor este mai mare decât al celor principale

minore – cele care au o influentă mai redusă asupra valorii de întrebuințare, deși numărul lor este mai mare decât a celor secundare.

Relațiile de intercondiționare dintre aceste categorii de proprietăți sunt redate în diagram “cauză-efect” al lui Ishikawa din fig. 1.

Fig.1. Diagrama “cauză-efect” a relațiilor dintre proprietăți (după Ishikawa)

Proprietăti minore

Proprietăti principale

Proprietăți secundare

După modalitatea de apreciere și măsurare sunt două categorii de caracteristici de calitate:

atributive – sunt cele ale căror mărimi se apreciază prin intermediul organelor de simț. Se numesc organoleptice,senzoriale sau psihosenzoriale, pentru a se evidenția aportul factorului subiectiv la evaluarea lor.

Măsurabile – (variabile) sunt proprietățile intriseci, ale căror valori se află prin determinări și încercări de laborator, folosindu-se instrumente și aparate specifice, precum și metode prescrise în standardele /8/.

După relația pe care o au cu marfă există caracteristici de calitate :

intrnseci – acelea care își au originea în natura materiei prime, cum ar fi de exemplu masa specifică,higroscopicitatea, etc.

extrinseci – sunt cele care pot fi atribuite mărfii și care fac parte din categoria proprietăților psihosenzoriale. Ele se exprimă prin noțiuni(ex.:dulce, amar etc)

Calitatea produselor alimentare reprezintă măsura în care caracteristicile acestora îndeplinesc cerințe intrinseci primite în cursul fabricației, cum ar fi: prețul, termenul de livrare, comercializarea.

Cerințele intrinseci sunt:

cerințe specificate sau nu de client ca gust, valoare nutritivă, aspect comercial;

cerințe legale și de reglementare esențiale referitoare la protecția vieții, mediului și sănătății consumatorului;

cerințe determinate de producător.

Prin urmare calitatea reprezintă o preocupare majoră a consumatorilor și a producătorilor. Poziția pe piață a mărfurilor precum și imaginea mărcilor depinde de calitatea percepută de consumatori, care de cele mai multe ori consideră că produsele de calitate superioară sunt acelea care aduc beneficii majore la un nivel acceptabil al costurilor.

“Consumatorii doresc ca mărfurile achiziționate să se încadreze într-un anumit nivel de calitate așteptat”.

Din punct de vedere al consumatorului o marfă poate fi descrisă și prin așa numita “consistentă” a calității, dată de caracteristici precum:

caracteristici de utilzare: specifitatea consumului, durată consumului, volumul consumului;

atribute: nume de marcă, cerințe, servicii conexe

conținut simbolic: putere, libertatea de confort performantă,etc

caracteristici de calitate.

Produsul alimentar este alcătuit dintr-un complex de substanțe organice și anorganice necesare organismului uman, pe lângă aceste substanțe, se regăsesc substanțe indiferente și uneori substanțe dăunătoare, antinutriționale.

Aprecierea produselor alimentare se face ținând cont de un ansamblu de substanțe care se regăsesc în compoziția produsului cum ar fi: glucide, lipide, protide, săruri minerale, vitamine, enzime și acizi organici.

Când se apreciază calitatea produselor alimentare, pe lângă examinarea organoleptică se impune și determinarea principalelor proprietăți fizico-chimice, de exemplu: conținutul de apă, aciditatea, conținutul de grăsimi, conținutul de clorură de sodium, conținutul în substanțe minerale, etc.

1.2 Băuturile alcoolice

Adesea băuturile alcoolice însoțesc preparatele culinare în cadrul meniurilor, având rolul de a le complete, a le pune în valoare, de a stimula digestia și de a satisfice gusturile consumatorilor. Atât la noi în țară cât și în străinătate există o gamă variată de băuturi alcolice, care se deosebesc între ele prin tăria alcoolică, compoziție și procesul de obținere.

În grupa băuturilor alcoolice sunt încadrate produsele alimentare în compoziția cărora intră alcoolul etilic în concentrație variabilă. Ele sunt sărace sau lipsite de valoare nutritivă, dar prezintă o valoare energetică datorită proprietății alcoolului etilic de a se descompune cu eliberare de energie în timpul metabolismului.

În cazul excesului de alcool acestea au un rol negativ în viața socială dar și în alimentație datorită caracterului potențial toxic al alcoolului.

După modul de obținere al băuturilor alcoolice acestea se pot clasifica:

Băuturi alcoolice distillate: alcoolul etilic, rachiurile naturale și cele industriale;

Băuturi alcoolice nedistilate: vinul, berea.

Băuturile alcoolice nedistilate se obțin prin fermentarea unui must natural din fructe sau cereale. Datorită lipsei procesului de distilare tăria alcoolică a acestor băuturi este mai mică. Din această grupă fac parte: vinul, berea, răvacul, hidromelul și braga.

Vinul

Vinul este o băutura alcoolică naturală obținută prin fermentarea mustului de struguri proaspeți. Vinul se mai poate obține și din alte materii prime cum ar fi: merele, smochinele, mierea etc, caz în care poartă denumirea de cidru, hydromel sau răvac.

Compoziția chimică și valoarea alimentară a vinului

Vinul se prezintă sub forma unui lichid cu o compoziție chimică complexă.

Substanțele care intră în compoziția vinului se pot grupa în trei grupe în funcție de proveniența, astfel:

Substanțe provenite din strugurii folosiți ca materie primă;

Substanțe formate în timpul fermentației alcoolice;

Substanțe formate în timpul păstrării și învechirii vinului.

Combinația acestor substanțe dă fiecărui vin caracteristici proprii, legate de soiul de struguri, sol, climă, procesul tehnologic de fabricație.

Acizii organici care se regăsesc în vin influenteză procesul digestiv și cel de asimilare.

Sărurile minerale ale acizilor organici în urma procesului de oxidare sunt transformate în carbonate alcalini sau alcalino-pamantosi ducând la micșorarea acidității sângelui.

Vinul negru este recomandat în cazurile de anemie, surmenaj, covalescență, datorită cantității mari de fosfor organic față de celelalte vinuri. În același timp, vinul stimulează secreția biliară și pancreatică și poate preveni anafilaxia alimentară.

Valoarea energetică a unui litru de vin este cuprinsă între 600 -800 kcal/l, iar în cazul vinurilor dulci și tari valoarea energetică depășește 800 kcal/l.

Clasificarea și caracterizarea principalelor sortimente de vinuri

În România se produc și se comercializează vinuri albe ,roșii, roze și vinuri speciale.

Vinurile albe se obțin din struguri de culoare verde, galbenă, galbenă-aurie, roz sau roșii deschis care nu au mustul colorat, în timp ce vinurile roșii se prepară din struguri de culoare roșii-violet, sănătoși fără a fi supracopti.

În funcție de soiul de struguri și de complexitatea procesului de fabricație vinurile se clasifică asfel:

Vinuri de masă

Vinuri de regiune

Vinuri de calitate(soiuri pure)

Vinuri speciale

Vinurile de masă:

Sunt preparate din struguri de diferite soiuri provenind din toate regiunile tării putând fi albe, roșii sau roze. Au aspect limpede, fără sediment, de culoare alb-verziue, galbenă, galbenă-aurie, roșie sau roze, cu miros caracteristic de vin, fără influențe străine, cu gust de vin sănătos. Vinurile de masă au concentrația alcoolică de pană la 8°. Îmbutelierea se face în recipiente de sticlă sau de plastic de 1, 2, 3 sau 5 l și în butoaie de 500 sau 1000 l.

Vinurile de regiune:

Se obțin din struguri de viță altoită și indigenă din anumite regiuni viticole ale țării. Pot fi albe,roz sau roșii cu următoarele caracteristici: aspect limpede, cristalin, fără sediment, culoare alb-verziu, galben-pai, auriu, roșu sau roșu-închis, cu miros caracteristic de vin, fără mirosuri străine, cu gust caracteristic, plăcut.Concentrația alcoolică max 10,5°. Se comercializează ca și vinurile de masă.

Vinurile de calitate(soiuri pure):

Sunt vinurile soiuri pure provenite din potgoriile renumite având denumiri specifice: Aligote, Reisling, Fetească, Pinot gris, Pinot noir, Tămâioasa, Cotești, Musacat Ottonel, Grasă, Merlot,etc.Calitățile acestor vinuri sunt superioare celorlalte vinuri, au arome, gusturi și buchete deosebite iar culoarea lor prezintă o strălucire aparte.

Vinurile speciale:

Se obțin din anumite varietăți de struguri printr-o fermentație specifică sau prin adăugarea de alcool, must alcoolizat, esențe și zahăr fie pentru a îmbunătății proprietățile organoleptice, fie pentru o concentrație alcoolică mai mare.

Din grupa vinurilor speciale fac parte următoarele categorii:

vinurile aromate tămâioase: din soiurile Tămâioasa românească și Musacat Ottonel. Substanțele aromate trec în vin datorită macerării și fermentației parțiale a mustului la un loc cu pielițele. Unul dintre cele mai apreciate sortimente este vinul pelin care se obține prin adăugarea de flori de pelin uscate în timpul sau după terminarea fermentației.

vinurile licoroase: sunt vinuri dulci și tari cu o concentrație între 15-18° și un conținut de zahăr de 60-200g/l. Se prepară fie din vinuri fermentate cu adaos de must de struguri concentrate sau distilat de vin fie prin tăierea fermentației mustului prin adăugarea de distilat de vin. În România nu se fabrică vinuri licoroase iar pe plan mondial cele mai cunoscute și apreciate sunt vinurile de Porto, Madera, Malaga etc.

vinurile aperitive și tonice: sunt vinuri dulci și tari care au un adaos de infuzii și aromatizanți care le conferă o aromă specifică. Reprezentantul acestei categorii este vermutul,cu o tărie alcoolică de la 15 pană la 18°. Vinul folosit pentru fabricarea sa trebuie să aibă o vechime de 2-3 ani și o tărie de cel puțin 12°, să fie limpede, perfect sănătos, fără gusturi și mirosuri străine. Cele mai cunoscute sortimente de vermuturi sunt: Martini alb și roșu, Cinzamo alb și roșu, etc.

vinuri șampanizate: cuprind două sortimente și anume șampania și vinurile spumoase.

Șampania este un vin saturat cu CO2 rezultat pe cale naturală, în urma refermentării unui vin cu zahăr. Dioxidul de carbon rămâne în compoziția vinului, îi imprimă acestuia un gust ușor pișcător și însușirea de spumare și de perlare. O șampanie de calitate are următoarele caracteristici: lichid limpede, cristalin, spumos, fără sediment, de culoare alb-verziue, galben-pai sau roz, cu gust plăcut, dulceag, pișcător. Spumarea trebuie să fie abundentă, cu bule mici care pornesc de la fundul paharului.Tăria alcoolică a șampaniei este cupinsă între 11-13°.

Vinul spumos se deosebește de șampanie prin faptul că dioxidul de carbon nu rezultă pe cale naturală, ci este introdus din exterior, ceea ce conferă produsului un gust mai aspru și înțepător, lipsit de finețea șampaniei. La turnare în pahare, spre deosebide de șampanie, spumarea este de scurtă durată, cu bule mari aflate la suprafața lichidului.

După terminarea fermentației, în vinuri se produc transformări care îmbunătățesc calitatea pană la un moment dat, după care calitatea se deteriorează în timp și în condiții determinate.

Vinurile pot suferii boli provocate de microorganisme aerobe sau de microorganisme anaerobe.

Bolile provocate de microorganismele aerobe sunt: floarea vinului și oțetirea, apar în cele mai multe cazuri la vinurile cu un grad redus de alcool, păstrate în vase neumplute, la temperaturi de peste 10°C.

Floarea vinului:

Este boală cea mai răspândită la vinurile slab alcoolizate, ținute în vase sau în sticle care nu sunt umplute în mod corespunzător și păstrate la temperaturi necorespunzătoare. Vinurile mai tari și echilibrate nu prezintă această boală.

Este provocată de câteva drojdii peliculare, care acționează asupra alcoolului, asupra acizilor și zahărului transformându-le în CO2 și apă. Boala se recunoaște după petele alburii ce apar la suprafața vinului care capătă un gust apos, se tulbură și căpătând un miros străin. Vinurile bolnave pot fi tratate în faza incipientă prin filtrare, pasteurizare și apoi cupaje cu alte vinuri.

Prevenirea constă în umplerea cu regularitate a golurilor din vase, producerea de vinuri echilibrate și sănătoase, cu o compoziție echilibrată în alcool și aciditate, perfecta întreținere a spațiilor de depozitare și a utilajelor de vinificație și păstrarea vinului la o temperatură corespunzătoare, de circa 10-12 grade Celsius.

Oțetirea vinului: este provocată de bacteriile acetice care transformă alcoolul în acid acetic, crescând astfel aciditatea volatilă. Când obținerea vinurilor se află în faza de debut, iar modificările apărute nu depășesc un anumit nivel, oțetirea poate fi oprită prin pasteurizare și filtrare. Dacă boala este înaintată, vinurile pot fi folosite pentru recuperarea de alcool(prin distilare) sau se distribuie pentru obținerea oțetului.

Bolile provocate de microorganismele anaerobe sunt: borșirea, manitarea, fermentația, proprionică, băloșirea, amăreala, izul de șoareci, etc.

