EVOLUȚIA INVESTIȚIILOR ÎN CADRUL SOCIETĂȚILOR [605746]

CUPRINS

EVOLUȚIA INVESTIȚIILOR ÎN CADRUL SOCIETĂȚILOR
ROMÂNEȘTI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
1.1. Aspecte generale privind noțiunea de investiție. ………………………….. ….. 3
1.2. Clasificarea investițiilor. ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.3. Surse de finanțare a investițiior. ………………………….. …………………………. 7
1.3.1. Principalii factori determinanți în alagerea tipului de sursă de
finanțare. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 8
1.3.2. Sursele proprii de finanțare. ………………………….. ………………………….. .. 9
1.3.3. Surse externe de finanțare prin intermediul fondurilor structurale.
10
1.4. Importanța deciziei de investiții în procesul de evaluare. ……………….. 16
EVALUAREA INVESTIȚIILOR ………………………….. ………………………….. …….. 18
2.1. Evaluarea investițiilor la nivelul societăților românești. ……………………. 18
2.2. Etapele procesului de evaluare. ………………………….. ………………………….. ..19
2.3. Tipologia evaluării. ………………………….. ………………………….. ………………. 20
2.4. Criterii și metode de evaluare a proiectelor de investiții. ………………….. 22
STUDIU DE CAZ LA S.C. CRIBOSERL S.R.L. ………………………….. …………… 27
3.1. Prezentarea și descrierea entității economice . ………………………….. ……… 27
1. DATE GENERALE ………………………….. ………………………….. ……………………… 30
2. VIZIUNE, STRATEGIE ………………………….. ………………………….. ………………. 31
3. RESURSE UMANE, ACTIVITATEA CURENTĂ ………………………….. …….35
Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 35
4. PREZENTAREA PROIECTULUI ………………………….. ………………………….. 44
4.1 Descrierea proiectului de investiții ………………………….. ………………………… 44
4.2 Locație proiect și modul de asigurare cu utilități ………………………….. ……45

2
Dimensionare valoare de investiție ………………………….. ………………………….. ….45
4.4. Plan de finanțare a proiectului ………………………….. ………………………….. …46
5. ANALIZA PIET EI ………………………….. ………………………….. ……………………. 47
5.1. Piața și promovarea noului produs/serviciu ………………………….. …………. 47
5.2.1. Produsul nou ………………………….. ………………………….. …………………….. 47
5.2.2. Segmentul de piață ………………………….. ………………………….. …………….. 48
5.2.3. Riscuri majore ………………………….. ………………………….. …………………… 48
5.2.4. Clienți potențiali ………………………….. ………………………….. ………………… 49
5.2.5. Concurenți potențiali ………………………….. ………………………….. …………. 49
5.2.6. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite ……………….. 49
5.2.7. Desfacerea produselor ………………………….. ………………………….. ……….. 50
5.3 Strategia de comercializare ………………………….. ………………………….. ….50
6. PROIECȚII FINANCIARE ………………………….. ………………………….. …………. 52
6.1. Proiecția fluxului de numerar ………………………….. ………………………….. …..52
7. JUSTIFICAREA NEC ESITATII FINANTARII POIECTULUI …………….. 53

3

EVOLUȚIA INVESTIȚIILOR ÎN CADRUL SOCIETĂȚILOR
ROMÂNEȘTI

1.1. Aspecte generale privind noțiunea de investiție.

Noțiunea de investiție, într -o accepțiune largă, este sinonimă cu orice acțiune de alocare,
dotare și plasare a capitalului în vederea obțineri i unor câștiguri. Conform acestei accepțiuni,
investiția reprezintă schimbarea unei sume prezente și certe în speranța obținerii în viitor a unor
venituri superioare dar probabile.1
Într-un sens restrâns, financiar -contabil, investiția reprezintă o cheltui ală făcută pentru
obținerea de bunuri materiale cu valoare mare și de durată de folosință îndelungată2, numite în
contabilitate active imobilizate. Conform autoarei Victoria Bogdan, activele imobilizate se
concretizează în bunuri și valori de investiții. A ctivele au următoarele caracteristici: o perioadă
de utilizare sau de lichidare care depășește un an, acestea participând la mai multe cicluri de
activitate sau circuite economice, nu se înlocuiesc după prima utilizare, sunt păstrate în
patrimoniul entităț ii, nefiind destinate comercializării.3
Investiția nu poate fi tratată ca fiind o simplă cheltuială deoarece asta ar însemna să
neglijăm conținutul material concret al efortului investițional pe care îl face orice persoană fizică
sau juridică atunci când î ntocmește un proiect de investiții. Acestea întocmesc proiectele de
investiții din dorința de a obține beneficii economice viitoare. În altă ordine de idei, scopul final
pentru care sunt întocmite proiectele de investiții și realizarea investiției efective nu se
concretizează doar în obținerea de mijloace fixe precum clădiri, utilaje etc. dar și în obținerea de
efecte utile de natură socială, economică și ecologică.
Altfel fiind spus, investițiile pot fi privite și ca un liant între generații deoarece cu aj utorul
acestora se creeză noi locuri de muncă pentru generația tânără dar totodată și prin moștenirea de
capital fix pe care aceștia o primesc de la generațiile anterioare.4
Noțiunea de investiție implică trei elemente definitorii și anume :
➢ Durata investi ției.

1 Călin Ladăr – Investiții ,Editura Universității din Oradea, Oradea, 2006 , p . 10
2 Florea Staicu, Pârvu D., Dimitriu M., Vasilescu I., Stoian M. – Eficiența Economică a Investițiilor , Editura
Didactică și pedagogică, R.A. București, 1995, p.5
3 Bogdan Victoria – Bazele contabilității repere teoretice și aspecte practice, Editura Univers ității din Oradea ,
Oradea, 2013, p.49
4 Negru Ionașcu – Managementul investițiilor , Editura Printech în colaborare cu Editura Perfect, București, 2005 ,
p. 7

4
➢ Riscul investiției
➢ Eficiența investiției.
Investiția mai este privită ca o renunțare la o satisfacție imediată și sigură pentru venituri
și profituri în viitor, nesigure.
Autorul Staicu apreciază ideea lui Pierre Masse potrivit căreia investiția e ste “ o
cheltuial ă pentru un viitor incert ”, din care reiese că investiției îi este iminent riscul. Astfel,
conform lui Pierre Masse, investițiile echivalează cu a renunța la satisfacția imediată și sigură, pe
seama veniturilor si economiilor de care se di spune în prezent pentru obținerea unei speranțe
viitoare, al cărui suport îl reprezintă tocmai bunul investit.
Investiția are patru elemente definitorii și anume5 :
➢ Subiectul care este persoana fizică sau juridică care decide să investească.
➢ Obiectul care se concretizează în construcția, echipamentele, utilajele pentru care se
realizează investiția.
➢ Costul care se referă la efortul financiar pentru realizarea obiectivului investiției.
➢ Efectele care se concretizează în rezultatele ce vor fi obținute în viit or ( valori materiale,
economice, financiare)
Scopul final al unei investiții îl constituie obținerea profitului. Într -o altă ordine de idei,
investitorul acceptă schimbarea disponibilităților existente în prezent pe o serie de efecte
viitoare, doar în si tuația în care suma alocată realizării investiției, actualizată, este superioară
cheltuielilor efectuate inițial.6 Altfel fiind spus, noțiunii de investiții îi este caracteristic timpul
datorită faptului că fondurile investiționale se alocă în prezent cu s copul obținerii unor efecte
viitoare. Efectele viitoare așteptate sunt speranțe și nu certitudini.
Astfel se poate pune accent pe rolul investițiilor destinate activității economice productive în
vederea realizării suportului solid care determină creșterea avuției. Forța productivă a societății
este modernizată și dezvoltată de către investiții.

1.2. Clasificarea investițiilor.

În viața economică, activitatea de investiții ocupă un loc important atât în sfera producției
de bunuri și servicii cât și în sfera consumului, acesta fiind factorul care influențează simultat
cererea și oferta.

5 Negru Ionașcu – Managementul investițiilor , Editura Printech în colaborare cu Editura Perfect, București, 2005 ,
p.8
6 Violeta Sacui – Investiții, p.10

5
Întocmirea unui proiect de investiții în sfera producției de bunuri și servicii are ca efect
sporirea și diversificarea ofertei, întrucât dacă aceasta este acceptată pe piață conduce la creșterea
veniturilor agenților economici. În același timp are loc o creștere a gradului de ocupare a forței
de muncă și totodată a caștigurilor salariale care conduc la creșterea cererii de bunuri și servicii.
Acestea fiind spuse, putem afirma faptul că în cadrul economic național, activitatea de investiții
joacă un rol dublu și anume7 :
➢ În primul rând agenții economici care pun în mișcare acțiunile investiționale și care
implementează diverse proiecte de investiții își diversifică și multiplic ă oferta de bunuri
prin creșterea capacităților productive.
➢ În al doilea rând orice proiect de investiții va determina alocarea suplimentară de nevoi
sau cereri în sectoare conexe în amonte (solicitarea de materii prime ) sau în aval
(distribuitorii sau co nsumatorii serviciilor oferite)
Așadar, investițiile constituie instrumentul principal de realizare a modernizării
economice prin crearea de noi structuri mai performante. Proiectele de investiții nou întocmite
detemină modificări pe piața muncii în secto arele care pregătesc și realizează acțiunile
investiționale cum ar fi : construcțiile, cercetare, dezvoltare și nu în ultimul rând producția de
echipamente.
Economiștii diferențiază riguros investițiile financiare de investițiile în active reale. Potrivit
acestei diferențieri, o tipologie globală a investițiilor ar cuprinde următoarele categorii8:
➢ Investiții imobiliare care se referă la achiziția sau obținerea de bunuri imobiliare destinate
locuirii sau de desfășurare a unor activități publice sau administr ative.
➢ Investiții financiare care constau în procurarea unor valori mobiliare concretizate în
acțiuni, obligațiuni și alte titluri de valoare.
➢ Investiții industriale și comerciale care urmăresc achiziția sau realiarea pe cont propriu a
unor active corporal e și necorporale indispensabile activităților de comercializare sau
producție a bunurilor și serviciilor.
Clasificarea investițiilor se face în funcție de anumite criterii astfel9:
➢ După natura lor:
– investițiile corporale (mijloace fixe, construcții și act ivul circulant -stocuri) se
materializează în elemente de capital fix și alte categorii de active fixe sau
circulante.
– investițiile necorporale (know -how, fond de comerț, programe informatice,
activități de cercetare -dezvoltare, activități de formare profe sională, prognoze de
management și marketing)

7 Călin Ladăr – Investiții, p.4
8 Violeta Sacui – Investiții, p.10
9 Călin Ladăr – Investiții, p.5

6
– investițiile financiare presupun tranzacționarea titlurilor de valoare (titluri de
participare, împrumuturi pe termen scurt,mediu și lung) , cumpărarea de creanțe.

➢ După obiectivul care se urmărește prin realiz area proiectului :
a) investițiile productive:
-de expansiune (de extindere), când se creează noi capacități de producție
-de menținere, când se înlocuiește sau se schimbă anumite capacități de producție
-de modernizare, cu scop ul creșterii performanțelor tehnice
-de inovare și diversificare a activității
b) investițiile obligatorii, se fac cu scopul de a respecta anumite angajamente luate anterior
față de alți agenți economici și cu scopul de a respecta reglementările legale în
vigoare.
c) investițiile strategice, se fac în sfera cercetării -dezvoltării sau pentru ameliorarea
climatului de muncă.
➢ După gradul de risc:
a) investițiile cu risc scăzut, în special investițiile de menținere și de ameliorare
b) investițiile cu risc sporit, cele mai riscante sunt cele de expansiune sau diversificare
(inovare).
➢ Din punct de vedere al relațiilor ce se stabilesc între întreprinză tori (beneficiarul
proiectului) și sursa străină de resurse pentru investiții:
a) investițiile străine dir ecte, când agentul finanțator străin are posibilitatea de a lua
decizii și de control pe linie managerială, tehnologică, marketing.
b) investițiile străine de portofoliu sunt investițiile care au un plasament pur financiar
fără alte implicații în viața proie ctului.
➢ După rolul funcțional pe care îl joacă în cadrul proiectului:
a) investițiile directe, sunt cele care se fac pentru realizarea obiectivului de bază (
achiziționarea utilajelor, montarea acestora, executarea construcțiilor etc. )
b) colaterale, se materia lizează în lucrări care asigură utilitățile obictivului de bază
(energie, apă, gaze)
c) conexe – sunt acele cheltuieli care se fac în ramuri sau domenii conexe celui în
care se înfăptuiește proiectul.
➢ După structura tehnologică a cheltuielilor:
a) investiți ile în mijloace fixe (echipamente cu montare, instalare, construcții)
b) cheltuieli preliminarii care cuprind costul proiectelor, licențe, know –
how,cheltuieli de constituire
c) fondul de rulment (capital de lucru)
➢ După cronologia intrărilor și ieșirilor de trezo rerie:
a) o singură intrare, o singură ieșire
b) intrări multiple în mai multe etape și o singură ieșire
c) o singură intrare și ieșiri multiple
d) intrări multiple, ieșiri multiple.
➢ După modul de constituire:
a) investițiile nete – fonduri bănești ce provin din produsu l național la nivel
macroeconomic, sau la nivelul agentului economic – profitul
b) investițiile brute – rezultă din adăugarea amortizării la investițiile nete. Ele au ca și
scop creșterea absolută a capitalului fix.

