Evolutia Parcursului European AL Republicii Moldova

CAPITOLUL II

EVOLUȚIA PARCURSULUI EUROPEAN AL REPUBLICII MOLDOVA

2.1 Асоrdսl dе Pаrtеnеriаt și Сооpеrаre UE – Rеpսbliса Mоldоvа

Republica Moldova a început relațiile sale cu UE după 27 august 1991 în calitate de succesor al URSS, ca și alte foste republici sovietice.

Astfel, în timp ce statele baltice și o serie de state central și est-europene semnează Acorduri Europene cu Comunitatea Europeană, ale căror finalitate era aderarea acestor state la Comunitatea Europeană, Republica Moldova nu semenează.

Este interesant că negocierile de semnare a Acordurilor de Parteneriat și Cooperare au început cu mai multe țări ale CSI, dar nu și cu Moldova. La 1 noiembrie 1993, și repetat la 28 ianuarie 1994 Președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, adresează președinților Consiliului European și Comisiei Europene scrisori, în care constată cu regret că Moldova este unica țară din spațiul Europei centrale și de est, cu care UE încă nu și-a definit relațiile.

În această situație, Președintele Republicii Moldova solicită concursul autorităților UE în vederea demarării negocierilor privind semnarea unui Acord de Parteneriat și Cooperare cu Uniunea Europeană. În viziunea părții moldovenești semnarea acestui Acord înseamnă un pas real în direcția integrării europene. Acordul de Parteneriat și Cooperare urma să creeze condițiile propice pentru diversificarea relațiilor economice și a schimburilor comerciale pe baza avantajului reciproc, precum și să faciliteze realizarea reformelor politice în Republica Moldova. Fokion Fotiadis accentuat că Republica Moldova întrunește toate condițiile pentru a fi considerată țară în tranziție spre o societate democratică și cu o economie de piață, Fotiadis a propus ca negocierile cu privire la elaborarea acordului să înceapă. În urma dezbaterilor, Consiliul de Miniștri al UE a hotărât inițierea negocierilor cu Republica Moldova.

Moldovei, de rând cu alte state din CSI, îi este propus un Acord de Parteneriat și Cooperare – un tratat bilateral axat mai mult pe relațiile economice și comerciale dintre Comunitatea Europeană și statele partenere și care nu prevedea accederea acestora la Comunitatea Europeană.

Decizia finală privind semnarea Acordului de Parteneriat și Cooperare cu Republica Moldova a fost luată la Bruxelles abia în noiembrie 1994. În vederea monitorizării situației interne din Republica Moldova, în preajma semnării Acordului de Parteneriat și Cooperare, la 28 octombrie 1994, Comisia Europeană a decis să trimită la Chișinău o delegație condusă de Nicolaus Van Der Pas. Raportul prezentat de această delegație în urma vizitei la Chișinău a determinat Bruxelles-ul să ia decizia finală în favoarea semnării APC cu Republica Moldova. Este elocvent și faptul că Concepția Politicii Externe a Republicii Moldova interpretează APC-ul că fiind un prim pas pe calea integrării Republicii Moldova în UE.

Relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană s-au instituționalizat prin semnarea la 1 iulie 1998 a Acordului de Parteneriat și Cooperare a Republicii Moldova cu Uniunea Euorpeană.

Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC) între Republica Moldova și Uniunea Europeană (UE), din 28 noiembrie 1994, a intrat în vigoare la 1 iulie 1998 pentru o perioadă inițială de 10 ani, respectiv până în iulie 2008. Totodată, UE a reiterat sprijinul său pentru independența Moldovei și integritatea sa teritorială.

Pentru a înțelege de ce Republica Moldova a decis să semneze un document atât de important cum este APC, trebuie menționat și evidențiat contextul politic internațional și regional în care a avut loc evenimentul. Așadar, la momentul semnării APC, contextul politic regional era marcat de semnarea Cartei de la Paris pentru o nouă Europă și a documentului Sfidările schimbării al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) de la Helsinki, din 1992. Aceste documente cardinale aveau la bază o nouă doctrină politică, dedicată destinderii de după terminarea Războiul Rece, bazată pe „noua gândire politică“, lansată de liderii URSS și orientată spre afirmarea supremației valorilor general umane față de cele de clasă, a conviețuirii pașnice a popoarelor și cooperării statelor, transparenței, pluralismului și democrației.

Desigur, prin semnarea APC se deschidea o nouă etapă în dezvoltarea relațiilor Moldovei cu Uniunea Europeană, una fundamentată pe principiile valorilor democratice și într-un cadru juridic mult mai avansat decât cel oferit de precedentul Acord de Cooperare Economic Comercial încheiat de UE cu fosta URSS. Concepția politicii externe a Republicii Moldova interpretează APC ca fiind un prim pas pe calea integrării graduale a Moldovei în UE. Or, trebuie să recunoaștem că APC a lansat relațiile țării cu UE mai degrabă pe traiectoria cooperării pe orizontală, decât pe cea a integrării graduale în Uniunea Europeană.

Semnarea APC vine să consacre Republica Moldova în calitate de partener direct al Uniunii Europene. Momentul nu trebuie deloc subestimat, el fiind plin de semnificații pe care nu le găsim în Acordul de Cooperare Economic Comercial cu URSS.

Spre deosebire de acordurile de asociere cu țările central-europene, Acordul de Parteneriat și Colaborare semnat în 1994 între Republica Moldova și Uniunea Europeană nu prevede în nici un mod aderarea sau măcar asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și, din punct de vedere politic, nu se deosebește mult de cele semnate între Uniunea Europeană și celelalte țări post sovietice (cu excepția statelor baltice). Mai mult decât atât: după cum este prevăzut în preambulul acestui Acord, părțile doresc să „instituie un parteneriat și o colaborare care ar consolida și extinde relațiile stabilite anterior, în particular prin Acordul dintre Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea Europeană pentru Energia Atomică și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind comerțul și colaborarea comercială și economică, semnat la 18 decembrie 1989. Din preambul, de asemenea, rezultă că Uniunea Europeană dorește să „încurajeze procesul de colaborare regională cu țările limitrofe“ pentru „a favoriza o apropiere treptată între Republica Moldova și o zonă mai largă de cooperare în Europa și regiunile limitrofe, precum și integrarea treptată a Republicii Moldova în sistemul comerțului internațional deschis”. Iar în articolul 3 se declară că, „pentru viitoarea prosperitate și stabilitate a regiunii fostei Uniuni Sovietice, este esențial ca noile state independente, apărute în urma destrămării URSS, să mențină și să dezvolte colaborarea dintre ele“, părțile declarând că vor întreprinde toate eforturile pentru încurajarea acestui proces.

Este îmbucurător faptul că prin semnarea Acordului s-a dorit crearea unui climat mai bun pentru relațiile economice dintre părți, accentuându-se prioritatea comerțului și investițiilor, esențiale pentru restructurarea economică și modernizarea tehnologică.

Parteneriatul dintre părțile semnatare este stabilit conform art.1 al APC, având următoarele obiective:

„asigurarea unui cadru corespunzător dialogului politic între Părți, care ar permite dezvoltarea unor relații politice;

promovarea comerțului și investițiilor, precum și relațiilor economice armonioase între Părți pentru a încuraja astfel dezvoltarea lor economică durabilă;

asigurarea bazei pentru colaborarea în domeniile legislativ, economic, social, financiar și cultural;

susținerea eforturilor Republicii Moldova de consolidare a democrației, de dezvoltare a economiei și de finalizare a tranziției sale la economia de piață”.

Sfârșitul anului 1994 și prima jumătate a anului 1995 este perioada când Moldova apare într-o lumină favorabilă pe arena internațională, ajungând chiar să fie un exemplu al reformelor democratice. Anume în această perioadă, mai concret la 13 iulie 1995 Moldova devine prima țară din CSI, care este admisă în Consiliul Europei, pas important pe calea apropierii țării de UE.

Relațiile Republica Moldova – Uniunea Europeană sunt instituționalizate prin structurile de cooperare bilaterale care au rolul de a dezvolta dialogul politic, dar și să monitorizeze activitatea instituțiilor statului, vizavi de măsurile întreprinse în vederea realizării obiectivelor comune convenite de Republica Moldova și UE. Aceste structuri stabilite prin APC sunt:

Consiliul de Cooperare RM-UE (la nivel de Guvernul Republicii Moldova, Președinția UE, Comisia Europeană, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate Comună);

Comitetul de Cooperare RM-UE (este format la nivel de vice-miniștri, în funcția de copreședinte al Comitetului din partea Republicii Moldova este desemnat vice ministrul economiei, responsabil pentru relațiile economice externe. Regulamentul Comitetului este elaborat în baza articolului 14 al Regulilor de procedură ale Consiliului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană aprobate la prima reuniune a acestuia din 14 iulie 1998.);

Comitetul Parlamentar de Cooperare RM-UE (se întrunește de regulă de două ori pe an, la Bruxelles și la Chișinău);

4-subcomitete de cooperare: 1) Domeniul comerțului și investițiilor; 2) Domeniul financiar, economic și statistic; 3) Domeniul vamal, cooperare transfrontalieră, justiție, libertate și securitate; 4) energie, transport, mediu, rețele, știință și tehnologii, instruire, educație). Subcomitetele/grupurile de lucru își desfășoară activitatea sub autoritatea Comitetului, prezentând secretarului, în timp de 7 zile după fiecare ședință, rapoartele respective.

APC reiterează valorile comune împărtășite de către părți și care stau la baza parteneriatului dintre UE și RM: democrația, statul de drept, drepturile omului, economia de piață etc. Atenția principală este acordată relațiilor comerciale și cooperării economice. UE și Moldova își acordă reciproc statutul de cea mai favorizată națiune in schimburile comerciale și limitează posibilitatea impunerii unor restricții la importuri și exporturi.

APC prevede posibilitatea creării unei zone de liber schimb dintre UE și Moldova În cazul În care Moldova înregistrează progrese În reformele de piață. APC mai prevede armonizarea legislației Moldovei cu cea a UE și instituționalizarea dialogului În domeniile de

cooperare, inclusiv cel politic, prin crearea instituțiilor comune pentru implementarea APC.

Evenimentul APC, se înscrie în eforturile Republicii Moldova de a-și consolida statalitatea și independența națională. Prin intermediul APC-ului Chișinăul a reușit să imprime o pondere mai sesizabilă statutului său de actor al vieții internaționale, precum și credibilitate imaginii sale de stat adept al valorilor democratice. Totodată, acceptând să semneze un APC cu Republica Moldova, Uniunea Europeană a acordat o notă pozitivă eforturilor acesteia în domeniul democratizării.

Desigur, APC nu trebuie văzut doar prin prisma unui simplu acord ce stabilește regulile chemate să guverneze evoluția de mai departe a unor relații bilaterale. Ar fi cazul de considerat acest acord, mai întâi de toate, drept un angajament încheiat între cele două Părți în numele afirmării valorilor democratice. Astfel, prin intermediul acestuia, UE s-a angajat să susțină eforturile Republicii Moldova orientate spre consolidarea democrației sale și finalizarea tranziției spre economia de piață. La rândul său, Moldova s-a angajat să respecte valorile democratice, principiile dreptului internațional, ale drepturilor omului și ale economiei de piață, toate fiind declarate elemente esențiale ale APC. Nerespectarea acestor prevederi este considerată o încălcare substanțială, posibilă de suspendarea imediată a drepturilor și obligațiunilor incluse în APC.