Borșirea: este cauzată de microorganism anaerobe și se produce în zonele cu climat cald și în toamnele călduroase. Vinul se întrerupe din fermentație, își schimbă atât gustul cât și mirosul acesta neputând a mai fi salvat. Se poate prevenii prin asigurarea unei temperaturi normale de fermentație și prin tratarea cu acid tartric și dioxid de sulf.

Manitarea: are loc în general în toamnele călduroase la vinurile cu aciditate mică și concentrație alcoolică scăzută, în general vinurile roșii. Vinurile bolnave capătă un miros neplăcut, se tulbură și își schimbă gustul într-unul acrisor-dulceag. Prevenirea se poate face prin scăderea temperaturii de fermentație și prin acidularea cu acid tartric.

Fermentația propionică: (boala presiunii sau întoarcerii vinului) apare în general la vinurile roșii și rar la cele albe, în toamne și primăveri calde, la vinurile tinere cu aciditate, alcool și tannin în cantități reduse. Este provocată de spori de bacterii lactice care descompun acidul tartric și are loc cu formarea de acid propionic, acid lactic și dioxid de carbon care formează

presiune în vasele închise. Vinurile bolnave își modifică culoarea, cele albe capătă o culoare cenusiu-albăstruie, iar cele roșii o nuanță de brun cenușiu, se tulbură iar gustul devine fad.

Băloșirea vinului: se întâlnește adesea la vinurile albe, sărace în tannin și alcool etilic cu o aciditate redusă. Vinurile bolnave se tulbură, devin vâscoase cu gust fad. Îmbolnăvirea este provocată de unele specii de bacterii(acetice, lactice) care descompun zahărul în acid lactic, dioxid de carbon și acid acetic.

Amăreala: apare în general la vinurile roșii, vechi, îmbuteliate, datorită acțiunii unor bacterii care atacă substanțele tanante, pe cele colorante și transformă glicerină în acroleină. În faza incipientă, vinul rămâne limpede dar gustul devine fad și greu de definit. Ulterior apare amăreala, gustul devine înțepător, vinul capăta o culoare cu nuanțe cărămizii/brune, uneori negre-albăstrui. În faza de început vinul se supune pasteurizării apoi se aplică cleierea sau gelatinarea și bentonită urmate de decantarea și filtrarea.În faza avansată se presupune distilarea vinului.

Izul de șoarece: se întâlnește la vinurile cu aciditatea redusă care au stat perioade lungi pe drojdie, depozitate în spații cu peste 14°C. Vinurile dobândesc un miros specific de urină de șoarece, se tulbură și apare un sediment cafeniu deschis.

Principalele defecte care pot apărea la vinuri sunt provocate de erori tehnologice sau de păstrare, prin miros sau gust anormal și prin casări.

Principalele defecte sunt:

Casarea neagră: se produce la vinurile roșii și albe, cu aciditate scăzută. La contactul cu aerul, vinul se tulbură după un timp, își modifică gustul iar culoarea devine violacee albastră sau neagră-albastră. Defectul se corectează prin adăugarea de acizi și prin deferizare cu ferocianură de potasiu

Casarea albă: apare la vinurile albe, slab acide și bogate în fier, fosfor și calciu expuse la aer. Se datorează contactului dintre conținutul mare de fier și aer. Defectul se preîntâmpină prin tratarea cu acid tartric pentru corectarea acidității.

Casarea proteică: se petrece la vinurile albe, tinere, obținute din struguri recoltați din plantațiile cu soluri bogate în azot. Vinurile se tulbură căpătând un aspect lăptos cu nuanțe cenușii. Se poate corecta prin pasteurizarea, tratare cu bentonită și tannin.

Casarea cuprică: se produce la vinurile albe bogate în dioxid de sulf și la cupru. La vinurile îmbuteliate apare un precipitat brun-roșcat care dispare prin adăugare de H2O2. Se previne prin corectarea acidității și prin cleire albastră iar înlăturarea casării se face prin pasteurizare și filtrare sterilizantă utilizare de bentonită, gumă Arabică

Casarea oxidazică: la vinurile albe și roșii, obținute din struguri avariați de grindină sau mucegăiți. Vinurile se tulbură, culoarea vinurilor albe se schimbă în brun, iar cele roșii în brun-cafeniu, gustul devine neplăcut ,apar nuanțe de răsuflat, de fier. Defectul se poate prevenii prin tratarea cu dioxid de sulf sau prin pasteurizare, prin eliminarea strugurilor mucegăiți.

Vinul poate capătă și alte defecte accidentale că: miros și gust de hirdogen sulfat și mercaptani(la vinurile lăsate mult pe drojdie), de butoi, de pământ,de metal,etc.

Tabelul 1. Principalele caracteristici de compoziție chimică ale vinurilor, în raport cu categoria lor de calitate

Sursă: Țârdea,Gheorghe, Tratat de vinificație, Ion Ionescu de la Brad,Iași, 2000

În tabelul numărul 1 sunt prezentate principalele caracteristici de compoziție chimică ,în raport cu categoria lor de calitate.

1.3 Legislația vinului

Ca în orice alt domeniu, și în domeniul viței de vie și a vinului există o legislație.

Ca și lege reprezentativă este Legea nr 244/2002 legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței vitivinicole.

Această legislație este împărțită în 10 capitole după cum urmează:

Dispoziții generale

Producția viticolă

Structura pieței vitivinicole

Obținerea și conservarea produselor viticole

Comercializare produselor vitivinicole

Gestiunea și controlul pieței vitivinicole

Autorități de reglementare,atribuții și competențe

Asociații profesionale de producători și organizațiile naționale interprofesionale în cadrul filierei vitivinicole

Infracțiuni și contravenții

Dispoziții tranzitore și finale

1.4 Falsificarea vinului

Vinul este una dintre cele mai apreciate băuturi alcoolice. Băut cu moderație vinul are o mulțime de beneficii asupra sănătății.

Un subiect foarte disputant atât în țară noastră cât și în afară țării este cel al falsificării vinurilor.

Pentru autentificarea vinurilor și a celorlalte băuturi alcoolice pe bază de struguri se urmărește o serie de obiective cum ar fi:

identificarea vârstei vinului

identificarea soiului viței de vie de la care provine

identificarea manoperelor frauduloase

identificarea tehnologiei de obținere

identificarea originii geografice

În anul 1927 în România s-a elaborat Legea pentru represiunea fraudelor în prepararea și comerțul băuturilor alcoolice, iar instrucțiunile metodologice de aplicare au fost publicate în anul 1928. În prezent, Legea viei și vinului nr. 244/2002 stipulează în mai multe articole principalele falsificări pedepsite de lege. Art. 26 paragraful 4 menționează că „Este interzisă și se pedepsește, potrivit legii, falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must , vin și subproduse vinicole.  Se consideră că fiind falsificări: diluarea vinului cu apă, mascărea unor defecte sau alterări ale vinurilor prin adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei și compoziției naturale ale acestora; prepararea de băuturi din drojdie și tescovină cu adaos de zahăr precum și folosirea oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezenței legi.”

Este considerată falsificare orice adaos de substanțe naturale sau sintetice în produse, în scopul mascării unor defecte, precum și în scopul modificării sau conferirii de proprietăți pe care produsele nu le justifică prin compoziția lor naturală sau prin rețete de fabricație.

Metode de falsificare:

Diluatia: Diluarea vinului cu apă este interzisă prin Reglementarea nr. 822/97 a UE. În condiții normale nivelul de apă rămâne constant. Această practică are o răspândire din ce în ce mai mică. Diluarea este asociată cu adaos de zahăr sau alcool,obținând o eficientă economică sporită.

Pentru a fi depistată diluatia cu apă este folosită metoda raportului izotopic 180/160 după care rezultatul obținut este comparat cu anumite eșantioane.

Adaosul de zahăr:

Această metodă este folosită de foarte mult timp pentru creșterea concentrației alcoolice când strugurii nu acumulează cantitatea de zahăr necesară. În schimb cu toate că este permisă prin lege adăugarea de zahăr în must există și o limită de maxim 35g/l.

Metodele de depisatare sunt stabilite de standardul STAS-6182/17-81:

metoda prin cromatografie în strat subțire

metoda colorimetrică

Adaosul de coloranți naturali sau sintetic:

Potrivit ordinului M.S. 976/1998 se permite utilizarea coloranților naturali și sintetici pentru unele produse alimentare și băuturi, printre care și băuturile spirtoase, Legea viei și vinului interzice folosirea acestora la vinuri și a altor produse pe bază de struguri și vin, cu

excepția unor vinuri speciale (aromatizate, de lichior s.a.) și a distilatelor de vin la care se acceptă adaosul de caramel.

Alcoolizarea, diluarea și neutralizarea acidități:i

Alcoolizarea unui vin constă în creșterea tăriei sale alcoolice prin adaos de alcool străin, alcool din vin sau alcool industrial. Alcoolizarea se deosebește de creșterea gradului alcoolic provenind de zahăr la must. Analitic vorbind, la un vin la carea se adăugă zahăr invertit prezintă aceleași caracteristici ca și un vin la care se adaugă alcool.

Alcoolizarea scade densitatea vinului.Se presupune că un vin care are densitatea sub 0,985 este falsificat prin adăugare de alcool.

Alcoolizarea este adesea practicată pentru a mască diluția.Un adaos de alcool se poate constata adesea prin degustare ,deoarece alcoolizarea antrenează un dezechilibru destul de caracteristic asupra gustului vinului,mai ales dacă alcoolizarea vinului este mai mare și alcoolul utilizat este recent obținut.

Adaosul de îndulcitori naturali sau sintetici:

Adaosul de îndulcitori naturali

Legal, adaosurile de îndulcitori naturali în vinurile seci se pot face respectând anumite condiții precum: prin adaos de partner cu rest de zahăr, care poate fi: must de struguri, must “tăiat”, vin parțial fermentat bogat în glucide, must concentrat sau must concentrat rectificat. În mod fraudulos se folosesc deseori îndulcitori naturali (zaharoză, siropul de glucoză și izosiropuri s.a.) sau sintetici, cum sunt: zaharină, dulcina, aspartamul, ciclamați. Când tehnologia de elaborare a unor vinuri speciale include și adaosul de îndulcitori, operația este considerată licită, în celelalte cazuri este considerată fraudă.

Adaosul de îndulcitori sintetici

Îndulcitorii sintetici (edulcoranții) sunt aditivi cu o putere mare de îndulcire fiind din ce în ce mai diversificați și mult utilizați în industria alimentară. Normele metodologice de aplicare a Legii viei și vinului nr. 244/2002 interzic folosirea lor pentru îndulcirea produselor vitivinicole, dar în mod fraudulos sunt folosiți mai ales pentru îndulcirea vinurilor seci. Se caracterizează printr-o putere foarte mare de îndulcire, gust specific, persistent cei mai folosiți fiind: zaharină, aspartamul, superaspartamul, ciclamații s.a.

Capitolul 2. Prezentarea generală a Podgoriei Sarica Niculițel

2.1 Piața vinurilor în România

Cultivarea viței de vie a fost o preocupare străveche a străbunilor noștri. Getodacii, locuitorii străvechi ai pământurilor de la Dunăre, Marea Neagră și Carpați, prețuiau vinul în mod deosebit, iar vița de vie era una din cele mai de seamă bogații ale lor. Ei obișnuiau să bea vinul turnat în coarne de bou, în ulcică sau chiar în tigve. Pe vremea marelui rege Burebista, întemeietorul primului stat centralizat dac, vinul devenise o mare pasiune a dacilor, încât regele sfătuit de marele preot Deceneu, a preconizat măsura dezrădăcinării viței de vie. Acțiunea lui a fost determinată, se pare, și din cauza interesului pe care-l arătau pentru vin popoarele vecine Daciei și care făceau dese incursiuni aici.

Cu toate măsurile pe care le-ar fi luat Burebista și Deceneu, se știe cu siguranță că la venirea romanilor în Dacia, cultivarea viței de vie se practică pe suprafețe întinse de teren. Romanii au adus în Dacia noi sortimente de vița de vie, au introdus noi procedee de tăiere și practici de vinificație. Odată cu trecerea timpului vița de vie a continuat să prezinte un mare interes și o preocupare de bază a popoarelor băștinașilor. Cultivarea ei nu a încetat nici o clipă, nici în perioada migrației mai apropiate de zilele noastre. Dimpotrivă, viticultorii și proprietarii de podgorii s-au aplecat tot mai mult asupra acestei îndeletniciri și au devenit cunoscuți și dincolo de granițele țării.

Chiar dacă au fost ani cu slabă producție viticolă, chiar dacă viile au fost "victimele filoxerei", renumele unor soiuri de vinuri și al unor podgorii s-au impus și dincolo de hotare. Trebuie amintite aici podgorii ca: Odobești Dealu-Mare, Drăgășani, Cotești, Cotnari, Tarnavele și sortimentele de vinuri romanești ca :Grasă, Tămâioasa, Băbească, Busuioacă, Fetească albă și altele. "Să nu uităm, de romani ca și la alte popoare din totdeauna, vinul a fost părtaș alături de oameni, atât la necaz cât și la bucurie, simbol al prieteniei, al înțelegerii, al voioșiei, sursă de inspirație sau meditație pentru poeți, gânditori și compozitori…” La finalul anului 1998, viile ocupau o suprafață de aproape 250.000 de hectare, și pe locul 12 ca producție(cca. 6.500.000 hectolitri, vinuri clasificate la sfârșitul anului 1997). Iar în 2007 viile ocupau 209.000 de hectare.