7
➢ După modul de finanțare:
a) sursa proprie a agentului economic
b) sursa străină
c) alocații bugetare

1.3. Surse de finanțare a investițiior.

Orice întreprindere, fie că se află în stadiul de dezvoltare a activității sale sau în cea a
menținerii capacităților de producție, este nevoită să atragă resurse pentru a -și finanța activitățile
desfășurate. 10
Activitatea de investiții pretinde resurse financiare, a căror formare este antrenată de
mecanismele economiei de piață și totodată de pârghiile financiare și fiscale utilizate de stat.11
Altfel spus, activit atea de investiții necesită resurse financiare, resurse umane și nu în ultimul
rând resurse materiale. Toate aceste resurse au importanța lor în viața unei întreprinderi, însă cea
mai importantă rămâne existența resurselor financiare.12
Sursele din care se poate realiza finanțarea investițiilor se concretizează în surse interne și
surse externe. Sursele interne sunt alcătuite din sursele din interiorul țării precum sunt fondurile
proprii ale întreprinderilor, emiterea de acțiuni, alocații de la bugetul de s tat, sponsorizări și nu în
ultimul rând credite bancare pe termen mediu și mijlociu. În ceea ce privește sursele externe
acestea se concretizează în împrumuturi bancare și investiții directe de capital.13
Una dintre problematicile managerului financiar est e aceea legată de tipul de finanțare
care este optim de a fi ales. Alegerea tipului de finanțare ( credit bancar sau surse proprii atrase
de la acționari, leasing sau credit obligatar) implică și o corectă fundamentare a costurilor pe care
această sursă de finanțare îl implică.14
Conform autorului Steve Robinson, una din primele decizii strategice manageriale este cea
legată de modul de finanțare al activității15. În ceea ce privește numărul opțiunilor decizionale ale
unei afaceri independente acestea sunt l imitate deoarece o nouă afacere este privită ca fiind
riscantă. Aceste noi afaceri sunt riscante deoarece nu dispun de suficiente date privind trecutul

10 Dragotă V., Dragotă M., Obreja L., Țâțu L., Ciobanu A., Racșa A. – Abordări practice în finanțele firmei , Editura
Irecson, p. 322
11 Florea Staicu, Pârvu D., Dimitriu M., Vasilescu I., Stoian M. – Eficiența Economică a Investițiilor , Editura
Didactică și pedagogică, R.A. București, 1995, p. 24
12 Negru Ionașcu – Managementul investițiilor , Editura Pri ntech în colaborare cu Editura Perfect, București, 2005 ,
p.25
13 Florea Staicu, Pârvu D., Dimitriu M., Vasilescu I., Stoian M. – Eficiența Economică a Investițiilor , Editura
Didactică și pedagogică, R.A. București, 1995, p. 24
14 Dragotă V., Dragotă M., Obr eja L., Țâțu L., Ciobanu A., Racșa A. – Abordări practice în finanțele firmei , Editura
Irecson, p. 322
15 Steve Robinson – Management Financiar , Editura Teora, 1999, p.23

8
acestora care să susțină o eventuală investiție, fie ea permanentă sau un împrumut pe termen
lung.
Aces tea fiind spuse, investiția permanentă bazată pe acțiuni determină o posibilă șansă de
creștere a valorii pe termen lung, utilizând cantități mici de lichidități pe termen scurt. În ceea ce
privește accesarea de împrumuturi se diferențiază de investiția pe rmanentă deoarece apare
necesitatea de a plăti dobândă în mod regulat.
Oportunitățile de finanțare ale investițiilor derivă din sursele pe care întreprinderea le
atrage în vederea maximizării capacității activităților financiare. Într -o altă ordine de id ei,
principiul fundamental care stă la baza constituirii de oportunități de finanțare este alegerea mix –
ului favorabil între sursele de finanțare alese și modul de utilizare al banilor.
Decizia de finanțare este legată de oportunitățile de finanțare ale in vestițiilor deoarece
contractarea unui împrumut și în același timp alegerea instrumentului financiar ce urmează a fi
utilizat sunt influențate în mod direct de nevoile specifice ale firmei în cauză, precum și sursele
de finanțare de care acesta dispune16.
Oportunitățile de finanțare ale investițiilor sunt constituite din sursele de finanțare de care
dispune societatea, dar și din accesarea de fonduri europene.
Sursele de finanțare pot să fie atât interne, câr și externe. În cadrul acestor surse sunt
cuprin se : majorarea capitalului social, creditul bancar, finanțarea prin leasing, finanțarea prin
emisiunea de obligațiuni.

1.3.1. Principalii factori determinanți în alagerea tipului de sursă de finanțare.

Alegerea tipului de finanțare are la bază o serie de facto ri determinanți și anume 17:
➢ Perioada pentru care sursele de finanțare sunt necesare. Acest factor reflectă durata
contractului de finanțare care trebuie bine stabilit în funcție de scadența necesităților de
finanțare.
➢ Costul surselor de finanțare. Aceste c osturi sunt generate în urma capitalurilor atrase și se
concretizează în rata de dobândă aferentă creditului contractat sau rentabilitatea ce
trebuie oferită acționarilor pentru aportul lor la capitalul întreprinderii.
➢ Flexibilitatea contractului de finan țare. Datorită nivelul ridicat al incertitudinii existent pe
piață, aceste contracte impun o flexibilitate sporită deoarece pot apărea situații
neprevăzute în care întreprinderea este nevoită să ramburseze anticipat datoria, să
prelungească durata împrumut ului și chiar să majoreze nivelul împrumuturilor
contractate.
➢ Impactul fiscalității asupra politicii de finanțare a firmei. Fiscalitatea poate să influențeze
tipul de sursă de finanțare sau condițiile contractuale alese.

16 Steve Robinson – Management Financiar , Editura Teora, 1999, p45
17 Dragotă V., Dra gotă M., Obreja L., Țâțu L., Ciobanu A., Racșa A. – Abordări practice în finanțele firmei , Editura
Irecson, p. 322

9
➢ Costurile de mandat. Starea de boni tate a întreprinderii poate să determine dificultăți în
obținerea de surse de finanțare, în special atragerea de capitaluri prin oferta publică.
Acest factor presupune identificarea contractelor de finanțare care să diminueze costurile
de mandat (agent) și în același timp și monitorizarea activității să nu genereze costuri
majore.
1.3.2. Sursele proprii de finanțare.

Sursele proprii de finanțare redau în principal sursele care sunt atrase și constituite de
către firmă de la acționarii săi. Aceste surse de cele ma i multe ori îmbracă forma aporturilor în
numerar și/sau în natură în componența capitalului social. Teoretic această modalitatea de
finanțare pare cea mai accesibilă și ușoară de accesat, însă în practică aceasta poate întâmpina
inconveniențe deoarece proc esul de atragere de capitaluri proprii este deseori foarte dificil.
Astfel, acestea fiind spuse, sursele proprii de finanțare sunt :
Majorarea capitalului social . Acționarii nu sunt foarte entuziasmați în momentul în care
are loc majorarea capitalului de oarece orice emisiune de noi acțiuni poate determina o
schimbare a raportului de forțe privind controlul întreprinderii. Aceștia pentru a -și păstra cota
parte deținută la capitalul social la întreprinderi sunt nevoiți să subscrie la noile emisiuni de
acțiu ni, aceste noi emisiuni generând costuri suplimentare pentru aceștia. În cazul aportului
în natură lucrurile stau diferit deoarece în această situație dreptul de preferință încetează.
Astfel, dacă societatea este interesată să dobândească bunul care se con cretizează în obiectul
aportului în natură, aceștia trebuie să aibă la bază acțiuni noi emise pentru a se putea realiza
majorarea capitalului social , capital pe care să îl poată acorda în schimbul aportului
aferent.18
Creditul bancar . Creditul bancar repre zintă un împrumut care este materializat în bani sau
bunuri, fiind acordat pe o perioadă de timp determinată, contra unei sume de bani având
caracterul de dobândă. Acesta este acordat de o persoană juridică sau fizică unei alte
persoane juridice sau fizice . Cu alte cuvinte, creditul este definit ca reprezentând o formă
specială de mișcare a valorilor, concretizată în vânzarea de mărfuri cu plata amânată sau
transferul de bani cu titlu de împrumut care servește la desfășurarea tuturor proceselor
economice cu scopul de a obține profit.19
Finanțarea prin leasing . Leasing -ul este un acord care dă dreptul de exploatare altei părți
asupra unui activ pe o perioadă determinată de timp în schimbul unei sume de bani periodică
numită rentă sau plata închirierii20 și cupr inde : amortizarea bunului utilizat, dobânzile

18 Dragotă V., Dragotă M., Obreja L., Țâțu L., Ciobanu A., Racșa A. – Abordări practice în finanțele firmei , Editura
Irecson, p.324
19 Daniel a Zăpodeanu – Monedă și credit, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2014 , p. 42
20 Marcel I. Boloș – Eficiența investițiilor Note de curs , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2002 , p.85

10
aferente fondurilor avansate de societatea de leasing pentru cumpărarea bunului respectiv și
nu în ultimul rând marja de profit a societății de leasing.21
Conform autorului Negru Ionașcu, leasing -ul este o moda litate de a efectua investiții fără a se
recurge la credite.22 Societatea de leasing achiziționează un bun cu scopul de al închiria și vinde
ulterior având la bază contractul de leasing. Părțile contractante sunt lessar -ul care este cel care
deține bunul și lessee este cel care primește acordul de a utiliza bunul pe o anumită perioadă de
timp. Chiriașul intră în posesia bunului, închiriat la încheierea contractului de leasing, după ce a
fost efectuată plata reziduală a bunului, valoare ce a fost stabilită la început.23
Finanțarea prin emisiunea de obligațiuni . Finanțarea prin emisiunea de obligațiuni a
întreprinderilor românești se concretizează în acest moment în doar câteva cazuri particulare
care sunt finalizate cu succes și sunt tranzacționate pe Bursa de valori București.24 Pentru a
putea susține aceste instrumente de credit, BVB a elaborat norme prin care să se asigure
fluidizarea procedurilor necesare tranzacționării în cadrul piețelor secundare și totodată în
anumite situații nu a perceput comisioane pen tru ofertele primare publice de obligațiuni
derulate în cadrul sistemului bursier. Acestea se aplică doar în situația în care cei care
lansează un astfel de împrumut au câștigat încrederea celor care subscriu emisiunea acestor
obligațiuni.
Un factor esenț ial al acestui tip de finanțare îl reprezintă rentabilitatea oferită celor care își
mobilizează capitalul în obligațiuni emise. În aceste condiții, investitorii vor pune în balanță
randamentul pe care îl pot obține și totodată și riscul care și -l asumă de a nu mai recupera
capitalul investit.25
1.3.3. Surse externe de finanțare prin intermediul fondurilor str ucturale.

Conform autorului Lianu Costin conceptul de asistență externă nerambursabilă este
definită ca fiind un transfer de resurse care nu respectă condiții le impuse de piața financiară, dar
comparativ cu acestea, sunt transferuri cu titlu gratuit.26
Conceptul de asistență externă nerambursabilă a apărut și s -a dezvoltat inițial ca fiind
transferuri cu titlu gratuit de bunuri și servicii specializate la transf erul de fonduri

21 Chirilă Emil – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Universității din Oradea, 2014, p.256
22 Negru Ionașcu – Managementul investițiilor , Editura Printech în colaborare cu Editura Perfect, București, 2005 ,
p.30
23 Ion Stancu – Finanțe , Editura Economică, București, 1997, p.672
24 Dragotă V., Dragotă M., Obreja L., Țâțu L., Ciobanu A., Racșa A. – Abordări practice în finanțele firmei , Editura
Irecson, p.367
25 Dragotă V., Dragotă M., Obreja L., Țâțu L., Ciobanu A., Racșa A. – Abordări practice în finanțele firmei , Editura
Irecson, p.368
26 Droj Laurenț iu – Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene , Editura
Economică, București, 2013, p.19

11
nerambursabile. Primele fonduri nerambursabile au apărut în urma incapacității de plată a unor
țări cu privire la stingerea datoriilor, aceste fonduri erau oferite sub formă de credite de către
Banca Mondială sau de alți finanțatori bancari instituționali.
Un factor esențial de înțelegere a acestei asistențe externe este acela că nu toate fondurile
acordate sunt și nerambursabile. Trebuie făcută diferența între asistența economică rambursabilă
și cea nerambursabilă.
Unul dintre organismel e care are ca obiectiv reglementările acestei probleme este OECD.
Acesta clasifică țările și tipurile de ajutoare în cadrul unor liste și anume :
1. Țări în curs de tranziție care sunt beneficiari ale asistenței directe.
2. Țări emergente care beneficiază de as istență oficială pentru dezvoltare.
Programele de cooperare se numesc granturi în țările receptoare punându -se accent pe
caracterul lor de donație/gratuitate, care nu impune nici un fel de obligație din partea
receptorilor. Astfel, conceptul de gratuitate generează pentru receptor costuri implicite, a căror
existență nu poate fi ignorată.27
Asistența financiară nerambursabilă este un instrument economic -financiar de o
importanță sporită în ceea ce privește transferul național/internațional cu caracter nera mbursabil
de resurse financiare, materiale și know -how, de la țările dezvoltate spre cele care se află în
dificultăți economice. Într -o altă ordine de idei, asistența financiară nerambursabilă este
considerată un transfer liber cu caracter unilateral, de l a emitent la receptor , fiind condiționat de
satisfacerea unor interese. În cadrul acestei relații se urmăresc obținerea unor efecte benefice
pentru ambele părți și în același timp și îndeplinirea de către receptor a anumitor obligații.
De reținut este f aptul că principalele programe de asistență externă nerambursabilă sau
programele de finanțare nerambursabilă pot fi considerate instrumente de politică externă și
internă cu ajutorul cărora se transferă resurse non -financiare sau financiare primite de căt re
receptor de la donator.
În ceea ce privește oportunitățile de finanțare prin accesarea de fonduri europene, pentru
România acestea reprezintă și vor reprezenta unul dintre cele mai importante instrumente
utilizate în vederea promovării creșterii econo mice la nivel local și regional, reducerea
disparităților regionale, consolidarea competitivității și nu în ultimul rând creșterea ocupării
forței de muncă., acestea fiind principalele obiective ale Uniunii Europene.28
Oportunitățile de finanțare pentru p erioada 2014 -2020 în vederea utilizării sprijinului
urmărește asigurarea și crearea condițiilor de dezvoltare constantă și în același timp

27 Droj Laurențiu – Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene , Editura
Economică, București, 2013, p.21
28 http://www.fptr.ro/media/5570/OPF.2014 -2020.pdf .