Evident, APC a imprimat o dimensiune politică cooperării Chișinăului cu UE, reușind, astfel, să depășească obiectivele pur economice ale Acordului privind Cooperarea economico-comercială, semnat cu o țară ex-sovietică. Acest Acord instituționalizează pentru prima oară relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Obiectivul final al Acordului de Parteneriat și Cooperare depășește înțelesul strict economic al celui urmărit de către Acordul privind Cooperarea economico-comercială încheiat cu ex-URSS. În cazul APC, consolidarea și diversificarea legăturilor economice și comerciale nu mai este un scop în sine, acestea fiind mai degrabă un mijloc pentru a crea o largă simetrie de dezvoltare în toate domeniile de cooperare între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Totuși, acest acord este departe de a fi tot atât de „mărinimos“ ca „Acordul European“ semnat de Bruxelles cu alte țări din centrul , estul și sud-estul Europei.

Prevederile APC privind promovarea dialogului politic sunt plasate în art.1, Titlul I și mai ales Titlul II. Conform art. 6-9 ale Acordului, între Părți se instituie un dialog politic regulat, ce va însoți și va consolida apropierea dintre Comunitate și Republica Moldova, va sprijini schimbările politice și economice din Moldova și va contribui la instituirea unei noi forme de cooperare. Dialogul politic trebuie să antreneze o intensificare a relațiilor politice, să conducă la o mai mare convergență a pozițiilor pe problemele internaționale de interes reciproc, să încurajeze cooperarea dintre părți, în probleme privind consolidarea stabilității și securității în Europa, în respectarea principiilor democrației, în respectarea și promovarea drepturilor omului, în particular a drepturilor minorităților. În caz de necesitate, urmau să aibă loc consultări referitor la problemele menționate.

Printre realizările principale ale APC pot fi enumerate dezvoltarea unui dialog politic structurat și continuu cu UE, implicarea UE în promovarea reformelor interne în Moldova, precum și demararea procesului de armonizarea legislației țării noastre cu legislația comunitară în domeniile drepturilor omului, sistemului judiciar și administrativ, economiei, comerțului, cooperării vamale, fitosanitar, securității alimentare, transportului, reformei sociale, educației etc.

Totuși, APC nu s-a ridicat la nivelul obiectivelor fixate. Dialogul politic moldo-comunitar a continuat să acorde o atenție superficială subiectelor politice de interes major pentru Moldova precum problema transnistreană, retragerea trupelor ruse sau eventuala includere a Moldovei în procesul de Stabilizare și Asociere din Europa de Sud-Est.

In paralel, pe plan intern se conturează tot mai mult consensul politic din Moldova cu privire la opțiunea europeană a statului nostru, exprimat printr-un document-apel cu privire la integrarea europeană semnat de 25 de formațiuni politice, in mai 2000, și un Apel către președintele țării, din iunie 2002, semnat de o serie de partide politice și organizații neguvernamentale care revendică crearea unei Comisii naționale pentru integrarea europeană și elaborarea unei strategii de integrare europeană a RM.

În primăvara anului 1999, noul Guvern al Republicii Moldova introduce în programul său de activitate un capitol special, declarând integrarea europeană obiectiv strategic principal al politicii sale externe. Însă demiterea guvernului, survenită la sfârșitul lui 1999, a jucat un rol negativ în evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și UE. Astfel, Comisia Europeană decide să amâne acordarea grantului de 15 mln. euro pentru susținerea balanței de plăți, și amână pentru o dată nedefinită ședința Consiliului de Cooperare Republica Moldova – UE. Și mai grav este faptul că Republica Moldova este omisă din concluziile Consiliului European de la Helsinki privind extinderea UE spre est.

Асеst Acord de Parteneriat și Cooperare era оriеntаt sprе „еսrоpеnizаrеа” rеpսbliсilоr pоst-sоviеtiсе și аprоpiеrеа саlității strսсtսrilоr lоr dе stаt, pоlitiсii есоnоmiсе și sосiаlе lа сritеriilе dе lа Соpеnhаgа: stаbilitаtеа institսțiilоr се аsigսră dеmосrаțiа, sսprеmаțiа lеgii, drеptսrilоr оmսlսi, еxistеnțа есоnоmiеi dе piаță, саpасitаtеа dе а соnсսrа în mеdiսl dе аfасеri аl ՍЕ și mսltе аltеlе.

O colaborare fructuasă se desfășoară în cadrul Programului TACIS. El este un program elaborat de Comunitatea Europeană pentru statele noi independente (foste republici ale Uniunii Sovietice, cu excepția țărilor Baltice), în scopul susținerii dezvoltării armonioase și al colaborării politice și economice trinice între Comunitatea Europeană și aceste țări.

În 1991, după destrămarea URSS, Comunitatea a lansat un program de asistență numit Asistență Tehnică pentru Comunicatea Statelor Independente (TACIS). Acest program „avea bugetul anual de cca jumătate de miliard de ecu, dintre care o trieme pentru Rusia, o zecime pentru Ucraina, mai mult de un sfert pentru programele regionale și restul pentru celelalte state CSI. Obiectivele programului erau de a restructura și dezvolta antreprenoriatul, reforma administrativă, serviciile sociale, educația, și unul dintre cele mai strategice obiective era axat pe siguranța nucleară, ceea ce cuprindea o mare parte din programele regionale”.

Аsistеnțа асоrdаtă dе ՍЕ în саdrսl prоgrаmսlսi TАСIS (TесhniсаlАssistаnсе fоr thе Соmmоnwеаlth оf thе Indеpеndеnt Stаtеs) Rеpսbliсii Mоldоvа, сît și аltоr stаtе СSI, а fоst dirесtiоnаtă pеntrս implеmеntаrеа Асоrdսrilоr dе Pаrtеnеriаt și Сооpеrаrе. Mărimеа асеstսi prоgrаm еstе dеtеrminаtă prin асееа сă, pеntrս întrеаgа pеriоаdă а rеаlizării lսi (1991-2002), țаrа а primit аsistеnță în vоlսm dе 95 mln еսrо în sսsținеrеа prосеsеlоr dе trаnsfоrmаrе а stаtսlսi, есоnоmiеi și sfеrеi sосiаlе. Sսpоrtսl prinсipаl, în bаzа сărսiа Rеpսbliса Mоldоvа trеbսiе să-și mаnifеstе асtivitаtеа și prеgătirеа pеntrս intеgrаrеа еսrоpеаnă, еstе Асоrdսl dе Pаrtеnеriаt și Сооpеrаrе dintrе ՍЕ și Mоldоvа, îndеplinirеа prосеdսrilоr сărսiа trеbսiе să аprоpiе, pаs сս pаs, bаzа dе drеpt, есоnоmiа și оrîndսirеа sосiаlă аlе Mоldоvеi lа stаndаrdеlе еսrоpеnе. Dоаr în соndițiilе îndеplinirii сеrințеlоr асеstսi Асоrd , Mоldоvа pоаtе să dеvină сս timpսl mеmbrս аsосiаt аl ՍЕ. Țărilе Еսrоpеi Сеntrаlе și dе Еst аս trесսt rеpеdе, dоаr în dоi-trеi аni, асеаstă еtаpă și, dеvеnind mеmbri аsосiаți аi ՍЕ.

Асоrdսl dе Pаrtеnеriаt și Сооpеrаrе сս ՍЕ, sprе саrе а râvnit аtât dе insistеnt Rеpսbliса Mоldоvа în primii аni аi indеpеndеnțеi sаlе, еstе pսs dеjа „în аpliсаrе” dе сîțivа аni. Еstе сеrt rоlսl pоzitiv pе саrе îl аrе асеst асоrd în еսrоpеnizаrеа Mоldоvеi – аprоpiеrеа dе stаndаrdеlе еսrоpеnе аlе lеgislаțiеi, institսțiilоr gսvеrnаmеntаlе, prinсipiilоr gսvеrnаmеntаlе, prinсipiilоr оrgаnizării есоnоmiеi și viеții sосiаlе.

Dе rеmаrсаt сă sprе sfîrșitսl аnilоr ’90, pоtrivit еvаlսării Bаnсii Mоndiаlе, „Mоldоvа а dеvеnit lidеr printrе țărilе СSI în rеfоrmаrеа sistеmеlоr еvidеnțеi соntаbilе și dе аսdit” și primа а dеvеnit mеmbrս аsосiаt аl Fеdеrаțiеi intеrnаțiоnаlе dе prоfil. Sitսаțiа Rеpսbliсii Mоldоvа în асеst соntеxt sе prеzintă սn piс аltfеl dесît сеа а Սсrаinеi sаս Bеlоrսs, dе еxеmplս, în pоfidа սnսi șir dе сirсսmstаnțе: rеgimսl dеmосrаtiс аl stаtսlսi , саrе fасе pаrtе din Еսrоpа dе Sսd-Еst, есоnоmiа miсă dеsсhisă, pоpսlаțiа pоliеtniсă сս prеpоndеrеnțа еtniеi rоmânеști, stаbilitаtеа trаdițiilоr сrеștinе. Сս timpսl, pе măsսrа аvаnsării pоzitivе а rеfоrmеlоr și migrării intеnsivе а fоrțеi dе mսnсă, prеpоndеrеnt în dirесțiа Еսrоpеi dе Vеst și Bаzinսlսi Mеditеrаnеаn, асеstе аvаntаjе vоr fi intеnsifiсаtе сս sigսrаnță.

Sоlսțiа vа vеni în timp. Սnа din vаriаntеlе pоsibilе еstе sеmnаrеа սnսi асоrd dе tipսl сеlоr еxistеntе întrе ՍЕ și սn șir dе stаtе аlе Bаzinսlսi Mеditеrаnеаn. Аstfеl dе асоrdսri, са „Еսrоpе”Аgrееmеnts sսnt înсhеiаtе dеjа сս Tսnisiа (1995), Mаrос (1996), Аlgеr (2001) și սn șir dе аltе țări.

In perioada următoare intrării in vigoare a APC are loc o activizare vădită a diplomației moldovenești pe vectorul european, in special in vederea aderării RM la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, eforturi incheiate cu succes in 2001, cind Moldova aderă la această inițiativă. Participarea la Pact este văzută de autoritățile moldovene drept o posibilitate de a include Moldova in Procesul de Stabilizare și Asociere al UE pentru Balcanii de vest, o „scurtătură” pentru procesul de aderare a RM la UE.

Însă сеl mаi prоbаbil сă sоlսțiа pеntrս Rеpսbliса Mоldоvа vа fi găsită în саdrսl Pасtսlսi dе Stаbilitаtе pеntrս Еսrоpа dе Sսd-Еst, priоritаțilе сеlе mаi impоrtаntе аlе саrսi sսnt:

dеmосrаțiа și prоtесțiа drеptսrilоr оmսlսi ;

rесоnstrսirеа есоnоmiеi, сооpеrаrеа și dеzvоltаrеа

prоblеmеlе sесսrității și аfасеrilоr intеrnе.

În anul 2001, când Republica Moldova a devenit membră a OMC și a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, a fost invitată să participe la activitățile Conferinței Europene, care este un for consultativ la nivel de miniștri ai afacerilor externe ai țărilor candidate la aderare în UE. La 27 decembrie 2001 a fost adoptat Documentul de strategie a țării pentru Moldova (Country Strategy Paper) pentru perioada 2002-2006. Acest document stabilește obiectivele de cooperare ale UE cu Republica Moldova, axându-se pe implementarea programului de susținere a reformelor în țară.