Pe teritoriul României, suprafețele viticole sunt răspândite sub formă de lanț continuu sau așezate dispersat, constituind regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri: 7 zone viticole, cu numeroase podgorii (aproape 40) și centre viticole (peste 160), cunoscute pentru vinurile de calitate și vinurile speciale, astfel:

Zona viticolă a colinelor și dealurilor subcarpatice de răsărit cuprinde podgoriile: Odobești, Panciu, Cotnari, Iași, Huși, Nicorești, Dealu Bujorului, Ivești.

Zona viticolă a dealurilor Subcarpaților Meridionali cuprinde podgoriile: Drăgășani, Sâmburești, Leordeni-ștefanesti, Dealu Mare, (cu centre viticole: Boldești-Scăieni, Valea Călugărească, Urlați-Ceptura, Tohani, Pietroasele, Merei, Breaza, Naieni, Valea Teancului) și Cotești.

Zona viticolă din vestul și nord-vestul Transilvaniei cuprinde podgorii și centre viticole ca: Oradea-Diosig, Zalău, Valea lui Mihai, Simleul Silvanei, Carei și Satu Mare.

Zona viticolă din centrul Transilvaniei cuprinde: podgoriile Tarnave și Alba Iulia (Tara Vinului), în care cele mai renumite centre citicole sunt: Jidvei, Alba Iulia, Blaj, Apoldu, Miercurea, Mediaș, Târnăveni, Sebeș, Aiud, Valea Nirajului, Lechința și Bistrița.

Zona viticolă din Seșul Dunării în care se reunesc podgoriile Severinului și Greaca precum și centrele viticole Corcova, Sadova-Corabia, Segarca, Turnu Măgurele Drăgănești-Olt și Dealul Craiovei.

Zona viticolă din Banat cuprinde podgoria Banatului, care reunește centrele viticole Silagiu, Dealul Tirolului, Moldova Nouă, Recas și Teremia și respectiv podgoria Aradului cu două centre viticole mai importante Siria-Madarat și Minis-Bratca.

Zona viticolă a Dobrogei cu podgoriile Murfatlar (centre viticole – Murfatlar, Medgidia și Ceravodă), Sarica-Niculițel, Istria-Babadag și Ostrov.

România este printre cele mai mari țari viticole ale lumii deținând o suprafață de 243.000 ha vie (242.000 ha vii pe rod, la care se adaugă 1000 ha vii tinere), ceea ce situează România pe locul cinci după țări ca Franța, Spania, Italia și Portugalia și pe locul șase la producția de struguri și vin.

În tabelul numarul 2 putem analiza producția totală și suprafața cu vii pe rod în perioda 2009-2013.

Tabelul. 2. Suprafața cu vii pe rod și producția totală

Sursă: Anuarul statistic al României

Figura 2 Graficul suprafața viilor pe rod pe perioada 2009-2013

Figura. 3 Graficul Productivității totale pe perioada 2009-2013

Analizând datele de mai sus observăm că în ultimii 5 ani în România cea mai mare suprafață cu vii a fost înregistrata în anul 2012 aceasta fiind de 183.169 mii ha,iar cea mai mare producție totală a fost în anul 2013 cu 5113.3 mii hl.

2.2 Podgoria Sarica Niculițel – producerea și comercializarea vinurilor sub denumirea”Sarica Niculițel”

Denumirea de origine controlată “Sarica Niculițel” se atribuie vinurilor obținute din struguri produși în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiția respectării tuturor prevederilor precizate în caiet de sarcini.

LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ

a) Detalii privind zona geografică.

Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură Arealul aferent DOC Sarica Niculițel se află în unitatea morfostructurală Dobrogea de nord, unde roca principală pe seama căreia s-au format solurile din zonă este loesul. Loessul este alcătuit în mare parte dintr-un nisip fin (ca. 20-50 %) și un praf argilos, transportate de vânt. Din punct de vedere mineralogic, nisipul este alcătuit din granule de cuarț (50-80 %), praf calcaros (8-20 %) și amestecuri de hidroxizi de fier, care colorează loessul în galben sau galben-roșcat, în funcție de concentrația în hidroxizi. Într-o concentrație mai redusă, dar care infuențează de asemenea culoarea rocii, sunt feldspații, piroxenii, amfibolii, olivina, granatul, spinelul, biotitul. Solul are însușiri fizico-chimice foarte bune, cu permeabilitate, porozitate și textură medie, lutonisipoasă, și drenaj foarte bun, încât . Aapa nu băltește decât pentru scurt timp. Solurile predominante sunt din clasa Cernoziomuri, cu caracteristici de sol slab tasat, cu reacție alcalină, pH = 8,0 – 8,2, cu carbonat de calciu moderat, aprovizionat cu NPK, cu o clasă de pretabilitate III, ce indică condiții foarte bune pentru cultura viței de vie. Temperatura medie anuală este cu puțin peste 10 grade Celsius iar precipitațiile anuale sunt de aprox. 440 mm. Clima este continental excesivă, cu precipitații reduse (sub 400 mm/an), cu veri călduroase, ierni reci, însă vecinătatea cu Dunărea și Delta Dunării la nord, cu pădurile întinse de la sud, coroborată cu expunerea preponderant Nordică a arealului, atenuează efectele caniculei din timpul verii (excepții la expunerea nordică o constiutie plantațiile de la Valea Teilor, Carcaliu și Cerna). Vecinătatea cu Dunărea și Delta Dunării la nord, cu păduri întinse la sud, coroborată cu expunerea preponderent nordică a arealului, atenuează efectele caniculei din timpul verii. Excepțiile referitoare la expunerea preponderent nordică, o constituie plantațiile de la Cerna, Valea Teilor și mai nou, cele de la Carcaliu. Podgoria Sarica Niculițel este cea mai veche podgorie a Dobrogei, localizată în județul Tulcea (Dobrogea de nord), o zonă cu un pitoresc aparte ce-și întinde trecutul dincolo de perioada colonizării romane (în nordul Dobrogei romanii s-au instalat temeinic în acele vremuri, încă din secolul II, construindu-și o serie de castre pentru apărarea imperiului de atacurile populațiilor barbare, mărturie stând castrele Arrubium în localitatea Măcin), Noviodunum în Isaccea, Aegesius la Tulcea, Troesmis în Turcoaia, etc. Ca localizare, viticultura din acest areal este organizată în jurul dealurilor Niculițelului și Munților Măcin, resturi ale vechiului lanț muntos Hercinic. În unele locuri, Isaccea sau Somova, viile sunt foarte aproape de lacurile riverane Dunării.

Viile podgoriei sunt amplasate pe terenuri cu altitudini cuprinse între 50 și 200 metri, formând amfiteatre largi, cu deschideri către valea Dunării. Viticultura din acest areal este organizată în jurul dealurilor Niculițelului și Munților Măcin – resturi ale vechiului lanț muntos hercinic-cel mai vechi lanț muntos din Europa. Fundamentul este format din: roci cristaline cutate prehercinic, roci magmatice (granite și bazalte) și roci sedimentare.

Potgoria este impatita în următoarele subdiviziuni:

1.Măcin – situată în vest între Dunăre și Taița

2.Niculițel – între Taița și depresiunea Nalbant

3.Tulcea

Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură Sarica-Niculițel este cea mai veche podgorie a Dobrogei. Viticultura acestor locuri își întinde trecutul dincolo de perioada colonizării romane, în timpul căreia ea a primit un puternic impuls. Nu trebuie uitat că în nordul Dobrogei romanii s-au instalat temeinic în acele vremuri, construindu-și o serie de castre pentru apărarea imperiului de atacurile populațiilor barbare. La Tulcea exista pe vremuri cetatea Aegysum ridicată de romani în secolul II; orașul Isaccea s-a construit în jurul castrului Noviodunum, iar la Măcin se află castrul Arrubium. Este cert faptul că viticultura acestei zone a avut de profitat de pe urma prezenței romanilor, după cum ea profitase din plin de influența exercitată de comerțul realizat prin cetățile port construite de greci pe malurile Mării Negre (corăbiile genovezilor și ale grecilor poposeau adesea în porturile dunărene ale vremii din preajma acestei podgorii de unde încărcau licorile obținute din viile din nordul Dobrogei). La sfârșitul secolului al XIV-lea Dobrogea se afla în stăpânirea lui Mircea cel Bătrân, voievodul Țării Românești care, așa cum rezultă din gloriosul său titlu, își întindea domnia "până la Marea cea Mare". Între anii 1420 și 1878, teritoriul cuprins între Dunăre și Marea Neagră a intrat în stăpânirea imperiului otoman.

În acestă perioadă viticultura dobrogeană a înregistrat un declin, dar nu a dispărut, continuând să fie practicată de populația românească băștinașă.

Viile podgoriei Sarica-Niculiîel s-au păstrat de-a lungul acestui timp menținându-și chiar și faima câștigată în trecut. Există documente care arată că, în anii 1760-1770, negustorii polonezi veneau și cumpărau vin în această podgorie și vinul fiind transportat pe Dunăre cu ajutorul corăbiilor care se încărcau în portul din Isaccea. Așa cum rezultă dintr-o statistică veche, în anul 1903 ținutul nord-dobrogean deținea o suprafață de 5.800 hectare de viță de vie și realiza o producție de 305.000 hectolitri de vin, situându-se pe al doilea loc în țară, după cel al Putnei.

Cele mai importante localități viticolede la acea vreme erau Măcinul,Telița, Bădila, Niculițel, Isaccea, și Cocoș. O explicație a dezvoltării viticulturii în această regiune se regăsește în existența unor condiți naturale foarte favorabile date de așezare, de climă și de sol. În Delta Dunării, deci nu departe de podgorie, se găsește și în prezent cea mai numeroasă populatțe de vițe sălbatice din țară. În pădurile Hazmacului Mare de pe grindul Letea, au fost identificate exemplare aparținând specie Vitis Silvestris. Este cert că ne găsim aici într-un habitat care convine viței de vie, țn egală măsura vițelor sălbatice și celor cultivate. Podgoria trage foloase de pe urma vecinătății Dunării, care trimite spre vii vapori de apă ce creează o umiditate atmosferică prielnică. Calitatea vinurilor produse în nordul Dobrogei poate fi pusă în mare măsură și pe seama solului, format pe lava măcinată de intemperii, cu structura și compoziție favorabilă cultivării acesteia. Învecinarea cu pădurile contribuie apoi la realizarea unui microclimat specific, propice culturii viței de vie. La Niculițel, localnicii vorbesc chiar despre o legendă potrivit căreia Noe ar fi fost cel care ar fi pus temelia podgoriei Sarica. Conform mărturiilor istorice, respectiva podgorie, care se întinde, în prezent, pe câteva mii de hectare, ar fi fost înființată de niște călugări care au ctitorit actuala mânăstire Cocoș.

b). Detalii privind produsul/produsele

Viile de la Tulcea și Somova sunt formate în mare parte din soiuri roșii cum ar fi Merlot, Cabernet Sauvignon, Burgund mare, Băbească neagră dar și din soiuri albe, Aligoté, Riesling Italian, Fetească albă.

În centrele viticole Niculițel și Măcin, producția de vinuri albe este preponderentă, formată din Aligoté, Fetească regală, Sauvignon blanc, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Rkațiteli, etc. Tot în aceste areale se obțin valoroase vinuri roșii de Merlot și Cabernet varietal. În toată podgoria, se distinge soiul Aligoté despre care se vorbește că în acest areal și-a găsit a doua patrie. Podgoria Sarica Niculițel este formată din trei centre viticole: Măcin la vest, Tulcea în partea estică și Niculițel la mijloc.

Viile de la Tulcea îmbracă dealul ce domină orașul de la gurile Deltei Dunării și se continuă pe teritoriul învecinat al comunei Somova spre vest. Soiurile albe preponderente sunt Aligoté, Riesling italian, Fetească regală, Sauvignon, Muscat Ottonel. Nu lipsesc din acest areal nici soiurile roșii cum ar fi Cabernet-ul Sauvignon sau Merlot-ul dar și Burgundul mare sau Băbească neagră, caracterizate prin note fructate.

Centrul viticol Măcin își așează viile la poalele munților Măcin (cel mai vechi lanț muntos din Europa), începând din comuna Jijila la nord și trecând printr-o linie oarecum paralelă cu Dunărea pe direcția nord-sud prin Măcin, Carcaliu și Cerna. În centrul viticol Măcin se cultivă și prelucrează un număr mai mare de soiuri, preponderente fiind cele albe precum Aligoté -ul, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Sauvignon și mai nou-Chardonnay-ul. Vinurile albe din centrul viticol Măcin se caracterizează prin pospețime, aciditate mai scăzută fiind vinuri lejere, care se consumă în general ca vinuri proaspete. Nu lipsesc din acest areal nici vinurile roșii precum Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir sau Fetească neagră.

Centrul viticol Niculițel se întinde sub forma unui culoar care pleacă din orașul Isaccea, trece prin comuna Niculițel și ajunge peste dealuri la Izvoarele. Sortimentele cultivate sunt Aligoté-ul, Rieslingul italian, Fetească regală, Sauvignon, Muscat Ottonel, iar dintre cele roșii Merlot-ul, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Burgund mare.