12
îmbunătățirea mediului desfășurării afaceri. Acestea fiind spuse, aceste oportunități aferente
perioadei 2014 -2020 au o serie de obiective și anume29 :
➢ Creșterea competitivității entităților.
➢ Permiterea accesului la finanțare într -un mod mai puțin restrictiv.
➢ Sprijinirea culturii antreprenoriale și elaborarea unui mediu nou de afaceri favorabil.
➢ Garantarea unei forțe de m uncă capabilă spre adaptare și la un nivel calificat.
➢ Acordarea de sprijin companiilor în vederea operării în plan extern și permiterea
accesului la noi piețe.
În cadrul acestei provocări avem o serie de măsuri care sunt axate pe diverse arii tematice și
anume30 :
➢ Prima măsură are în vedere cercetarea, inovarea și dezvoltarea tehnologica. Această
primă măsură se concretizează în intervențiile care sunt orientate spre sprijinirea inovării
din cadrul întreprinderii și în același timp pentru consolidarea capaci tăților de cercetare,
inovare și modificări tehnologice. În ceea ce privește zonele rurale, această măsură
prevede consolidarea bazelor de cunoaștere și a inovării prin cooperarea între sectoarele
alimentar, agricol, forestier și în același timp a altor a ctori.
➢ Cea de a doua măsură are în vedere tehnologia comunicațiilor și a tehnologiei. În cadrul
acestei măsuri, acțiunile vor fi axate pe creșterea capacității întreprinderii urmând să
beneficieze de servicii ale tehnologiei informaționale și de comunicați i (TIC), dar în
același timp și în încurajarea acestora să folosească astfel de servicii.
➢ Și nu în ultimul rând, cea de a treia măsură are în vedere competitivitatea sectorului
agricol, a sectorului de pescuit și acvacultura și nu în cele din urmă a IMM -urilor. În
cadrul acestei măsuri eforturile vor fi axate spre sprijinirea investițiilor în spiritul
antreprenorial precum și în exploatarea comercială a rezultatelor cercetării și a noilor
idei, prin furnizarea de servicii pentru consiliere și sprijinirea de zvoltării instrumentelor
online.
În urma prezentării măsurilor pe care această nouă perioadă 2014 -2020 le prezintă, avem
o serie de programe operaționale și priorități care sunt propuse spre finanțare și anume 31:
1. Programul Operațional Competitivitate (POC) susține investițiile care sunt menite să
corespundă provocărilor și nevoilor care sunt legate de nivelul relativ redus la competitivității
economice, în special în ceea ce privește32 :
➢ Sprijinul acordat fiind insuficient pentru cercetare, dezvoltare și în același timp inovare
(CDI)
➢ Infrastructura slab dezvoltată de tehnologia informației și comunicațiilor, fiind astfel un
factor generator de intervenții orizontale în societate și în economie, cu rolul să antreneze
sustenabilitatea și creșterea în acelaș i timp.

29 http://www.fptr.ro/media/5570/OPF.2014 -2020.pdf .
30 http://www.fptr.ro/media/5570/OPF.2014 -2020.pdf .
31 http://www.fptr.ro/media/5570/OPF.2014 -2020.pdf .
32 http://www.fonduri -ue.ro/poc -2014

13
➢ Promovarea instrumentelor financiare menite să susțină riscul de investiții private în ceea
ce privește cercetarea, inovare și să stimuleze start -up-urilor inovative și spin -off-urile.
Un alt rol aferent acestui program este acela de multiplicator al acestor domenii și în
același timp de sprijinul direct prin care acestea participă la îndeplinirea obiectivelor de
specializare inteligentă și în același timp realizează promovarea de noi oportunități.
2. Programul Operațional Regional (POR) aferent perioadei 2014 -2020 este unul dintre
programele prin care România are acces la fondurile europene structurale și de investiții
provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).
Acestea fiind spuse, Programul Operațional Regional are o viz iune strategică care
privește nevoile de dezvoltare necesare ale perioadei 2014 -2020 având la bază analiza situației
economice și sociale aferente României. În baza acestei analize au fost identificate probleme
principale și anume33 :
➢ În ceea ce privește c ercetarea, dezvoltarea și inovarea există un transfer limitat al
rezultatelor obținute în urma cercetării de piață și în același timp un nivel scăzut de
aprofundare și dobândire a inovării în cadrul firmelor.
➢ În ceea ce privește sectorul IMM -urilor, aceste a au un impact negativ asupra
competitivității economiilor regionale deoarece este insuficient dezvoltat. Dezvoltarea
insuficientă rezultă din o serie de puncte slabe în ceea ce privește documentele de
programare strategică națională și anume :
o Existentă unui grad de cultură antreprenorială redusă care este evidențiat prin
densitatea scăzută a afacerilor în cea mai mare parte a regiunilor.
o Eficientă și durabilitatea scăzută a noilor afaceri deoarece conform datelor
regăsite pe www.fonduri -ue.ro , 2/3 întreprinderi nou înființate dispar de pe piață
încă din primul an de desfășurare a activității.
➢ Existența unor consumuri energetice ineficiente și cu un potențial ridicat de economisire
în ceea ce privește infrastruc turile publice, cuprinzând și clădirile rezidențiale și
cele publice.
➢ În ceea ce privește mediul, avem un nivel ridicat al gradului de poluare în mediul urban.
➢ Resursele de patrimoniu sunt valoroase, dar sunt slab valorificate.
➢ Turismul are un potențial va loros și echilibrat în ceea ce privește distribuirea teritorială
fiind o soluție pentru îmbunătățirea zonelor mai puțin dezvoltate.
➢ În ceea ce privește infrastructura rutieră deținem un grad relativ scăzut de accesibilitate
al anumitor zone specifice, fap t ce determină investiții extrem de reduse.
➢ Existența unui nivel scăzut în ceea ce privește înregistrările cadastrale, ceea ce determină
deficiențe în ceea ce privește implementarea politicilor cu privire la dezvoltarea socială și
economică a comunităților locale.

33 http://www.fonduri -ue.ro/por -2014

14
➢ Și nu în ultimul rând, nevoia întăririi capacității administrative a Autorității de
Management a POR, a beneficiarilor și nu în ultimul rând a Organismelor de
Implementare a POR pentru asigurarea unei bune implementări a acestui program.

Acestea fiind spuse, Programul Operațional Regional aferent anilor 2014 -2020 are ca
obiectiv principal creșterea competitivității economice și totodată îmbunătățirea condițiilor de
viață ale comunităților regionale și locale în vederea sprijinirii dezvoltării dura bile a mediului de
afaceri și a regiunilor , a serviciilor și a infrastructuri, având ca scop principal gestionarea
eficientă a resurselor și valorificarea potențialului de inovare și de dobândire a progresului
tehnologic.

3. Programul Național de Dezvo ltare Rurală (PNDR) este un program prin care se
beneficiază de primirea din partea Uniunii Europene și în același timp din partea Guvernului
României de fonduri nerambursabile în vederea realizării dezvoltării economice și sociale ale
spațiului rural româ nesc34.
Conform informațiilor regăsite pe site -ul www.apdrp.ro PNDR are o serie de obiective
specifice și anume :
➢ Creșterea eficientă a exploatațiilor agricole, precum și restructurarea acestora. Acest
obiectiv în vedere a finanțării se concretizează în : modernizarea, extinderea și înfințarea
clădirilor , a drumurilor de acces, a sistemelor de irigații etc. , activități de consiliere și
formare, operațiuni de gestionare a riscurilor aferente sectorului agro -alimentar și n u în
ultimul rând acordarea de sprijin în vederea restructurării fermelor.
➢ Determinarea și asigurarea unei gestionări durabile în ceea ce privește resursele naturale
disponibile și realizarea unei previziuni eficiente a oscilațiilor climatice. Cel de al do ilea
obiectiv în vederea finanțării se concretizează în realizarea de acțiuni de împădurire a
terenurilor agricole, dar și a celor neagricole, plăți compensatorii pentru fermierii care își
asumă în mod voluntar angajamente de continuitate și menținere de a gro-mediu.
➢ O activitate economică prosperă ceea ce va determina crearea de noi locuri de muncă,
dezvoltarea infrastructurii și serviciilor în vederea optimizării calității vieții în mediul
rural. Cel de al treilea obiectiv acordă finanțări pentru următoar ele categorii de
intervenție : sprijin în vederea realizării de investiții pentru întreprinderi mici având
caracter non -agricol și microîntreprinderi aferente zonei rurale, asigurarea îmbunătățirii
infrastructurii și a dezvoltării locale35.
Acestea fiind s puse, PNDR 2014 -2020 are o serie de priorități principale acestea
concretizându -se în36 :

34 https://portal.afir.info/info rmatii_generale_pndr_pndr_2014_2020
35 http://www.fonduri -ue.ro/pndr -2014
36 http://www.fonduri -ue.ro/pndr -2014

15
➢ Îmbunătățirea și modernizarea durabilității exploatațiilor agricole cu ajutorul consolidării
acestora, a desfacerii către piață și a modului de procesare a produselor agricole.
➢ Sprijinirea generațiilor tinere de agricultori în vederea acordării suportului instalării
tinerilor fermieri.
➢ Asigurarea unei dezvoltări durabile a infrastructurii din mediul rural în vederea atragerii
de investiții și totodată crearea de noi lo curi de muncă
➢ Dezvoltarea și promovarea IMM -urilor din mediul rural cu scopul diversificării
economiei rurale.
➢ Asigurarea gradului de promovare a sectorului pomicol, fiind un sector cu nevoi proprii
cu ajutorul unui subprogram dedicate.

4. Programul Oper ațional Maritim și de Pescuit (POPAM) aferent perioadei 2014 -2020
este un program finanțat prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM)
care își propune creșterea producției în ceea ce privește acvacultura și procesarea,
determinarea cre șterii profitabilității operatorilor, asigurarea protecției mediului și nu în
ultimul rând crearea de noi locuri de muncă, în special în zonele pescărești37.
Scopul FEPAM este acela de a determina creșterea potențialului zonelor cu specific
pescăresc în ve derea atragerii și promovării de noi resurse de venit pentru comunitățile pescărști
cu ajutorul activităților specifice în vederea protejării și încurajării biodiversității aferente
zonelor țintă. Un alt scop al FEPAM este acela de a combate sărăcia și ex cluziunea socială a
persoanelor care trăiesc în zonele cu specific pescăresc.

5. Programul Operațional Capital Uman (POCU) este un program care stabilește
prioritățile în ceea ce privește investițiile, precum și acțiunile și obiectivele specifice ale
României în domeniul resurselor umane, realizându -se astfel continuitatea investițiilor începute
în perioada 2007 -2013 în vederea realizării obiectivului general al perioadei 2014 -2020 și anume
acela de reducere a disparităților de dezvoltare socială și eco nomică dintre țările membre ale
Uniunii Europene și România38.
Acestea fiind spuse, strategia aferentă acestui program urmărește integrarea nevoilor de
dezvoltare în ceea ce privește resursele umane și are în vedere valorizarea capitalului uman
pentru a se asigura o dezvoltare sustenabilă în viitor. Într -o altă ordine de idei, POCU va
funcționa ca un mijloc de stimulare a creșterii economice prin prisma ocupării forței de muncă și
totodată să își îmbunătățească nivelul de educație și competențe, precum și p entru a se contribui
la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale și nu în ultimul rând atingerea obiectivelor propuse
pentru perioada 2014 -2020.39 Cu ajutorul acestui program se va realiza promovarea unor servicii
sociale de o calitate superioară și nu î n ultimul rând se va contribui la rentabilizarea instituțiilor
aferente pieței muncii.

37 http://www.fonduri -ue.ro/popam -2014
38 http://www.fonduri -ue.ro/pocu -2014
39 http://www.fonduri -ue.ro/image s/files/programe/CU/POCU -2014/POCU.pdf

16

1.4. Importanța deciziei de investiții în procesul de evaluare.

Activitatea de investiții în cadrul unei întreprinderi are la bază strategia de dezvoltare
economică stabilit ă la nivelul acesteia și se desfășoară pe bază de programe investiționale sau
proiecte.
Așadar, proiectele de investiții elaborate în cadrul unei întreprinderi trebuiesc detaliate în
vederea implementării lor în cât mai multe proiecte investiționale. Deta lierea programelor de
investiții necesare se realizează prin proiecte de investiții. Conform autoarei Violeta Sacui,
proiectul de investiții este definit ca fiind un program complet și liber de acțiune care implică
realizarea unei investiții și totodată ex ploatarea acesteia pe întreaga durată a sa de viață.40
Un program de dezvoltare al unui agent economic cuprinde un portofoliu de proiecte
între car e pot să existe relații de intercondiționare sau nu. Așadar, pot exista proiecte care se
exclud reciproc deși îndeplinesc aceleași funcțiuni , denumite si proiecte incompatibile , proiecte
care se pot realiza simultan fără să își afecteze performanțele unui a sau altuia, denumite și
proiecte comparabile , dar și proiecte care sunt dependente unul de celălalt care poartă denumirea
de proiecte contingentate.41
După modul de execuție al proiectelor distingem42 :

➢ Cu execuție în regie proprie – care se concretizeaz ă în execuția unei lucrări cu forțe
proprii, fără implicarea unor firme de specialitate.
➢ Cu execuție în antrepriză – care se concretizează în execuția unei lucrări cu ajutorul unor
agenți economici specializați.

Cea mai des întâlnită modalitate de execuți e a proiectelor este cea în antrepriză. Conform
acestei modalități, beneficiarul decide să îsi realizeze execuția proiectului cu ajutorul unui
antreprenor specializat. Acest antreprenor pe baza documentațiilor întocmite anterior, realizează
integral obiect ul investiției astfel încât la finalizarea lucrărilor acesta poate intra în producție.