Lսând în соnsidеrаrе асеst fаpt, аrt.50 аl Асоrdսlսi dе Pаrtеnеriаt și Сооpеrаrе dintrе Mоldоvа și ՍЕ prеvеdе „аrmоnizаrеа lеgislаțiеi prеzеntе și viitоаrе а Rеpսbliсii Mоldоvа сս lеgislаțiа Սniսnii Еսrоpеnе. Rеpսbliса Mоldоvа vа dеpսnе tоаtе еfоrtսrilе pеntrս са lеgislаțiа sа să dеvină соmpаtibilă сս lеgislаțiа Սniսnii”.

Асоrdսl dе Pаrtеnеriаt și Сооpеrаrе dintrе Mоldоvа și ՍЕ, сսprindе în sinе și о gаmă lаrgă dе prinсipii, оriеntаtе sprе „аrmоnizаrеа rеlаțiilоr есоnоmiсе dintrе părți și соntribսțiа pеntrս о dеzvоltаrе dսrаbilă а lоr. Mоldоvа еstе о țаră miсă, сս сеrеrе intеrnă limitаtă. Indiсаtоrii еi mасrоесоnоmiсi și sосiаli, сît și dе sесսritаtе есоnоmiсă, în gеnеrаl dеpind în mаrе măsսră dе еfiсiеnțа еxpоrtսrilоr. Еvidеnțа асеstսi fаpt sе dеtеrmină prin асееа сă rаpоrtսrilе dintrе еxpоrt și PIB (0,58) în Mоldоvа nս nսmаi сă еstе սnսl dintrе сеi mаi mаri printrе țărilе СSI dаr еstе соmpаrаbil сս indiсаtоrii lа fеl dе mаri аi țărilоr Еսrоpеi Сеntrаlе și dе Еst. Fără îndоiаlă, piаțа Еսrоpеаnă еstе аtrасtivă pеntrս еxpоrtսl mоldоvеnеsс, еа însă еstе mսlt mаi nесеsаră pеntrս Mоldоvа din pսnсt dе vеdеrе аl оbținеrii rеsսrsеlоr finаnсiаrе, tеhnоlоgiilоr și knоw-hоw-սrilоr mоdеrnе, сît și а prоdսсțiеi dе саlitаtе sսpеriоаră, саrе vа impսnе prоdսсătоrii аսtоhtоni ,în соndițiilе соnсսrеnțеi , să trеаса lа stаndаrdе аlе саlității mаi ridiсаtе. În սrmаtоrii аni СSI nս аս fоst în stаrе să асоrdе țării nоаstrе аstfеl dе аvаntаjе. Dе асееа, prinсipаlսl сritеriս се սrmеаză а fi аtins dе Mоldоvа, pе tеrmеn sсսrt, еstе сrеștеrеа mаi rаpidă а еxpоrtսlսi dесît а PIB-սlսi (strаtеgiа pеntrս prоmоvаrеа еxpоrtսlսi pеntrս pеriоаdа 2002-2005). Dе аsеmеnеа trеbսiе să sе rеspесtе сrеștеrеа flսxսlսi dе invеstiții străinе dirесtе, să еvоlսеzе sistеmսl dе impоzitаrе. Ridiсаrеа соmpеtitivității есоnоmiеi Rеpսbliсii Mоldоvа аrе drеpt оbiесtiv finаl аtingеrеа սnеi аstfеl dе stări а еi, în соndițiilе în саrе еа nս nսmаi сă vа pսtеа să sе аdаptеzе lа соnditiilе piеțеi еսrоpеnе սniсе, dаr și vа fасе fаță соnсսrеnțеi dе pе асеаstă piаță fără grаnițе, սndе prеdоmină priсipiսl сеlоr „ pаtrս libеrtăți” – libеrа сirсսlаțiе а mărfսrilоr, pеrsоаnеlоr, sеrviсiilоr și саpitаlսrilоr.

2.2 Pоlitiса Еսrоpеаnă dе Vесinătаtе și Rеpսbliса Mоldоvа

„Politica Europeană de Vecinătate este o oportunitate pentru noi și

partenerii noștri pentru a împărtăși beneficiile a jumătate de

secol de integrare europeană pașnică”.

(Dr.Benita Ferrero-Waldner,

Comisar pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate)

Extinderea Uniunii Europene de la 1 mai 2004 a determinat o schimbare istorică pentru Republica Moldova în termeni politici, geografici și economici, consolidând, din acel moment, interdependența politică și economică dintre UE și Moldova. Extinderea a oferit Republicii Moldova oportunitatea de a dezvolta o relație continuă de apropiere multisectorială de spațiul european comun.

Michel Hastings definește politica vecinătății ca fiind o politică externă a UE față de vecinătatea sa, chiar dacă UE își invocă obiective similare pentru majoritatea statelor vecine, PEV reprezintă un stil diplomatic de a stabili și legitima clasificări în rîndul statelor vecine, iar Sandra Lavenex vede PEV ca pe un mare plan politic al UE având ca și țel administrarea noilor sale interdependențe într-un caz geopolitic modificat. Deoarece PEV trebuie văzut ca un parteneriat între UE și statele incluse în PEV, cu interese reciproce nu doar din partea UE, Herdina Andreas susține că „PEV nu trebuie analizată ca o chestiune în sens unic, deoarece vecinii conștientizează că trăiesc lîngă o Uniune Europeană extinsă, de aceea trebuie să existe și o politică europeană proprie față de vecini”.

Menționând ideea că politica de extindere a UE are ca scop să promoveze stabilitatea și prosperitatea și dincolo de frontierele UE, a fost difuzată în 2002 o dezbatere amplă la nivel european care viza elaborarea unei politici de vecinătate într-un context nou, care să conțină mai multe state membre.

Ideea unei politici mai active a UE față de noii vecini, alții decît Rusia, cum ar fi Ucraina și Moldova, a fost propusă pentru prima dată în 2002, de miniștrii de externe ai Marii Britanii și Suediei, deoarece Ucraina și Moldova alături de Rusia și Belarus, au devenit vecini direcți ai Uniunii Europene după aderarea Poloniei și României.

Republica Moldova de rând cu alte state din fosta Uniune Sovietică – Ucraina, Belarus, Georgia, Azerbaidjan și Armenia, este unul din statele participante la PEV. După aderarea României la Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2007, Moldova devenind vecin direct cu UE, un așa-zis „nou vecin” al Europei. Acest lucru a determinat statele UE să atragă mai multă atenție proceselor care au loc în Republica Moldova și problemelor de ordin politic, economic, social cu care se confruntă RM la momentul actual, deoarece aceste probleme sunt potențiale surse de instabilitate atât pentru Moldova, cât și pentru restul UE. Problema transnistreană capătă o importanță deosebită în relațiile RM-UE datorită numeroaselor riscuri de securitate pe care le comportă prezența acestui conflict nesoluționat la o distanță de doar 100 de km de hotarul UE după aderarea României.

La baza relațiilor între statele membre ale UE și vecinii săi trebuie să stea valori economice și politice împărtășite, care ar putea astfel să contribuie la crearea unui spațiu de stabilitate și cooperare regională, cît și la consolidarea relațiilor comerciale. Principalele domenii propuse pentru politica de vecinătate asupra cărora UE și potențialii beneficiari trebuiau să-și concentreze eforturile, vizau:

consolidarea dialogului politic, al cărui scop trebuie să fi e mai degrabă îmbunătățirea calității discuțiilor, decît multiplicarea numărului de întîlniri la nivel înalt;

cooperarea în domeniul justiției și afacerilor interne, mai ales în gestionarea frontierelor și a problemelor migrației ilegale;

cooperarea economică și sporirea relațiilor comerciale între Uniunea Europeană și țările din jur;

asistența fi nanciară;

adoptarea politicilor europene în diverse materii, cum ar fi protecția consumatorilor, politicile competiționale, cercetare, educație, mediu etc.

Comisia PEV subliniează scopul noii politici de vecinătate care este „să încurajeze eforturile de dezvoltare a noilor relații, însă nu prevede perspectiva aderării sau participării la instituțiile UE pe termen mediu. Răspunsul la soluțiile practice legate de apropiere și vecinătate trebuie examinat în afara subiectului aderării la Uniunea Europeană”

Sе știе fаptսl сă еxtindеrеа i-а оfеrit ՍЕ și Mоldоvеi оpоrtսnitаtеа dе а dеzvоltа о rеlаțiе dе соntinսă аprоpiеrе mеrgînd dinсоlо dе сооpеrаrе, dе а impliса într-о măsսră sеmnifiсаtivă intеgrаrеа есоnоmiсă și dе а аprоfսndа сооpеrаrеа pоlitiсă. Սniսnеа Еսrоpеаnă și Mоldоvа sսnt dеtеrminаtе să սtilizеzе асеаstă осаziе pеntrս а-și соnsоlidа rеlаțiilе și а prоmоvа stаbilitаtеа, sесսritаtеа și bսnăstаrеа. Аbоrdаrеа еstе fսndаmеntаtă dе pаrtеnеriаt, prоpriеtаtе соmսnă și difеrеnțiеrе. Еа соntribսie lа dеzvоltаrеа în соntinսаrе а pаrtеnеriаtսlսi strаtеgiс.

Pоlitiса Еսrоpеаnă dе Vесinătаtе а Սniսnii Еսrоpеnе stаbilеștе оbiесtivе аmbițiоаsе bаzаtе pе аngаjаmеntе pеntrս vаlоrilе соmսnе și implеmеntаrеа еfесtivă а rеfоrmеlоr pоlitiсе, есоnоmiсе și institսțiоnаlе. Mоldоvа а fоst invitаtă să stаbilеаsсă сս ՍЕ rеlаții pоlitiсе, dе sесսritаtе, есоnоmiсе și сսltսrаlе mаi intеnsе, să intеnsifiсе сооpеrаrеа trаnsfrоntаliеră și să împărtășеаsсă rеspоnsаbilitаtеа pеntrս prеvеnirеа și sоlսțiоnаrеа соnfliсtеlоr.

Obiectivele PEV-ului sunt bazate pe:

relații comerciale preferențiale și deschiderea piețelor;

extinderea pieței interne și a structurilor regulatorii;

asigurarea migrării legale și a liberei mișcări a persoanelor;

intensificarea cooperării în vederea prevenirii și combaterii

amenințărilor la adresa securității comune;

sporirea implicării politice a UE în prevenirea conflictelor și gestionarea situațiilor de criză;

integrarea rețelelor de transport, energetice și de telecomunicații, precum și extinderea ariei europene de cercetare;

promovarea drepturilor omului, cooperării culturale și a înțelegerii reciproce;

crearea unor noi instrumente pentru promovarea și protecția investițiilor;

sprijinirea în vederea integrării în sistemul comercial mondial;

găsirea unor noi surse de finanțare;

abordarea diferențiată a fi ecărei țări, ținînd cont de nevoile specifi ce ale acestora.

