Evolutia Migratiei Romanesti In Italia

4.Studiu de caz:Evolutia migratiei romanesti in Italia

4.1Migratia romaneasca in context international

Dupa anul 1990,statul roman pare sa fi devenit un actor reactiv si pasiv in fata fenomenului de migratie,locul institutiilor sale fiind luate de statele de destinatie care aplica restrictii sau deschid piata muncii pentru cetatenii statului roman,anunta si impun reguli.Deoarece noile conditii politice europene permit migratia pentru munca a aproximativ 3 milioane de persoane,care,cel mai probabil ar fi crescut numarul somerilor,statul roman postcomunist considera ca migratia poseda un potential beneficiu.Astfe,romania isi exporta,practic, somerii.

Romania a fost si este de asteptat sa ramana o tara cu migratie neta negativa.Preferinta romanilor de a migra in afara granitelor este inca foarte mare in contextul unor politici de acces pe piata muncii mai permisive ale tarilor occidentale,care sunt principale destinatii ale migratorilor romani.O relansare economica dupa criza in Franta si Germania ar putea impune un flux masiv de forta de munca straina.O crestere economica a Europei de Vest nu pare sa ridice probleme privin cresterea emigratiei definitive din Romania,dar o eventuala problema a deficitului de forta de munca pe piata romaneasca o poate reprezenta problema migratiei temporare pentru munca,asa numitii euronavetisti.

Emigrarea legala din Romania si-a epuizat caracterul religios si etnic inca de la mijlocul anilor 1990,iar din anul 1998 etnici romani reprezentau peste 90% din totalul emigrantilori.Deoarece politicile de imigrare ale tarilor dezvoltate deveneau din ce in ce mai selective in raport cu nivelul de instruire si cu varsta,aproape jumatate din migratia neta este compusa din populatie cu varste cuprinse intre 20 si 39 de ani.

Migratia temporara este dominanta astazi si probabil ca si in viitor,aceasta avand o crestere spectaculoasa mai ales dupa anul 2001.Din cauza accentuari caracterului circulatoriu al fenomenului,numarul de migranti romani din strainatate este din ce in ce mai greu de estimat.Ponderea ,,euro-navetistilor'',care sunt cetatenii care circula frecvent intre Romania si alte tari din Uniunea Europeana sau stau pe durate scurte in afara tarii,este in crestere.Emigrarea romaneasca a fost puternic selectiva in prima ei etapa,pana in 2001.A predominat plecarea barbatilor copmarativ cu femeile,a celor din mediul urban comparativ cu mediul rural,a moldovenilor si a celor din transilvania comparatic cu cetatenii din muntenia si oltenia.Structura fluxurilor de emigrare si structura emigrantilor romani din strainatate se apropie tot mai mult de structura populatiei tarii.Spre exemplu,femeile si barbatii,orasenii si sateni ajung in proportii apropiate in structura noii diaspore romanesti care a fost constituita dupa anul 1990.Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a avut loc atat o crestere moderata a migratiei temporare cat si o modificare in compozitia fluxurilor de emigrare.De asemenea a crescut si ponderea categoriilor de calificare ridicata,de exemplu:medici,arhitecti,specialisti in informatica, dar si a celor cu calificare redusa sau potential redusa de integrare pe pietele muncii tarilor de destinatie.Raportul OECD din anul 2010 asupra imigratiei arata faptul ca in statele membre ale UE se aflau la acel moment intre 2,5-2,7 milioane de migranti romani.Acest lucru ne face sa vorbim despre un fenomen national prin implicatiile si geografia originii fluxurilor dar si prin dimensiunea sa.

Romania s-ar fi confruntat cu o criza economica si sociala,care s-ar fi rasfrant asupra intregii socientati romanesti si chiar asupra calendarului aderarii Romaniei la Uniunea Europeana daca nu ar fi intervenit acest fenomen de amploare al migratiei fortei de munca romanesti.Astfel, euronavetistii au eliberat locuri de munca si au dus rata somajului la un nivel foarte scazut pentru starea sociala si economica din Romania.De asemenea banii trimisi in tara de cei plecati au reprezentat o sursa de venit pentru alte cateva milioane de cetateni romani,carora le-au ridicat nivelul de viata,au dus la constructia de locuinte si la vanzarea echipamentelor si bunurilor necesare dotarii acestora,au creat locuri de munca si au stimulat consumul.Un alt beneficiu al migratiei este legat de impactul cultural.Se poate constata ca romanii migranti care traiesc in tari cu grad ridicat de civilizatie,invata spiritul civic din jurul lor,respectul legii,curateniei,ordinii, toate acestea reprezentand un castig pentru Romania.

Dimensiunea demografica a migratiei externe imbraca mai multe aspecte negative.Statistic vorbind,euronavetistii sunt persoane tinere:aproximativ 40% plecati in perioada 1996-2006 si aproximativ 50% plecati in anii de exod masiv 2002-2006.In randul celor cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani proportia celor necasatoriti este de 82%,iar in randul celor cu varste cuprinse intre 25 si 39 de ani este de 23%.Pericolul cel mai mare il reprezinta faptul ca,dupa ce ajung in strainatate,o parte dintre cei plecati nu vor sa se mai intoarca,acestia facand tot posibilul sa obtina documentele de sedere nelimitata,recurgand chiar la casatorii de convenienta.