40 Violeta Sacui – Investiții, p.12
41 Negru Ionașcu – Managementul investițiilor , Editura Printech în colaborare cu Editura Perfect, București, 2005 ,
p.10
42 Negru Ionașcu – Managementul investițiilor , Editura Prin tech în colaborare cu Editura Perfect, București, 2005 ,
p.10

17
Această relație existentă între investitor și antreprenor se realizează sub forma unui contract de
vânzare -cumpărare care se concretizează în transferul de proprietate contra unei sume de bani.
În sinteză, clasificarea proiectelor poate fi realizată astfel 43:
➢ După viața economică : Termen scurt și termen lung
➢ După risc : de înlocuire, expansiune și produs nou
➢ După dependența de alte proiecte : independente, mutual exclu sive și complementare
Proiectele de investiții se întocmesc pe baza deciziei de investiții. Decizia de investiții
este definită ca reprezentând procesul prin care resursele întreprinderii (materiale, financiare,
umane etc.) sunt utilizate în vederea reali zării unor proiecte investiționale destinate obținerii unor
profituri în perioadele viitoare.44
Având în vedere faptul că proie ctele de investiții se întocmesc pe baza deciziei de
investiții, evaluarea investiției apare în momentul în care decizia a fost luată, iar proiectul
acesteia a fost întocmit.

43 Marcel I. Boloș – Eficiența investițiilor Note de curs , Editura Universității din Oradea, Oradea, 2002 , p.9
44 Violeta Sacui – Investiții, p.6

18

EVALUAREA INVESTIȚIILOR

2.1. Evaluarea investițiilor la nivelul societăților românești.

Prin evaluare, în sensul definiției din OG 24/2011, se înțelege activitatea prin care are loc
procesul de estimare a valorii prezentat într -un înscris care poartă denumirea de raport de
evaluare și care este realizată de un evaluator autorizat în conformitate cu standardele specifice
acestei activi tăți.45
Astfel, evaluarea reprezintă un proces de estimare a unui tip al valorii, pentru un anumit
tip de proprietate efectuat la o anumită dată și care este concretizat în cadrul raportului de
evaluare. Evaluarea astfel este definită ca fiind o estimare ș i nu un calcul exact al unei valori pe
baza unei formule matematice sau printr -o cuantificare exactă. Aceasta implică aplicarea
raționamentului profesional al evaluatorului.
Conform explicației acordate mai sus, „un tip al valorii” reprezintă o precizare a ideilor
fundamentale de determinare și estimare a unei valori. Astfel, ținându -se seama de scopul
evaluării, tipul adecvat al valorii va fi diferențiat în mod cert de46 :
Metoda sau abordarea folosită pentru a oferi o indicație asupra valorii.
Categoria de activ care este supisă evaluării.
Situația atribuită sau efectivă a activului respectiv în momentul realizării
evaluării.
Existența unor ipoteze speciale sau suplimentare care contribuie la modificarea
ipotezelor fundamentale în situații specifice.
Un tip al valorii poate fi cuprins în una din cele trei principale categorii și anume :
Prima categorie face referire la estimarea prețului cel mai probabil care ar rezulta în cadrul
unui schimb ipotetic pe o piață concurențială și liberă. În acestă primă catego rie se regăsește
valoarea de piață.

45 http://www.nou.anevar.ro/sites/default/files/page -files/brosura_bazele_evaluarii_0.pdf pg. 8
46 http://www.nou.anevar.ro/sites/default/files/page -files/brosura_bazele_evaluarii_0.pdf pg. 21

19
Valoarea de piață reprezintă suma estimată pentru care un activ ar putea fi înlocuit la data
la care are loc evaluarea, încheiat între un vânzător și un cumpărător, într -o tranzacție justă, după
un marketing adecvat și în care părțile au decis și acționat fiecare în cunoștiință de cauză,
prudent și fără existența unor constrângeri47.
Cea de -a doua presupune o estimare si determinare a prețului care ar fi negociat, în mod
corect , între două părți specifice în vederea reali zării schimbului activului. Din cadrul
acesteia face parte valoarea justa.
Acestă valoare justă este definită ca fiind prețul estimat în vederea realizării transferului
unui activ sau a unei datorii între părțile identificate, care sunt hotărâte și se afl ă în cunoștință de
cauză, care reflectă dorințele părților participante48.
A treia categorie presupune aprecierea beneficiilor pe o care o societate sau o persoană le
poate obține din deținerea unui activ. Această valoare este caracteristică pentru acea soc ietate
sau persoană și poate să nu aibă nicio importanță pentru participanții pe piață. În cadrul
acestei ultimi categorii se regăsește valoarea specială și totodată valoarea de investiție.
Valoarea specială reprezintă o sumă de bani care exprimă particula ritățile specifice ale
unui activ, care are valoare doar pentru un cumpărător special. Acest cumpărător special este acel
cumpărător pentru care respectivul activ deține o valoare specială, cauzată de avantajele obținute
în urma deținerii acestuia, care nu ar fi accesibile altor cumpărători de pe piață49.
Valoarea de investiție reprezintă valoarea pe care un activ o are pentru deținător sau
pentru un posibil deținător pentru a anumită investiție sau în scopuri de exploatare. Astfel,
valoare activului pe care proprietarul îl deține poate să fie egal cu valoarea acestuia în situația în
care acesta ar fi supus vânzării pe piață , acest tip al valorii exprimă beneficiile obținute de
sociatate din deținerea unui astfel de activ și, ca urmare, nu implică în mod obli gatoriu un schimb
ipotetic. Altfel spus, valoare de investiție exprimă obiectivele și situațiile financiare ale societății
pentru care are loc evaluarea. Acestă valoare a investiției este utilizată frecvent în vederea
determinării și măsurării performanței investiției.
Valoarea investiției se diferențiază de valoarea de piață prin existența motivației pentru
vânzători sau cumpărători de a pătrunde pe piață.

2.2. Etapele procesului de evaluare.

47 http://www.nou.anevar.ro/sites/default/files/page -files/bro sura_bazele_evaluarii_0.pdf pg. 21
48 http://www.nou.anevar.ro/sites/default/files/page -files/brosura_bazele_evaluarii_0.pdf pg. 23
49 http://www.nou.anevar.ro/sites/default/files/page -files/brosura_bazele_evaluarii_0.pdf pg. 24

20
În vederea realizării procesului de evaluare este necesară pa rcurgerea anumitor etape,
pentru o bună desfășurare astfel încât să rezulte date reale. Astfel, aceste etape sunt50 :
Prima etapă constă în definirea misiunii procesului de evaluare – include atât scopul
activității pentru care are loc procesul de evaluare, cât și obiectul acesteia.
Cea de -a doua etapă presupune cunoașterea entității – aceasta reprezintă primul
întrevedere cu entitate și personalul acesteia și implică procurarea datelor și informațiilor
necesare procesului de evaluare.
În cadrul celei de -a treia etapă este prezentat diagnosticul general – se apelează la analiza
situației entității, constatându -se punctele tari și cele slabe. Această a treia etapă este
obligatorie de parcurs.
A patra etapă presupune prezentarea diagnosticului viitor – se reali zează în urma analizei
activității entității, pe baza rezultatelor dobândite și pe baza cărora se va realiza
previzionarea rezultatelor viitoare ale entității, având la bază anumite metode și scenarii.
Alegerea și motivarea metodelor corespunzătoare de eva luare este cea de -a cincea etapă –
această decizie este luată de către expertul evaluator, având scopul de a determina o
valoare verdică, fiind nevoit să își argumenteze alegerea sau refuzul unei metode.
Și nu în ultimul rând, finalizarea activității de ev aluare este cea de -a șasea etapă și ultima
dealtfel și presupune întocmirea raportului de evaluare . acest raport de evaluare
cuprinde concluziile desprinse în urma acțiunii de evaluare și prezintă valorile economice
rezultate în urma evaluării, dar și ar gumentarea respectivelor soluții la care evaluatorul a
ajuns51.

2.3. Tipologia evaluării.

Multitudinea metodelor de evaluare ne impune să acordăm o atenție deosebită clasificării
acesteia. Astfel, se pot utiliza criterii în vederea identificării modul de abordare a evaluării și a
furnizorului de servicii de evaluare52:
a) în funcție de obiect distingem :
evaluări de bunuri mobile și imobile independente;
evaluări de grupe de bunuri și unități generatoare de numerar;
evaluări de active economice (secții, fabric i, magazine, părți ale întreprinderii etc.);
evaluări de active și elemente intangibile;
evaluări de întreprinderi în ansamblul lor; etc.

b) în funcție de metodă distingem :
metode clasice – utilizate frecvent la entitățile necotate;

50 Standardele de Evaluare ANEVAR,2015 -Glosar
51 Sanda Constantin, Analiza Diag nostic și Evaluarea Întreprinderii , Editura Universității Transilvania, Brașov,
2008, pag.100
52 Marin Toma , Initire in evaluarea intreprinderii, Editura CECCAR, București, 2009, pg. 22 -25

21

metode bursiere – utiliz ate la entitățile ale căror titluri sunt tranzacționale pe o piață
reglementată.
Clasificarea acestora nu este una rigidă, fiind chiar recomandat ca în practică să fie
folosite simultan cele două metode .

c) în funcție de scop avem :
evaluări contabile – acestea sunt folosite în vederea elaborării situațiilor financiare ale
companiilor.
evaluări administrative -sunt înscrise în acte normative. Impactul modificării prețurilor, a
politicilor de gestiune și a raportului de schimb al monedei naționale nu poate fi prevăzut,
astfel că niciun act normativ nu stabilește metodele. Evaluarea administrativă poate, doar
din întâmplare și numai în momentul emiterii actului normativ, să facă o estimare
aproximativă a valorii de piață a unor bunuri, însă nu a unei companii .
evaluări economice și financiare. Acestea folosesc diagnosticul financiar și expertiza , și
au ca și scop exprimarea și determinarea valorii de piață, ținându -se cont de condițiile de
funcționare , de utilizare a bunurilor, și totodată a modului de organizare a entităților .

d) în funcție de beneficiar distingem :
evaluări care au la bază o asigurare
evaluări realizate pentru creditare sau impozitare
cumpărare sau fuziune
evaluări pentru persoanele fizice etc.
e) în funcție de valorile obținute, distingem :
Evaluări care au la bază valoarea de piață , acestea:
– implică funcționarea unei piețe reglementate unde tranzacțiile se desfășoară fără restricție ;
– este necesar ca definiția valorii de piață, utilizată în procesul de evaluare, să fie inclusă în
această cate gorie
– se emit pe baza informațiilor caracteristice respectivei piețe, prin metode și proceduri
specifice
– se realizează prin aplicarea abordărilor prin cost, capitalizarea veniturilor sau prin
comparația vânzărilor. Astfel, informațiile utilizate în cadrul acestor abordări trebuie să
fie obținute din cadrul pieței. Abordarea prin cost, în funcție de modul ei de aplicare
poate să genereze sau nu o indicație a valorii de piață.
Evaluări care au la bază valori diferite de valoarea de piață.
– definiția va lorii utilizată în evaluare, să fie inclusă (va loare de utilizare, valoare de exploatare,
valoare de asigurare, valoare de recuperare, valoare de lichi dare, valoare specială etc.);
– să fie aplicate și utilizate procedurile corespunzătoare
– să analizeze informa ții suficient pentru ca estimarea unei valori să fie una rezonabilă.

22

Evaluările nebazate pe piață – în această situație, în raportul de evaluare trebuie să se
precizeze faptul că valoarea obținută nu va fi interpretată ca valoare de piață.

2.4. Criteri i și metode de evaluare a proiectelor de investiții.

Alegerea variantelor de investiții se poate realiza pe baza unui criteriu obiectiv și anume
acela de maximizare a valorii actuale nete. Acest criteriu este fundamentat în mod obiectiv pe
randamentele de screscătoare ale oportunităților de investiții din economie, realizându -se în mod
independent de preferințele subiective ale consumatorului.53
Având în vedere existența unei piețe monetare nesaturate, rata la care se vor actualiza veniturile
viitoare din in vestiția de capital este rata medie a dobânzii în cadrul acestei piețe.
Într-o altă ordine de idei, oportunitățile de investiții având randamente superioare sau
egale ratei dobânzii, în acest context, ele vor fi privilegiate. Astfel, orice reinvestire u lterioară de
capital se poate realiza cel mult pe piața monetară nesaturată și nu în oportunități de investire cu
randamente inferioare a ratei de dobândă.54
Rata dobânzii de piață dobândește astfel rolul de criteriu obiectiv de evaluare a
proiectelor de i nvestiții și totodată de selecție a celor care sunt mai eficiente.
Acestea fiind spuse, plusul de rentabilitate care rezultă din selecția și promovarea
proiectelor de investiții superioare în cadrul pieței financiare, determină creșterea valorii
întreprin derii. Contribuția fiecărui proiect la determinarea creșterii valorii unei întreprinderi se
realizează cu ajutorul valorii actuale nete.55
Analiza financiară se realizează cu scopul de a utiliza previziunile fluxului de numerar ale unui
proiect pentru a se calcula ratele randamentului adecvate, în special rata financiară internă a
randamentului (FRR) sau a investiției (FRR/C) sau a capitalului (FRR/K) și nu în ultimul rând
valoarea netă financiară actuală corespunzătoare (FNPV)56.
Analiza financiară permite previzionarea directă a resurselor ce urmează să acopere
viitoarele cheltuieli. Acestea fiind spuse, analiza financiară permite 57:
➢ Să se verifice și în același timp să se garanteze echilibrul monetar.

