Evolutia pietei muncii in Romania si somajul [616434]

Evolutia pietei muncii in Romania si somajul

Noțiunea de piata muncii este evidentiata prin analiza multiplelor surse bibliografice, insa o
abordare specifică cu privire la piața muncii o constituie conceptul keynesian, de unde rezulta ca piața
muncii este un fenomen dezechilibrat.
In țările dezvoltate accesul unei persoane la un loc de muncă face parte din drepturile
fundamentale ale unui individ apt de muncă.
Specialiștii au fost concentrați în primul rând pentru definirea conceptului de piata muncii atât
din punct de vedere al ofertantului cât și din punct de vedere al prestatorului, deoarece in ocuparea
fortei de munca o importanta deosebita o prezinta politica de adaptare a ofe rtei la cerere de muncă.1
Pe piața muncii intalnim o situație de echilibru, atunci cand exista o ocupare optimă a forței
de muncă, și o situație de dezechilibru, atunci cand exista un grad de subocupare sau de supraocupare
a forței de muncă.
Economia României a fost marcata inainte de 1989 de o forță de muncă cu calificări scăzute
și medii, precum si de o utilizare redusă a tehnologiilor. Oamenii nu erau stimulați pentru a investi în
educație, deoarece sistemul de salarizare se realiza pe diferențele în funcție de vechime, risc de
accidentare, condiții de lucru, ierarhia funcției si nu pe criterii de calificare, productivitate si
performanta.2
După alegerile din anul 1990, guvern social -democrat a preluat puterea politică si a avut în
vedere schimbari ale sistemului economic și aplicarea unui set de măsuri vizând protecția socială. Din
Constituția României din 1991, articolul 43 se evidentiaza: "Statul este obligat să ia măsuri de
dezvoltare economică și de protecție socială de natură să asigure cetățenilor un trai d ecent". "Cetățenii
au dreptul la pensie, la concedii de maternitate plătite, la asistență medicală în unitățile sanitare de
stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asistență socială prevăzute de lege."3
In ceea ce priveste etapa actuală a evoluției conceptului de ocupare a forței de muncă se
remarca transformări calitative importante legate de creșterea nivelului de educație în țările dezvoltate,

1 ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ Prof. univ. dr. hab., Andrei
COJUHARI, Catedra TEM, UTM
2 REVISTA TRANSILVANĂ DE ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE nr. 1(3)/2000 1 Alina Neagu :
PROBLEMATICA ȘOMAJULUI ÎN ROMÂNIA SFÂRȘITULUI DE MILENIU
3 Constituția României (1991), Monitorul Oficia l al României, nr. 233, 21 septembrie

modificarea condițiil or de intrare a tinerilor pe piața muncii, aplicarea unor cerințe noi de angajare a
muncitorilor aflați în plină carieră profesională, dar mai puțin instruiți.
Structura ocupării forței de muncă din România demonstrează că aceasta se află mult în urma
celorlalte țări europene în privința structurii economice, acest lucru fiind una dintre cauzele
productivității scăzute în general.
Un impact major cu efecte negative asupra pietei muncii a fost privatizarea, restructurarea și
inchiderea întreprinderilor. Ia r pentru a veni in sprijinul oamenilor Guvernul României a adoptat
Ordonanța de Urgență nr. 9/1997, in care se specifica: ”persoanele ale căror contracte individuale de
muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective primesc o plata compensator ie
reprezentind o sumă neimpozabila, al carei cuantum lunar este egal cu salariul mediu net pe economie,
comunicat de Comisia Naționala pentru Statistica, la data stabilirii dreptului”.4
Asupra funcționării pieței muncii își exercită influența atat factori economici, cât și factori de natură
social -instituțională. Un exemplu ar fi criza financiară globală care s -a făcut resimțită în România
începând cu luna martie 2008, când numărul locurilor de muncă a început să scadă treptat.
Modul cum functioneaza piata muncii este dat de ocuparea fortei de munca in activitati
economico -sociale si somajul.
Rata somajului, determinata prin raportarea numărului total de șomeri la populația activă, e ste
un factor important de care se tine cont atunci cand se iau masuri de politica economica sau de
protectie sociala. De -a lungul ultimului deceniu, se observă evoluții diferite ale ratei șomajului, pentru
toate segmentele de populație, în funcție de feno menele economice și sociale. Specialiștii consideră
ca o rată a șomajului de 3 -5 % este in limite normale, iar depășirea unui nivel de 11 -13% indică o
stare de criză economica.
În România șomajul a devenit o problema odata cu dezvoltarea industriala si s -a menținut
permanent la o valoare ridicată.
Potrivit datelor inregistrate de ANOFM din 1991 pana in 2007 cele mai mari rate ale somajului
au fost inregistrate in 1994, 1999 si 2000.
Nivelul șomajului în România pana in anul 2000 este evidențiat de cele mai importante
aspecte:

4 Ordonanța de Urgență a Guvernului cu privire la unele măsuri de pro tecție pentru persoanele ale căror
contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective prin aplicarea programului
de restructurare, privatizare, lichidare, ( 1997 ), M. Of. al României, nr. 64 din 15 aprilie, art. 19

– începând cu anul 1997, rata șomajului a avut o tendință ascendentă, atingând la începutul
anului 1999, 11,1 %;
– șomajul afectează în special persoanele cu un nivel scăzut de pregătire;
– județele cu cea mai mare rată a șomajului la data de 31 martie 1998 erau: Vaslui ( 16,3 % ),
Neamț (14,8 % ), Hunedoara ( 13,9 % ), Botoșani ( 12,9 %).
– rata șomajului în rândul femeilor la 1 ianuarie 1999 era de 10,9 %.5
Un grad ridicat de risc este de remarcat in anul 2002 cand rata șomajului a fost de 21,7%,
persoanele tinere, cu varste intre 14 -24 de ani fiind cele mai afectate de șomaj, potrivit anchetelor
asupra forței de muncă. O problemă intalnita este si dezechilibrul intre numarul d e someri in randul
barbatilor si cel in randul femeilor. De la un an la altul, pe piata muncii in Romania se remarca o
pondere ridicată a femeilor în diverse ramuri economice, precum invatamant, servicii bancare,
notariat, comert si imobiliare. Astfel, num arul de femei somere a scazut treptat,in timp ce numarul de
someri barbati a crescut, ajungand la începutul anului 2011 la aproximativ 60% din numarul total de
someri inregistrati.
În ceea ce privește situatia demografica rata somajului in mediu urban este mult mai mare
decat in mediul rural, de exemplu in anul 2011 ajungand la o diferenta de 3% si cea mai mare diferenta
inregistrandu -se in anul 2000, de 8%.6
Scăderea numărul ui de locuri de muncă s -a resimtit mult in anul 2010 si s -a mentinut si in
urmatorii ani, piata muncii fiind influențată de criza economică și financiară. Pe parcursul acestui an,
în urma disponibilizărilor au fost dați în șomaj mai mulți salariați, dar in acelasi timp au fost create si
locuri de munca in domenii de activitate precum fabricarea de confectii, lucrări de construcții,
activități de protecție și securitate, activități de asigurări de viață.
Intre anii 2005 si 2014 rata somajului a avut mai mul te fluctuatii, minimul fiind de 4,1%, iar
maximul fiind de 7,8%.
Potrivit INS, in luna aprilie 2019, rata somajului in forma ajustata sezonier a fost de 4%.
Reducerea șomajului este una din cele mai mari provocari pentru guvern. In Romania se acorda
o aten tie redusa măsurilor de prevenire a creșterii șomajului prin pregătire, calificare și flexibilizare a
pietei de munca. Măsurile care se referă la asistență pentru găsirea unui loc de muncă si training sunt

5 Sursa: Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională
6 Interdependența dintre piața muncii și șomaj în economia postcriză Sorina ENACHE

cele mai eficiente pentru integrarea sau reintegra rea șomerilor pe piața muncii, a persoanelor
descurajate si tinerilor.7
In prezent, Pandemia COVID19 a afectat mult piața muncii prin scăderea moderată a
populației ocupate și creșterea numărului de șomeri.
Existenta somajului conduce la inrautatirea calitatii vietii unui individ datorita reducerii
venitului, creșterii cheltuielilor cu protecția socială, reducerii eficienței forței de muncă, precum si
creșterea tensiunilor sociale.

7 Politici publice care țintesc rigiditățile pieței forței de muncă Andreea Claudia ȘERBAN Academia de Studii Economice
din București