Exista trei mari categorii de forta de munca din care fac parte cei implicati in aceasta miscare migratorie legala:

forta de munca de inalta calificare,din categoria de varsta 25-40;

forta de munca cu un nivel mediu de calificare,cu specializari in domeniile:constructii(Germania) ,sanatate(Italia,SUA,Canada,Elvetia),hotelier,alimentatie publica(alte state din UE)

forta de munca necalificata sau semicalificata in activitati de agricultura,salubritate,constructii (Spania,Portugalia,Grecia).

In 2008 numarul romanilor care au emigrat in Uniunea Europeana cu contract de munca temporar a depasit 60 000,ceea ce reprezinta o crestere de 11% fata de anul 2007.Conform raportului national pe tema imigratiei,la 1 ianuarie 2009,romanii reprezentau cea mai mare comunitate de imigranti din Italia,numarul lor fiind de aproximativ 968 000,adica 21% din totalul strainilor prezenti in peninsula.Statele membre ale UE sunt preocupate de gestionarea eficienta a migratiei fortei de munca.Principalele tendinta ale migratiei din Romania in urmatoarele doua decenii vor fi:

cresterea fluxurilor de forta de munca catre spatiul UE;

migratie preponderent temporara,pentru munca,comparativ cu cea permanenta;

aparitia unei politici prin care se va diminua migratia ilegala sau necontrolata,in favoarea celei legale,care asigura o mai mare siguranta a castigurilor.

4.2 Valul intai al migratiei romanesti(1990-1996)

Deschiderea granitelor si acomunicarii cu exteriorul Romaniei,dorinta de cunoastere sunt factori care stimuleaza intentii de migratie in randul populatiei romanesti.Pentru o perioada de timp,migratia incepe sa devina un act privat si o aventura de mobilitate sociala,ducand spre rupturi ale migrantilor cu comunitatea de apartenenta si in special cu familia.Studii de specialitate arata ca dupa anul 1989,intre 10% si 15% din populatia romaneasca a fost participanta la fluxul de migratie,in deosebi catre tarile din Vestul Europei,dupa ce in primii ani destinatiile migratorilor erau SUA si Canada.

Imediat dupa obtinerea dreptului la libera circulatie,in 1990,statisticile emigratiei romanesti arata ca se inregistreaza un numar de 96 929 de persoane care aplica legal pentru a-si schimba domiciliul legal in alta tara.Romania inregistreaza o rata a emigratiei de 4,6% in numarul total de emigranti care intra in fluxurile migratorii catre Europa.

La inceputul anilor 90,in primul val de migratie profilul emigrantului era caracterizat de calificarea ridicata si de varsta tanara.Acest prim val a fost absorbit de SUA si Canada si de alte state vest-europene.O alta caracteristica a primilor emigranti este dorinta acestora de a obtine o viza de sedere pe termen lung.Emigratia definitiva romaneasca in 1990 are o puternica dominanta etnica,fiind directionata pe culoarul Romania-Germania,plecarea in masa a sasilor si svabilor.Astfel,vizele temporare de munca nu faceau parte din trasaturile esentiale ale primului val de migratie.

Pentru o piata de munca primitoare cum era Europa, perioada 1990-1996 cunoaste un fenomen de explorare,destinatiile preferate constituindu-se abia in valul al doilea al migratiei(1996-2001). Factorii fundamentali care au dus la emigrarea primului val se regasesc in intentia de crestere a nivelului de trai,a schimbarii de statut,dificultatilor economice.De asemenea populatia romaneasca era obisnuita sa aiba un loc garantat de munca,insa in aceasta perioada se confruntau cu desfintarea,vanzarea sau restructurarea intreprinderilor neproductive si transformarea economiei romanesti intr-o economie de piata,acest proces generand cateva milioane de someri.Acestia explica atat dimensiunea fenomenului cat si profilul migrantului roman.Avand in vedere un astfel de fenomen de somaj major este de inteles de ce profilul migrantului se schimba semnificativ in acest deceniu in care economia si industria romaneasca se restructureaza.

Problema emigratiei romanesti este dificultatea de a iesi din Romania,astfel problema cazand in atributiile statelor de destinatie.Deoarece erau obligatorii vizele pentru a pleca in strainatate ,face din migratia romaneasca un fenomen de mobilitate circulara,vizele care dadeau dreptul intrarii pe teritoriul statelor fiind,de regula,temporare.Pentru primul deceniu al migratiei romanesti,datele arata ca educatia difera foarte mult ca pondere in totalul populatiei romanesti care a optat pentru diferite tari de destinatie.

In urmatorul tabel se poate observa ca primele patru tari de destinatie,in ordinea ponderii emigrantilor romani cu diploma universitara ,sunt Canada,cu 53,95% dintre emigranti cu inalta calificare,apoi Elvetia cu 50,2%,urmata de Marea Britanie cu 46,5% din emigranti romani cu inalta calificare si in cele din urma SUA cu 38,1% din emigranti cu diploma universitara sau alta diploma echivalenta.In cele patru state mentionate anterior,dintr-un total de 215 143 de emigranti romani ai acestei perioade,43% dintre acestia au studii superioare,iar in Canada si Elvetia peste jumatate posedand o diploma de studii superioare.

Tabel 1:Emigratia romaneasca-variabilele Status si Educatie

Sursa: Al patrulea val-migratia creierelor pe ruta Romania-Occident

Putem observa ca majoritatea emigrantilor romani aleg ca destinatie Europa.Asa cum reiese din tabelul urmator,din populatia romaneasca ce participa la primul val de migratie 53,3% opteaza pentru o destinatie Europeana.