Din categoria vinurilor albe, cel care iese în evidență din toată podgoria, este cel de Aligoté. Se consideră că în nordul Dobrogei se produc cele mai reușite vinuri de Aligoté din țară. Sunt vinuri seci, cu o bună aciditate, plăcute la gust, ușor de recunoscut prin aroma sa particulară. Nu necesită învechire, fiind bune de consum chiar în primele șase luni de la obținere. Trebuie subliniat totodată și calitatea deosebită a vinurilor roșii. Cele din soiul Băbească neagră sunt mai puțin colorate și mai slab extractive, dar plăcute organoleptic; vinurilor roșii produse în centrul viticol Măcin din soiurile Merlot, Fetească neagră sau Cabernet Sauvignon se recunosc prin personalitate dar și prin gustul și aromele imprimate de condițiile pedo-climatice.

c). Interacțiune cauzală

Podgoria Sarica Niculițel este cea mai veche podgorie din Dobrogea. Aproape orice descoperire arheologică are inscripționat sau sculptat pe ea motivul viței de vie. Prin cetățile port de la Dunăre, Aegyssus de la Tulcea, Noviodunum de la Isaccea sau Arrubium de la Măcin, se făcea un puternic comerț cu vin. Există documente care atestă că negustorii polonezi cumpărau vin din podgoria Sarica Niculițel și-l încărcau în corăbii în portul Isaccea. Din statisticile mai vechi, rezultă că în 1903, în această zonă erau aproximativ 5 800 ha de vie și se realiza o producție de aproximativ 305 000 hl de vin, fiind pe locul doi în țară, după ținutul Putnei. În prezent, arealul DOC SARICA NICULIȚEL se poate împărți în trei centre viticole importante: Tulcea, Niculițel și Măcin. Soiurile de struguri specifice Podgoriei Sarica Niculițel (podgorie amplasată în unitatea morfostructurală Dobrogea de Nord, în vecinătatea Munților Măcin și fluviului Dunărea), au fost cultivate încă din cele mai vechi timpuri. Aceste soiuri, în perioada lor de maturitate optimă, asigură un echilibru excelent între zahăr și aciditate, echilibru necesar pentru a obține musturi de calitate și vinuri fructuoase în urma fermentării. Tipurile de sol existente precum și expoziția diferită a plantațiilor din centrele viticole Măcin, Niculițel sau Tulcea, au determinat o selecție severă a soiurilor obținute aici, în funcție de caracteristicile de mediu și adaptibilitatea vițelor (plantelor). Podgoria Sarica Niculițel are ca principale forme de relief:

CÂMPII MARGINALE

Cea mai mare parte a suprafeței de câmpie marginală este acoperită cu o pătură groasă de loess de peste 15-20 m grosime, depusă în Cuaternar aceasta fiind roca principală pe seama căreia s-au format solurile din zona. Loess-ul a imprimat solurilor însușiri fizice și chimice bune, precum permeabilitatea, porozitatea, textura medie, dar și o rezistență destul de mică la eroziune și un conținut de humus mai puțin ridicat.

Aceste câmpii marginale sunt favorabile cultivării în mod special cu soiuri de Fetească regală, Fetescă albă, Chardonnay.

TERENURI MARGINALE

Sunt suprafețe caracterizate prin pante, solul fiind de tip Kastanoziom, afectat parțial de eroziunea de suprafață. Pe aceste suprafețe nu se înregistrează modificări ale regimurilor termic sau hidric, exploatarea acestora impunând unele măsuri simple de protecție antierozională. Se pretează foarte bine la irigații cu restricții impuse de panta terenului.

CULMI

Ocupă terenurile cu cota cea mai înaltă și au un microclimat specifi,c fiind puternic expuse vântului, motiv pentru care sunt erodate. Nici pe aceste suprafețe nu se produc modificări ale regimurilor termic sau hidric, solul fiind slab erodat. În cadrul formelor de relief enumerate mai sus sunt cultivate în mod deosebit soiurile Sauvignon, Riesling italian, Muscat Ottonel, Merlot, Pinot noir, Băbească neagră, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră.

VERSANȚI CU PANTĂ

Sunt suprafețe de racord între două zone cu cote diferite și se caracterizează prin pantă mai mare de 5% și pot fi lungi (peste 200 m) sau scurți (sub 200 m) în ambele cazuri fiind însă neuniformi. Pe versanți se produc modificări importante ale regimului termic și mai ales hidric. Modificarea regimului hidric are loc ca urmare a creșterii valorilor pantei, ceea ce face ca o parte din apă căzută prin precipitații să nu se poată infiltra în profunzime, scurgându-se la suprafața solului. Condițiile oferite de versanții cu pantă sunt propice cultivării în mod special a soiurilor Aligoté, Fetească regală, Merlot, Pinot noir.

Având la bază aceste tipuri de soluri, favorabile de altfel cultivării viței de vie, soiuri de struguri de cea mai bună calitate, dar și tehnologiile de vinificare care îmbină tradiționalismul zonei cu tendințele actuale, sunt obținute în nordul Dobrogei vinuri tipice, fructuoase, de cea mai înaltă calitate. Aceste vinuri de-a lungul timpului au dus la crearea unor legături istorice strânse cu alte națiuni, începând de la comerțul pe care îl practicau genovezii sau grecii, ale căror corăbii poposeau în porturile dunărene din jurul acestei podgorii, și continuând mai târziu (sec.XVII-XVIII) cu negustorii polonezi care cumpărau vin tot din această podgorie, vinul fiind transportat pe Dunăre tot cu ajutorul corăbiilor care se încărcau la Isaccea. Astăzi diversitatea vinurilor din Podgoria Sarica Niculițel este mare, calitatea acestora fiind din ce în ce mai cunoscută pe o piață aflată într-o continuă schimbare-vorbim de piața națională, dar și pe piețe consactate precum Italia, Spania, Germania, SUA, etc.

DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. “SARICA NICULIȚEL”

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “Sarica Niculițel” cuprinde următoarele localități situate în județul Tulcea:

Orașul Tulcea

Comuna Somova- satele Mineri, Somova,Parches

Comuna Niculițel-satul Niculițel

Comuna Izvoarele-satele Izvoarele, Alba

Comuna Valea Teilor- satul Valea Teilor

Comuna Frecaței – satele Telița, Poșta

Oraș Isaccea

Comuna Luncavița – satul Luncavița

Comuna Jijila-sat Jijila

Oraș Măcin

Comuna Greci-satul Greci

Comuna Carcaliu satul Cerna

În cazul utilizării subdenumirii “Tulcea”, strugurii și vinurile DOC nu pot proveni decât din orașul Tulcea și localitatea Mineri. Denumirea de origine SARICA NICULIȚEL poate fi completată cu una din următoarele denumiri de plai viticol: DEALUL VIILOR, DEALUL MARCA, DEALUL LIPCA, BĂDILA. Denumiri de plai viticol pot fi și denumirile localităților menționate mai sus.

SOIURILE DE STRUGURI

Pentru obținerea vinurilor DOC SARICA NICULIȚEL sunt folosite soiuri de struguri precum:

soiurile albe: Muscat Otonel, Fetească albă, Sauvignon, Aligoté, Riesling italian, Riesling de Rhin, Fetească regală, Chardonnay, Rkațiteli, Pinot gris.

soiurile roșii: Merlot, Cabernet Sauvignon, Cabernet franc, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Băbească neagră, Syrah

Tabelul. 3 Producția maximă pentru strugurii cu D.O.C. SARICA NICULIȚEL

Sursă www.oniv.ro

Tabelul 4 Randamentul în vin pentru D.O.C. SARICA NICULIȚEL

Sursă www.oniv.ro

CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

Struguri materie primă destinați producerii vinului cu denumire de origine “Sarica Niculițel” trebuie să fie sănătoși, cu boabele nezdrobite. Este necesar să fie introduși în ziua în care au fost culeși în procesul de fabricație, cu excepția când se preferă răcirea strugurilor înainte de zdrobire și nu răcirea mustuielii. Caracteristicile strugurilor la recoltare trebuie să fie conform anexei la prezentul caiet de sarcini. Verificarea condiției de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepționării strugurilor la cramă. – puritatea de soi a strugurilor la zdrobire va fi de 100%. – o stare bună de sănătate – proporția boabelor avariate de zdrobire, mucegai, grindină sau toate la un loc nu poate fi mai mare de 10%. Conținutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de : – minim 187 g/l , dacă vinul va purta mențiunea tradițională C.M.D. – minim 210 g/l , dacă vinul va purta mențiunea tradițională C.T.

CARACTERISTICILE ȘI PRACTICILE DE CULTURĂ ALE PLANTAȚIILOR

Plantațiile din care se obțin vinurile cu D.O.C Sarica Niculițel trebuie să aibă o puritate de soi de cel puțin 80%. Butucii-impurități din plantații vor face parte numai din soiuri aparținând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine. Verificarea condiției de puritate de soi și de sănătate a materiei prime se face cu ocazia recepționării strugurilor la cramă. – puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi; – o stare bună de sănătate – proporția boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%. Densitatea plantației: minim 3 330 plante / ha.

Irigarea : admisă numai în anii secetoși cu notificarea O.N.V.P.V, atunci când conținutul apei în sol pe adâncimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha). Recoltarea în verde – reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producția potențială depășește limitele maxime admise prin caietul de sarcini. Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrășăminte organice o dată la 4-5 ani, precum și prin administrarea de îngrășăminte chimice în doze moderate, ținând cont de analizele agrochimice efectuate. Pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “Sarica Niculițel” plantațiile vor fi bine întreținute iar condițiile de cultură ale viței de vie se stabilesc de fiecare producător, în vederea obținerii de struguri de calitate care să acumuleze cantitățile de zaharuri la recoltare, prevăzute în anexă pentru fiecare tip de vin.

PRACTICILE OENOLOGICE

Arealul delimitat pentru D.O.C. “Sarica Niculițel” se încadrează în zona viticolă CII . Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice și o reputație ce poate fi atribuită numai acestei zone. Strugurii provin în proporție de 100% din această arie geografică. Practicile și tratamentele oenologice se efectuează conform legislației în vigoare. Vinul produs în arealul delimitat pentru D.O.C. “Sarica Niculițel” are o tărie alcoolică naturală și dobândită de min 11%vol. Îndulcirea vinurilor cu denumire de origine controlată se realizează numai cu: – must de struguri sau must de struguri concentrat care provine din același soi și aceeași denumire de origine; – must de struguri concentrat rectificat.

TEHNOLOGIA DE OBȚINERE A VINURILOR cu D.O.C. SARICA NICULIȚEL

Pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “Sarica Niculițel” este nevoie de parcurgerea unor etape:

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se dorește a fi obținut, în funcție de conținutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor la centrul de vinificație trebuie să se facă în vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului răvac;

Recepția strugurilor (cantitativă și calitativă);

Desciorchinarea strugurilor;

Macerarea pe boștină la soiurile aromate și semiaromate. La celelalte soiuri, macerarea pe boștină și durata acesteia rămâne la latitudinea producătorului.

Presarea numai cu prese discontinui; presarea cu prese continui la vinurile roșii se admite numai cu condiția utilizării fracțiunii de must răvac

Limpezirea mustului;

La vinurile roșii macerarea-fermentarea pe boștină până la realizarea culorii dorite; este interzis tratamentul termic al mustuielii;

Realizarea fermentației malolactice;

Cupajarea numai cu vinuri din arealul DOC Sarica Niculițel în vederea realizării de diferite sortimente DOC Sarica Niculițel albe sau roșii.

Maturarea la vas și învechirea la sticle rămâne la latitudinea producătorului, atât în ceea ce privește realizarea cât și duratele acestor două faze în evoluția vinurilor cu D.O.C. “Sarica Niculițel”.

CARACTERISTICILE ANALITICE ȘI SENZORIALE LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM

Caracteristicile analitice:

Vinurile cu D.O.C. “Sarica Niculițel” trebuie să prezinte minimul de caracteristici de compoziție prevăzute în anexa prezentului caiet de sarcini, iar în ceea ce privește ceilalți parametri fizico-chimici, cele prevăzute în legislația în vogoare. Vinurile cu D.O.C. ”Sarica Niculițel” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziție :

tărie alcoolică dobândită: minim 11 % vol.;

aciditate totală (acid tartric): minim 4,5 g/l;

aciditate volatilă: 18 miliechivalenți/litru sau 1,08 g/l exprimat în acid acetic pentru vinurile albe și roze și 20 miliechivalenți/litru sau 1,2 g/l exprimat în acid acetic, pentru vinurile roșii,extract sec nereducător: minim 18,5 g/l pentru vinuri albe și 22 g/l pentru vinuri roșii zaharuri totale exprimate prin suma glucoză+fructoză, g/l: în funcție de tipul vinului;

dioxid de sulf total, maxim: – 150 mg/l pentru vinuri roșii seci; -200 mg/l pentru vinuri albe și roze seci; -250 mg/l pentru vinurile albe al căror conținut în zaharuri totale exprimate prin suma glucoză + fructoză este mai mare sau egal cu 5 g/l; -200 mg/l pentru vinurile roșii al căror conținut în zaharuri totale exprimate prin suma glucoză + fructoză este mai mare sau egal cu 5 g/l;

Caracteristici senzoriale :

Fetească albă

Aspect: Limpede, cristal

Culoare: de la alb verziui până la galben auriu

Miros: de strugure bine copt, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin

Gust: rotund, catifelat, amplu, corpolent, cu excelentă echilibrare a zaharurilor, alcoolului și acidității, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Muscat Ottonel

Aspect: Limpede cristal,

Culoare: de la alb-verzui până la galben-pai

Mirosul și Aroma: sunt imprimate mai ales de alcoolul terpenic denumit linalol, sunt specifice soiului și arealului de proveniență, fără miros străin,

Gust: atrăgător, plăcut, în corelare cu aroma specifică, de vin sănătos, specific soiului, ariei de proveniență, fără gust străin.