53 Ion Stancu – Finanțe , Editura Economică, București, 1997, p289
54 Chirilă Emil, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Universității din Oradea, Oradea, p.263
55 Ion Stancu – Finanțe , Editura Economică, București, 1997, p289
56 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pent ru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p.22
57 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p.166

23
➢ Să se calculeze indicii randamentului financiar a proie ctului de investiții bazat pe
fluxurile de numerar degresive nete, acestea fiind legate exclusiv de unitatea economică
care determină declanșarea proiectului.
Cu alte cuvinte, analiza financiară este alcătuită dintr -o serie de tabele care colectează sursel e
de finanțare, fluxurile financiare ale investiției, costurile și veniturile aferente exploatării și nu în
ultimul rând analiza fluxului de numerar pentru durabilitatea financiară. Într -o altă ordine de idei,
analiza financiară ar trebui în final să se co ncretizeze în două tabele care să rezume fluxurile de
numerar și anume58 :
➢ Primul tabel trebuie să cuprindă : veniturile investiției care reflectă capacitatea veniturilor
nete de a susține costurile investiției, indiferent de modul de finanțare al acestora.
➢ Al doilea tabel trebuie să cuprindă : veniturile și capitalurile proprii calculate, care în
fluxurile de ieșire reprezintă capitalul propriu al investitorului privat, veniturile pentru
fluxurile de intrare, contribuția la cele trei nivele – local, region al și central, și nu în
ultimul rând , creditele financiare în momentul în care sunt rambursate, adunate la
costurile de exploatare și a dobânzii aferente acestora.
În vederea întocmirii corecte a acestor tabele, trebuie să se aibă în vedere următoarele
elemente : Orizontul de timp, Determinarea costurilor totale, Veniturile generate de proiect,
Valoarea reziduală a investiției, Ajustarea la inflație, Verificarea sustenabilității financiare,
Selectarea corespunzătoare a ratei dobânzii, Determinarea princip alilor indicatori de performanță
: Rata financiară a Randamentului și Valoarea netă financiară asupra investiției și capitalului , și
nu în ultimul rând Determinarea ratei de cofinanțare.
Orizontul de timp reprezintă numărul maxim de ani pentru care se fa c previziunile,
acestea privesc tendința viitoare a proiectului care trebuie să fie formulate pentru o perioadă
adecvată vieții sale economice, dar în același timp, suficient de lungă pentru a se lua în
considerare impactul pe care îl poate avea pe termen mediu și lung59. Numărul maxim de ani
pentru care se face previziunea determină durata de viață a proiectului, fiind legați de sectorul în
care este realizată investiția. Acestea fiind spuse, se poate afirma că orizontul de timp nu ar
trebui să fie atât de lung încât să depășească durata de viață a proiectului.
În vederea determinării costurilor totale ale unui proiect, datele aferente sunt furnizate de
suma costurilor investiției si a costurilor de exploatare. Suma costurilor investiției se
concretizează în terenuri, clădiri și licențe.60 În calcularea costurilor de exploatare în vederea
determinării ratei interne a rentabilității financiare, toate cheltuielile care au generat cheltuieli

58 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p.23
59 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p.23 -28
60 Fond ul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p.28 -29

24
monetare efective trebuie să fie excluse. Acestea fiind spuse, articol ele excluse care nu sunt în
concordanță cu metoda valorii actuale nete sunt :
➢ Amortizarea și deprecierea, deoarece nu reprezintă plăți efective de numerar.
➢ Orice rezerve pentru costurile viitoare de înlocuire.
➢ Orice rezerve neprevăzute.
Venitul generat de proiect evidențiază faptul că anumite proiecte pot genera venituri
proprii din vânzarea bunurilor și a prestărilor de servicii. Aceste venituri obținute vor fi
determinate prin intermediul previzionării cantităților de servicii furnizate și în același tim p pe
baza prețurilor relative pentru analiza financiară cu venitul din exploatare. 61Aceste venituri
pentru realizarea analizei financiare sunt, de regulă, acelea care apar la proprietarul
infrastructurii.
Printre articolele referitoare la venituri la fina lul anului regăsim valoarea reziduală a
investiției. Acestea fiind spuse, valoarea reziduală este valoarea de lichidare. Valoarea reziduală
este luată în considerare întotdeauna pentru calcularea ratei financiare a investiției sau a
capitalului.62 Această v aloare reziduală poate fi calculată în două moduri și anume :
➢ Valoarea reziduală a tuturor activelor și pasivelor.
➢ Luarea în considerare a valorii de piață reziduale a capitalului fix, considerând ca acesta ar fi
vândut la sfârșitul orizontului de timp lua t în considerare.
În ceea ce privește adaptarea la inflație, în analiza proiectului, se obișnuiește să se
folosească prețuri constante, ceea ce înseamnă prețuri ajustate la inflație și fixate pe baza anuală.
Calcularea rentabilității financiare a investiț iei poate fi afectată de creșterea generală a indicelui
prețurilor sau oscilațiile prețurilor relative. Tocmai din acest motiv este recomandat utilizarea
prețurilor curente, în schimbul celor relative, deoarece acestea sunt prețuri nominale observate
efect iv an de an.
Planul financiar trebuie să demonstreze sustenabilitatea financiară, care semnifică că
proiectul nu trebuie să se expună la riscul de a rămâne fără bani, deoarece planificarea primirii
fondurilor și a efectuării plăților poate fi esențială în vederea implementării proiectului.63 Într-o
altă ordine de idei, aplicanții trebuie să evidențieze modul în care sursele de finanțare și orizontul
de timp al proiectului vor egala plățile care necesită a fi efectuate an după an.
În vederea determinării in dicatorilor de performanță, indicatorii utilizați pentru analiza
financiară sunt :

61 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p.29
62 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p.30
63 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p31

25
➢ Valoarea financiară netă prezentă a proiectului este definită ca :
NPV(S) =

=
/
+
/
+
/

Unde :
= factorul financiar de actualizare ;
balanța fondurilor bănești la
momentul n .
Valoarea actuală netă este un indicator de performanță foarte concis al proiectului de
investiții. Într -o altă ordine de idei, acest indicator reprezintă suma actuală a tuturor fluxurilor
nete generate de investiție care sunt exprimate într -o singură valoare.64
➢ Rata financiară internă a rentabilității (IRR) este definită ca rata dobânzii a unui flux de
venituri sau de cheltuieli care duce la zero valoarea netă prezentă a investiției65. Având în
vedere definiția și formula aferentă acestui indicator, în calcularea și determinarea nu este
necesară nici o rată a actualizării.66
NPV (S) =
/
= 0
Această rată financiară a rentabilității este utilizată de către examinator cu scopul
aprecierii viitoarei performanțe a investiției, aceasta putând contribuii și la stabilirea ratei
cofinanțării. Rata cofinanțării reprezintă procentul care definește câ t din costurile eligibile sunt
acoperite din finanțarea Uniunii Europene prin intermediul granturilor.
În scopul aprecierii performanței viitoare a investiției, examinatorul utilizează în general
rata financiară a rentabilității.
O rată financiară a ra ndamentului foarte scăzută sau chiar negativă nu înseamnă în mod
necesar că proiectul nu mai răspunde obiectivelor Fondului. Aceste obiective se concretizează în
67:
➢ Stimularea mediului de afaceri în mediul rural astfel încât se contribuie la sporirea
număr ului de activități non -agricole.
➢ Dezvoltarea activităților non -agricole deja existente prin crearea de noi locuri de muncă
și în același timp determinarea creșterii veniturilor populației aflate în mediul rural.
Acestea fiind spuse, valorile ratei rentabi lității oferă informații cu privire la investiție,
concret dacă aceasta este sau nu profitabilă din punct de vedere financiar.68 Într-o altă ordine de
idei, IRR este un criteriu de evaluare pentru aprecierea proiectului, astfel încât daca valoarea
specifică a IRR este sub o anumită valoare, investiția trebuie să fie considerată ca fiind una
necorespunzătoare.69

64 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p.137
65 http://www.tradeville.eu/tradepedia/rata -interna -a-rentabilitatii
66 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p.138
67http://portal.afir.info/informatii_generale_pndr_investitii_prin_pndr_sm_6_4_modernizare_activitati_neagricole
68 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p32
69 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proie ctelor de Investiții , p.139

26
Ambii indicatori trebuie să fie calculați atât pentru investiții cât și p entru capitalul
investit. Cu alte cuvinte, este necesar și util ca acești doi indicatori ( NVP și IRR) sa fie
considerați împreună pentru a se evita posibilele cazuri ambigue.70
Evaluarea investiți ilor, din punct de v edere economic implică com pararea
efortului investițional cu efectel e rezultate. Astfe, rata de rentabili tate a proiectului reprezintă un
raport între efort și effect .
Investiția este cea mai importană decizie la nivelul entități d eoarece acea sta presu pune
crearea de noi valori. Astfe, prin interned iul aces tei decizii are loc determ inarea v olumului total
al activelor pe care entitat ea le deține , structura acestora, precum și riscurile entității așa cum este
el văzut de investitori.
Aplicarea criter iile corespunzătoare de selec ție a proiect elor de in vestiții devine astfel
fundamental pentru a asigura dezvolta rea și su praviețuirea entității.
Acestea fiind s puse, în evol uția metodelor de evaluare sunt luate în co nsiderare trei stadia de
evaluare a proiectelor de i nvestiții și anu me :
Modelele statice – acestea percep și trateaz ă proiectele ca fiind “mașini ” care genereaz ă
un anumit cash -flow. Astfel, pentru a se putea realiza evaluarea acesto ra, cash -fluw-urile
sunt actualizate la o rată care es te direct influen țată de riscul generat de proiectul de
investiții.
Modelele controlabile – presupune faptul că, cash -flow-urile sunt controlabile, mai exact
managementul poate decide să modifice sau nu valoarea acestora.
Modele dinamice – presupune că valoar ea cash -flow-urilor v iitoare depinde nu doar de
deciziile agen ților interni , ci și de deciziile celor extern i (clienți, furnizori și concurenți )

70 Fondul European pentru Dezvoltarea Regională, Fondul de Coeziune și ISPA – Ghid pentru Analiza Cost -Beneficii a
Proiectelor de Investiții , p.139

27

STUDIU DE CAZ LA S.C. CRIBOSERL S.R.L.

3.1. Prezentarea și descrierea entității economice .

Societatea Comercială CRIBOSER SRL este înregistrată la Registrul Comerțului sub
numărul J05/1203/2006 .
SC CRIBOSER SRL cu sediul în Oradea, Județul Bihor, a fost înființară în anul 2006
având ca domeniu principal de activitate Transportul rutier inten și internațional de mărfuri.
Aceasta oferă clienților săi soluții privind realizarea transportului rutier pentru diferitele
categorii de marfuri în regim de grupaj sau exclusivitate și anume : transport de mărfuri generale,
mărfuri periculoase ADR, mărfuri congelate. Societatea își desfășoară activitatea în mare parte în
afara țării noastre, în înreaga Uniune Europeană , mai ales în Anglia, Olanda, B elgia, Germania,
Franta.
Transportul bunurilor se realizează pe baza unei comenzii de transport care ține loc
contractului de transport, în această comandă sunt înscrise toate datele necesare efectuării
transportul ui – prețul, condițiile de facturare, valoarea transportului cu sau fără TVA, termenul
de plată a transportului, autoutilitara și semiremorca care va efectua transportul, persoana
desemnată de realizarea transportului, datele societăților colaboratoare, cl auze în caz de
nerespectare a celor înscrise în comandă. Tot în cadrul acestei comenzii sunt solicitate actele în
orginal necesare de expediat alături de factură, dintre acestea amintim : CMR Internațional,
Diagr amă, Termodiagramă, Avize . Expedierea se re alizează pe baza unor contracte încheiate cu
Poșta Română pentru documentele trimise în afara țării și cu Fan Courier pentru documentele
expediate pe teritoriul țării noastre.
Societatea dispune de colaboratori/clienți stabili pentru care realizează perio dic și ritmic
transport de mărfuri , dar și cl ienți ocazionali, atât pe plan intern cât și extern. Pe plan intern cei
mai importanți clienți ai societății sunt : Kaufland România, LIDL, METRO, Arctic, Macromex,
Gefco România, Europrim, Unifrutti, Europaexpe diție. Dintre clienții externi cei mai importanți
sunt : Woolter Koops, LKW Walter, Čerozfrucht S.r.o., Militzer & Münch. Tarifele de transport
se negociază pentru fiecare transport realizat în parte ținându -se cont de distanța parcursă, prețul

28
carburanțil or în diferitele țări pe care le tranzitează, nivelul taxelor accesorii (taxe de drum,
autostrăzi) din diferite țări.
Parcul auto al societatății este format din 50 autoutilitare EURO VI, V și EEV
(echivalentul celor EURO VI ) și 48 de semiremorci frigorif ice, cu asigurare CMR pentru
mărfurile transportate între 50.000 Euro și 200.000 Euro.
Pentru a face față concurenței pe piața transporturilor, societatea dispune de autovehicule
de ultimă generație, fiabile în exploatare, și un personal bine pregătit și î nstruit professional cu
ajutorul cărora societatea poate satisface cerințele tuturor clienților, privitoare la durata de
execuție a transportului, corectitudinea, eficiența și siguranța mărfurilor transportate.
SC CRIBOSER SRL preconizează pentru viitor r eînnoirea parcului auto cu autoutilitare
noi și achiziționarea de noi autoutilitare în vederea extinderii activității desfășurate,
modernizarea echipamentelor tehnologice pentru a face față concurenței din sector.
Societatea este încadrată la întreprinderi mijlocii și aparține de Agenția Națională de
Administrare Fiscală Cluj și este formată dint -un număr de 5 6 de angajați clasificați după cum
urmează :
✓ Administratorul societății
✓ Contabil – două persoane – un contabil șef și un contabil evidență primară.
✓ Dispecerat – patru persoane
✓ Verificator documente – o peroană
✓ Mecanici – 3 persoane
✓ șoferi – 40 de persoane
✓ electrician – o persoană
✓ portari securitate – patru persoane