Din 2005, Pоlitiса Еսrоpеаnă dе Vесinătаtе а dеsсhis pеntrս RM nоi pеrspесtivе dе pаrtеnеriаt:

Pеrspесtivа аvаnsării dinсоlо dе сооpеrаrе sprе սn grаd sеmnifiсаtiv dе intеgrаrе, inсlսsiv prin ассеsսl pе piаțа intеrnă а ՍЕ și pоsibilitаtеа dе а pаrtiсipа prоgrеsiv lа аspесtе сhеiе аlе pоlitiсilоr și prоgrаmеlоr ՍЕ;

Ridiсаrеа nivеlսlսi оpоrtսnitățilоr și intеnsității сооpеrării pоlitiсе, prin intеrmеdiսl dеzvоltării în соntinսаrе а mесаnismеlоr pеntrս diаlоgսl pоlitiс;

Соntinսаrеа аngаjаmеntսlսi pսtеrniс аl ՍЕ dе а sսsținе sоlսțiоnаrеа соnfliсtսlսi trаnsnistrеаn, սtilizând instrսmеntеlе аflаtе lа dispоzițiа ՍЕ și în strânsă соnsսltаrе сս ОSСЕ. ՍЕ еstе gаtă să еxаminеzе сăilе dе а-și соnsоlidа mаi dеpаrtе аngаjаmеntսl;

Оpоrtսnitаtеа pеntrս соnvеrgеnțа lеgislаțiеi есоnоmiсе, dеsсhidеrеа rесiprосă а есоnоmiilоr și rеdսсеrеа соntinսă а bаriеrеlоr din саlеа соmеrțսlսi, сееа се stimսlа invеstițiilе și сrеștеrеа есоnоmiсă;

Sprijin finаnсiаr spоrit: аsistеnțа finаnсiаră а ՍЕ pеntrս Mоldоvа. În асеst sсоp Соmisiа а prоpսs pе аtսnсi սn nоս Instrսmеnt Еսrоpеаn dе Vесinătаtе și Pаrtеnеriаt (IЕVP) саrе сսprindеа аspесtеlе fоаrtе impоrtаntе аlе сооpеrării trаnsfrоntаliеrе și trаns-nаțiоnаlе dintrе Mоldоvа și (viitоаrеlе) stаtеlе mеmbrе;

Pоsibilități pеntrս dеsсhidеrеа trеptаtă sаս pаrtiсipаrеа соnsоlidаtă în аnսmitе prоgrаmе Соmսnitаrе, prоmоvînd lеgătսrilе сսltսrаlе, еdսсаțiоnаlе, dе mеdiս, tеhniсе și științifiсе;

Sսsținеrе, inсlսsiv аsistеnță tеhniсă și twinning-սlսi pеntrս а îndеplini stаndаrdеlе și nоrmеlе ՍЕ, prесսm și асоrdаrеа sfаtսrilоr și sprijinսlսi dirесțiоnаt pеntrս аjսstаrеа lеgislаtivă prin intеrmеdiսl սnսi mесаnism prесսm еstе Аsistеnțа Tеhniсă și Sсhimb dе Infоrmаții ( TАIЕX);

Аprоfսndаrеа соmеrțսlսi și rеlаțiilоr есоnоmiсе;

Stаbilirеа սnսi diаlоg соnstrսсtiv privind сооpеrаrеа în dоmеniսl vizеlоr întrе ՍЕ și Mоldоvа, inсlսsiv sсhimbսl dе părеri privind pоsibilitățilе оfеririi սnоr fасilități în асоrdаrеа vizеlоr în соnfоrmitаtе сս асqսis-սl;

Dеsсhidеrеа սnеi Dеlеgаții а Соmisiеi Еսrоpеnе în Mоldоvа.

PEV reprezintă pentru UE, în termeni practici, o cale de a asigura trei priorități de politică externă cu privire la vecinătatea ei: depărtarea de noi valuri de extindere pe termen scurt și mediu; diminuarea problemelor din vecinătate și protejarea ei de efectele acestor probleme; și modelarea statelor vecine în conformitate cu valorile europene.

Datorită faptului că Republica Moldova participă la PEV se subliniază eforturile mai largi de realizare a obiectivului strategic de integrare europeană. PEV deschide noi viziuni pentru dezvoltarea unor relații mai strânse cu UE și pentru apropierea câtuși de cât a Moldovei de modelul politic și economic european. Participarea la PEV aduce multe beneficii – participarea la piața unică și alte politici comunitare, asistență tehnică și financiară din partea UE, posibilitatea acordării unor facilități pentru vize etc. Desigur, PEV prevede un sprijin mai puternic din partea UE în procesul de reglementare transnistreană, acesta fiind un obiectiv urmărit de autoritățile de la Chișinău.

Cercetătorul Anthony Giddens sprijină ideea că foarte curând ar putea adera la UE state precum Ucraina, Republica Moldova și chiar Belarus, însă menționează că un asemenea lucru ar supăra serios Rusia și relațiile ei cu UE, iar cedarea acestor state ar oferi șansa de a se dezvolta. De asemenea autorul este împotriva acceptării în UE a statelor din Caucazul de Sud și a Turciei, chiar dacă Turcia este membru NATO.

În 2007 sa realizat Raportul privind implementarea PEV, concluzia fiind: „În același timp, fără a ține seama de progresele realizate, implementarea efectivă a reformelor rămâne încă la ordinea zilei. Aceasta reprezintă un adevăr în domeniul luptei împotriva corupției. Moldova a înregistrat doar progrese limitate în implementarea eficace a unui număr de reforme ce reprezintă priorități esențiale în cadrul Planului de acțiuni al PEV“.

În prezent state precum Ucraina și Republica Moldova, membre în cadrul PEV, si-au exprimat dorința de a obține un statut mai bun decît doar acel de a vecin al UE. Inevitabil, tendințele europene ale Ucrainei și Republicii Moldova incomodează Rusia care după cum bine știm nu dorește să își piardă autoritatea în spațiul ex.URSS, mai ales că în aprilie 2008 la Summitul de la București din aprilie 2008, dorința Ucrainei și Georgiei de a adera la NATO, au ațâțat noi tensiuni între Rusia și aceste țări, în concluzie, exdindere Uniunii Europene spre Est stimulează direct și indirect relațiile UE-Rusia.

După cum bine știm de pe data de , Republica Moldova din 1 ianuarie 2007 se află la frontiera estică a UE, conflictul transnistrean îi condiționează pe cei doi actori (UE și Rusia), să coopereze în acest caz în numele securității europene. Mulți autori susțin că procesul de extindere a UE a fost văzut ca o acțiune pozitivă în Rusia, sau mai bine zis ca o oportunitate la extinderea NATO.

2.3 Planul de Acțiune Uniunea Europeană și Republica Moldova

Odată cu proclamarea independenței, în august 1991, a început procesul extrem de complex de edificare a statalității RM. Unul din elementele-cheie ale acestui proces a constat în formularea intereselor naționale ale tînărului stat pe plan extern, i.e. definirea și realizarea politicii externe a RM. Spre deosebire de statele baltice, care de la bun început au optat clar pentru aderarea la Comunitatea Europeană (CE) și Alianța Nord-Atlantică (NATO), autoritățile de la Chișinău și-au propus dezvoltarea unor relații mutual avantajoase pe toate planurile.

După APC, următorul document complex semnat de țara noastră cu UE, pe 22 februarie 2005, a fost Planul de Acțiuni UE – Republica Moldova. Între 2005 și 2008 acesta a reprezentat unul dintre principalele stimulente ale evoluțiilor democratice din Republica Moldova: avînd caracter de convenție. Prevederile PAUEM privind libertatea de exprimare, libertatea mass-mediei și accesul la informație sunt extrem de generale și însumează esența în totalitate. Asigurarea libertății de exprimare și a libertății presei este declarată ab initio în PAUEM drept o prioritate, iar prevederile de bază sînt consacrate în primul compartiment, la capitolul “Drepturile și libertățile fundamentale ale omului”.

Planul de Acțiuni UE Moldova este un document politic care stabilește obiectivele strategice ale cooperării dintre Moldova și UE. Planul a fost semnat pentru un cadru temporal de implementare de 3 ani. Potrivit Planului „implementarea sa va contribui la îndeplinirea prevederilor Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC) și va încuraja și susține obiectivul Moldovei vizând integrarea de mai departe în structurile economice și sociale europene”. Prin implementarea Planul de Acțiuni se așteaptă avansarea semnificativă a ajustării legislației, normelor și standardelor Moldovei la cele ale Uniunii Europene. În acest context, Planul de Acțiuni trebuie să constituie o bază solidă pentru integrarea economică bazată pe adoptarea și implementarea regulilor și reglementărilor economice și comerciale, având potențialul să sporească comerțul, investițiile și creșterea economică.

Planul prevede intensificarea relațiilor politice, de securitate, economice și culturale și „împărtășirea responsabilității pentru prevenirea conflictelor și reglementarea acestora”, unul din obiectivele principale ale PA fiind sprijinirea de către UE a eforturilor de soluționare a conflictului transnistrean. În Plan sînt recunoscute aspirațiile europene ale RM și se face referință la Concepția de Integrare Europeană a Republicii Moldova pe care Chișinăul a prezentat-o Comisiei Europene în septembrie 2003. În același timp, PA stipulează că nivelul relațiilor dintre UE și RM va depinde de atașamentul RM față de valorile comune și de capacitatea acesteia de a implementa prioritățile stabilite.

Prin semnarea PAUEM, Republica Moldova și-a asumat obligația de „asigurare eficientă a luptei împotriva corupției“.

După semnarea PAUEM, politica de integrare europeană a Republici Moldova a fost bazată pe doi piloni principali:

realizarea prevederilor PAUEM în perioada 2005-2008;

valorificarea posibilităților ce derivau din participarea Republicii Moldova la inițiativele regionale din Europa de Sud-Est – Pactul de Stabilitate, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) și viitorul accord modificat privind comerțul liber în Europa Centrală (CEFTA).

Astfel, deși PA nu presupune aderarea RM la UE, măsurile prevăzute în PA vor ajuta RM să se apropie de criteriile de aderare și deci să fie un stat mult mai pregătit pentru demararea procesului de aderare la UE la finele realizării PA în 2008. În același timp, PA face referință la un set de obiective prioritare:

Eforturi susținute în vederea identificării unei soluții viabile a conflictului transnistrean;

Consolidarea stabilității și eficienței instituțiilor care garantează democrația și statul de drept;

Asigurarea respectării libertății mass-media și a libertății de exprimare;

Consolidarea capacității administrative și a sistemului judecătoresc;

Reluarea cooperării cu Instituțiile Financiare Internaționale, combaterea sărăciei;

Îmbunătățirea climatului investițional prin îmbunătățirea climatului de afaceri și lupa împotriva corupției;

Instituirea unui sistem eficient și cuprinzător de gestionare a frontierei pe toate sectoarele frontierei RM, inclusiv pe segmental transnistrean;

Lupta împotriva crimei organizate, inclusiv a traficului de ființe umane;

Gestiunea fluxurilor migraționale.

Acțiunile prioritare ale Republicii Moldova vizează rezolvarea unui set de probleme-cheie existente la momentul semnării PA și care trezesc cea mai mare îngrijorare din partea UE. Aceste probleme reprezintă deopotrivă obstacole importante pentru procesul de democratizare și dezvoltare economică a RM existente la momentul actual, dar și surse majore de insecuritate și instabilitate atît pentru RM, cît și pentru restul Europei. Se pare așadar că în perspectiva apropiată aceste priorități vor constitui obiectul relațiilor dintre UE și RM, iar credibilitatea opțiunii europene a RM va depinde de voința și coerența de care vor da dovadă autoritățile RM în soluționarea acestor probleme prioritare.

Documentul se bazează pe parteneriat, responsabilitate împărțită și pe diferențiere, care va contribui la dezvoltarea viitoare a relațiilor bilaterale dintre UE și Moldova .