Sauvignon

Aspect: limpede cristal,

Culoare: alb- verzui până la galben pai

Miros: floare de soc și flori de viță de vie, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin

Gust: complex, în corelare cu mirosul specific, fin, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Aligoté

Aspect: limpede, cristal

Culoare: de la galben- verzuie, până la galben-pai proveniență, fără gust străin.

Miros: neutral, uneori cu aromă de fermentare, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin.

Fetească regală

Aspect: limpede,cristal;

Culoare: de la alb-verzuie până la galben- verzuie,

Miros: cu prospețime, floral, cu arome de flori de câmp, specific soiului și arealului de proveniență,fără miros străin

Gust: fructuos, savuros, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Riesling de Rhin

Aspect: limpede,

Gust: deplin, ușor acidulat, vioi, fructuos, soiului și arealului de proveniență, fără gust străin, Miros: aromă fină, plăcută, neutrală, uneori cu aromă de fermentare, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin.

Riesling italian

Aspect: limpede, cristal

Culoare: de la alb-verzuie până la galben- verzuie sau galben-pai

Gust: neutral, uneori de fructe verzi, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin. Miros: neutral, uneori cu aromă de fermentare, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin.

Chardonnay

Aspect: limpede cristal

Culoare: de la galben- verzui până la galben pai

Miros: fân, unt proaspăt, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin,

Gust: savuros și persistent, de unt proaspăt, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Rkațiteli

Aspect: limpede cristal,

Culoare: de la alb-verzui până la galben pai,

Miros: cu aromă ușor florală, mai accentuată dacă s-a făcut o ușoară macerare, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin,

Gust: plăcut, vioi, dat de aciditatea ridicată, foarte benefică în cazul vinurilor cu rest de zahăr, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Merlot

Aspect: limpede, doi ani, apar la învechire nuanțele cărămizii,

Miros: aromă de fructe intens colorate și supracoapte, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin,

Gust: corpolent, catifelat, aduce cu gustul de vișine supramaturate, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Burgund mare

Aspect : limpede, intens colorat

Culoare: roșu închis, de la nuanțe violacee pentru vinul tânăr până la nuanțe cărămizii pentru vinul cu o vechime de peste doi ani;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin,

Gust: echilibrat, consistent, catifelat, fără astringență, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Pinot gris

Aspect: limpede cristal;

Culoare: galben verzui până la galben auriu, fără pătarea dată de pigmenții extrași din pielița bobului,

Miros: cu aromă de flori de câmp, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin Gust: plăcut, plin, onctuos, de la sec la dulce, susținut de aciditate, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Cabernet Sauvignon

Aspect: limpede, translucid,

Culoare: intensă, roșu cu nuanțe de violaceu când este tânăr, roșu rubiniu intens când are peste doi ani, apar la învechire nuanțele cărămizii,

Miros: variat, plăcut, de la ierbos până la aromă de ardei iute, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin,

Gust: corpolent, exctractiv, plin, uneori astringent, caracter ierbos, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Cabernet franc

Aspect: limpede, translucid,

Culoare: intensă, roșu cu nuanțe de violaceu când este tânăr, roșu rubiniu intens când are peste doi ani, apar la învechire nuanțele cărămizii,

Miros: aromă de ardei iute, uneori florală, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin,

Gust: catifelat, mai puțin ierbos, mai puțin astringent, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Pinot noir

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roție rubinie,

Miros : aromă neutrală, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin,

Gust: fin, amplu, rotund, moale, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Băbească neagră

Aspect: limpede, translucid,

Culoare: roșu rubiniu,

Miros: neutral, cu ușoară nuanță florală, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin,

Gust: puțin extractiv, echilibrat, băubil, plăcut, nu prea alcoolic, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

Syrah

Aspect: limpede, translucid,

Culoare: roșu aprins sau roșu rubiniu,

Miros: aromă de piper și fructe roșii supracoapte, specific soiului și arealului de proveniență, fără miros străin,

Gust: delicat, suplu, ușor picant cu notă de condiment, specific soiului și arealului de proveniență, fără gust străin.

CONDIȚIILE DE COMERCIALIZARE

Ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Sarica Niculițel” se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă, ambalaje multistrat sau ambalaje “bag în box’’, cu capacitate de maxim 10 litri. Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerțul internațional sau prin închidere filetată asigurată. În sistemul de ambalare și etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată “Sarica Niculițel” se utilizează eticheta principală și contraeticheta (eticheta secundară).

În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Sarica Niculițel” se folosesc următoarele indicații obligatorii :

a) denumirea la vânzare :vin cu denumire de origine controlată, însoțită de mențiunea tradițională D.O.C.-C.M.D., D.O.C.-C.T. ;

b) denumirea de origine controlată “Sarica Niculițel”;

c) denumirea soiului ; în cazul sortimentelor, soiurile se trec în funcție de participarea lor la cupaj, în ordine decrescătoare, specificându-se procentul fiecărui soi

d) tipul vinului dat de conținutul său în zaharuri : sec, demisec, demidulce, dulce ;

e) tăria alcoolică dobândită minimă a vinului, exprimată în procente de volum ;

f) volumul nominal al produsului conținut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri ;

g) denumirea producătorului și a îmbuteliatorului, înscrisă cu caracterele cele mai mici folosite în inscripționările de pe etichetă ;

h) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă

i) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Sarica Niculițel” pot fi folosite următoarele indicații facultative :

a) marca de comerț, cu condiția ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată

b) denumirea de plai viticol

c) denumirea exploatării viticole pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiția de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;

d) anul de recoltă, cu condiția ca vinul să provină în proporție de cel puțin 85% din anul indicat ;

e) numele persoanei (persoanelor) fizice și denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului ;

f) se pot înscrie pe contraetichetă și alte mențiuni care se referă la :- istoria vinului sau a firmei producătoare – condiții naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules și de elaborare a vinurilor ; – recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri și altele asemenea ; – unele mențiuni suplimentare privind însușirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicații complementare asupra provenienței, reprezentări grafice.

g) codul de bare al produsului.

Indicațiile obligatorii se înscriu în același câmp vizual, pe eticheta principală. Excepție poate face data ambalării sau a numărului lotului și mențiunea «conține sulfiți». Indicațiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturași sau buline.

Indicațiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citețe și vizibile. Termenii folosiți în etichetare trebuie să fie înțeleși de consumatori.

MENȚIUNI TRADIȚIONALE

Mențiunile tradiționale: C.M.D. – cules la maturitatea deplină și C.T. – cules târziu, date de conținutul în zaharuri la recoltare a strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, pot fi utilizate pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”Sarica Niculițel”. Aceste două mențiuni pot fi scrise pe etichetă fie în întregime, fie prescurtat, astfel: D.O.C. – C.M.D. sau D.O.C. – C.T. În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ”Sarica Niculițel”, maturate minim 6 luni în vase de stejar și învechite în sticlă timp de cel puțin 6 luni, se poate utiliza la etichetare mențiunea tradițională Rezervă.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “Sarica Niculițel”, care sunt scoase la comercializare înainte de sfârșitul anului în care au fost produse, se poate utiliza la etichetare mențiunea tradițională Vin tânăr. În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ”Sarica Niculițel” maturate minim un an în vase de stejar și învechit în sticlă timp de cel puțin 4 ani, se poate utiliza la etichetare mențiunea tradițională Vin de vinotecă.

DECLASAREA VINULUI CU D.O.C. SARICA NICULIȚEL

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condițiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată “Sarica Niculițel”, sau dacă pierd aceste condiții, ele vor fi declasate în alte categorii, pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V. P.V.

1.Declasarea vinurilor se stabilește de O.N.V.P.V în cazul în care:

a) vinul a suferit deprecieri din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producție, producătorul poate să solicite O.N.V. P.V declasarea unui vin cu

AUTORITATEA DE CONTROL ȘI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAȚIILOR PRODUSULUI

Autoritatea desemnată pentru controlul și gestiunea denumirii de origine controlată ”Sarica Niculițel” este Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin

Inspectoratul Teritorial Tulcea. Autorizarea plantațiilor producătoare de struguri cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumirea de origine controlată ”Sarica Niculițel” și declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condițiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V. Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză și care să conțină cel puțin următorii parametrii: – tăria alcoolică totală și dobândită, exprimate în % vol.; – zaharuri totale, exprimate prin suma fructoză + glucoză; – aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric; – aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic; – dioxid de sulf total, exprimat în mg/l.

b) examinarea organoleptică, care constă în verificarea caracteristicilor senzoriale, (aspect, culoare, gust, miros )

c) verificarea condițiilor prevăzute în caietul de sarcini. Controlul menționat la lit. a) și lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”Sarica Niculițel”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. și reprezentanți ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin: eșantionare , control sistematic în toate fazele de producție. În scopul verificării conformității cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică: – plantațiile viticole, în vederea verificării apartenenței la arealul delimitat, utilizarea soiurilor admise, puritatea de soi a plantațiilor și celelalte condiții de cultură, conform prezentului caiet de sarcini; – instalațiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condițiile prevăzute în caietul de sarcini; – produsele în orice etapă a procesului de producție, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă, respectiv O.N.V.P.V. și care a fost adus la cunoștința operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Modificări ale specificațiilor produsului se pot solicita de orice persoană îndreptățita conform legislației în vigoare prin solicitarea aprobari de modificăre a specificațiilor produsului pentru denumirea de origine controlată ”Sarica Niculițel”, în special pentru a ține cont de evoluția cunoștințelor științifice și tehnice sau pentru a redefini aria geografică.”

2.2 Analiza producției vinurilor în România

Potrivita unui raport realizat de către Morgan Stanley “ Lumea se apropie de o criză iminentă a vinului”, dar în ciudă raportului lui Morgan Stanley producătorii demonstrează contrariul.

Putem observa acest lucru într-o analiză simplă care începe cu anul 2012 fiin considerat cel mai slab an din ultimii ’50, însă în 2013 a fost unul dintre cei mai buni ai din istorie.Potrivit calculelor organizației Internaționale a viței d e vie și vinului pentru anul 2013 producția a fost de 281 milioane hectolitri, nivel cu 10% mai ridicat decât cel din 2012. Ultimul an în care a fost înregistrat cel mai mare procent a fost în anul 2006.

România bucurându-se de cea mai mare evoluție a producției volumul crescând cu aproape 80 de procente față de 2012. Această creștere s-a datorat intrării pe rod a noilor suprafere cultivate cu vită de vie și precipitațiilor bogate de pe parcursul anului,cu 15 % mai abundente față de anul precedent.( figura 4)

Figura 4 Producția record în România (milioane hectolitrii)

Putem observa în graficul de mai jos cu dinamica producției de vin din țara noastră a avut o scădere mare în perioada 2010-2012 fiind o perioadă neprielnică producătorilor de vinuri.(Figura 5)

Figura 5. Dinamica producției vinurilor

România este una dintre norocoasele țări care benefiaza ca toate regiunile viticole din interiorul ei să aibă în componența lor soiuri nobile, acestea ducând spre producția unor vinuri de calitate. Producția din aceste soiuri nobile se poate observa în tabelul alăturat pe categorii de calitate și regiuni viticole.

Tabelul.5 Producția de vin din soiuri nobile pe categorii de calitate și regiuni viticole în 2014

Sursă: www.madr.ro

2.3 Evoluția pieței vinurilor în podgoria Sarica Niculițel

Prezentarea generală a firmei SC Alcovin. SRL

Scurt istoric

Centrul Măcin își așează viile la poalele munților Măcinului, formând o linie oarecum paralelă cu Dunărea Veche, pe direcția nord-sud, prin Măcin, Greci, Carcaliu și Cerna.
Din întâlnirea rocilor vulcanice cu calcarul sau loess-ul, la care se adaugă ceața binefăcătoare ce se lasă pe brațul vechi al Dunării (brațul Măcin), se naște terroir-ul, atât de particular și specific al zonei.

În prezent, la Măcin se produce o gamă variată de vinuri, purtând amprenta locului de de proveniență, originale prin prezentarea lor și cu un raport calitate-preț foarte bun. Drumul vinului sub denumirea de Sarica Niculițel în județul Tulcea, începe la Măcin, mai precis de la Alcovin Măcin. Crama Dobrogeană și Pivnița lui Terente figurează în circuitul turistic, oferind doritorilor degustări de vinuri și gustări tradiționale însoțite de vinuri obținute din potgoria Sarica Niculițel mai exact din zonele Carcaliu și Cerna.

Printre vinurile albe, specifice Podgoriei Sarica Niculițel e Aligoté-ul (soi franțuzesc la origine). Vin sec, corpolent, mineral, "mirosind" a pământ, dar și a flori când e foarte proaspăt și tânăr, Aligoté-ul se potrivește excelent cu peștele de Dunăre, dar și cu preparatele din brânză de oaie, capră.

Sortimentul de vinuri albe e completat de Fetească Regală și Tămâioasă Românească (soiuri românești), dar și Sauvignion Blanc, Chardonnay, Viognier și Muscat Ottonel, soiuri internaționale cu rezultate excepționale în podgoriile românești. Vinurile roșii de Măcin se obțin din Merlot, Fetească Neagră, Pinot Noir și Cabernet Sauvignion.

Prezentarea societății

Numele companiei: S.C. ALCOVIN S.R.L.