Tabelul 2:Destinatiile preferate ale migrantilor

Sursa: Al patrulea val-migratia creierelor pe ruta Romania-Occident

4.3Al doilea val al migratiei romanesti(1996-2001)

Emigrarea definitiva din Romania este relativ redusa in valul al doilea,aproximativ 11 000 de persoane pe an,relativ redusa cu migratia temporara,insa in crestere raportandu-ne la ponderea migratiei definitive a primului val.In timpul primului val,datele privin migratia definitiva arata ca rata migratiei era de 3%.Cele mai prezente tari de destinatie in perioada aceasta de 5 ani au fost Germania,Israel,Turcia si Ungaria.Al doilea val al migratiei inregistreaza o rata a emigrarii crescuta de peste 2 ori,ajungand pana la 7%.Intre primul val si al treilea,cercetarile sociologice arata ca numarul esecurilor pentru cei care au incercat sa isi legalizeze statutul sunt in crestere,la fel fiind si numarul celor care lucreaza ilegal,de la 34% la 53%.

Noul muncitor emigrant temporar pentru munca,din valul al doilea,lucreaza necalificat, calificarile si abilitatile lui din industria comunista nemaifiind cautate pe piata europeana a muncii.Odata un muncitor calificat al industriei comuniste,acesta devine salahor,lucrator in agricultura sau in constructii in Europa sau pe alt continent.

Analiza fenomenului migrationist scoate in evidenta o corelatie intre locul de plecare si destinatia diferitelor fluxuri de migratie de-a lungul celor trei valuri care se intind pe un deceniu si jumatate de mobilitate romaneasca la nivel international.Astfel,in perioada primului val si celui de-al doilea al migratiei romanesti din perioada 1990-2000:

Migrantii din Moldova prefera ca destinatii Israel si Italia;

Dobrogra se orienteaza doar partial catre Italia,specificul acestei zone fiind fluxul semniicativ de migranti catre Germania;

Migrantii din Transilvania prefera ca destinatie Ungaria;

Muntenii prefera migratia catre Turcia;

Iar Bucurestiul inregistreaza un flux masiv de migratie indreptat catre Grecia.

4.4Al treilea val al migratiei romanesti(2002-2006)

Datorita ridicarii la 1 ianuarie 2002 a regimului vizelor pentru romani de catre tarile membre Schengen,valul al treilea al migratiei romanesti debuteaza cu o crestere spectaculoasa a numarului plecarilor in strainatate in cautarea unui loc de munca.Astfel,o analiza cantitativa a valului al treilea de migratie devine din ce in ce mai dificila.Foarte putini specialisti pot sa faca estimari cu privire la numarul de romani plecati in strainatate la munca dupa anul 2002 de care acestia sa fie suta la suta siguri si pentru ca fenomenul migratie romanesti in valul trei poate fi definit drept o migratie temporara si circulara.

In valul al treilea de emigratie romaneasca,rata de emigratie ajunge la 28% .Tarile de destinatie ale migratorilor incep sa se reduca la tari de limba si cultura latina,majoritatea romanilor, aproximativ 60% optand pentru Italia si Spania.Ridicarea vizelor a generat un flux migratoriu pentru munca,Italia fiind principala tara de absorbtie,de 40% din totalul emigrantilor pentru munca.Italia a fost urmata de Spania care atragea 18% dintre romanii migranti,urmatoarea tara fiind Israel cu 6%,Ungaria si Germania cu 5%.

O alta caracteristica al valului de migratie cu numarul trei este legat de ponderea unor anumite tipuri de ocupatii si de tipul de munca.Astfel,in aceasta perioada sunt cautate femeile pe piata muncii pentru activitati menajere.Acest tip de munca a inregistrat o crestere de patru ori mai mare in valul trei fata de valul al doilea de migratie pentru munca:de la 7% cat era in perioada 1996-2000 la 28% in perioada 2000-2006.De cealalta parte,barbatii sunt atrasi pe piata constructiilor si a agriculturii si activitatilor menajere unde munca ilegala are o proportie foarte mare,de aproximativ 56%,respectiv 78%.

Cercetatorii sunt de parere ca ponderea persoanelor care circula frecvent intre Romania si alta tara din Uniunea Europeana sau care stau pe durate scurte in afara tarii este in crestere.O estimare a specialistilor arata ca in anul 2008 aproape 2,8 milioane de romani se aflau in strainatate,fata de aproximativ 2,2 milioane in anul 2006.Distributia migrantilor pentru munca urmeaza in tocmai harta tarilor din care sunt transferati banii.Astfel,aproximativ 40% dintre migranti sunt in Italia si 30% in Spania.

In al treilea val cei mai multi cetateni romani se bazeaza pe sprijinul rudelor pentru a ajunge la munca in strainatate,procentul acestora ajungand la 23% dintre cei care au migrat pentru un loc de munca in perioada 2000-2006.Urmatorii sunt prietenii cu 16% din totalul migrantiilor romani,urmati de conostinte cu 5%.De obicei rudele,prietenii si cunostintele se aflau deja in strainatate,in momentul cand acestia isi ofereau ajutorul.Plecarea la lucru cu ajutor din partea cuiva se desfasoara pe baza modelului de crere si oferta.Cererea este mai mare pentru femeile cu un nivel redus de educatie care provin din state sarace.In schimb,oferta vine in cele mai multe cazuri din partea retelelor comunitar regionale de migratie.De exemplu, in regiuni care au mai mare experienta de migratie,cum ar fi Vrancea comparativ cu Teleorman retelele de favorizare a plecarilor sunt mai bine constituite si mai usor accesibile.