29

PLAN DE AFACE RI

S.C. CRIBOSER S.R.L

30

1. DATE GENERALE

1. Numele firmei: SC CRIBOSER SRL
2. Data începerii efective a activit ății: 07 IUNIE 2006
3. Activitatea principală a societății (codul CAEN) : 5229
Activitatea (codul CAEN ) al activităț ii
pentru care se solicit ă sprijin/ finanțare : ALTE ACTIVITĂȚI ANEXE
TRANSPORTURILOR

4. Natura capitalului social:

Natura capitalului social (%) Privat
Român 100 %
Străin

5. Valoarea capitalului: 20.000 RON
6. Adresa, telefon/fax, e -mail: criboser@yahoo.com
7. Persoană de contact: BARA FLORIAN
8. Conturi bancare deschise la: BANCA TRANSILVANIA
9. Asociați, acționari principali :
Numele ș i prenumele /Denumire Domiciliu / sediul societăț ii Pondere în Capital social
%
BARA FLORIAN Oradea 50%
BARA CRISTI ANA Oradea 50%

31

2. VIZIUNE, STRATEGIE

În acest capitol , încercați să răspundeți la următoarele întrebări:
A.
➢ Care este esența afacerii ? Ce anume va genera bani și profit ?
Societatea CRIBOSER SRL a fot înfințată în anul 2006, având ca domeniul principal de
activitate „Alte activități anexe transporturilor”. Aceasta clasă include:
-expedierea marfurilor
-aranjarea sau organizarea operatiunilor de transport, rutier, maritim, aerian sau pe calea
ferata
-organizarea expedierilor de marfa individu ale sau in grup (inclusiv ridicarea si livrarea
marfurilor si gruparea expedierilor)
– procurarea si emiterea documentelor de transport si a documentelor de expeditie
(scrisori de trasura)
-activitati ale agentilor vamali
-activitati ale agentilor de ex emplupediere a marfurilor maritime si aeriene
-activitati ale brokerilor pentru spatii pe nave si aeronave
-activitati de manipulare a marfurilor, de exemplu ambalarea temporara in lazi pentru
unicul scop al protejarii marfurilor in timpul tranzitului, d espachetarea din lazi,
extragerea de esantioane, cantarirea marfurilor
Societatea își desfășoară activitatea la sediul acesteia, situat în Oradea, pe strada Vămii
Nr.27B. Esența afacerii pe care CRIBOSER SRL o desfășoară se bazează pe oferirea de servici i
de transport rutier național și internațional în statele membre ale Uniunii Europene.
Având în vedere activitățile pe care societatea le poate desfășura, acesta își propune ca pe
viitor să își extindă capacitatea de transport prin lărgirea parcului aut o, achiziționarea unui teren
în vederea creării unei parcări capabilă să perimita accesul tuturor autospecialelor deținute și nu
în ultimul rând achiziționarea unui program informatic care să permita vizualizarea în timp real a
tuturor aspectelor referitoa re la traseul tuturor autoutilitarelor – costurile care sunt implicate
pentru realizarea respectivei curse și suma pe care societate o va încasa pentru onorarea curselor.
Conform planului de dezvoltare al societății, managementul acesteia dorește
eficient izarea companiei, fidelizarea pe piață a clienților existenți și extinderea portofoliului de
clienți prin semnarea de noi contracte. Cu ajutorul programului informatic care va permite o
monitorizare continuă și eficientă, societatea își va putea mării capa citatea de transport datorită
vizualizării în timp real a tuturor aspectelor pe care un transport le implică. Astfel, reușind o
astfel de monitorizare, societatea va putea să estimeze profitul pe care îl va obține și astfel va
putea sa realizeze investiții în vederea măririi cotei de piață pe care aceasta o deține în prezent.

32
Pentru a -și putea atinge obiectivele deziderate, societatea dorește sa achizitioneze un
program informatic care să faciliteze supravegherea și sa contribuie la o mai buna gestionare a
resurselor pe care aceasta le utilizează, respectiv încasează.

B1.
➢ Cine vor fi clienții și care este localizarea acestora (judet, regiune, țară și distan ța față de
locația proiectului) ?
• Persoane fizice (inclusiv segment de v ârstă și venituri)
• Societă ți comerciale (inclusiv din ce domenii provin și mărimea acestora)
• Instituții bugetare (preciza ți tipul institu ției)

B2.

Obiective
(Indicatori țintă) UM 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023
Cifra de afaceri LEI 14.642.443
Profit LEI
Număr de salariaț i persoane 42 50 56 70 74 80 90 100
Clienți/
grupe de
clienți 2019 2020 2021 2022
LEI % LEI % LEI % LEI %

Total cifră de
afaceri

33
C.
➢ Care sunt „punctele tari” care te determină să crezi că vei avea succes? (ex: cunoștințe
tehnologice , cunoștințe de management și marketing , cunoștințe de piață , pregătire în
domeniu , experien ța în domeniu (ca ang ajat al unor firme din domeniu) , locația proiectului ,
capital , relații , capacitate de muncă , flexibilitate ).În această secțiune se va face o analiza
SWOT a afacerii d vs.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Vechime pe piață
• Punctualitate și corectitudine
• Experiență în domeniul transportului
• Amplasare bine selectată teritorial
• Personal instruit profesional și cu
experiență în domeniu
• Fidelizarea contractelor de transport
existente
• Incapacitatea de a semna mai multe
contracte de transport datorită
capacității relativ reduse de
autoutilitare deținute în prezent
• Instabilitatea pieței și a cererii
• Deținerea de contracte de transport
internațional într -un număr redus
• Fluctuația personalului angajat
• Deținerea unei cote de piață mică
raportat la numărul societăților de
transport existente la nivel regional și
național

OPORTUNITAI AMENINTARI
• Ritmul de evoluare a pietei tinta
• Dotarea continua a societatii cu
echipamente de ultima generatie
• Dezvoltarea pe plan social si regional
• Oportunitatea de extindere a locatiei
• Contrac te de transport cu societățăi
din UE
• Extinederea capacității de transport
• Modernizarea echipamentelor prin
accesarea de finanțări nerambursabile
din partea UE • Reglementari economice care pot
ingradi sau limita domeniul de
activitate al companiei.
• Concurenț a mare existentă pe piață
• Extinderea parcului auto și
nedeținerea de personal suficient
datorită cererii mari existente pe piață
• Fluctuația transportului

În urma implementării proiectului, datorită programului informatic ce va fi achiziționat și
extin derea parcului auto, CRIBOSER SRL va încerca să își mențină avantajele și sa le
îmbunătățească. În ceea ce privește punctele slabe, acestea vor încerca să fie corectate printr -o
strategie de dezvoltare și un plan de investiții care să perimită dotarea cu t ehnologii de ultimă

34
generație care să eficientizeze activitatea desfășurată în cadrul societății, precum și oferirea de
servicii prompte și de o înaltă calitate. Prin menținerea punctelor tari, a diminuării punctelor
slabe și a utilizării oportunităților S C CRIBOSER SRL va reuși să se dezvolte ca lider de piață
regional în domeniul transportului rutier de marfuri național și internațional.

D1.
În vederea implementării în bune condiții a proiectului dorit, societatea t rebuie să desfășoare
următoarele activități :
• Reînnoirea echipamentelor IT existente în vederea utilizării eficiente a noii aplicații.
• Instruirea personalului existent pentru o buna utilizare a platformei programului
informatic.
• Angajarea unei persoane cal ificate pentru monitorizarea și realizarea de calcule
statistice pentru determinarea veniturilor certe și a cheltuielilor efectuate.

În ceea ce privește autorizațiile de funcționare, societate le deține doatorită faptului că
aceasta își exercită activitat ea din anul 2006.
Elaborarea proiectului necesar va fi întocmit de către o firmă specializată și cu experiență
în domeniu IT. Instalarea programului va fi efectuat de către societatea desemnată să
întocmească programul și va atribui o persoană calificată care să realizeze instruirea personalului
societății.
Principalele activități premergătoare sunt :
• Realizarea programului informatic și includerea în acesta a tuturor câmpurilor de care
societatea are nevoie pentru realizarea unei bune monitorizări.
• Înloc uirea echipamentelor informatice existente pentru o bună funcționare și la capacitate
maximă a programului informatic
• Instruirea personalului pentru o utilizare optimă și corectă a programului.
• Angajarea unei persoane/societăți care să asigure mentenanța a cestuia.

Echipamentul necesar desfășurării în condiții optime constă în : programul informatic,
echipament informatic de ultima tehnologie.

Recrutare/selecție/angajare personal suplimentar necesar : în momentul în care societatea va
intra în posesia prog ramului informatic va avea nevoie de o persoană calificată și cu experiență
în domeniu pentru a asigura mentenanța programului și pentru a realiza date statistice cu privire
la veniturile certe și cheltuielile efectuate.
Instruire persoanal : personalul s ocietății va fi instruit în momentul achiziționării programului
pentru a se asigura o utilizare eficientă, corectă și în parametrii reali . Instruirea se va face ori de

35
câte ori programul va beneficia de o actualizarea, iar interfața acestuia va deveni mai puțin
accesibilă utilizatorilor.
Activități de promovare a serviciilor oferite : în prezent această își promovează serviciile prin
existența autoutilitarelor personalizate cu LOGO -ul și MOTTO -ul societății, precum și a tuturor
datelor de contact ale acest eia. Pe viitor se dorește promovarea și prin reclame pe diferite site -uri,
reclame, panouri publicitare, recomandările clienților.
Aprovizionarea cu echipamente : în ceea ce privește aprovizionarea societății cu
echipamentele necesare unei bune desfășură ri a activității se va opta pentru un furnizor
specializat și cu o experiență în domeniu dobândită în urma anilor de experiență, renume câștigat
pe piață, promptitudinea și seriozitatea acestuia.

D2.
Durata de implementare a proiectului după primirea spr ijinului financiar este de aproximativ
6 luni de zile, pentru a dobândi toată documentația de care societatea are nevoie, achiziționarea
echipamentelor informatice și a programului informatic, instruirea personalului care va utiliza
respectivul program și angajarea sau contractarea unei persoane cu experiență în domeniu care să
asigure mentenanța sistemului.

3. RESURSE UMANE, ACTIVITATEA
CURENTĂ
Istoric

Acestă idee de afaceri a aparut din necesitatea
asigurării și gestionării optime a tuturor resurselor
pe care societatea le deține. Cu ajutorul acestui program informatic, societatea va reușii să aibă o
mai buna gestionare a resurselor utilizate, a personalului angajat prin punerea la dispoziție a unui
sistem ca re să permită eficientizarea transportului, valorificarea capitalului bănesc și uman. Cu
ajutorul acestui program CRIBOSER SRL va putea urmări evoluția financiară a societății și
profitabilitatea contractelor pe care aceata le dețin e.
În prezent societatea CRIBOSER are un număr de 56 de angajați , fiind înființată în anul 2006
din dorința asociaților de oferi pe piață un transport sigur și rapid.
Pe viitor, dezvoltarea societății se va realiza prin reinvestirea profitului obținut exact ca și
până acum, si totodată prin contractarea de credite bancare de la Banca Transilvania în vederea
extinderii și maximizării capacității de a onora contractele și de fidelizare a clienților existenți și
a potențialilor clienți. Pe măsura extinderii capacității de transport, societatea va avea nevoie de
noi angajați în vederea unei bune funcționă ri a întregului demers.

36
3.1 Management, Resurse umane
Management:
Nume și prenume și vârsta Funcția în societate și
principalele responsabilităț i pe
scurt Experiența
în
domeniu Studii/Specializări cu
impact asupra afacerii
propuse
BARA FLORIAN DIRECTOR GENERAL 11 ANI STUDII MEDII
FOLTUȚ FLORENTINA CONTABIL ȘEF 20 ANI STUDII SUPERIOARE
TODOREAN ANDRADA CONTABIL 3 ANI STUDII SUPERIOARE
BLEDEA FLORIN VERIFICATOR
DOCUMENTE 12 ANI STUDII MEDII
MUGHIURUȘ ANCA DISPECERAT 1 AN STUDII SUPERIOARE
MUGHIURUȘ SORIN MANAGER TRANSPORT 9 ANI STUDII SUPERIOARE
BARANI CIPRIAN DISPECERAT 5 ANI STUDII MEDII
COSTE RADU DISPECERAT 3 ANI STUDII MEDII

BARA FLORIAN : dispune de experiență în adm inistrarea societății de 11 ani de zile,
experiență și cunoștințe privind mediul de afaceri, tehnici de negoiciere, vânzări, coordonare etc.
În ceea ce privește pregătirea, acesta deține studii medii .
Astfel, acesta are atribuții după cum urmează :
• Monitor izează piața, analizează oportunitățile de dezvoltare a propriei afaceri și
constrângerile aferente.
• Stabilește obiectivele generale ale societăți precum și obiectivele acesteia, inițiază și decide
cu privire la investițiile viitor pe baza rezultatelor fin anciare anuale pe care CRIBOSER SRL
le deține.
• Identifică resursele necesare dezvoltării acesteia.
• Identufică necesitățile de personal, urmărește profesionalismul și îmbunătățirea pregătirii
angajaților aflați în subordine, se ocupă de angajarea de nou per sonal, promovează societatea
la nivelul UE prin asigurarea și oferirea de servicii de o calitate superioară, caută noi
oportunități de a contracta noi potențiali clienți, evaluează personalul aflat în subordine pe
care îi sancționează sau îi concediază dac ă este necesar respectând prevederile legii aflate în
vigoare și totodată întocmește fișa postului pentru fiecare dintre angajați în vederea
cunoașterii atribuțiilor de serviciu, a drepturilor și a obligațiilor acestora.
• Reprezintă legal societatea în rel ația cu terții (furnizori, clienți, insituții ale statului, bănci
etc), încheie acte juridice în numele firmei : contracte individuale de muncă, contracte
comerciale (cu clienții, furnizorii , sponsorizări etc).
• Evaluează activitatea angajaților în relația lor cu terții (furnizori și clienți).