Anul înființării: 2002

Regiune: Măcin, județul Tulcea

Podgorii/DOC: Sarica – Niculițel

Suprafața: 300 Ha

Litri de vin îmbuteliați anual/nr. sticle: 120.000 st/an

Proprietari: acționariat româno – belarus

Vinificatori: Faic Imse și Ionuț Gâdiuță

Branduri de vin: PELEGRIN, TRES ROSAE, CURTEA REGALĂ, TREI BRAȚE, RENATUS

Medalii obținute:

Renatus 2012 – bronz ’’International Wine Challenge’’ 2013 Londra (UK)

Renatus 2012 – argint ’’AWC’’ 2013 Vienna

Chardonnay Curtea Regală 2013 – aur ’’Premiile de excelență Vinul.ro’’ 2013 București

Renatus 2012 – aur “AWC” 2012 Vienna 

Renatus 2012 – aur “Internațional Wine Contest” 2012 București

Muscat Dry Curtea Regală 2012 – argint “Vinvest” 2012 Timișoara

Muscat Dry 2010 – aur “Premiile de excelență Vinul.ro“ 2011 București

Merlot 2008 – argint “Premiile de excelență Vinul.ro“ 2011 București

Titlul de Furnizor al Casei Regale a României – 27.11.2012

Fetească Regală 2010 – argint “Vinvest” 2011 Timișoara

Muscat demidulce 2011 – bronz “Muscats du Monde” 2011 Languedoc

Aligote 2010 – aur “Wine&Winemarking Exhibition” 2010 Odessa

Merlot roze 2010 – argint “Wine&Winemarking Exhibition” 2010 Odessa

Sauvignion Blanc – argint “Wine&Winemarking Exhibition” 2010 Odessa

Muscat demidulce 2010 – bronz “Muscats du Monde” 2010 Languedoc

Merlot 2008 – argint “Yalta Gold Griffin” 2010 Yalta

Muscat Ottonel 2010 – argint “Yalta Gold Griffin” 2010 Yalta

Muscat demidulce 2006 – argint “Muscats du Monde” 2007 Languedoc

Merlot 2006 – argint “International Wine Contest” 2007 București

Fetească Regală – aur “Wine&Winemarking Exhibition” 2006 Odessa

Pinot Noir – argint “Wine&Winemarking Exhibition” 2006 Odessa

Muscat Dry 2005 – argint “Muscats du Monde” 2006 Languedoc

Muscat demidulce 2005 – cupa de cristal “Vinnaya Karta Open“ 2006

Muscat Dry 2005 – aur “International Wine Contest” 2006 București

Muscat demidulce 2003 – argint “Muscats du Monde” 2004 Languedoc

Soiuri de struguri: Aligoté, Petit Verdot, Fetească Regală, Fetească Albă, Merlot, Chardonnay, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Shiraz, Fetească Neagră, Viognier

Turism oenologic / degustări la cramă:

Firma Alcovin organizează degustări de vinuri profesionale, susținute de personal specializat. Degustările trebuie programate cu cel puțin 3 zile înainte. Programul degustărilor este de luni până vineri între orele 10-15, pentru grupuri de minim 10 persoane și sâmbăta între orele 11-16, pentru grupuri de minim 20 de persoane. Pentru grupuri mai mici de 10 persoane se pot realiza "degustări rapide" de 4-5 sortimente de vin, fără mâncare, la prețul de 15 ron/persoană, de luni până vineri între orele 9-16.

Pe parcursul degustării se vor putea dobândii cunoștințe referitoare la: identificarea soiurilor de vin, alegerea vinului potrivit pentru meniul ales în funcție de fiecare fel de mâncare, servirea vinurilor iar aici intră prezentarea sticlei, desfacerea acestiei, probarea vinului, ordinea servirii începând de la oaspetele de onoare dacă există urmat de femei(bătrâne,tinere) după care bărbații(bătrâni,tineri), temperatura de servire, diferențierea vinurilor în funcție de însușirile acestora.

Scurtă descriere a cramei

SC Alcovin SRL a luat naștere în anul 2002, având ca obiect principal de activitate producerea vinurilor, îmbutelierea și comercializarea acestora. Este membră a Asociației Profesionale Vitivinicole Colinele Dobrogei (membră a ONIV) și încă de la înființare are implementat un sistem de management al siguranței alimentare bazat pe principiile HACCP.

Societatea deține aproximativ 300 ha de viță de vie, jumătate din suprafață fiind poziționată în Cerna, în arealul situat între "Parcul Național Munții Măcinului" și "Rezervația Silvică Dealul Chervant", cealaltă jumătate este situată pe dealul Carcaliu, într-o zonă protejată aflată în rețeaua Europeană – situl ”Natura 2000”.

Vița de vie nou plantată este rezultatul colaborării cu Italia și Franța, folosindu-se, atât pentru înființarea unor noi suprafețe, pentru prelucrarea strugurilor, cât și pentru obținerea unor tehnologii de ultimă generație. Pe tot parcursul proceselor de producție se urmărește respectarea normelor tehnologice europene.

Soiurile cultivate de către SC Alcovin SRL sunt Aligoté, Tămâioasă Românească, Fetească Regală, Fetească Albă, Sauvignon Blanc, Riesling Italian, Chardonnay, Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Petit Verdot, Shiraz, Muscat Ottonel, Fetească Neagră, Viognier.

Societatea de vinificație are o capacitatea de prelucrare și stocare este de aproximativ 2.300 tone. Vinurile obținute se livrează atât sub formă îmbuteliată(butelii sticlă 0,75 l și ambalaje tip bag-in-box)cât și în vrac, atât pe piața internă cât și pe cea externă.

Firma Alcovin se poate mândri cu o mare reușită deoarece din 27 octombrie 2011, este furnizorul oficial al Casei Regale a României.

Sc. Alcovin Srl dispune de o gamă variată de vinuri cum ar fi:

Gama Renatus: este un produs excepțional al celor de la Alcovin, un cupaj premiat, din Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat și Tămâioasa Românească, din struguri cultivați în podgoria Sarica Niculițel, lângă Tulcea, soiuri ce au beneficiat de denumire cu origine controlată, cules la maturitate deplină. Ajutați de elemente cum ar fi soarele, aerul, solul și apa cei de la Alcovin au reușit să realizeze o combinație elegantă între cele patru soiuri renumite: Tămâioasă Românească , Chardonnay, Sauvignon Blanc, și Muscat Ottonel reunite sub gama RENATUS.

Cupajul este complex, festiv prin ținută, prețios datorită calităților sale, dar și al numărului limitat de sticle, remarcându-se prin aromele fine ale Tămâioasei și Muscatului, tipicitatea Sauvignon-ului, precum și prin intensitatea Chardonnay-ului. Se consumă alături de mâncăruri din carne de pui, fructe de mare, brânzeturi. Temperatura optimă de servire este de 8-12°C. Această gamă cuprinde Renatus alb și roșu.

Gama Trei Brațe: așa cum cele trei brațe ale Dunării ascund comori naturale care ar trebui descoperite de noi toți și acest vin alcătuit din soiurile: Fetească Regală, Fetească Albă și Tămâioasă Românească, reunite în gama ''Trei Brațe'' ne convinge să-l descoperim, îmbinate armonios, cele trei vinuri spun povestea locurilor, a ținutului Nord-Dobrogean și încurajează consumatorul la meditație și la gândul că vinul trebuie prețuit.

Gama Curtea Regală: cuprinde o gamă de vinuri formată din, vin alb, vin roșu, vin demisec, vin sec, vin demidulce, din soiuri, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel, Merlot, Pinot Noir, din struguri cultivați în podgoria Sarica Niculițel, Dobrogea, lângă Tulcea, struguri de soi care beneficiază de titlul de denumire cu origine controlată, cules la maturitate.Această gamă cuprinde: Fetească Neagră , Chardonnay sec, Sauvignon Blanc, Aligoté, Chardonnay demisec, Cabernet Sauvignon , Muscat Ottonel Demidulce, Muscat Ottonel Sec, Merlot.

Gama Pelegrin: cuprinde o gamă variată de vinuri obținute din struguri atât albi cât și roșii.Gama Pelegrin este alcătuită din vinuri albe, roșii, roze, vin sec, vin demisec, vin demidulce, obținute din soiuri ca: Aligote, Fetească Regală, Muscat Ottonel, Merlot și Pinot Noir, din struguri cultivați în podgoria Sarica Niculițel, Tulcea, Dobrogea.

Gama Tres Rosae: un vin expresiv și echilibrat, cu o linie aromatică susținută, reprezintă blazonul secular al celor de la Alcovin. Acest roze de cupaj este o îmbinare reușită a "3 trandafiri bahici" în care Merlot-ul oferă prospețimea și fructuozitatea, Cabernetul vinozitatea și expresivitatea, iar Fetească Neagră echilibrul. Este servit alături de gustări, aperitive, mâncăruri din carne de vânat,fructe de mare dar și alături de deserturi rafinate și fine.

2.4 Analiza economico-financiară ai firmei Alcovin

Analiza SOWT a firmei SC Alcovin. SRL

Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalși competitori cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață.

După studierea analizei SWOT a firmei putem spune că Alcovin este o firmă cu un potențial mare, dar mai sunt unele îmbunătățiri care mai pot fi aduse pentru creșterea profitului.

Având în vedere situația existentă a firmei aceasta trebuie să adopte o strategie de dezvoltare în care să țină cont de aspectele negative și a le transforma în avantaje competitive.

Analiza cifrei de afaceri la SC. Alcovin SRL în perioada 2009-2013

Potrivit purtătorilor de cuvânt de la firma SC Alcovin SRL cifra de afaceri a fost puțin peste un million de euro. Începând cu anul 2011 și-au ridicat cifra de afaceri în urma semnării contractului ca furnizor al Carei Regale a României, dar și datorită diversificării gamei sortimentale și intrării pe rod a suprafețelor noi plantate. Aceștia au avut de pierdut în perioda 2008-2009 datorită crizei economice ceea ce a dus la o scădere de circa 200.000 euro din cauza căderii exporturilor.

O evoluție și o analiză a cifrei de afaceri a firmei SC Alcovin SRL poate fi observată în figura 6.

Figura 6 Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2011-2014

Analiza profitului înregistrat la SC Alcovin. SRL în perioada 2009-2013

Evoluția profitului firmei Alcovin poate fi observată în tabelul de mai jos

Tabelul. 6 Evoluția profitului în perioada 2009-2013

Sursa: bilanț încheiat 31.12.2013 la SC Alcovin SRL

Figura. 7. Graficul evoluției indicatorilor economici profit – pierdere

Analizând graficul de mai sus se poate observa că în perioada 2009-2013 firma a avut oscilații în ceea ce privește profitul . Dacă în anul 2009 a avut o pierdere de 321.316 Ron, în anii 2010 și 2011 aceasta a avut un profit de 1.092.105 Ron, urmând iar cu un declin în 2012 și cu o pierdere de 131.142 Ron. În anul 2013 aceștia au crescut, realizând un profit de 150.110 Ron.

Analiza cererii și ofertei vinurilor pe piata națională

Vinul este consumat de diferite persoane atât de individ cât și de familie. Persoanele care apreciează cel mai bine calitățile vinului sunt cele de vârsta a III a.

Principalii factori care determină evoluția cererii sunt: sezonul, starea economică a consumatorilor, calitatea și prețul. Știm foarte bine că în România mai ales în sezonul cald cererea este în scădere datorită căldurii și preferințele consumatorilor sunt îndreptate către consumul de bere și de răcoritoare. Cu toate acestea în ultima perioadă piața vinului a suferit modificări în ceea ce privește creșterea consumului de vinuri DOC și superioare.

Piața vinurilor este segmentată în următoarele categorii:

“connoisseurs” – reprezintă segmentul de consumatori care cunosc bine produsul, fiind cea mai importantă categorie de consumatori care cumpăra vinurile de calitate superioară. Acești consumatori au un spectru larg de gusturi și sunt dispuși să experimenteze, deși adoptarea unor noi sortimente în consumul lor poate fi lentă. Sunt o categorie care prezintă fidelitate față de numele de marcă al producătorului, au preferințe puternice și iau deciziile de cumpărare cu mult înainte de a cumpăra efectiv. Preferă ca și canale de distribuție magazinele specializate, licitațiile, și chiar direct, de la podgoriile preferate. Acest segment privește consumul de vin ca pe un hobby, nu este sensibil la preț și îi place să fie informat(citește jurnale de specialitate);

băutorii “aspiraționali” (“aspirational drinkers”) – sunt acei consumatori care sunt cei mai preocupați de aspectele sociale ale consumului de vin. Sunt cei care cumpără în principal vinurile care sunt la modă și văd acest produs că element al unui stil de viață. Consideră numele de marcă drept simboluri a statutului și ca indicatori ai calității. Sunt o categorie care manifestă o aversiune ridicată la riscuri și sunt dispuși să consume timp și energie în procesul de căutare. Sunt sensibili la sfaturile detailistului și aleg, prin urmare, canalele de distribuție în care au încredere cel mai mult și sunt fidelizati. Acești consumatori sunt puternic influențați de către jurnaliștii specializați precum și de liderii de opinie(respectiv sunt sensibili la marketingul care folosește celebrități). Sunt chiar dispuși să urmeze cursuri de familiarizare în vinuri.

consumatorii de vinuri ca și băutură (“beverage wine consumers”) – sunt acei consumatori care sunt puțin dispuși să aprecieze alte calități ale vinului în afară de cele tangibile. De regulă, achiziționează vinul din supermarket și sunt sensibili la preț precum și la promovările bazate pe reduceri de preț. Sunt loiali numelor de marcă cunoscute și preferă un gust consistent uniform în timp.