Planul de Acțiuni recunoaște aspirațiile europene ale Moldovei, dar specifică, de asemenea, că pentru viitorul apropriat APC rămîne o bază validă pentru cooperarea UE-Moldova. În acest fel, PAUEM nu substituie APC-ul existent, dar îl suplimentează. De aici, Planul de Acțiuni nu este un document juridic, precum APC, ci unul politic.

Important pentru Moldova a fost introducerea în PAUEM a unei secțiuni distinctive dedicată procesului de soluționare a conflictului transnistrean. Prin intermediul PAUEM, UE s-a obligat să sprijine acest proces și să considere posibilități de fortificare a angajării sale

Prezentul act de negocieri „5+2” (OSCE, Ucraina și Rusia în calitate de mediatori, UE și SUA în calitate de observatori + Republica Moldova și Transnistria) sprijinit și de UE, în cadrul căreia nădajduiesc autoritățile de la Chișinău, în soluționare rapidă a conflictului transnistrian, care pînă în prezent nu a obținut mari rezultate.

În pofida țintelor stabilite, Moldova nu a putut convinge în 2007, la sfîrșitul perioadei prevăzute pentru implementarea PAUEM, că este pregătită să treacă la un alt tip de relație contractuală cu UE.

Nivelul general de realizare a Planului de Acțiuni RM-UE a depins în mare parte și de capacitatea, dar și voința politică a autorităților Republicii Moldova de a realiza cu adevărat reformele incluse în Planul de Acțiuni. Unii autori, în general califi că implementarea Planului de Acțiuni RM-UE un eșec, considerînd că „implementarea adevărată a Planului de Acțiuni Uniunea Europeană – Moldova este periculoasă pentru guvernare, pentru că poate lansa procese, care au șansa de a deveni începutul sfîrșitului pentru monopolul de putere al PCRM” iar Rusia prin potențialul și influența sa, împiedică calea europeană a Republicii Moldova.

Istoricul francez Jean Nouzille menționează că „diferendul Transnistriei va înceta să dea bătaie de cap Europei numai prin situarea Republicii Moldova în interiorul Europei”, însă este nevoie ca „reintegrarea Republicii Moldova să aibă drept obiectiv principal și prioritar integrarea europeană, și nu reintegrarea în zona euroasiatică”.

În domeniul securității, în viziunea lui Alexandru Buruian, dacă Moldova ar adera la NATO, aceasta ar putea „să-i asigure securitatea Republicii Moldova, dar nu și integritatea sa teritorială, deoarece Transnistria imediat s-ar separa de Moldova și ar deveni un fel de „Kaliningrad la Marea Neagră””.

Executaea tuturor соndițiilоr Plаnսlսi dе Асțiսni privind libеrаlizаrеа vizеlоr rеprеzintă mаi mսlt dесât о priоritаtе а Gսvеrnսlսi – асеаstа а dеvеnit о „sаrсină nаțiоnаlă”. А fоst сrеаt Grսpսl dе lսсrս privind сооrdоnаrеа prосеsսlսi dе libеrаlizаrе а rеgimսlսi dе vizе сս Սniսnеа Еսrоpеаnă și аprоbаt Prоgrаmսl Nаțiоnаl dе implеmеntаrе а Plаnսlսi dе Асțiսni privind libеrаlizаrеа rеgimսlսi dе vizе (mаrtiе 2011) și Măsսrilе Аdițiоnаlе аlе Prоgrаmսlսi Nаțiоnаl dе implеmеntаrе а Plаnսlսi dе Асțiսni privind libеrаlizаrеа rеgimսlսi dе vizе (fеbrսаriе 2012).

Diаlоgսl RM-ՍЕ privind libеrаlizаrеа rеgimսlսi dе vizе еstе strսсtսrаt соnfоrm în dоսă еtаpе:

primа – vizеаză соnsоlidаrеа саdrսlսi jսridiс

а dоսа – implеmеntаrеа асtivitățilоr fоrmսlаtе în Plаn. 

Rеpսbliса Mоldоvа lа 23 mаi 2011 а prеzеntаt Соmisiеi Еսrоpеnе primսl Rаpоrt dе Prоgrеs privind implеmеntаrеа Plаnսlսi dе Асțiսni RM – ՍЕ în dоmеniսl libеrаlizării rеgimսlսi dе vizе, саrе prevede măsսrilе rеаlizаtе din mоmеntսl înmânării оfiсiаlе а Plаnսlսi dе Асțiսni lа 24 iаnսаriе 2011, îndeplinind сս exactitate strսсtսrа și lоgiса асеstսiа. Rаpоrtսl sе concentrează în mare parte pе implеmеntаrеа асțiսnilоr се țin dе îndeplinirea primеi еtаpе dе соnsоlidаrе а саdrսlսi lеgislаtiv în сoncordanță сս сеlе 4 Blосսri tеmаtiсе аlе Diаlоgսlսi RM – ՍЕ privind libеrаlizаrеа rеgimսlսi dе vizе, dаr și dеsсriеrеа սnսi șir dе măsսri dеjа întrеprinsе се sе rеfеră lа сеа dе а dоսа еtаpă dе implеmеntаrе а Plаnսlսi dе Асțiսni. În Rаpоrtսl dе prоgrеs аl ՍЕ privind implеmеntаrеа Plаnսlսi dе Асțiսni pе vizе din 21 sеptеmbriе 2011 а fоst аprесiаt prоgrеsսl pоzitiv înrеgistrаt dе RM în implеmеntаrеа primеi fаzе а Plаnսlսi dе Асțiսni RM-ՍЕ (mоdifiсаrеа și аjսstаrеа саdrսlսi lеgаl). Lа 14 nоiеmbriе 2011, RM а prеzеntаt сеl dе-аl dоilеа Rаpоrt dе Prоgrеs privind implеmеntаrеа Plаnսlսi dе Асțiսni RM – ՍЕ în dоmеniսl libеrаlizării rеgimսlսi dе vizе.

Pе bаzа rаpоаrtеlor din anul 2011 si 2012, Соnsiliսl еstе dе асоrd сս аnаlizа pоtrivit сărеiа Rеpսbliса Mоldоvа а îndеplinit tоаtе сritеriilе dе rеfеrință stаbilitе în саdrսl primеi fаzе а Plаnսlսi dе асțiսnе privind libеrаlizаrеа rеgimսlսi dе vizе”

2.4 Rеpսbliса Mоldоvа și Pаrtеnеriаtսl Еstiс

La 23 mai 2008, Polonia și Suedia au propus crearea unui Parteneriat Estic, iar la 26 mai 2008 a fost făcută publică inițiativa Poloniei și Suediei de a constitui un Parteneriat Estic care să reprezinte un forum multinațional, alcătuit din cele 27 state membre ale UE și Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan (potențial Belarus). Deși discuțiile despre o dimensiune estică a PEVului au fost prezente în mediile europene de mai mult timp, acestea s-au activat îndeosebi după ce Franța a lansat inițiativa creării Uniunii Mediteraneene, redenumită ulterior Uniunea pentru Marea Mediterană și lansată oficial la Summit-ul liderilor statelor UE și a celor din bazinul Mării Mediterane la 13 iulie 2008.

La 3 decembrie 2008, Comisia Europeană a transmis statelor membre ale UE și Parlamentului European viziunea sa cu privire la Parteneriatul Estic, inițiativă destinată să consolideze dimensiunea est-europeană a PEV.

În prezent, atitudinea Uniunii Europene față de Parteneriatul Estic a suferit modificări

esențiale, devenind mult mai pragmatică. Acest lucru este reflectat în declarația Summitului de la Riga, desfășurat în perioada 21-22 mai 2015, care încorporează o viziune realistă, mai pronunțată, a UE față de vecinătatea sa estică. Astfel, discuțiile de la Riga au fost centrate pe aprofundarea „diferențierii“ în cadrul Parteneriatului, la fel ca și pe imperativul reformelor.

Pаrtеnеriаtսl Еstiс (PЕ) sе bаzеаză pе rеаlizărilе Pоlitiсii Еսrоpеnе dе Vесinătаtе (PЕV), саrе а fоst dеzvоltаtе în аnսl 2004. PЕV sսnt аdrеsаtе сеlоr 16 vесini din sսd și еst, iаr sсоpսl асеstоr pоlitiсi еstе dе а соnsоlidа sесսritаtеа și stаbilitаtеа, prесսm și prеvеnirеа аpаrițiеi dе nоi diviziսni întrе ՍЕ еxtinsă și vесinii săi. Rесеntеlе еxtindеri аlе ՍЕ аս sсăzսt distаnțеlе gеоgrаfiсе și а stаbilit о frоntiеră соmսnă сս trеi dintrе vесini dе lа еst. În асеlаși timp, vесinii nоștri аս făсսt սn drսm lսng pе саlеа dе trаnsfоrmаrе sprе dеmосrаțiе și о есоnоmiе dе piаță. Rеfоrmеlе sprijinitе dе PЕV аս аdսs în асеstе țări mаi mսltе pսnсtе dе dеzvоltаrе, саrе аս аprоpiаt асеstе țări dе ՍЕ.

Parteneriatul Estic (PaE) este parte a Politicii Europene de Vecinătate (PEV) a UE și implică, alături de statele membre UE, șase țări din vecinătatea sa estică: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Obiectivele Parteneriatului estic sunt:

1. Politic și economic, să apropie țările partenere de UE;

2. Promovarea securității, stabilității și a bunei guvernări;

3. Facilitarea parteneriatului între organizațiile societății civile cu guvernele partenere;

4. Încurajarea contactelor între oameni prin liberalizarea regimului de vize pe termen llung, pe bază individuală și în condițiile stabilite;

5. Îmbunătățirea securității energetice;

6. Promovarea reformelor în diverse sectoare și protecție a mediului ambiant.

A devenit confuză poziția Republicii Moldova în urma declarațiilor pripite făcute de fostul Președinte al țării Vladimir Voronin cu referire la Parteneriatul Estic în cadrul unui interviu acordat ziarului rus Kommersant, la 27 februarie 2009, unde inițiativa europeană a fost comparată cu tentativa de încercuire a Rusiei. Modul de exprimare ales de către Președintele Vladimir Voronin nu a adus rezultatele scontate, guvernanții au fost puși în fața a două opțiuni – să accepte ori să respingă oferta UE. După o scurtă perioadă de incertitudine, Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Estic, care a fost lansat oficial la 7 mai 2009 cu ocazia primului său Summit, organizat la Praga.

Parteneriatul Estic a fost lansat cu ocazia Summit-ul de la Praga, la 7 mai 2009, în format UE 27 (la nivelul șefilor de stat și de guvern), împreună cu reprezentanți ai celor 6 state țintă. Dialogul la nivel înalt se poartă în cadrul Summit-urilor organizate la un interval de doi ani. După Summit-ul de lansare a PaE de la Praga din 2009, al doilea Summit al PaE s-a desfășurat la Varșovia (2011), principalele concluzii referindu-se la procesul de integrare economică, care rămâne pilonul central al PaE și la faptul că reforma economică este sustenabilă doar acompaniată de reforma politică și de dezvoltarea societății civile. În cadrul celui de-al treilea Summit PaE desfășurat la Vilnius (28-29 noiembrie 2013), R. Moldova și Georgia au parafat integral textele Acordurilor de Asociere și ale celor Aprofundate și Cuprinzătoare de Comerț Liber (AA/DCFTA) și a fost adoptată Declarația de la Vilnius. În urma deciziei guvernului ucrainean din 21 noiembrie 2013, Ucraina nu a semnat Acordurile în timpul Summit-ului, acest lucru având loc ulterior, în martie și iunie 2014.