Astfel,firmele de intermediere pentru gasirea unui loc de munca isi reduc substantial din importanta.In timpul primului val al migratiei romanesti,firmele de intermediere erau raspunzatoare pentru 22% din locurile de munca din strainatate ale cetatenilor romani,in timp ce rudele erau raspunzatoare pentru 7%,iar un procent de 25% din locurile de munca din strainatate a cetatenilor romani erau obtinute cu ajutorul prietenilor.Firmele de intermediere pentru locurile de munca nu mai sunt asa de importante,acestea scazant in cel de-al treilea val al migratiei la jumatate,adica 11%.De asemenea,rolul rudelor aflate in strainatate creste in valul al treilea triplu fata de primul val de la 25% la 75%,in timp ce migrare pe calea intrebarii directe la patron se mentine la 15% pe toata durata celor trei valuri ale migratiei romanesti.

Cercetarile de teren merg mai departe,propunand urmatoarele date cu privire la tipul de retele care favorizeaza sau influenteaza fenomenul migratiei pentru munca:

,,calea rudeniei'' este o dominanta a retelelor de informare si atragere a fortei de munca romanesti in Spania ;

,,calea prietenilor si a rudelor'' domina ca retea de informare si atragere de migranti romani spre Italia;

,,calea prietenilor din strainatate'' functioneaza ca releu pentru migratia temporara pentru munca in Ungaria si Turcia;

,,calea firmelor de intermediere'' din Romania domina in directionarea fortei de munca romanesti migrante catre Germania,Grecia si Israel.

In timpul celui de-al treilea val,regionalizarea migratiei romanesti nu mai rezista.Incepand cu anul 2001 si continuand pana in anul 2010,cercetarea asupra fenomenului arata ca migratia temporara se dezregionalizeaza.Asa cum reiese din tabelul urmator Italia devine destinatia principala pentru 7 din cele 8 regiuni istorice ale Romaniei.Singura care face exceptie este Muntenia care se orienteaza inspre Spania ca tara de destinatie.

Tabel 3:Destinatii pentru migratia temporara,pe regiuni istorice (2001-2006)

Sursa: Sandu (2006)

In perioada urmatoare anului 2001,Spania devine o tara de destinatie pentru fluxuri importante pe rutele migratorii care pornesc dinspre regiunile Oltenia,Moldova,Crisana-Maramures,fiind la polul opus perioadei 1990-2001,cand Spania nu era nici macar o destinatie secundara pentru nici unul dintre fluxurile regionale de migratie.In anul 2010 Tjobs a realizat o statistica conform caruia topul judetelor din care pleaca cei mai multi romani in strainatate este alcatuit din: Constanta (9,5%),Prahova(4,9%),Timis(4,6%),Brasov(4,4%),Galati(4%),Iasi si Mures(3,8%), Cluj(3,6%),Hundeoara(3,3%),Sibiu(2,6%),Braila(2,5%),Dolj(2,3%) si Arges(2,3%).De asemenea,potrivit Tjobs migranti viseazala locuri de munca platite la un nivel superior celui din Romania si se asteapta ca nivelul lor de trai sa se schimbe dramatic.

4.5 Romania:imigratie si munca in Italia inainte si dupa aderarea la Uniunea Europeana

La fel ca si alte tari din Est,Romania a intrat in panorama migratorie europeana dupa disolutia blocului comunist.Incepand cu perioada 1990-1992 au iesit din tara fluxuri consistente de cetateni care apartineau minoritatilor existente,ca cea maghiara sau saseasca.Acest lucru a fost cauzat de prabusirea productiei industriale si a inflatiei galopante.Foarte semnificativ este cazul sasilor,mai mult de 100 000 parasesc Romania in timpul primilor ani ai deceniului 90 incurajati de garantiile oferite de noua Constitutie a Germaniei Reunificate.

In privinta drepturilor si protectiei minoritatilor,in timpul anilor 90,Romania a asigurat norme specifice legate de reprezentarea in Parlament,a ratificat Conventia Cadru pentru protectia Minoritatilor a Consiliului Europei din 1995 si a infintat un Departament al minoritatilor.In special relatiile cu minoritatea maghiara s-au normalizat dupa semnarea tratatu;ui bilateral din septembrie 1996 si dupa acordarea dreptului de a invata in limba minoritatilor si a se exprima in propria limba in cadrul administratiei localitatilor in care acestia constituiau mai mult de 20% din populatie.

Temutul transfer in masa nu a avut loc nici din Romania,nici din alte foste tari comuniste,in pofida unui val foarte puternic de emigrari in perioada 1990-1992.Inalta Curte pentru Refugiati a Natiunilor Unite a refuzat incepand cu anul 1997 sa considere Romania drept tara nesigura si deci zona de provenienta a refugiatilor.Astfel, desi intre 1997 si 2002 450 000 de romani au facut cerere de azil in strainatate,doar unuia din 50 ii era acceptata cererea.Majoritatea romanilor care aleg sa emigreze sunt tineri cu un inalt nivel de educatie si doar o mica parte provin din minoritati etnice.Peste 50% din ei au varste cuprinse intre 22 si 44 de ani.Pentru ei Spania si Italia reprezinta destinatia principala,in timp ce oportunitati de munca temporara ofera si Germania,Ungaria,Turcia sau Grecia.