-noii consumatori de vin(“new wine drinkers”) – sunt în general tineri care sunt atrași de consumul de vin în principal ca urmare a imitației generațiilor mai în vârstă. Vinul este de regulă consumat cu ocazii sociale iar acești consumatori nu sunt sofisticați și au un set limitat de factori pe care îi iau în considerare la alegere. Sunt sensibili la preț.

SC Alcovin SRL are la nivel național următorii parteneri:

În județul Tulcea: Cronos,Crama Măcin Restaurant Insuliță, Pizzeria Trident,Cosmiscrist, Complex Delta, Hotel Esplanada,SC Diana Travel SRL,Restaurant Marinarul, Restaurant Echinox,Restaurant Flacara Vie, Restaurant CasaBlanca.

În județul Constanța: Crama Constanța, Crama Mangalia,Distribuitor NOVASTAR, Crama Panti, Kazeboo,Hotel IAKI,Hotel Comandor.

În județul Brăila: Crama Dacilor, Crana Dobrogeană, Crama Cuza, Crama Rustic, Restaurant Relamara, Restaurant All Saints,Restaurant Hanul Cu Flori, Restaurant La buni,Restaurant Tersas Rebis, Hotel Grand Orient, Hotel Orient,

În Județul București: Infinity Drinks,PFA Stancu Marina Otopeni,Crama Alcoral,Crama Foișor,Best Wine Distribution,Alma Tim Distribution

Pe lângă aceste județe Sc Alcovin SRL colaborează și cu județele Galați, Brașov, Prahova,Harghita,Maramureș,Suceava,Iași,Bacău.

Atât creșterea nivelului de educație cu privire la consumul vinului cât și creșterea cerințelor cu privire la calitate a determinat în prezent elemente de piață avantajaose pentru producătorii de vinuri de calitate controlată.

Vinurile de origine controlată DOC Sarica Niculițel sunt din ce în ce mai căutate atât la nivel național cât și internațional.

Analiza raportului calitate-preț la SC Alcovin SRL

“Calitatea reprezintă ansamblul de proprietăți și caracteristici ale unui produs sau serviciu, care îi conferă acestuia aptitudinea de a satisface cerințele exprimate sau implicite ale clientului. Ea nu poate fi analizată în afara cantității. Corelația dintre calitate și cantitate se poate exprima prin noțiunea de măsură, aceasta fiind limita cantitativă dincolo de care se schimbă calitatea.”

Odată cu trecerea anilor calitatea a cunoscut nenumărate modificări, cunoscând o dezvoltare mai pronunțată în secolul al XX-lea, începând cu abordarea și analiza calității, evoluând la controlul calității în anii ’60, la asigurarea calității din anii ‘70, ajungând până la noțiunea de calitate totală în deceniile opt și nouă.

Astăzi majoritatea vinurilor sunt comercializate sub denumirea de origine controlată DOC. Aceaste iți dau o mare siguranța în ceea ce privește calitatea produsului deoarece sunt fabricate după norme stricte fără a fi încălcate pentru a nu distruge calitatea vinului.

Caltitatea vinului este influențata și de condițiile de păstrare, acestea trebuind să se depoziteze în locuri special amenajate. Locul de depozitare a vinului trebuie să îndeplinească anumite condiții cum ar fi: un spațiu răcoros, lipsit de lumină, să se asigure o temperatură constantă și o umiditate potrivită fiecărui tip de vin.

Tabelul. 7 Condiții de păstrare a vinului

Sursa: Ion Diacomescu- Merceologie alimentară. Ed Eficient, București, 1998

Tratatele de specialitate încadrează vinurile în următoarele segmente de preț:

vin vărsat (preț mai mic de 5$/ litru)- acoperă 50% din piață

vin premium (5$ – 7$/ litru) – 34% din piață

vin superpremium (7$ – 14$/ litru) – 10% din piață

vin ultrapremium (14$ – 50$/ litru) – 5% din piață

vin icoană( preț mai mare de 50$/ litru) – 1% din piață

Prețurile practicate de producătorii români nu prezintă diferențe semnificative.

Majoritatea vinurilor comercializate pe piata românească se încadrează în segmentul premium, cu prețuri cuprinse între 5$ și 7$ pe litru. Diferențele care apar la prețul vinului sunt întâlnite la cele de colecție, cu o vechime mare, prețurile fiind mai ridicate, ajungând și la 1.800 de RON.

SC. Alcovin SRL își comercializează produsele la prețuri accesibile tuturor categoriilor de clienți. Raportul dintre calitate-pret la produsele sub denumirea controlată de Sarica Niculițel este unul real și favorabil.

În tabelul de mai jos puteți observa lista prețurilor aplicate de firmă după cum urmează:

Tabelul.8 Lista de prețuri a produselor fabricare de Sc Alcovin

Capitolul 3 Posibilități de îmbunătățire a situației actuale a firmei SC Alcovin SRL

Având în vedere situația economică din anii precedenți ai firmei Alcovin datorită fluctuațiilor producției materiei prime, ar trebui adoptat un program de îmbunătățire a situației actuale și găsirea unor noi prespective inovatoare de viitor.

În vederea creșterii eficienței economice, energetic și productivității, în anii trecuți, au fost desfășurate programe de retehnologizare a cramei prin programul FEADR, valoarea totală investită fiind de aproximativ 426.000 de euro. În acest an, vor fi continuate lucrările de modernizare a cramei, cheltuielile ridicându-se la aproximativ 80.000 euro. Pe viitor ar fi indicat să se investească în promovare locală, națională cât și internațională, marca în sine ar trebui promovată pentru a se face cunoscută și a putea să vândă susținut, capitol la care firma de vinuri Alcovin nu stă foarte bine.

3.1. Promovarea

Politica de promovare are în vedere un ansamblu de acțiuni și mijloace ce vizează informarea și atragerea într-o cât mai mare măsură a cumpărătorilor potențiali către punctele de vânzare, în vederea satisfacerii nevoilor și dorințelor acestora și implicit a creșterii eficienței economice.

Activitatea promoțională în turism cunoaște o mare varietate de forme de realizare:

• Publicitatea

• Promovarea vânzărilor

• Relațiile publice

• Forțele de vânzare

Fiecare reprezintă zone importante ale promovării.

Principalul obiectiv al măsurii este ca vinurile să fie percepute ca fiind cele mai bune vinuri la nivel mondial, cu o imagine de prestigiu care să ducă la creșterea consumului acestora pe piețele terțe, sprijinind consolidarea sectorului vitivinicol.

Pentru atingerea acestor obiective Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 cu modificările și completările ulterioare oferă societăților producătoare, organizațiilor de producători, organizațiilor profesionale și interprofesionale din sectorului vitivinicol, posibilitatea să depună propuneri de programe de promovare a vinurilor pe piețele țărilor terțe, care beneficieze de sprijin financiar comunitar și național.

Punerea în aplicare a programelor de promovare a vinurilor românești, ca vinuri de calitate, acoperind o vastă diversitate de oferte, trebuie să îndeplinească cerințele privind asigurarea calității produselor promovate în concordanță cu exigențele piețelor țintă, să genereze exporturi stabile și pe termen lung, să respecte condițiile de eligibilitate în conformitate cu art. 4 din Regulamentul (CE) nr. 555/2008.

Societățile românești producătoare de vinuri cu denumire de origine controlată sau cu indicație geografică, organizațiile de producători, organizațiile profesionale și interprofesionale din sectorului vitivinicol au ocazia prin accesarea aceastei măsuri să dezvolte acțiuni de promovare sau publicitate inclusiv la locul de desfacere către consumatorul final, programe eficiențe de cercetare a piețelor, programe creative de promovare, acțiuni clare de evaluare și control a cercetărilor de piață și a acțiunilor de promovare făcute, pentru care pot beneficia de sprijin financiar comunitar și național.

Obiectivele generale ale programelor de promovare pot fi:

– creșterea volumului informațiilor cu privire la vinurile de origine controlată și/sau indicație geografică;

– creșterea exporturilor de vinuri comunitare de calitate;

– recâștigarea segmentelor de piață deținute anterior;

– îmbunătățirea imaginii și percepției vinurilor românești pe piata internațională;

– o mai bună cunoaștere a cerințelor, exigențelor și tendințelor de pe piata internațională, în scopul unei continue adaptări a ofertei naționale de export;

– valorizarea mărcilor de vin de calitate cu denumire de origine controlată sau indicație geografică, în special prin crearea și dezvoltarea de mărci internaționale pe piețele terțe;

– studii ale noilor piețe, necesare pentru extinderea piețelor de desfacere;

Selectarea dosarelor cu ofertele de programe de promovare prezentate este în sarcina comisiei de selecție stabilită prin ordin al MAPDR. Semnarea contractelor, monitorizarea realizării programelor de promovare, efectuarea plăților aferente este în sarcina APIA.

3.2. Restructurarea podgoriei si asigurarea recoltei

Restructurarea podgoriei

Măsura de restructurare/reconversie a plantațiilor viticole are cel mai mare impact asupra sectorului viticol. Datorită accesării acestei măsuri, SC. Alcovin SRL va reușii să-și restructureze sau modernizeze suprafețe cu viță-de-vie care să corespundă cerințelor actuale ale pieței. Producătorii pot reuși această restructurare prin obținerea în mare parte din alocarea financiare totale acordate României.

Programul de restructurare/reconversie reprezintă ansamblul de măsuri eligibile care prin realizarea lor conduc la creșterea competitivității producătorilor de vin prin adaptarea producției la cererea pieței.

Beneficiarii programelor de restucturare/reconversie sunt producători viticoli, persoane fizice sau juridice care dețin și/sau exploatează suprafețe de viță-de-vie cu soiuri nobile.

Măsura de restructurare/reconversie cuprinde următoarele activități:

Reconversia soiurilor, care constă în schimbarea soiurilor existente în cultură cu soiuri superioare din punct de vedere calitativ sau clone din aceste soiuri. Reconversia se realizează prin plantare pe același amplasament ori pe alt amplasament echivalent ca suprafață de viță-de-vie pentru struguri de vin;

Reamplasarea parcelelor, care constă în plantarea parcelelor viticole amplasate în condiții nefavorabile pe alte amplasamente care conferă condiții climatice și pedologice favorabile la nivelul aceleiași suprafețe;

Modernizarea exploatațiilor viticole, care reprezintă ansamblul de măsuri eligibile care conduc la creșterea eficienței și la îmbunătățirea calității produselor vitivinicole.

Replantarea plantațiilor viticole, acolo unde este cazul, în urma defrișării din motive sanitare sau fitosanitare.

Sprijinul financiar se acordă pe hectar pentru fiecare măsură eligibilă și nu depășește 75% din valoarea costurilor pentru realizarea măsurilor din cadrul programelor de restructurare/reconversie.

Acordarea sprijinului financiar pentru programele de restructurare/reconversie necesită elaborarea de către solicitanți a unui plan individual pentru fiecare program de restructurare/reconversie.

Obiective cuantificabile:

Suprafața viticolă care va fi restructurată

Absorbția integrală a fondurilor aferente măsurii de restructurare

Asigurarea recoltei

Pentru o siguranță viitoare firma ar trebui să se gândească și la variante de a-și asigura recoltele viitoare.

Asigurarea recoltei constă în acordarea unui sprijin financiar astfel:

80 % din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva pierderilor rezultate din fenomenele climatice cu efecte adverse asimilabile dezastrelor naturale;

50% din costul primelor de asigurare plătite de către producători pentru a se asigura împotriva:

pierderilor menționate la litera a) și împotriva altor pierderi cauzate de fenomene climatice cu efecte adverse;

pierderilor cauzate de animale, boli sau de infestări cu dăunători.

Obiective cuantificabile în urma asigurării recoltei vor fi:

creșterea stabilității veniturilor producătorilor;

absorbția în totalitate a fondurilor europene destinate măsurii.

3.3 Investiții si lărgirea ariei de export a produselor proprii

Investitiile

O altă metodă de îmbunătățire a situației actuale a firmei sunt investițiile prin diferite programe cum ar fi P.N.D.R care le acordă sprijin producătorilor din sectorul viticulturii.

Sprijinul poate fi acordat pentru investiții corporale (teren, clădiri și plantații, mașini și echipamente) sau necorporale (transfer de tehnologie prin achiziționarea drepturilor de autor – intelectuale, licențe, know-how sau cunoștințe tehnice nebrevetate) în instalații de transformare, în infrastructura unității vinicole sau comercializarea vinului care îmbunătățesc performanța globală a întreprinderii și se referă la următoarea operațiune eligibilă:

producerea sau comercializarea produselor viticole.

Pentru o mai bună abordare în cadrul categoriilor prevăzute de legislație, au fost stabilite două subcategorii, în concordanță cu principalele direcții privind măsura de investiții, cu referire la:

producerea produselor vitivinicole (de la strugure la vinul din cramă, îmbuteliat și etichetat)

marketing-ul vinului

controlul calității

Sprijinul financiar acordat pentru măsura de investiții, altele decât cele finanțate prin P.N.D.R., este de până la 50% din valoarea costurilor aferente cheltuielilor eligibile din cadrul măsurii. Beneficiarul poate accesa una din măsuri o singură dată pe an.