37
• Urmărește respectarea obligațiilor societății față de terți ( respectarea termenlor contractuale,
plata la timp a ratelor aferente creditelor contractate, a datoriilor către bugetul de stat, a
furnizorilor la datele st abilite în contractul încheiat sau stipulat pe factură etc) și totodată
obligațiile față de salariață în ceea ce privește renunerațiile acestora.
• Urmărește respectarea de către angajați a normativelor interne și a reglementărilor legale.
• Conciliază conflic tele interne dintre membrii societății.
• Patricipă la implementarea sistemului de calitate.

FOLTUȚ FLORENTINA EVA : deține funcția de contabil șef în cadrul societății. Aceasta
deține experiență în domeniul contabil de 20 de ani și experiență în domeniul t ranportului de mai
bine de 10 ani.
Astfel, aceasta are atribuții după cum urmează :
• Întocmește situațiile financiare semestriale și anuale.
• Întocmește declarațiile către Bugetul de stat, Statistica și BNR.
• Urmărește corecta întocmire a tuturor documente lor din societate.
• Coordonează contabilul aflat în subordinea ei prin acordarea de atribuții, sarcini și
obligații.
• Raportează situația financiară lunară a societății directorului general.
• Urmărește respectarea de către angajați a normativelor interne și a reglementărilor legale.
• Patricipă la implementarea sistemului de calitate.
• Discută cu terții în situația în care sut identificate erori sau greșeli în documente.
• Asigură întocmirea corectă și clara a tuturor veniturilor și a cheltuielilor pe care
societat ea le generează.
• Capacitatea de a prelucra informațiile, de a le interpreta și totodată de a le valorifica prin
luarea de decizii sau prin furnizarea de informații și date prelucrate altor factori
decizionali.
• Conduce, răspunde și controlează modul de desf ășurare a activității financiar -contabile a
societății în conformitate cu dispozițiile legale aflate în vigoare.
• Urmărește respectarea princiipilor contabile și ale evaluării patrimoniului.
• Coordonează și organizează controlul financiar preventiv, stabilin d operațiunile și
documentele ce vor fi supuse contralului financiar preventiv, precum și persoanele
desemnate să exercite acest control.
• Răspunde de consemnarea la timp și corectă, în scris, în documente justificative a fiecărei
operații care afectează pa trimoniul entității și totodată de înregistrarea sistematică și
cronologică a tuturor documentelor justificative.
• Avizează lucrări pe probleme de contabilitate în ceea ce privește stocurile, decontări,
venituri și cheltuieli, bilanț, balanțe de verificare sintetice și analitice, tehnica de calcul ,
precum și decontările.
• Etc

38
TODOREAN ANDRADA : ocupă funcția de contabil – evidență primară. Acesta deține o
experiență în domeniu conform pregătirii școlare și univeristare de 9 ani și o experiență de 2 ani
în practică.
Astfel, aceasta are atribuțiuni după cum urmează :
• Efectuarea înregistrărilor contabile în conformitate cu reglementările legii aflate în
vigoare.
• Menține relațiile cu organele instituțiilor publice.
• Efectuează rapoarte și situații către directo rul general al societății.
• Întregistrează corect și la zi în programul de contabilitate (SAGA C) a tuturor datelor de
contabilitate primară și gestiune contabilă (facturi emise către clienți pentru serviciile pe
care societatea le prestează, facturi de int rare marfă sau servicii, încasări și plăți,
deconturi de cheltuieli, bonuri de concum etc)
• După întregistrarea facturilor de intrare și ieșire și a devizelor de lucrări semnate de căre
clienți pe care le îndosariază și arhivează .
• Urmărește încasarea la ti mp a facturilor emise .
• Efectuează plăți online la solicitarea directorului general (furnizori, bugetul de stat, rate
ale creditelor bancare)
• Ține la zi evidența Biletelor la ordin și a CEC -urilor emise de furnizori pe care societatea
trebuie să le dupună l a bancă în vederea încasării acestora.
• Strânsa colaborare cu ceilalți angajați ai societății.
• Patricipă la realizarea inventarului anual în vederea închiderii bilanțului contabil și
furnizarea datelor complete și corecte membrilor comisiei de inventariere.
• Cunoașterea și implicarea la realizarea politicilor și a obiectivelor societății,
• Răspunderea de înregistrarea corectă în contabilitate și de predarea documentelor
contabile celora cărora se subordonează.

BLEDEA FORIN : are o experiență în domeniu 12 ani de zile. Deși nu are studii superioare,
acesta are o buna capacitate de a urmări, verifica și corecta toate documentele însoțioare ale
transportului.
Astfel acesta are următoare atribuții :
• Verifică, corectează și întocmește documentele însoțioare ale f iecărui transport.
• Oferă informații și ajutor persoanelor care sunt însărcinate cu întocmirea documentelor
de cursa ( foaie de parcurs, ordin de deplasare, taxe de drum, amenzi, penalizări, depășiri
cântar)
• Verifică corectitudinea și acuratețea documentelo r întocmite.
• Raportează directorului general orice abatere sau neconcordanță a documentelor primite.
• Caută soluții în vederea rezolvării posibilelor erori sau abateri.

39
• Întocmește și corectează documentele în conformitate cu reflamentările legii aflate în
vigoare.
• Răspunde de întocmirea corecta și la timp a tuturor documentelor însoțitoare
transportului.
• Comunică și contribuie la soluționarea problemelor care se invesc pe trasu șoferilor.

MUGHIURUȘ SORIN : deșine o experiență în domeniu de 9 ani de zile. Ac esta are studii
superioare și o bună pregatire în coordonarea înregii activități de transport, alocarea
autoutilitarelor fiecărui dispecer în parte.
Astfel, acesta deține următoarele atribuții :
• Coordonează întreaga activitate desfășurată de dispecerii aflați în suborinea sa.
• Atribuie responsabilități fiecărui dispecer în parte ( autoutilitare pe care fiecare au
obligația sa le coordoneze, rutele sau țările pe care aceștia trebuie să se ocupe de transport
)
• Prezintă tuturor celor aflați în subordine o ev idență clară și precisă a autoutilitarelor
deține, a condițiilor acestora ( din punct de vedere mecanic și electric, dimensiunile
fiecărei remorci – h,l și L, șoferuol atribuit fiecărei autoutilitare etc)
• Oferă informații și ajutor persoanelor care sunt în sărcinate cu întocmirea documentelor
de cursa ( foaie de parcurs, ordin de deplasare, taxe de drum, amenzi, penalizări, depășiri
cântar)
• Raportează clienților situața mărfii și modul de desfășurare al întregii curse.
• Pune la dispoziția clienților documente ale socității ( Certificat unic de înregistrare, cod
TVA, licență de transport, orice documente legate de șofer, asigurări CASCO și CMR,
deconturi de dovadă ale plăților efectuate către societățile de asigurare etc)
• Transmite zilnic beneficiarilor de transport situația reală a camioanelor, precum și
programul de lucru al șoferilor.
• Deține o evidență pe calculator cu toate actele personale ale șoferilor (permis conducător
auto, atesta de marfă, cartelă conducator auto, atestat ADR, analize medicale etc) și în
același timp ale autoutilitarelor ( asigurare RCA, casco, CMR, autorizații sanitare, copiile
conforme, verificare tahograf, ITP, larmas etc)
• Negociază tarifele de teransport cu clienții și caută noi potenați clien ți.
• Încheie noi contracte de transport.
• Urmărește ca documentele și factura însoțitoare să ajungă în posesia clientului la timp.
• Se preocupă zilnic de îmbunătățirea permanentă a pregătirii sale proferionale și de
specialitate.

MUGHIURUȘ ANCA : deține o e xperiență în domeniu de 1 an de zile și are studii universitare.
Deși nu deține o experiență aparte în dispecerat, este o persoană meticuloasă, cu un simt practic
al afacerilor, perseverentă și implicată în întreaga sa activitate.
Astfel, aceasta deține următoarele atribuții:
• Controlează, conduce și organizează activitatea de transport intern și internațional.

40
• Are obligația de a cunoște în orice moment starea, poziția și programul autoutilitarelor pe
care le coordonează.
• Are obligația de a cunoaște stare a și situația șoferilor care îi deține în subordine.
• Transmite zilnic beneficiarilor de transport situația reală a camioanelor, precum și
programul de lucru al șoferilor.
• Deține o evidență pe calculator cu toate actele personale ale șoferilor (permis condu cător
auto, atesta de marfă, cartelă conducator auto, atestat ADR, analize medicale etc) și în
același timp ale autoutilitarelor ( asigurare RCA, casco, CMR, autorizații sanitare, copiile
conforme, verificare tahograf, ITP, larmas etc)
• Preia și aceptă com enzile de transport.
• Negociază tarife le de teransport cu clienții.
• Ține legătura permanentă cu dispecerii societățilot cu care colaborează.
• Verifcă buna desfășurare a transportului și ajută șoferii.
• Verifică, pre lucrează și indosariază documentele primite de la șoferi.
• Pregătește actele primit e de la șoferi (cmr , anexe, procese verbale, diagrame,
termodiagrame etc) pentru a fi predate către facturare.
• Urmărește ca documentele și factura însoțitoare să ajungă în posesia clientului la timp.
• Se preocupă zilni c de îmbunătățirea permanentă a pregătirii sale proferionale și de
specialitate.

BARANI CIRRIAN : deține o experiență în domeniu de 5 ani de zile. Acesta deși deține doar
studii medii este foarte preocupat de starea și situația înregii flote de autoutil itare, este dedicat și
dispus să îi ajute colegii șoferi în orice fel de situație care apare în defășurarea transportului.
Astfel, acesta deține următoarele atribuții:
• Controlează, conduce și organizează activitatea de transport intern și internațional.
• Are obligația de a cunoște în orice moment starea, poziția și programul autoutilitarelor pe
care le coordonează.
• Are obligația de a cunoaște starea și situația șoferilor care îi deține în subordine.
• Transmite zilnic beneficiarilor de transport situația rea lă a camioanelor, precum și
programul de lucru al șoferilor.
• Deține o evidență pe calculator cu toate actele personale ale șoferilor (permis conducător
auto, atesta de marfă, cartelă conducator auto, atestat ADR, analize medicale etc) și în
același timp a le autoutilitarelor ( asigurare RCA, casco, CMR, autorizații sanitare, copiile
conforme, verificare tahograf, ITP, larmas etc)
• Preia și aceptă comenzile de transport.
• Negociază tarifele de teransport cu clienții.
• Ține legătura permanentă cu dispecerii soci etățilot cu care colaborează.
• Verifcă buna desfășurare a transportului și ajută șoferii.
• Verifică, prelucrează și indosariază documentele primite de la șoferi.
• Pregătește actele primite de la șoferi (cmr , anexe, procese verbale, diagrame,
termodiagrame et c) pentru a fi predate către facturare.
• Urmărește ca documentele și factura însoțitoare să ajungă în posesia clientului la timp.

41
• Se preocupă zilnic de îmbunătățirea permanentă a pregătirii sale proferionale și de
specialitate.

COSTE RADU : deține o exper iență în domeniu de 3 ani de zile. Este o peroană dedicată,
dornică să dobândească noi cunoștințe, persevers, cu un simț al afacerii foarte dezvoltat.
Astfel, acesta deține următoarele atribuții:
• Controlează, conduce și organizează activitatea de transp ort intern și internațional.
• Are obligația de a cunoște în orice moment starea, poziția și programul autoutilitarelor pe
care le coordonează.
• Are obligația de a cunoaște starea și situația șoferilor care îi deține în subordine.
• Transmite zilnic beneficiari lor de transport situația reală a camioanelor, precum și
programul de lucru al șoferilor.
• Deține o evidență pe calculator cu toate actele personale ale șoferilor (permis conducător
auto, atesta de marfă, cartelă conducator auto, atestat ADR, analize medica le etc) și în
același timp ale autoutilitarelor ( asigurare RCA, casco, CMR, autorizații sanitare, copiile
conforme, verificare tahograf, ITP, larmas etc)
• Preia și aceptă comenzile de transport.
• Negociază tarifele de teransport cu clienții.
• Ține legătura permanentă cu dispecerii societățilot cu care colaborează.
• Verifcă buna desfășurare a transportului și ajută șoferii.
• Verifică, prelucrează și indosariază documentele primite de la șoferi.
• Pregătește actele primite de la șoferi (cmr , anexe, procese verbal e, diagrame,
termodiagrame etc) pentru a fi predate către facturare.
• Urmărește ca documentele și factura însoțitoare să ajungă în posesia clientului la timp.
• Se preocupă zilnic de îmbunătățirea permanentă a pregătirii sale proferionale și de
specialitate.

Personal:
Activitatea Număr de salariaț i Pregătirea profesională
DIRECTOR GENERAL 1 STUDII MEDII
CONTABILITATE 2 STUDII SUPERIOARE
VERIFICAT0R DOCUMENTE 2 STUDII MEDII
DISPECERAT 4 STUDII MEDII ȘI SUPERIOARE
ȘEF ATELIER AUT O 1 STUDII MEDII
MECANICI 3 STUDII SUPERIOARE
ȘOFERI 40 STUDII MEDII
PORTARI 3 ATESTA AGENT SECURITATE
TOTAL 56 /

42
Organigrama societății CRIBOSER SRL

Funcția de monitorizare a personalul este exercitată de către director ul general al
societății. Monitorizarea activității personalului angajat se va desfășura atât sub forma verificării
zilnicea îndeplinirii sarcinilor existente în fișa postului și a respectării programului de lucru ( de
la ora 9 – 17), dar și prin intermed iul unui program informatic specializat care va fi implementat
în curând la nivelul societății și care va permite urmărirea permanentă a îndeplinirii atribuțiunilor
de către fiecare angajat.