Majoritatea romanilor imigranti in Italia provin din zonele rurale ale Moldovei,avand deja in spate o experienta migratorie,cel putin in unteriorul Romaniei.Romania s-a confruntat cu o masiva intoarcere la tara ,incepand cu luna decembrei a anului 1989 atunci cand industriile romanesti s-au oprit.

La sfarsitul anului 2003,pentru prima data Romania figura in arhivele Ministerului de Interene italian ca tara cu cele mai multe prezente de straini titulari ai unui permis de sedere (aproape 240 000),depasind cu putin comunitatea albaneza si cea marocana datoriata unei cresteri anuale a romanilor de 150%.Aceasta crestere este justifiata de rezutatele regularizarii din noiembrie 2002,care a inregistrat peste 140 000 de cereri de angajare din partea cetatenilor romani.Dupa intrarea in Uniunea Europeana,guvernul Italian a recurs la clauza de moratoriu,insa i-a scutit de limitarile la libera circulatie pe lucratorii din cateva din cele mai importante sectoare de integrare pentru migranti:turismul hotelier,agricultura,munca la domiciliu si asistarea persoanelor, constructiile,sectorul managerial si inalt calificat ca si munca sezoniera.De asemenea,din ianuarie 2007 Italia a aprobat directiva referitoare la dreptul cetatenilor Uniuniii Europene si a membrilor de familie de a circula si a locui liber in teritoriul statelor membre.Consecinta acestei evolutii legislative a fost faptul ca arhivainscrierilor in registrul de stare civilaa ramas in continuare sursa de informatii in ceea ce priveste prezenta cetatenilor romani in Italia.

Tabel 4:Prezenta romanilor in Italia in 2010

(1) 55 000 in asteptarea inregistrariii lor in evidenta populatiei

(2) 55 000 in asteptarea inregistrariii lor in evidenta populatiei din 100 000 de nou veniti

(3) 110 000 in asteptarea inregistrariii lor in evidenta populatiei si 100 000 de nou veniti

Sursa: Confederatia Caritas Romania si Caritas Italiana-Romanii din Italia intre respingere si acceptare (2010)

S-a estimat ca prezenta romaneasca in Italia depaseste un milion de persoane.In privinta aceasta se poate preciza ca la inceputul anului 2010 romanii care erau inregistrati cu resedinta in Italia erau 953 000 (Institutul National Italian de Statistica).Numarul persoanelor in asteptarea de a fi inregistrate in registrele de stare civila din primarii a fost apreciat in jurul a 6%,adica 55 000,dar luand in considerare valorile mari ale fluxurilor,pentru romani ar trebui sa se dubleze ajungand aproape de 12 %,adica la 110 000.In afara de acestea ,tinand cont de posibilitatea deplasarii cu usurinta in interiorul Uniunii Europene si de evolutia nesatisfacatoare a economiei romanesti,cei care prognozeaza deplasarea anuala a cel putin 100 000 de persoane interesate de ,,visul italian'' nu sunt departe de adevar.Doar jumatate dintre acestia vor reusi sa si-l indeplineasca,ceilalti intorcand-se in tara.

In Italia,in anul 2008 aproximativ 1 din 10 persoane ocupate era un imigrant,o coponenta structurala din ce in ce mai relevanta pe piata muncii.Imigrantii reprezinta acum doua treimi din cererea de forta de munca noua,romanii aflandu-se pe primul loc.Intre 2007 si 2008 s-a trecut de la 1 nou angajat roman la 6 straini inregistrati la circa 174 000 de noi angajari,echivalent cu 40% din totalul angajarilor.Aproximativ o treime au fost plasati in constructii,jumatate in asistenta familiala,sectorul hotelier si restaurante,iar o cincime in agricultura.A fost vorba despre locuri de munca mai putin sigurein majoritatea cazurilor,fiind semnate in medie 1,5 contracte pe an.

Tabel 5:Romani angajati si nou angajati(2005-2008)

Sursa: Confederatia Caritas Romania si Caritas Italiana-Romanii din Italia intre respingere si acceptare (2010)

In colectivitatea romaneasca a crescut numarul barbatilor(de la 51,7 % inanul 2006 la 53,2% in 2008),majoritatea muncind in domeniul constructiilor.Retributia corespunzatoare acestora este usor inferioara mediei incasate de totalitatea imigrantilor,10 042 de euro in 2004 ,conform Inps (Institutul national Italian pentru securitate sociala).De asemenea,in interiorul colectivitatii femeile incaseaza cu 40% mai putin in comparatie cu barbatii.Un sfert din femeile romance lucreaza in sectorul de asistenta familiala,fiind implicate si in alte sectoare(de exemplu,ca infirmiere).In prezent romanii sunt beneficiari nu numai de pensii ci si de beneficii temporare alocate de Inps.Criza care si-a facut aparitia intre anii 2008 si 2009 are un puternic impact si asupra populatiei imigrante,desi se stie ca unele sectoare de stricta necesitate vor avea parte de o oarecare stabilitate.

Tabel 6:Muncitori romani nou angajati si ocupati in cursul anului 2008

Sursa: Confederatia Caritas Romania si Caritas Italiana-Romanii din Italia intre respingere si acceptare (2010)

La jumatatea anului 2009 romanii reprezentau cel de-al doilea grup de intreprinzatori straini din Italia ,avand 28 580 de titulari de firme.Ne aflam in fata unei optiuni de afaceri crescande a cetatenilor romani ,care in anul 2007 au lansatpeste 9000 de firme,record ce s-a repetat si in anul 2008.