Obiective cuantificabile:

Accesarea fondurilor europene alocate măsurii;

Modernizarea spațiilor de prezentare a vinurilor proprii ale beneficiarului;

Realizarea, în condiții optime, a învechirii vinurilor;

Valorificarea superioară a vinurilor cu D.O.C. și/sau I.G. îmbuteliate, prin învechirea în sticle în vinoteci.

Lărgirea ariei de export a produselor proprii

După cum bine știm firma se ocupă deja cu exportul vinurilor pe piata din Belarus,dând spre export între 20-30 % din producția proprie.O îmbunătățire ar fi răspândirea exporturilor deoarece acestea ajută firma spre orientarea întregii activități către piață externă urmărind nu numai satisfacerea în condiții superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele și serviciile create și oferite, dar în același timp, și sporirea eficienței, a rentabilității, prin creșterea volumului vânzărilor totale și a profitului unitar realizat pe seama fiecărui produs. Înfăptuirea acestui dublu scop, se poate realiza prin amplificarea flexibilității și adaptabilității întreprinderii la dinamism și structura pieții, având  permanent în vedere că între întreprindere și piață, se naște un întreg sistem de relații, ce se intercondiționează reciproc. Multiplele relații întreprindere-piață se referă în special la tranzacții de piață, la acte de vânzare-cumpărare și sunt determinate de locul pe care-l îl ocupă înterprinderea în cadrul pieții.

SC Alcovin SRL ar trebui să își continuie demersurile pentru colaborarea internațională cu China deoarece asceasta va aduce o creștere semnificativă a veniturilor.

3.4 Plata datoriilor si diminuarea costurilor

Plata datoriilor acumulate de la data deschiderii procedurii, până la data de referință a planului de reorganizare, exclusiv cele privind creditele și contractele de leasing, în funcție de posibilitățile societății, în rate egale trimestriale pe parcursul întregului plan de reorganizare.

Figura. 8. Graficul datoriilor Alcovin pe perioada 2008-2013

Potrivit site-ului mfinante.ro Alcovin are datorii de peste 12000000 lei situtie ce se poate observa și în figura 8.

Analizând graficul de mai sus, observăm cum datoriile firmei sunt în continuă creștere, de unde putem ajunge la concluzia că este necesară o măsură de remediere a situației actuale pentru a evită o eventuală criză financiară care poate conduce la faliment.

Diminuarea costurilor:

SC Alcovin SRL ar trebui să adopte strategia celor mai mici costuri (strategia de dominare prin costuri).

Această strategie ajută firma pentru obținerea celor mai scăzute costuri de producție și de distribuție, astfel încât prețurile produselor comercializate să se situeze sub cele ale concurenței și să asigure câștigarea unei cote cât mai mari de piață.  Această strategie se bazează pe curba de experiență.  Întreprinderea care aplică o astfel de strategie trebuie să dețină un potențial tehnologic, de producție, de aprovizionare și logistic ridicat.  Aceasta presupune investiții foarte mari pentru echipamente de producție moderne, o politică comercială și de distribuție agresivă, care să permită obținerea unei părți mari de piață.

Acest tip de strategie presupune și acumularea de experiență prin creșterea producției cumulate, în vederea reducerii costurilor de producție, îmbunătățirea continuă a organizării producției, un sistem de distribuție puțin costisitor și un control riguros al cheltuielilor indirecte.  Întreprinderea nu are nevoie de capacități de marketing deosebite.  Se aplică un marketing de masă, bazat pe produce- rea, distribuirea și comercilizarea pe scară largă a unui produs în încercarea de a atrage toate catego- riile de utilizatori.  Această strategie cere descoperirea și exploatarea tuturor surselor posibile de avantaj competitiv de cost, ca de exemplu: folosirea în exclusivitate a tehnologiei de fabricație, acces preferențial la sursele de materii prime etc, și evitarea unor caracteristici ale produsului prea costisi- toare, care nu sunt neapărat necesare clientelei.

O astfel de strategie este avantajoasă deoarece apară întreprinderea care o aplică împotriva:

Agresiunii concurenților – deținerea avantajului de cost îi permite obținerea unei marje unitare de profit ridicate;

Clienților puternici – aceștia își pot exercita puterea numai dacă reușesc să găsească concuren- ți ai firmei care să propună prețuri de vânzare mai joase;

Furnizorilor puternici – poate face față unor prețuri mai ridicate ale materiilor prime, resurse-lor energetice și utilajelor achiziționate.

3.5 Diversificarea gamei de produse

O altă îmbunătățire care poate fi adusă de către firma societății este diversificarea gamei sortimentale. Acest lucru poate duce firma spre o evoluție considerabilă pe piața vinurilor.

Această metodă de îmbunătățire va duce firma spre o dezvoltare mai amplă aceasta beneficiind de un portofoliu de produse mai bogat din care clienții vor avea de unde alege.

Diversificarea este foarte atractivă întrucât permite firmei:

Să mențină, pe de o parte, o anumită coerentă a afacerilor pe care le desfășoară în mai multe domenii, astfel încât să beneficieze de existența unor costuri comune, iar pe de altă parte, să atenueze riscul pe care îl incumba afacerile ei prin distribuția acestuia pe o gamă largă;

Să transfere avantajele competitive și componentele distinctive pe care și le-a creat în activitatea de bază, originară, în celelalte domenii în care se diversifică, demers facilitat de apropierea existența între acestea;

Să dobândească și să-și consolideze, pe această bază, avantajele competitive în mai multe domenii concomitent, ceea ce înseamnă că profitul pe care îl va realiza pe ansamblul acestora va fi substanțial mai mare decât suma profiturilor care s-ar realiza dacă în fiecare domeniu al diversificării ar acționa firme independente.

3.6 Deschiderea unor noi crame

Pentru a se exdinde pe piață din România SC Alcovin .SRL ar trebui să se gândească și la deschiderea unor noi crame în țară care vor ajuta firma spre o creșterea a vanzarilor de până la 25% și un loc în top pe piața vinurilor.

Cramele care vor fi deschise ar trebui să fie dezvoltate sub forma unor francize, în care producătorul vine cu brandul, know-howul, produsele, investiția de marketing, politica comercială, iar partenerul cu spațiul, care poate să fie închiriat sau proprietate, și cu amenajarea.

Dacă se merge pe principiul mai sus prezentat firma mai are nevoie de obținerea de noi parteneriate cu personae din toată țara.Deschiderea unei crame costă în jur de 10.000 de euro, sumele putând varia.

Intrarea companiei în retail prin deschiderea de magazine are loc în condițiile unei piețe a vinului în scădere și în care există extrem de puține magazine specializate.

Dacă firma Alcovin va pune în practică propunerile de îmbunătățire prezentate mai sus din punctual meu de vedere v-a avea de câștigat atingându-și anumite obiective strategice cum ar fi: Creșterea imaginii pe piața atât pe piața internă cât și pe cea externă, urcarea în topul celor mai bune firme producătoare de vin din România, creșterea vânzărilor și implicit al profitului și extinderea activității prin magazine-crame în toată țara.

Concluzii

În România suprafața totală de vită de vie este de 209.000 în anul 2007 ceea ce înseamnă 1.7 % din totalul fondului funciar arabil din România. Acest lucru pune România în top 5 producători din Uniunea Europeană și pe locul 10 în lume.

Sectorul viței de vie și a vinului se ridică la 7% din producția vegetală totală și la circa 4% în totalul producției agricole. Vinul este pe locul al treilea în rândul produsele agroalimentare exportate.

Zonele de viță de vie producerea strugurilor de vin sunt răspândite în întreaga țară. Suprafețele cu viță de vie diferă de la o potgorie la alta în măsura în care sunt vizate condițiile climatice (de exemplu, recoltele 4-5 săptămâni mai devreme, în sud pentru același soi de struguri), precum și din punct de vedere geologic (de exemplu, diferențele determinate de altitudine, poziție, pantă, expunerea la soare, prezența râu sau lacuri, etc.)

Deși, România se află pe aceeași latitudine ca Franța diferența climatică este foarte diferită. Principalele caracteristici geografice, ca moderator sub climatul continental al țării sunt Marea Neagră, Dunărea și înălțimea Munților Carpați. Lanțul muntos ocupă aproape jumătate din țară, ridicându-se la aproximativ 2.500 de metri întidere.

Platou Transilvaniei, situat la aproximativ 400 de metri deasupra nivelului mării . În sud, la Dunăre, care curge printr-o câmpie de nisip, spre nord spre deltă și izolarea provinciei Dobrogea cu deschiderea sa la Marea Neagră . Clima continentală, cu veri calde și ierni reci, moderat de factori locali precum cele menționate mai sus, solurile, practic piatră și bine drenate în jurul lanțului carpatic, dar mai ales aluviunile de nisip în zona de coastă și, nu în ultimul rând, expunerea la lumina soarelui sunt factorii cheie care determină calitatea vinurilor produse în România.

După cele analizate pe parcursul integii lucrări ne putem da seamă că piața vinurilor este una din ce în ce mai căutată de către toate categoriile de clienți.

În ziua de astăzi se pune foarte mult accentual pe vinurile de calitate,ceea ce îi ajută pe producătorii de vinuri care produc sub denumirea de origine controlată, aceștia folosind anumite standarde pentru obținerea unei calității înalte.

Calitatea vinului se apreciază cu ajutorul mijloacelor fizice, fizico-chimice, biochimice și cu ajutorul simțurilor datorate destinației sale. Degustarea vinurilor sau arta aprecierii vinurilor prin degustare este o analiză senzorială mult diferită de simplul act de a bea; ea implică reflecție, recunoaștere și apreciere. Pentru aceasta nu sunt suficiente numai cunoștințe temeinice despre vin, ci și un vocabular specific, suficient de cuprinzător pentru a exprima ceea ce simțim. 
Cu toate ca tehnicile performante de investigație folosite astăzi permit determinarea în vin a unor componente în cantități extrem de mici, care influențează caracteristicile acestuia, totuși degustarea ( analiza organoleptică sau senzorială) rămâne metoda de bază sintetică, complexă de apreciere a vinurilor. 

La analiza organoleptică participă:

Văzul: dă informații asupra stării de limpiditate, culorii vinului, este instinctivă și poate să influențeze aprecierile ulterioare. Culoarea la vinurile roșii da indicații asupra tehnologiei de obținere, stare de oxidare, vârsta vinului.

Mirosul: vinul trebuie mirosit foarte bine, se depistează direct pe calea nazală și indirect retronazal.

Tactil: temperatură, consistență, vâscozitatea vinului, anumite gusturi sunt mai degrabă senzații tactile. Căldura alcoolului datorită liposolubilitatii, astringența se datorează taninului ce reacționează cu substanțele proteice la nivelul mucoaselor din salivă cu rol de lubrifiant bucal.

Gustul: papilele amplasate pe suprafața limbii.

Organul auditiv: se poate decela intensitatea pocniturii dopului sticlei la vinurile spumante, zgomotul produs la spumegarea vinului în paha

Din păcate la noi în țară nu sunt foarte mulți cunoscători în arta degustării majoritatea consumatorilor bazându-se mai mult pe intuite si pe recomandările cunoștințelor când stă vorba de alegerea unui vin pentru un meniu.

Concluziile obținute privind studiul de caz realizat pe firmă SC Alcovin SRL au fost următoarele:

SC Alcovin SRL se bucură de o podgorie destul de mare cu un număr extraordinar de soiuri nobile cum ar fi: Aligote, Ottonel, Merlot, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Petit Verdot,etc;

Clima din zona podgoriei Sarica Niculițel este una favorabilă producerii soiurilor de struguri folosiți la producerea vinului;

Podgoria Sarica Niculițel este împărțită în 7 zone,ceea ce arată cât de întinsă este această podgorie;

Firma beneficiază de cele mai noi utilaje, tot procesul tehnologic fiind unui modern;

SC. Alcovin SRL au dreptul de a comercializa vinuri sub denumirea de origine controlată Sarica Niculițel;

Un atu al acestei societăți în constituie participarea acesteia la nenumărate târguri și expoziții,dar și la concursuri naționale și internațional obținând mereu premii;

Și o ultimă concluzie față de această firmă ar fi participarea produselor cu marcă înregistrată la export;

În ciuda datoriilor foarte mari pe care le deține, firma încă este o firmă activă care încearcă cu toate forțele să își revină și să nu le scadă imagine obținută prin muncă pe piața vinurilor.

Bibliografie

Ardeleanu D., Merceologia alimentelor, Ed. Bion, Satu Mare 2000

Boboc D, Managementul calității produselor agroalimentare,A.S.E ,2006

Diacomescu I- Merceologie alimentară. Ed Eficient, București, 1998

Pascu E.,Mărfuri alimentare și siguranta consumatorilor,Ed. Universitară, București 2009

Stanciu I., Paraian E., Bazele științei mărfurilor, Ed Renaissance, București 2008

Țârdea Gh.- Tratat de vinificație, Editura, Ion Ionescu de la Brad,Iași, 2000

Institutul național de statistică -Anuarul Statistic

*** Legea nr.244/29 aprilie 2002 a viei și vinului în sistemul Organizărilor Comune de Piață, Monitorul Oficial al României nr.333/20 mai 2002;

*** http://vinuripovestite.ro

*** www.madr.ro

*** www.oniv.ro

*** www.pnvv.ro

*** www.vinuridemacin.ro

*** www.mfinante.com

*** www.apia.org.ro

*** www.ebooks.unibuc.ro

*** www.winetaste.ro

*** www.wineromania.com

*** www.crosulcramelor.ro

*** www.vin24.ro

*** www.crameromania.ro

*** http://savoareavinului.ro/