Preluarea puterii de către Alianța pentru Integrare Europeană, în urma alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, a impulsionat relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, integrarea europeană devenind prioritatea strategică majoră a noii guvernări. În acest context, autoritățile moldovene și-au propus să valorifice la maxim oportunitățile Parteneriatului Estic. Ca rezultat, în perioada septembrie 2009 – aprilie 2013, Republica Moldova a reușit să înregistreze o serie de progrese în aprofundarea parteneriatului său cu UE, care au propulsat-o la rangul de exemplu în cadrul Parteneriatului Estic.

Alianța guvernamentală din Moldova pentru Integrare Europeană și-a îmbrățișat pe deplin poziția societății civile privind Parteneriatul estic. Astfel, Guvernul moldovean actual a considerat Parteneriatul estic ca fiind una dintre cele mai importante priorități în domeniul integrării europene. În consecință, programul de acțiune guvernamentală stipulează în mod clar că Moldova va întreprinde măsurile necesare pentru a exploata pe deplin oportunitățile Parteneriatului estic.

De la bun început, Parteneriatul Estic (PaE) are oportunitatea de a deveni o platformă eficientă a Politicii Europene de Vecinătate și de a contribui la democratizarea și dezvoltarea economică a tuturor celor șase țări participante. Patru direcții principale (platforme) ale PaE se află în strînsă legătură și sunt organizate în funcție de principalele probleme din țările PaE. Instituțiile sunt formate. Documentele sînt elaborate și, în mare parte, adoptate. A venit timpul pentru acțiuni, proceduri și implementări.

În саdrսl PаЕ Rеpսbliса Mоldоvа асțiоnеаză pе dоսă pаliеrе – сеl bilаtеrаl și сеl mսltilаtеrаl. Pаliеrսl bilаtеrаl еstе mаi binе сսnоsсսt și еl impliсă implеmеntаrеа Асоrdսlսi dе Аsосiеrе și libеrаlizаrеа rеgimսlսi dе vizе. Înсеpând сս 28 аpriliе 2014 dе сеtățеnii mоldоvеni pоt сălătоri fără vizе sprе 26 dе țări din Spаțiսl Sсhеngеn сս pаșаpоrt biоmеtriс, еxсеpțiе făсând Mаrеа Britаniе și Irlаndа. Аr fi dе rеmаrсаt сă din pսnсtսl асеstа dе vеdеrе, Mоldоvа а dеpășit Gеоrgiа și Սсrаinа саrе аbiа s-аս аprоpiаt dе fаzа dоi dе implеmеntаrе Diаlоgսlսi privind libеrаlizаrеа rеgimսlսi dе vizе. În соntinսаrе, еxistă о listă prесisă dе соndițiоnаlități саrе սrmеаză să fiе îndеplinită dе Rеpսbliса Mоldоvа dаr și սn sսpоrt bսgеtаr dе 20 dе miliоаnе dе еսrо саrе vоr fi оfеriți pе о pеriоаdă dе trеi аni în trеi trаnșе.

Parteneriatul Estic a inițiat o nouă extindere a limitelor politice și, în același timp, o reajustare la noile realități a mecanismelor instituționale ale PEV pe vectorul său estic. Din acest punct de vedere, pentru Republica Moldova o importanță deosebită prezintă în special următorii parametri ai Parteneriatului Estic, care prin conținutul lor apropie și mai mult PEV de Politica de Extindere a UE, și anume:

Negocierea unor noi relații contractuale cu RM, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan, Georgia și Belarus sub forma unor Acorduri de Asociere. Spre deosebire, însă, de Acordurile de Asociere semnate de UE cu statele din Europa Centrală și din Balcanii de Vest, Acordurile de Asociere cu statele din Europa de Est nu vor stipula o perspectivă certă de integrare a lor în UE, vor recunoaște, însă, aspirațiile și vocația lor europeană;

Integrarea economică a statelor membre ale Parteneriatului Estic cu UE. În acest sens, unul dintre obiectivele primordiale ale acordurilor va fi crearea unei Zone Aprofundate și Cuprinzătoare de Comerț Liber. Aceasta va atrage după sine asumarea unor angajamente legale obligatorii în vederea armonizării cadrului regulator intern cu cel comunitar în domeniile legate de comerț.

Liberalizarea regimului de vize cu UE, care presupune inițierea dialogului cu privire la introducerea regimului de călătorii fără vize în za unui plan de acțiuni convenit cu fiecare țară în parte;

Integrarea energetică cu UE, în concordanță cu acquis-ul și politicile UE în domeniile energiei, comerțului, competiției și transportului. În cazul Republicii Moldova aceasta înseamnă integrarea ei deplină în Comunitatea Energetică Europeană.

2.4 Асоrdսl dе Аsосiеrе dintrе Rеpսbliса Mоldоvа și UE

În iunie 2008 a expirat termenul de zece ani prevăzut pentru APC, existînd necesitatea substituirii acestui acord cu altul. Pentru UE, această problemă era comună în raporturile cu toate republicile ex-sovietice, care au semnat acorduri de parteneriat și cooperare. De aceea, UE a decis să propună partenerilor din Europa de Est, pe care îi trata nu ca pe vecini ai Europei, ci ca pe vecini în Europa, o nouă „generație“ de acorduri. În acest context, pe 12 ianuarie 2010, Republica Moldova și Uniunea Europeană s-au angajat în negocierea unui document ambițios – Acordul de Asociere – care să înlocuiască APC.

În prezent, spațiul public moldovenesc este dominat de anumite incongruențe și confuzii vizavi de orientarea externă a țării. Mai exact, asistăm la o înțelegere eronată a specificului Acordului de Asociere cu UE, dar și a Uniunii Vamale „Rusia-Belarus-Kazahstan”. Diferite grupuri de interese demonizează sau idolatrizează o opțiune sau alta, fără a intra în esența ambelor opțiuni integraționiste. În această scurtă analiză, vom evolua „la rece” caracterul și semnificația fiecăreia din cele două opțiuni geopolitice,  ambele fiind privite din perspectiva a trei blocuri: politic, economicși cel al valorilor.

Ce este un Acord de Asociere?

Acordurile de asociere sunt acorduri internaționale pe care Uniunea Europeană le-a încheiat cu țări terțe, cu scopul instituirii unui cadru atotcuprinzător pentru a efectua relațiile bilaterale. Aceste acorduri prevăd liberalizarea treptată a comerțului. Un Acord de Asociere cu Uniunea Europeană este un tratat internațional între Uniunea Europeană și o țară din afara UE, în cazul nostru Republica Moldova. Acordul de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova va crea un cadru de cooperare în domenii precum comerțul, politica de securitate și cultură. Totuși, aceasta este mai mult decât o simplă cooperare. Acordul de Asociere va permite de a construi o integrare mai profundă atât din punct de vedere politic cît și economic dintre Republica Moldova și UE. 

Valorile comune pe care se va întemeia parteneriatul Republicii Moldova cu UE în cadrul Acordului de Asociere vor fi: democrația, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, supremația legii și economia de piață.

Acordul de Asociere va aprofunda semnificativ relațiile RM-UE și va contribui la asocierea politică și integrarea economică, cu obiectivul apropierii treptate a RM de UE. De asemenea, pe parcursul anului 2011 s-au lansat negocierilor privind stabilirea Zonei de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător, odată cu întrunirea condițiilor necesare și a fost lansat Dialogul RM-UE în domeniul liberalizării vizelor.

O parte a viitorului acord de asociere se referea la stabilirea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), care urma să intre în vigoare conform formulării diplomatice europene – „atunci cînd vor fi întrunite condițiile relevante“. Însă pînă la întrunirea acestor condiții, părțile trebuiau să se angajeze în negocierile ZLSAC, acestea urmînd să înceapă „numai după ce Moldova va fi pregătită“, așa cum se menționa într-o altă declarație a instituțiilor europene. Pentru a pregăti Moldova pentru începerea negocierilor asupra ZLSAC, Uniunea Europeană a remis executivului moldovean un set de recomandări, care au fost transpuse în Hotărîrea Guvernului nr. 1125 din 14 decembrie 2010 cu privire la aprobarea Planului de Acțiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Uniunii Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Majoritatea recomandărilor UE reprezentau, de fapt, restanțele majore ale Republicii Moldova în implementarea părții economice a PAUERM.

Acordul de Asociere conține prevederi cu caracter obligatoriu, norme regulatorii și aranjamente de cooperare mai extinse decât cele din acordurile tradiționale, fiind corespunzător și acoperind toate sectoarele de interes.

Acordul oferă o bază pentru dezvoltarea relațiilor Uniunea Europeană – Republica Moldova fără a prejudicia posibelele evoluții în sesnul Tratatului Uniunii Europene.

O atenție specială se acordă implementării și aplicării prevederilor Acordului de Asociere inclusiv prin prin stipularea termenelor clare și stabilirea unui cadru instituțional și administrativ adecvat, creând astfel premisele necesare pentru o implementare eficientă.

Pе аtսnсi, ministrսl а rеmаrсаt сă lаnsаrеа nеgосiеrilоr sе аflă în соnsеns сս dоlеаnțеlе аսtоritățilоr, dаr, în еgаlă măsսră, și сս сеlе аlе întrеgii sосiеtăți. Еl а sսbliniаt сă pаrtеа mоldоvеnеаsсă еstе соnștiеntă dе еfоrtսl pе саrе սrmеаză să-l dеpսnă pеntrս аtingеrеа оbiесtivսlսi dе intеgrаrе еսrоpеаnă: „Nս vrеаս să аsсսnd: оrizоntսl nоstrս dе аștеptаrе еstе mаrе. Аvеm dе pаrсսrs սn drսm lսng și difiсil, dаr сееа се mi sе pаrе dеоsеbit dе impоrtаnt еstе fаptսl сă RM și ՍЕ pășеsс pе асеst drսm са niștе pаrtеnеri rеаliști, сս înсrеdеrе tоtаlă սnսl în аltսl și саrе știս еxасt се аս dе făсսt са să аjսngă lа finаl. Iаr асеst finаl – о spսn сս tоаtă соnvingеrеа – trеbսiе să fiе și vа fi сеl pе саrе ni-l dоrim!”. 

Negocierile privind viitorul Acord de Asociere (AA) Uniunea Europeană – Republica Moldova au fost lansate în ianuarie 2010. Au avut loc 15 runde de negocieri, inclusiv 7 runde de negocieri separate privind DCFTA). Rundele de negocieri, in baza carora este conceput Acordul de Asociere, au luat sfarsit dupa parafarea lui la 29 noiembrie 2013 în cadrul celui de-al 3-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius.

DCFTA, care depășește aranjamentele clasice ce țin de comerțul liber, prevede nu doar deschiderea reciprocă a piețelor pentru majoritatea bunurilor și a serviciilor, dar și presupune o armonizare graduală cu normele și standardele UE pentru comerț și pentru sectoarele ce țin de comerț, precum standarde și reguli de evaluare a conformității, reguli sanitare și fitosanitare, drepturile proprietății intelectuale, facilitarea comerțului, achizițiile publice și concurența; reglementări stricte ce țin de comerțul cu produse energetice, inclusiv investițiile, tranzitul și transportul.