Daca se analizeaza mai atent sectoarele in care cetatenii romani au inceput activitati anteprenoriale(80,5% in sectorul constructiilor,urmat de comert cu 5,5% si manufactura cu 4,9 %), se descopera ca in multe cazuri,ca ceea ce a sporit activitatea autonoma a fost subcontractarea masiva din partea marilor companii.Nu este exclus ca uneori pozitia de anteprenor poate reprezenta o forma de camuflare demporara a situatiei de somaj.Romanii sunt apreciati in mod particular in sectorul constructiilor deoarece acestia accepta regulile,care presupun o mobilitate mare:santierele mutandu-se dintr-un loc in altul,acest lucru trebuie facut atat de muncitori cat si de investitori.

In cursul anilor 90 s-a creat o prapastie intre cei care faceau afaceri in Italia si cei care le faceau intorcandu-se acasa in Romania.Pentru antreprenorii care se intorc in tara lucrurile sunt mult mai dificile,deoarece descopera o societate schimbata,intampinand dificultati de integrare.De asemenea,acestia trebuie sa se confrunte cu concurenta din doua parti:pe de-o parte din partea investitorilor straini cu capitalurile lor considerabile si pe de alta parte cei ramasi acasa care si-au deschis o afacere proprie,reusind sa monopolizeze o mare parte a pietei.

Tabel 7:Firme constituite de catre romani,albanezi si marocani(2003-2009)

Sursa: Confederatia Caritas Romania si Caritas Italiana-Romanii din Italia intre respingere si acceptare (2010)

Perspective de intoarcere a romanilor din Italia

Intr-o Comunicatie despre migratie si dezvoltare,Comisia Europeana a subliniat importanta de a fructifica,prin intermediul punerii in aplicare a unor programe si schimburi de bune practici ,migratiile de intoarcere,care ar permite tarilor de dezvoltare sa recupereze atat resurse cat si ,,creiere''.Existenta a peste 950 000 de romani rezidenti in Italia dovedeste diminuarea caracterului temporar al migratiei cetatenilor romani si accentuarea perspectivelor de integrare in societatea de primire.

Caile emigratiei nu sunt numai cele legale.Astfel,intre 1993 si 2002 au fost expulzati din Uniunea Europeana aproximativ 200 000 de cetateni romani aflati ilegal,majoritatea lor fiind din Germania,Ungaria,Republica Ceha ,dar si din Italia si Belgia.Desi vizele pentru turisti au fost desfintate la 1 ianuarie 2002,in anul urmatori repatrierile fortate si asistate au ajuns la 21 869. Expulzarile se realizeaza cu insotirea cetateanului strain catre propria tara de origine,acolo unde exista acorduri bilaterale cu scopul controlului miscarilor clandestine.

Legat de inoarcere,nu trebuie subevaluat nici aportul fluxului impresionant de bani care sosesc in Romania din partea imigrantilor romani.Acestia au ajuns sa depaseasca valoarea totala a investitiilor straine directe (IDE).Imigranti romani au un aport insemnat la strategiile de dezvoltare,si datorita efectului de compensare a balantei comerciale.In anul 2002 conform Bancii Nationale a Romaniei,remitentele oficiale efectuate de imigrantii romani,stabiliti mai ales in Italia si Spania au atins 1,4 miliarde de dolari,fiind echivalent cu 10% din bugetul national.Conform datelor Bancii Italiei ,in 2008 economiile trimise acasa de imigrantii romani din Italia au fost de 768 milioane euro.Se constata ca migrantul,datorita remitentelor reuseste sa-si indeplineasca visurile.De cele mai multe ori acesta isi construieste o casa,aratandu-si reusita prin diferite simboluri exterioare.Insa,casa construita nu va fi folosita niciodata,decat pentru scurte perioade de timp,in vacante,deoarce aceste hotaraste de cele mai multe ori sa ramana in Italia,acolo unde isi cheama si familia.

Urme de integrare a migratorilor romani

In perioada 2007-2008 am avut de-a face in Italia cu o atitudine larg raspandita de excluziune a cetatenilor romani,care sunt grupul cel mai consistent dintre imigranti.In ciuda acestui fapt, cetatenii romani au perseverat in angajamentul in munca,acestia considerand ca este foarte important pentru a socializa si pentru a se integra.Chiar daca aveau o pregatire superioara, acestia faceau si muncile de jos,care nu erau dorite de populatia italiana.Astfel,numarul persoanelor angajate a depasit 700 000 la inceputul anului 2009.Cresterea prezentelor in registrele de stare civila,a numarului de persoane ocupate sau nou angajate,a numarului de persoane din a doua generatie si acela al persoanelor care au devenit cetateni italieni in urma casatoriilor sau datorita unei sederi indelungate demonstreaza atasamentul crescut fata de Italia,demonstreaza ca majoritatea romanilor doresc sa ramana in aceasta tara.Intre anul 2001 si 2007 in Italia s-au nascut peste 40 000 de copii romani,dintre care 9000 numai in ultimul an,in timp ce intre anii 2003 si 2007 9000 de romani au devenit cetateni italieni.

Un alt indicator care evidentiaza prezenta romanilor in Italia este dat de cei 150 000 de elevi romani care sunt inscrisi la scoli din Italia si 2843 studenti in universitati.Astfel,1 din 5 studenti studiaza la Roma,distribuiti in 3 universiati publica,si 1 din 6 la Torino:Facultati de stat si Politehnica.Cel mai mare numar de persoane aoptat pentru licente stiintifice (Economie si Medicina).