DIRECTOR GENERAL
BARA FLORIAN
CONTABIL – EVIDENȚĂ
PRIMARĂ
TODOREAN ANDRADA
VERIFICATOR DECONTURI
BLEDEA FLORIN MANAGER TRANSPORT
MUGHIURUȘ SORIN
DISPECERAT
MUGHIURUȘ ANCA , BARANI
CIPRIAN , COSTE RADU
COSTE RADU CONTABIL ȘEF
FOLTUȚ F LORENTINA

ȘOFERI

43
Sistemul de recompensare se face astfel

Salarizarea personalului este componentă a strategiei resurselor umane, care la rândul ei, este
înscrisă în stategia globală a organizației angajaților și se rea lizează pe baza contractului
individual de muncă care prevede valoarea salarizării . personalul TESA are o grilă de salarizare
fixă, în timp ce șoferi au salaiul minin la care se adaugă zilele de diurnă ( 87,5 euro/zi pentru cei
aflați la extern și 42,5 le i/zi pentru cei aflați pe intern )
În domeniul securitatii muncii in cadrul SC CRIBOSER SRL vor fi organizate cursuri
periodice de protectia muncii, conform reglementarilor legale in vigoare. Astfel, se vor adopta
măsuri de protecție a angajaților . Este v orba de activități de prevenire, de informare și de formare
a angajaților , în special pentru:
• evitarea riscurilor sau gestionarea riscurilor care nu pot fi evitate;
• instruirea adecvată a angajaților , cu accent pe măsurile colective de protecție;

44
• adaptarea condițiilor de muncă, a echipamentelor și a metodelor de lucru, ținând seama
de progresele tehnice.

Mijloacele și măsurile de protecție vor fi adaptate în cazul în care se modifică condițiile de
muncă,
În plus, activitățile de prim -ajutor , de stingere a i ncendiilor sau de evacuare a angajaților
în caz de pericol grav vor fi adaptate la natura activităților și la mărimea întreprinderii. Societatea
are obligatia sa informeze și să ofere formare angajaților care pot fi expuși unui pericol grav și
imediat.
Controlul medical al lucrătorilor este asigurat prin măsuri stabilite în conformitate cu
legislațiile și practicile naționale. Fiecare lucrător poate solicita un control medical la intervale
regulate.
Grupurile de risc sau extrem de sensibile trebuie să fie p rotejate împotriva pericolelor
care le pot afecta în mod specific.

4. PREZENTAREA PROIECTULUI

4.1 Descrierea proiectului de investiții

În vederea imp lementării în bune condiții a pro iectului sunt propuse a fi desfășurate
următoarele activități :
• Realizarea unei analize la nivelul societății pentru identific area potențialului programului
inform atic.
• Contractarea unui furnizor din dom eniul IT în vederea creării și imp lementăr ii
programului informa tic.
• Cotractarea unui furnizor sau angajarea unei per soane care să asigure mentenanț a
programului.
• Achiziționa rea suportului programului info rmatic, respect iv desktop -uri performante.
• Organizarea de cursuri de instrui re pentru personal în vede rea cunoașterii și învă țării
modului de ut ilizare a programului.

45
4.2 Loca ție proiect și modul de asigurare cu utilități

Adresa la care va fi implementat proiectul: ORADEA, S trada VĂMII nr. 27B
Societatea este situată aproape de parcul industrial Oradea și cu un ac ces rapid la Vama
Borș. Aceasta își desfășoară activitatea în Episcopia, Str. Vămii Nr. 27B (lânga gara Episcopia) ,
unde este mijloc de transport (autobuzul cu nr. 11), acces la tren dacă sunt peroane care necesită
acest serviciu.
Din punct de vedere al vadului comercial, se poate afirma că societatea nu este la
marginea șoselei și astfel accesul sau vizibilitatea acesteia este unul puțin mai îngreuat. Accesul
la societate este unul foarte uș or și simplu în situația în care respectivele peroane sunt informate
cu privire la locația societății.
Datorită faptului ca societatea se află în Episcopia vadul comercial este unul redus, ănsă
ținând cont de domeniul de activitate al societății, aceasta n u are nevoie de vad comercial
deoarece colaborarea cu societatea se realizează telefonic, fax, email și rereori scrisori.
Este foarte bine amplasată din punct de vedere al aproprierii de Vama Borș care permite
intrarea și ieșirea ușoară din țară fără a fi nevoie de a utiliza timpul într -un mod ineficient.
Locația unde societatea își desfășoar activitatea este proprietate a SC CRIBOSER SRL și
este recordată la toate utilitățile necesare precum apă, energie, iar cheltuielile aferente acestora
sunt suportate exclusiv de societate.

Dimensionare valoare de investiție

4.3 Dimensionare valoare de investitie
Element de investiție Furnizor Număr
Bucăți Valoarea
totală far a
TVA – lei Valoare
eligibila Document de
fundamentare
valoare Durata de
amortizare
(ani)
Program informatic ALJEX 1 345.686 411.366,34 Factură fiscală 3 ANI/
amortizare
liniară
Sistem Desktop PC ASUS
G20CB -UK032T cu
procesor Intel® Core™ i7 –
6700 3.40GH z
eMAG 7 46.899,93 55.810,9167 Factură fiscală 3 ANI/
amortizare
liniară
TOTAL 392.585,93 467.177,2 6

46

4.4. Plan de finanțare a proiectului
a) Structura de fin anțare a proiectului de investiț ii:
Sursa de finanțare Fara TVA
RON %
Sprijin solicitat 314.068,7 44 80%
Alte surse (aport propriu) 78.517,186 20%
TOTAL valoare de investiț ie 392.585,93 100%

47

Prin implementarea acestui program informatic, societatea ar crește gradul de utilizare a
noilor tehnologii p ermițând astfel acest eia o mai buna monitorizare și gestionare a resurselor
implicate . Acestea fiind sp use, societatea ar putea realiza o gestiune mult mai eficientă a
resurs elor materiale implicate, contribuind la cre șterea și maximizarea profitului . Prin
maximizarea profitului societ atea are posibilitatea de a realiza noi investiți i și de a -și mării
capcacitatea serviciilor ofer ite prin extinderea acesteia p er ansamplu ( ach iziții de noi
autoutilitare )
5. ANALIZA PIETEI

5.1. Piața și promovarea noului produs/serviciu

5.2.1. Produsul nou
Descrierea exactă a produsului/serviciilor:
– în cazul produselor finite prezentați pe
scurt o descriere fizică, caracteristici
tehnice, performanțe, utilități, căror nevoi
răspund, etc.
– în cazul serviciilor, descrieți trăsăturile
caracteristice ale acestora, în așa fel încât
să se înțeleagă la ce servesc serviciile
prestate de dvs.
– în cazul comerțului, precizați grupele de
produse ce le veți vinde și aria de
valorificare, dacă vânzarea este cu
amănuntul sau cu ridicata și dacă veți furniza servicii specifice (post v ânzare, transport,
garanție, reparații etc);

48
5.2.2. Segmentul de piață

Definiți piața dumneavoastră (prezentați caracteristicile specifice ale segmentului
dumneavoastră de piață, căror nevoi se adresează: de ex. alimentație, vestimentație, elect ro-
casnice, birotică, turism etc.).

Localizarea pieței dumneavoastră (se va preciza amplasarea pieței – locală, regională,
națională, internațională etc. – cu detalii, dacă sunteți în posesia lor) și mărimea acesteia (nr. de
clienți potențiali, măr ime d.p.v.d. fizic și valoric). Care este distanța până la principalii clienți și
care este modalitatea de distribuție a produselor/serviciilor ?

Caracteristici ale cererii pentru produsul/serviciul dvs. : (cerere zilnică, anuală, de sezon,
evoluția în ultimii ani și cea previzibilă)

5.2.3. Riscuri majore

Riscuri majore identificate:
5.2.3.1. riscuri de piață
5.2.3.2. riscuri financiare
5.2.3.3. riscuri legislative

49
Prezentați modalitățile de minimizare a primelor trei riscuri majore

5.2.4. Clienți potențiali

Descrieți ce strategie de marketing ați gândit să aplicați, cum ați identificat clienții potențiali,
cum veți extinde piața sau identifica noi piețe, etc.)
Care va fi tipul clienților dumneavoastră (individua li, comercianți, cu ridicată, cu amănuntul,
societăți comerciale, agricultori etc.), structura acestora (% pe fiecare grupa) și numărul pe
fiecare grupa de clienți

Care este stadiul negocierilor cu poten țialii clien ți? Ce credeți c ă îi va determina pe potențialii
clienți să cumpere produsul/serviciul dumneavoastră și nu al concuren ței?

5.2.5. Concurenți potențiali
Prezentați concurenț ii pe grupe de produse/servicii si caracteristicile pe care le cunoașteți ale
acestora (mărimea cantitativ -valoric, număr personal, caracteristicile produsului/serviciului lor,
reputația, modalități de valorificare, mărimea segmentului lor de piață etc):
Grup ă
produs e/servici i
oferit e pieței Denumirea
firmei/ firmelor
și localitatea Informații relevante despre aceasta
(Vechime pe pia ță, CA, Profit, salaria ți,
clien ți, grad de tehnologizare, nivel preț uri
și calitate, avantaje/dezavantaje, etc ) Ponderea pe
piață
(estimare)
( %)

5.2.6. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite
Prezenta ți și argumentaț i principalele avantaje ale noilor produse/servicii în raport cu concuren ța
(de ex. preț, calitate, caracteristici noi, servicii post -vânzare):
Alte avantaje:

50

Anali zați produsele/serviciile dvs î n raport cu c oncurenț a –
Ex se poate preze nta un tabel cu note de la 1 -5 în care pe coloane se pun concuren ții și societatea
iar pe linii caracteri sticile (de ex. preț, calitate, caracteristici noi, servicii post -vânzare , locație,
etc)

5.2.7. Desfacerea produselor
Produse/grupe de
produse Pondere în cifra de
afaceri( % ) Forme de desfacere(%)

(La forme de desfacere precizați care sunt modalitățile dumneavoastră de vânzare a
produselor /serviciilor dumnea voastră: cu ridicata, cu amănuntul, prin magazine proprii, rețea de
magazine specializate , la domiciliul clientului, dacă veți angaja vânzători sau veți folosi
comercianți independenți, daca veți face export , etc.).

5.3 Strategia de comercializare
5.3.1. Politica produsului
Descrieț i modul de prezentare a prod usului/serviciului, forme de prezentare d in punct de vedere
al greut ății/dimensiuni lor, ambalaj e, tip de garanții ș i servicii presta te, dacă aveț i un singur
produs/serviciu sau mai multe tipuri d e produse/servicii etc:

5.3.2 . Politica de preț uri
Precizați modul în care se va stabili prețul produsului/serviciului, dacă ș i când veți oferi reduceri
de prețuri, cum vă situați față de concur enți, explicaț i de ce:

51
Nota: Pentru fiecare grupă de produse /servicii se va p rezenta un tabel cu nivelul preț urilor
practicate de societate în raport cu nivelul pre țurilor principalilor concuren ți. Prețurile trebuie s ă
fie comparabile (at ât prețurile societ ății, cât și ale concuren ței, vor fi preze ntate la raft/la poarta
fabricii/ la distribuitor/ etc –funcție de tipul clienț ilor).

5.3.3 . Politica de distribuț ie
Menționaț i care sunt canalele dumneavoastră de distribuție – vânză ri directe, cu ri dicata,
intermediari, prin agenți, la comandă , etc. Se va prezenta structura pe tipuri de canale de
distribu ție și se vor cuantifica costurile aferente :

5.3.4 . Mod alități de vâ nzare
Precizați care sunt modalităț ile dumneavo astră de vânzare a produselor /serviciilor : cu ridicata, cu
amănuntul, pr in magazine propri i, rețea de magazine specializate , la domiciliul clientului, dacă
veți angaja vânzători sau veți folosi comercianți independenți, dacă veț i face export etc):
Se vor prezenta elementele de logistic ă și desfac ere necesare pentru atingerea v ânzărilor
previzionate (for ța de vânzare, mijloace de transport necesare și modul de asigurare al acestora,
spații de depozitare necesare ) precum ș i cuantificarea cheltuielilor aferente.

5.3.5 . Activități de promovare a vânzărilor
Prezenta ți met odele de promovare ce se vor utiliza (de ex.: publicitate, lansare oficială, pliante,
broșuri, plata în rate):

Descrieți ca re este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor , estimați
costurile anuale de promovare și prezenta ți ipote zele care au stat la baza estim ărilor.

52
6. PROIECȚII FINANCIARE
6.1. Proiecția fluxului de numerar

Nr.
crt. Explicații PROIECTII
AN 201 6 AN 2017 AN 2018 AN 2019
I Sold inițial disponibil (casă și
bancă)
A Intrări de lichidități
(1+2+3+4)
1 din vânzări
2 din credite primite
3 alte intrări de numerar (aport
propriu, etc.)
4. Sprijin financiar
(nerambursabil )
Total disponibil (I+A)
B Utilizari numerar din
exploatare
1 Cheltuieli cu materii prime și
materiale consumabile aferente
activității desfașurate
2 Salarii (inclusiv cheltuielile
aferente)
3 Chirii
4 Utilități
5 Cheltuieli de marketing
6 Asigurări
7 Reparații/Întreținere
8 Servicii cu terții
9 Impozite, taxe și vărsăminte
asimilate

53
10 Alte cheltuieli
C Cheltuieli pentru investiții
D Credite (1+2)
1 Creditul solicitat
rambursări rate de c redit
scadente
dobânzi și comisioane
2 Alte credite (inclusiv leasing)
rambursări rate de credit
scadente
dobânzi și comisioane
E Plăți/încasări pentru impozite
și taxe (1 -2+3)
1 Plăți TVA
2 Rambursări TVA
3 Impozit pe profit/cifră de
afaceri
F Dividende
G Total utilizări numerar
(B+C+D+E+F)
H Flux net de lichidități (A -G)
II Sold final disponibil (I+H)

7. JUSTIFICAREA NECESITATII FIN ANTARII POIECTULUI

Prezentati b eneficiile aduse de finanțare / sprijin și modul în care acest sprijin va ajuta la
soluțion area problemelor, ce aduce în plus față de situația deja existentă; de ce este necesară
finanțarea /sprijinul .