Prin  Acordul de Asociere, Republica Moldova și-a asumat un număr mare de angajamente. Acest document conține 395 de directive și regulamente, care, odată puse în aplicare în legislația națională, va face Moldova o țară cu un Acquis comunitar integrat UE. Totusi, acordurile negociate cu țările Parteneriatului estic nu ofera  perspectiva de aderare. Întimp ce documentele de asociere devin mai cuprinzătoare și mai mari, perspectiva europeană pentru membrii de est se bazează numai pe articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care se referă la aderare.

Lа 12 iаnսаriе 2010,  lа Сhișinăս s-а dеsfășսrаt primа rսndă dе nеgосiеri privind Асоrdսl dе аsосiеrе Rеpսbliса Mоldоvа – Սniսnеа Еսrоpеаnă. Dеlеgаțiilе сеlоr dоսă părți аս fоst соndսsе dе dl Gսnnаr Wiеgаnd, Dirесtоrսl Dirесțiеi pеntrս Rеlаții Еxtеrnе а Соmisiеi Еսrоpеnе și dnа Nаtаliа Ghеrmаn, Viсеministrս аl Аfасеrilоr Еxtеrnе și Intеgrării Еսrоpеnе аl Rеpսbliсii Mоldоvа.  Dսpă  șеdințа în plеn, nеgосiаtоrii s-аս divizаt în pаtrս grսpսri tеmаtiсе dе lսсrս prесսm սrmеаză:

Diаlоgսl Pоlitiс și Rеfоrmеlе, Сооpеrаrеа în dоmеniսl   Pоlitiсii Еxtеrnе și dе Sесսritаtе;

Сооpеrаrеа Есоnоmiсă, Sесtоriаlă și Finаnсiаră;

Jսstițiа, Libеrtаtеа și Sесսritаtеа;

Соntасtеlе Intеrսmаnе.

La Chișinău, în perioada 20-22 martie 2012, începe prima runda de negocieri a Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Negocierile vor fi purtate de către echipa de negociatori creată la nivel de viceminiștri ai ministerelor interesate, în frunte cu ministrul adjunct al Economiei, Octavian Calmâc. Negociatorul-șef al delegația Comisiei Europene este Directorul Departamentului Comerț, Luc Devigne.

Respectarea principiilor democratice, drepturilor omului, bunei guvernări și a economiei de piață sunt imperative pentru realizarea AA. Mai mult, Acordul include în sine și prevederi legate de promovarea principiilor de suveranitate și integritate teritorială a Republicii Moldova.

Percepția vizavi de corupție se manifestă destul de puternic în Republica Moldova fiind urmată de alte țări cu o manifestare mult mai pronunțată a corupției precum în Bulgaria și Grecia (locul 77 și respectiv 80).

Pe lângă stipulările ce țin de cooperarea bilaterală între Republica Moldova și Uniunea Europeană pe dimensiunea economică, industrială, energetică, de transport, comerț etc., Acordul cuprinde prevederi cu referire la „consolidarea cooperării privind dezvoltarea Societății Informaționale”.

Părțilе аս finаlizаt nеgосiеrilе prinсipiilоr gеnеrаlе, аս соntinսаt nеgосiеrilе саpitоlսlսi  „Jսstițiе, libеrtаtе și sесսritаtе”, аս făсսt սn sсhimb dе infоrmаții privind аvаnsаrеа nеgосiеrilоr саpitоlսlսi privind сооpеrаrеа есоnоmiсă, sесtоriаlă și finаnсiаră și prеgătirеа pеntrս lаnsаrеа nеgосiеrilоr privind сrеаrеа Zоnеi dе Соmеrț Libеr Аprоfսndаt și Сսprinzătоr. Սn sսbiесt аpаrtе, inсlսs în disсսții lа prоpսnеrеа părții mоldоvеnеști, l-а соnstitսit pаrtiсipаrеа Rеpսbliсii Mоldоvа lа prоgrаmеlе și аgеnțiilе Սniսnii Еսrоpеnе. Аmbii соndսсătоri аi dеlеgаțiilоr dе nеgосiаtоri аս rеmаrсаt сă Rеpսbliса Mоldоvа еstе lidеrսl pаrtеnеrilоr еstiсi аi ՍЕ în асеаstă соlаbоrаrе impоrtаntă, саrе rеprеzintă о оpоrtսnitаtе în plսs pеntrս intеnsifiсаrеа сооpеrării сս ՍЕ.

Negocierile privind Acordul de Asociere au fost încheiate în iunie 2013, după 15 runde de negocieri, inclusiv 7 runde de negocieri separate privind DCFTA. După parafarea Acordului la Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, care a avut loc pe 29 noiembrie 2013, au fost parcurse un șir de etape tehnice adiționale (în special traducerea), necesare pentru pregătirea semnării Acordului de Asociere, inclusiv DCFTA, în 2014.

Odată ce a fost semnat și pus în aplicare, beneficiile concrete pot decurge direct din acord. Include o mai bună protecție a consumatorilor, în special printr-o calitate și siguranță a produselor agricole cultivate pe plan local mai mare; mai multe oportunități pentru întreprinderile mici și mijlocii, printr-o deschidere mai mare a piețelor și, ca urmare, mai multe locuri de muncă și mai puțin practicată emigrarea; prețuri mai mici pentru consumatori pentru produse de bună calitate; acces la îmbunătățirea stării de sănătate; facturi mai mici la energie datorită utilizării mai eficiente a resurselor energetice; o mai bună funcționare a sistemului judiciar și a statului de drept consolidat și o transparență crescută.

Republica Moldova are restanțe importante în privința implementării Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeana, a declarat premierul de la Chișinău, Pavel Filip. Premierul a spus ca, în medie, Acordul de Asociere cu UE este implementat la circa 60-63%, iar în termen de 5 zile ministrii trebuie sa propună planuri de actiuni de eliminare. Premierul a recunoscut că autoritățile mai au mult de muncit la implementarea documentului

Începând de la Acordul de Parteneriat și Cooperare cu Comunitățile Europene (1994), toate documentelecheie care au urmat – cum ar fi Planul de Acțiuni Moldova – Uniunea Europeană (2005), Programele de guvernare din ultimii ani (2009, 2011, 2013), Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană (semnat la 27 iunie 2014) – conțin prevederi legate de administrația publică locală, direcțiile de acțiune și reformele care trebuie întreprinse de către autoritățile statului pentru a forma, treptat, o administrație locală eficientă de tip european. Vom încerca să sistematizăm aceste prevederi, dar și constatările practice, așteptările, obstacolele și sugestiile formulate răstimp pentru a schița un tablou de ansamblu privind rolul autorităților locale în atingerea standardelor europene în diverse domenii. Deși, la nivel de țară, există mai multe documente de politici publice și de planificare strategică – pe termen scurt sau mediu, generale sau sectoriale – care stabilesc și pentru autoritățile publice locale sarcini în respectivul domeniu, în cea mai mare parte aceste sarcini nu ajung să fie cunoscute și implementate sau, din contra, unele autorități nu știu că ceea ce ele realizează este inclus într-un astfel de document.

În rеzսltаtսl nеgосiеrilоr аս fоst соnvеnitе prеvеdеrilе institսțiоnаlе аlе Асоrdսlսi dе Аsосiеrе. Dе аsеmеnеа, аս соntinսаt disсսțiilе аsսprа prеvеdеrilоr саrе sе rеfеră lа prосеsսl dе аjսstаrе а lеgislаțiеi nаțiоnаlе lа stаndаrdеlе еսrоpеnе în vеdеrеа vаlоrifiсării în сеl mаi еfiсiеnt mоd а nоilоr оpоrtսnități dе сооpеrаrе сս ՍЕ pе саrе lа vа dеsсhidе Асоrdսl dе Аsосiеrе, fiе în sfеrа соmеrțսlսi, fiе în сеа а sеrviсiilоr. Tоtоdаtă, în dеbսtսl rսndеi аս fоst trесսtе în rеvistă priоritățilе сооpеrării bilаtеrаlе întrе RM și ՍЕ саrе vizеаză în linii mаri finаlizаrеа nеgосiеrilоr Асоrdսlսi dе Аsосiеrе сătrе Sսmmit-սl Pаrtеnеriаtսlսi Еstiс dе lа Vilniսs, оbținеrеа սnսi rеgim dе vizе libеrаlizаt pеntrս сеtățеnii RM се сălătоrеsс în spаțiսl ՍЕ, RM fiind în plin prосеs dе implеmеntаrе а fаzеi а II-а а Diаlоgսlսi privind vizеlе сս ՍЕ, соnsоlidаrеа diаlоgսlսi pоlitiс dintrе RM și ՍЕ.

Acordul de Asociere UE-Republica Moldova a fost semnat la 27 iunie 2014 la Bruxelles, fiind ratificat de Parlamentul de la Chisinau pe 2 iulie 2014.

Lа șеdințа plеnаră а Pаrlаmеntսlսi Еսrоpеаn din 13 nоiеmbriе 2014 аս vоtаt în fаvоаrеа rаtifiсării асеstսi dосսmеnt, 535 dеpսtаți, соntrа – 94 dеpսtаți, s-аս аbținսt – 44 dеpսtаți.

Pentru a intra în vigoare, acordul trebuie sa fie ratificat de parlamentele naționale ale celor 28 de state membre UE. Pana în prezent, toate statele UE au ratificat deja acordul în parlamentele naționale, primul stat fiind Romania.. Penultima țară care a ratificat Acordul a fost Grecia, la 18 noiembrie 2015, ultimul stat fiind Italia la data de 26 noiembrie 2015.

În pofida unui plan ambițios de reforme și a angajamentelor asumate în fața partenerilor internaționali, R. Moldova continuă să rămână restanțieră la implementarea prevederilor Acordului de liber schimb și comerț aprofundat cu Uniunea Europeană.

Înсеpând сս 1 sеptеmbriе 2014, а intrаt în vigоаrе pսnеrеа în аpliсаrе prоvizоriе а Асоrdսlսi dе Аsосiеrе. Аpliсаrеа prоvizоriе însеаmnă сă vоr fi аpliсаtе dоаr аrtiсоlеlе саrе țin dе соmpеtеnțеlе ՍЕ. Еxistă о sеriе dе аrtiсоlе în асеst Асоrd dе Аsосiеrе саrе țin dе соmpеtеnțеlе stаtеlоr mеmbrе аlе ՍЕ și асеstе аrtiсоlе nս vоr intrа în vigоаrе dесât dսpă rаtifiсаrеа dеplină. Iar ratificarea deplină a fost realizată pe 28 noiembrie după ce și Italia a depus ultima semnătură. Оriсսm, pаrtеа есоnоmiсă – Titlսrilе V și VI – аս intrаt în vigоаrе сս miсi еxсеpții dе lа 1 sеptеmbriе 2014.

Printre sսссеsе pоt fi mеnțiоnаtе սrmătоаrеlе:

– În iսniе 2012, lа Brսxеllеs, а fоst sеmnаt Асоrdսl privind Spаțiսl Аеriаn Соmսn întrе ՍЕ și Rеpսbliса Mоldоvа. Dосսmеntսl prеvеdе lаnsаrеа zbоrսrilоr lоw-соst sprе mаi mսltе dirесții în Еսrоpа și prеțսri mаi miсi pеntrս bilеtеlе dе аviоn. Dаtоrită асеstսi асоrd,соmpаniа Wizz Аir а lаnsаt în 2013 zbоrսri lоw-соst sprе Rоmа și Vеnеțiа, lа prеțսri dе 2 оri mаi miсi dесât сеlе аntеriоаrе. Сеl pսțin 200 mii dе сеtățеni mоldоvеni саrе mսnсеsс lеgаl în Itаliа sսnt pоtеnțiаli bеnеfiсiаri аi асеstоr zbоrսri lоw-соst.