Tabel 8:Acordari de cetatenie (2003-2007)

Sursa: Confederatia Caritas Romania si Caritas Italiana-Romanii din Italia intre respingere si acceptare (2010)

Desi numarul imigrantilor romani in Italia este inca foarte ridicat,cei de la Caritas/Migrantes se gandesc ca va urma o temperare a fluxurilor tinand cont de cresterea salariilor in Romania ,cresterea bunastarii si integrarea europeana.Migrantii au introdus in circuitul national sume insemnate care au reactivat canalele comerciale si au dinamizat piata.Devalorizarea monedei romanesti,care a ajutat sistemul sa fie competitiv,a amanat in acelasi timp intoarcerile cetatenilor din strainatate.

Potentialul migrator al romanilor pare sa fie pe cale de epuizare.In tot acest timp fluxurile temporare s-au transformat in fluxuri permanente,iar Romania a pierdut intregi sectiuni apartinand generatiilor tinere.Desi inca munca in tara este mai slab platita,mai devreme sau mai tarziu salariile se vor adapta la media europeana.Factori ca somajul scazut,natalitatea scazuta si rata de crestere a noilor economii ar trebui sa duca repede la o prabusire a factorilor care au cauzat plecarea.Mai mult decat atat,Romania incepe sa devina o tara care primeste imigranti calificati care provin din tarile occidentale si din tarile meridionale si deasemenea incepe sa se simta nevoia de forta de munca in general.

In fata acestor perspective de normalizare,ramane deschisa chestiunea integrarii romanilor in Italia si a depasirii stigmatului care a marcat aceasta colectivitate,la fel cum sa intamplat si cu albanezii.Acest lucru se va intampla daca imigrantii romani vor continua sa fie legati de munca,de Italia si de traditiile sale si daca vor exercita un control social concret asupra conationalilor lor devianti.

Efectele economice ale migratiei fortei de munca romanesti

Datorita absentei masurilor restrictive impuse muncitorilor romani,in anii 2002-2003 imigratia in scop de munca se orienteaza preponderent catre SUA si Canada,in timp ce in 2004 fenomenul migratiei externe definite este inlocuit cu o migratie externa temporara,fara schimbarea rezidentei si sub presiunea motivatiei economice.

Romania se confrunta cu asa numitul fenomen al ,,migratiei creierelor''.Categoriile cele mai importante din punct de vedere numeric care parasesc tara sunt:medici,economisti,arhitecti, specialisti in informatica,profesori pentru care si pe piata interna de forta de munca exista deja un deficit.Astfel,aproximativ 25% din populatia care a parasit tara intre 1990-2004 este calificata, avand deci studii superioare.In absenta unor strategii de aragere si de salarizare incoerente sau mai putin motivante,alternativa gasirii de locuri de munca in alte tari reprezinta unica solutie de a evita o situatie de criza.Cu toate ca,de cele mai multe ori muncile prestate sunt sub nivelul de pregatire profesionala sau sunt sub nivelul salarial pe care il au ,,autohtoni'' pentru aceeasi munca prestata.

Unele segmente legate de amenajari,constructii si servicii,din economia italiana au cunoscut o dezvoltare rapida.Acest lucru sa intamplat datorita faptului ca piata italiana,nefiind una care sa ceara mana de lucru cu inalta sau foarte inalta calificare,a determinat sa ajunga un numar mare de muncitori cu pregatire joasa si medie,explicand-se faptul ca Italia reprezinta destinatia preferata de romani.Alt factor care a dus la decizia de alegere a Italiei ca tara de destinatie a fost similaritatea lingvistica.Un avantaj economic pentru Romania este reprezentat de fluxurile de valuta.Fiind un factor de crestere economica,acesta contribuie la slabirea presiunii asupra deficitului contului curent si a balantei de plati a acesteia.Transferurile de bani din strainatate au ca efect cresterea nivelului de trai si a bunastarii familiilor si gospodariilor imigrantilor.Doua treimi din transferurile de bani din strainatate provin din Italia si Spania.

Efectele pozitive pentru cresterea economica se datoreaza si faptului ca o parte din veniturile provenite de la emigranti sunt depozitate in sistemul bancar,exportul temporar de forta de munca aratandu-se mult mai eficient decat investitiile straine.Alte efecte economice importante sunt cele generate de migratia circulatorie.Odata ce muncitorii parasesc tara,angajatori se vad nevoiti sa creasca salariile pentru angajatii ramasi si sa accepte persoane cu o pregatire mai slaba.Pentru aceasta situatie o solutie ar fi importul de forta de munca.

Efectele economice ale migratiei romanesti asupra pietei fortei de munca din Italia sunt:

cresterea numarului de potentiali angajati

scaderea salariilor

odata cu pretentiile salariale scazute ale angajatilor romani scad si preturile bunurilor si a serviciilor.

Forta de munca se orienteaza catre locuri de munca mai prost platite ,dar stabile,in situatia crizei economice si a falimentelor generate de aceasta.Acest lucru determina stabilitatea sistemuui economic italian ,fiind totodata sustinatori ai acestora.La cresterea economica a Romaniei contribuie in mare masura si experienta de leadership a repatriatilor si calificarile inalte a acestora..De asemenea,acestia reprezinta si o solutie mai avantajoasa pentru agentiile economice,putand inlocui personalul specializat adus pe bani multi din strainatate.Prin elaborarea unui set de masuri de politici publice care sa incurajeze revenirea migrantilor sistimularea migratiei circulatorii ar determina o dezvoltare economica a Romaniei.Aceste politici ar putea face fata si fenomenului de migratie a creierelor a caror lipsa ar fi determinata de migratia circulatorie numai pe perioade strict determinate.