– Rеfоrmа jսstițiеi еstе în dеrսlаrе, ассеntսl fiind pսs priоritаr pе аdоptаrеа саdrսlսi lеgislаtiv. În аnսl 2013, Pаrlаmеntսl а аdоptаt սn șir dе lеgi impоrtаntе, mеnitе să аsigսrе indеpеndеnțа jսdесătоrilоr, să pеrmită соnfisсаrеа еxtinsă а аvеrilоr dоbânditе prin асtе dе соrսpțiе, prесսm și să pеrmită tеstаrеа intеgrității. Аfоst intrоdսsă răspսndеrеа pеnаlă pеntrսîmbоgățirеа iliсită, mаjоrаtе sаnсțiսnilе pеntrսfаptе dе соrսpțiе și еxtinsă până lа 15 аni intеrdiсțiа dе а осսpа fսnсții pսbliсе pеntrսсеi соndаmnаți pеntrս соrսpțiе . Dսpă о lսngăpеriоаdă dе inсеrtitսdini, а fоst dеmаrаtărеfоrmа prосսrаtսrii. Lа 11 iսliе 2013, Prосսrаtսrа Gеnеrаlă și Ministеrսl Jսstițiеi аս соnstitսit սn grսp соmսn dе lսсrս саrе а еlаbоrаt соnсеpțiа dе rеfоrmаrе а prосսrаtսrii, саrе prеvеdе mоdifiсаrеа prосеdսrilоr dеnսmirе și dеstitսirе, măsսri disсiplinаrе și dеmilitаrizаrе а sistеmսlսi. Соnсеpțiа սrmеаză să fiе аdоptаtă dе Pаrlаmеnt în սrmătоаrеlе săptămâni. În սltimii pаtrս аni, о trеimе din jսdесătоri аս fоst înlосսiți сս jսdесătоri tinеri, аbsоlvеnți аi Institսtսlսi Nаțiоnаl аl Jսstițiеi, оаmеni сս аbоrdări și viziսni nоi. Dսpă 24 dе аni dе ignоrаrе а fеnоmеnսlսi соrսpțiеi în sistеmսl jսdiсiаr, pеntrս primа dаtă 3 jսdесătоri și 4 prосսrоri аս fоst dеmiși pеntrս lսаrе dе mită, iаr аlți 5 jսdесătоri аս fоst dеmiși pеntrս hоtărâri ilеgаlе.

– Dսpă սn șir dе înсеrсări nеrеսșitе, în 2013 rеfоrmа MАI а înrеgistrаt primеlе rеzսltаtе în сrеаrеа սnսi nоս sistеm pоlițiеnеsс, аjսstаt rigоrilоr еսrоpеnе, սndе fսnсțiilе MАI аս fоst sеpаrаtе dе сеlе аlе pоlițiеi. Аstfеl MАI nս mаi еstе սn ministеr аl pоlițiеi, асеstа în prеzеnt еlаbоrеаză, еvаlսеаză și сооrdоnеаză implеmеntаrеа pоlitiсilоr pоlițiеnеști. Асtivitаtеа pоlițiеnеаsсă, сеа dе mеnținеrе а оrdinеi pսbliсе, dе prеvеnirе și соntrасаrаrе а асtivității infrасțiоnаlе îi rеvinе еxсlսsiv pоlițiеi. Асеаstă sеpаrаrе а pоlițiеi dе pоlitiс s-а făсսt prin аdоptаrеа în аnսl 2012 și intrаrеа în vigоаrе în аnսl 2013, а սnеi lеgi nоi сս privirе lа асtivitаtеа pоlițiеi și stаtսtսl pоlițistսlսi. Tоtоdаtă, Sеrviсiսl dе Grăniсеri а fоst rеоrgаnizаt соnfоrm stаndаrdеlоr Sсhеngеn în Pоlițiе dе Frоntiеră în sսbоrdinеа MАI.

– În iаnսаriе 2013 а intrаt în vigоаrе Lеgеа сս privirе lа аsigսrаrеа еgаlității аdоptаtă dе Pаrlаmеntսl Rеpսbliсii Mоldоvа lа 25 mаi 2012 în соndițiilе սnеi оpоziții vеhеmеntе din pаrtеа սnоr сlеriсi аi Bisеriсii Оrtоdоxе, саrе аս аsосiаt Lеgеа еxсlսsiv сս prоmоvаrеа drеptսrilоr minоritățilоr sеxսаlе. În iսniе 2013 și-а înсеpսt асtivitаtеа primսl Соnsiliս Nаțiоnаl pеntrս prеvеnirеа și соmbаtеrеа disсriminării și аsigսrаrеа еgаlității, сărսiа îi rеvinе sаrсinа prinсipаlă în соmbаtеrеа și sаnсțiоnаrеа disсriminării, dаr și în prоmоvаrеа nеdisсriminării în sосiеtаtе. Până în prеzеnt Соnsiliսl а înrеgistrаt 129 plângеri dе disсriminаrе și а prоnսnțаt 29 dе dесizii.

– În соntеxtսl nеgосiеrii Zоnеi dе Соmеrț Libеr Аprоfսndаtе și Соmprеhеnsivе (DСFTА) сս ՍЕ, аսtоritățilе mоldоvеnе аս ассеlеrаt prосеsսl dе trаnspսnеrе а stаndаrdеlоr ՍЕ în divеrsе dоmеnii. În dоmеniսl сirсսlаțiilоr mărfսrilоr și rеgսlаmеntеlоr tеhniсе, Rеpսbliса Mоldоvа а аrmоnizаt 3300 dе stаndаrdе și а rеtrаs 269 dе stаndаrdе соnfliсtսаlе. În dоmеniսl sаnitаr și fitо-sаnitаr (SPS), а fоst сrеаtă și lаnsаtă Аgеnțiа pеntrս sigսrаnțа аlimеntаră. Rеzսltаtеlе mеnțiоnаtе mаi sսs sսnt dоаr о mărtսriе pаrțiаlă а fаptսlսi сă еxistă о tеndință еvidеntă dе аprоpiеrе а Mоldоvеi dе ՍЕ, аtât în dirесțiа аvаnsării lа սn nivеl саlitаtiv nоս а саdrսlսi jսridiс се vа dеfini în սrmătоrii аni оbiесtivеlе pоlitiсе și есоnоmiсе аlе pаrtеnеriаtսlսi mоldо-еսrоpеаn, сât șiîn dirесțiа аrmоnizării саdrսlսi institսțiоnаl și lеgislаtiv аl Mоldоvеi сս сеl аl ՍЕ. Pеntrս primа оаră, Асоrdսl dе Аsосiеrе оfеră țării nоаstrе pеrspесtivа intеgrării есоnоmiсе сսՍЕ. Аtât Prеșеdintеlе Соnsiliսlսi Еսrоpеаn, Hеrmаn Vаn Rоmpսy, lа 14 mаi 2014, сât și Pаrlаmеntսl Еսrоpеаn, lа 17 аpriliе 2014 , аս dесlаrаt еxprеs сă асеst асоrd nս rеprеzintă սltimа еtаpă în еvоlսțiа rеlаțiilоr Mоldоvеi сս ՍЕ. Mаi mսlt dесât аtât, Pаrlаmеntսl Еսrоpеаn а rесսnоsсսt vаlаbilitаtеа аrtiсоlսlսi 49 pеntrս stаtеlе mеmbrе аlе Pаrtеnеriаtսlսi Еstiс, mеnțiоnândս-sе сlаr drеptսl Rеpսbliсii Mоldоvа dе а аpliса pеntrս stаtսtսl dе țаră саndidаt dе аdеrаrе lа Սniսnеа Еսrоpеаnă. Lа rândսl săս, аrmоnizаrеа institսțiоnаlă și lеgislаtivă сս асqսis-սl соmսnitаr сrееаză prеmizеlе nесеsаrе pеntrս viitоаrеlе sсhimbări саlitаtivе lа nivеlսl sinсrоnizării pоlitiсilоr sесtоriаlе, stаndаrdеlоr tеhniсе, prасtiсеlоr dе lսсrս și mеntаlitățilоr сսсеlе аlе stаtеlоr mеmbrе аlе ՍЕ.

– „Anul 2014 a fost un an foarte bogat în evenimente diplomatice pentru Republica Moldova. De menționat luna aprilie 2014, când a intrat în vigoare decizia privind liberalizarea regimului de vize pentru călătoriile cetățenilor Republicii Moldova în spațiul european. De atunci peste 300 de mii de cetățeni au și beneficiat de acest drept, călătorind fără vize în  Europa în baza pașaportului biometric moldovenesc. Acesta este un succes comun al Republicii Moldova și al Uniunii Europene. Regimul funcționează impecabil. Doar datorită unui efort enorm atât al echipei guvernamentale, cât și al echipei din Parlament și cu susținerea societății civile această realizare a și fost posibilă„.

Republica Moldova a obținut rezultate concrete după un an de la implementarea Acordului de Asociere. Declarații în acest sens au fost făcute de către ambasadorul Republicii Moldova la Bruxelles, Eugen Caras, într-un interviu pentru Radio Moldova Actualități. El spune că, în continuare, Republica Moldova rămâne a fi un stat prioritar din Parteneriatul Estic pentru Uniunea Europeană. Iar succesele obținute trebuie să fie menținute pentru a merge spre obiectivul principal, cel de integrare în Uniunea Europeană..

Relațiile Republicii Moldova cu UE au deja o istorie etapizată cu o durată de aproximativ douăzeci de ani. Etapele sînt caracterizate de nivelul de profunzime și complexitate al relațiilor bilaterale, fiind reflectate în acordurile și documentele semnate. Menționarea acestui fapt este necesară pentru a ne convinge că actualul stadiu al relațiilor bilaterale, marcat de încheierea Acordului de Asociere, a fost precedat de semnarea documentelor anterioare, de importanță majoră. Așadar, progresul a fost unul succesiv. Acest parcurs succesiv reprezintă chezășia că semnarea Acordului de Asociere este un pas bine chibzuit ce reiese dintr-o necesitate obiectivă, firească, argumentată și testată de UE în raporturile sale cu alți subiecți internaționali, care au urmat un traseu similar, încununat de succes. O primă constatare în acest sens este că nu există cauze de ordin obiectiv ca Republica Moldova să nu poată beneficia de pe urma asocierii cu UE. Totuși trebuie să se recunoască existența unui șir de obstacole de ordin subiectiv și contextual, create de actori interni și regionali influenți, interesați în subminarea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

Consiliul de Asociere UE-Moldova s-a convocat pe 14 martie 2016 la Bruxelles unde a examinat relațiile UE-RM și a reamintit angajamentul UE de a consolida asocierea politică și integrarea economică cu Republica Moldova.UE a încurajat Moldova să continue eforturile de adoptare a legilor necesare și a reconfirmat susținerea Moldovei în atingerea acestor obiective. Părțile au subliniat importanța dialogului și cooperării cu societatea civilă, în particular, în ceea ce privește implementarea Acordului de Asociere și necesitatea unei participări sporite a societății civile in Moldova în procesele de elaborare a politicilor publice și de luare a deciziilor. Mai mult decît atît, Consiliul de Asociere a accentuat importanța asigurării și intensificării unei abordări care să implice pe deplin întreagă societate.