Un important efect economic al migratiei pentru Romania este acela ca o buna parte din migranti lucreaza sau au lucrat fara forme legale in tarile de destinatie.Acest lucru va determina in viitor mari probleme pentru sistemul de asigurari sociale.Aceste categorii nu vor avea posibilitatea de a beneficia de drepturile oferite cotizantilor la bugetul de asigurari sociale si de sanatate daca cotizatiile nu vor fi platite.Aceasta situatie pune in pericol mari categorii de persoane care revin in tara.

Efectele socio-demografice ale migratiei fortei de munca romanesti

Primele estimari ale numarului de persoane care au parasit tara apare in anul 2000,estimarile fiind facute pe baza unor sondaje.La acea data existau circa 580 000 de migranti pentru munca si o experienta de migratie pentru munca pentru aproximativ 10% din gospodariile Romaniei cu experienta de migratie economica.Exact in anul 2000 suma transferurilor banesti din strainatate atinge valoarea de 1 milion de dolari.Daca perspectivele economice,culturale si sociale ale efectelor migratiei romanesti sunt in principal pozitive,in ceea ce priveste efectele demografice aceasta situatie se schimba.Statistica ne spune ca euronavetistii sunt persoane tinere,aproximativ 40% plecand in perioada 1996-2006,jumatate dintre acestia parasind tara in anii de exod masiv 2002-2006.Plecand in strainatate multi dintre ei isi amana casatoria,implicit aducerea pe lume a copiilor.Astfel,cel mai mare pericol il reprezinta faptul ca emigrantii,odata ajunsi in strainatate nu mai vor sa se intoarca,facand tot posibilul sa-si regularizeze sederea si sa-si obtina documentele de sedere nelimitata.

Pericolul demografic este unul fals.Faptul ca unii aleg sa ramana in strainatate definitiv nu mai are relevanta pentru indicatorii demografici,contribuind la fenomenele demografice ale tarii in care s-au stabilit.Daca cuplurile care au parasit temporar tara pentru a muncii in strainatate,vor naste acolo,la revenirea in tara copii lor ii vor urma,iar daca copii acestora au varsta necesara pentru a decide singuri unde sa ramana,acest lucru nu influenteaza deloc fenomenul demografic din Romania.Acestia reprezinta doar la nivel teoretic membri ai unei societati din care nu au facut niciodata parte.Declinul demografic imbraca doua aspecte:deteriorarea structurii pe varste si pierderea directa a populatiei.

Populatia tanara cu varste cuprinse intre 18 si 40 de ani reprezinta 36% din populatia intregii tari, in timp ce populatia emigranta legal dupa anul 1991 reprezinta aproximativ 55%.Odata cu populatia tanara au plecat si copii pe care aceasta populatie i-ar fi avut.Rezolvarile problemelor demografice se gasesc pe taramul politicilor publice,ceea ce demonstreaza ca sunt de fapt probleme sociale cu rezolvari sociale.Insa,o problema reala o constituie copii ai caror parinti pleaca la munca in strainatate.

Fundatia Soros Romania a facut o cercetare in anul 2007 din care reiese o valoare de 82 464 de copii ai caror parinti lucreaza in strainatate.Esantionul a cuprins 200 de scoli.Intre 16 si 18% dintre elevii de gimnaziu aveau cel putin un parinte in strainatate.Aceasta statistica in cifre absolute reprezinta circa 170 000 de elevi din cei aproape 1 milion inscrisi in clasele V-VIII. Acest lucru nu are efecte catastrofice asupra copiilor daca sederea parintilor nu se prelungeste cu peste 6 pana la 12 luni.Plecarea parintilor in strainatate are si efecte pozitive asupra copiilor,cum ar fi:acestia au o situatie materiala mai buna,veniturile din strainatate sunt utilizate pentru a imbunatati conditiile de locuire si pentru a cumpara bunuri de folosinta indelungata.De asemenea procentul copiilor care detin telefon mobil este mai mare in randul celor cu parinti plecati in strainatate.Detinerea de calculatoare,console pentru jocuri este mai mare in gospodariile unde cel putin un parinte este plecat la munca in strainatate.

Efectele negative asupra copiilor sunt in primul rand la nivel psiho-social.Plecarea unui parinte determina inrautatirea relatiilor cu acel parinte care ramane acasa,sentimentul de invinovatire al parintelui ramas urmeaza aceeasi schema ca si in cazul divortului.Deoarce familia reprezinta principalul factor de sprijin afectiv,emotional si psihologic dar si de suport scolar,copiii ai caror parinti sunt plecati acuza mai des simptome de depresie,iar daca au probleme la scoala prefera sa le rezolve singuri in lipsa unor persoane de incredere la care sa apeleze.In ceea ce priveste consumul de substante interzise cum ar fi alcoolul,tutunul sau drogurile frecventa consumului nu depaseste media frecventei tinerilor din familiile de non-emigranti.Insa,problemele cu politia sunt mai numeroase in cazul copiilor cu parinti emigranti mai ales in cazul in care mama este cea care a emigrat,fiind de 16% comparativ cu 10% la non-emigranti.