Evolutia Investitiilor Germane In Romania. Studiu de Caz Carpatcement Holding

Economie

Evolutia Investitiilor Germane In Romania. Studiu de Caz Carpatcement Holding

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Introducere 3

CAPITOLUL 1. EVOLUȚIA INVESTIȚIILOR GERMANE ÎN ROMÂNIA 4

1.1. Delimitare conceptuală a investițiilor străine directe 4

1.2. Evoluția investițiilor străine directe în România 5

1.2.1. Fluxul net ISD în anul 2009 5

1.2.2. Soldul ISD la sfârșitul anului 2009 6

1.2.3. Repartizarea investițiilor străine directe pe principalele activități economice 6

1.3.Prezentare generală a investițiilor germane în România 7

1.4. Relațiile economice Româno- Germane 9

Bibliografie Cap. 1 11

CAPITOLUL 2. PREZENTARE GENERALĂ CARPATCEMENT 12

2.1. Istoricul fabricii de ciment Bicaz 12

2.2. Date de identificare 13

2.3. Produsele companiei 13

2.4. Management Carpatcement Holding 15

2.5. Investițiile companiei 16

Bibliografie Cap. 2 17

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: ANALIZA INVESTIȚIEI CARPATCEMENT HOLDING BICAZ 18

3.1. Industria materialelor de construcții 18

3.2. Reducerea poluării prin folosirea combustibililor alternativi 18

3.2.1. Schimbările climatice- problemă la nivel global 18

3.2.2. Combustibilii alternativi- soluție ecologică propusă de industria cimentului 20

3.3. Alegerea tipului de investiție 22

3.4. Efectele investițiilor asupra țărilor implicate 23

3.4.1.Efectele companiei asupra țării sursă( Germania) 23

3.4.2 Efectele companiei asupra țării gazdă( România) 23

3.5 Modelul OLI 25

3.5.1. Avantajele de proprietate( O) 25

3.5.2.Avantajele de localizare( L) 27

3.5.3.Avantaje de internalizare (I) 28

3.6. Efectele investițiilor asupra fabricii de ciment Bicaz 28

3.6.1. Deschiderea celei de-a doua linii de producție 28

3.6.2. Efecte ecologice 29

3.6.3. Performanțe de mediu 32

3.6.4. Premii și recunoașteri 32

3.6.5. Efectele recesiunii asupra companiei 33

3.7. Analiza SWOT 33

3.8. Modelul B.C.G. 36

Bibliografie Cap. 3 40

CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI 41

Bibliografie generală 46

Anexe 47

Introducere

Investițiile străine directe constituie, prin formă și conținut economic, o formă a relațiilor economice și de cooperare internațională. În aceste condiții, apar o serie de interese comune atât pentru țările aflate în tranziție cât și pentru statele dezvoltate, în ceea ce privește investițiile străine. De asemenea, apar anumite divergențe de interese chiar în planul intern al economiilor naționale ale statelor dezvoltate exportatoare de investiții străine directe, între orientările spre exterior ale investitorilor potențiali și interesele generale ale guvernelor naționale ale statelor de origine ale acestora.

În condițiile lipsei de capital autohton, corelate cu existența unor disponibilități considerabile de capital în țările dezvoltate, soluția investițiilor externe în țări foste comuniste, devine absolut necesară. Pentru țările în tranziție, esențială este atragerea și orientarea corespunzătoare a noilor investiții private spre țeluri majore: relansarea economică, creșterea economiei de piață și asigurarea bunei funcționări ale acesteia, impulsionarea procesului de creare de noi întreprinderi private, menținerea unui control deplin asupra economiei naționale, în scopul asigurării independenței economice și politice.

În relațiile sale economice, România s-a îndreptat cu consecvență spre amplificarea legăturilor comerciale și de cooperare cu zona occidentală a continentului. Interesele economice și politice ale României se împletesc cu cele ale întregii Europe. România este avantajată de poziția sa geopolitică, de importanța economiei prezente și de perspectivă, dar și de faptul că se află la întretăierea celor mai importante căi comerciale. În condițiile în care peste 50% din comerțul său exterior se desfășoara în relația cu statele Europei Occidentale, România are nevoie de piața europeană, iar aceasta are nevoie de România.

Una dintre țările dezvoltate ale Europei și o mare putere economică care nu a ezitat să investească în România, chiar dacă este o țară fost comunistă, este Germania. Aceasta este una dintre principalii parteneri comerciali ai României, iar una dintre investițiile de succes făcute de Germania este și investiția grupului Heidelbergcement, în special prin intermediul companiei Carpatcement Holding.

CAPITOLUL 1. EVOLUȚIA INVESTIȚIILOR GERMANE ÎN ROMÂNIA

Problematica investițiilor străine directe (ISD) a fost și este intens dezbătută, în acest sens, existând, preocupări atât la nivel național cât și la nivel internațional.

1.1. Delimitare conceptuală a investițiilor străine directe

O investiție străină directă corespunde oricărui flux (inclusiv de împrumut) acordat unei întreprinderi străine, cu condiția ca rezidenții țării investitoare (în general-întreprinderi) să dețină o parte importantă a proprietății acestei întreprinderi.

Într-una din cărțile sale, economistul francez P. Joffre afirmă că investiția străină directă reprezintă fluxurile de capitaluri internaționale prin care o întreprindere dintr-o țara creează sau dezvoltă o filiala într-o altă țară.Astfel, investiția străină directă corespunde unei creșteri a capacitații de producție în străinătate, prin intermediul filialei sale.

Investiția internațională presupune existența a cel puțin doi agenți economici: agentul economic emitent și agentul economic receptor, situați în spații naționale diferite.

În funcție de raportul stabilit între emitentul și receptorul invetiției, se disting două categorii de investiții internaționale: investiții străine directe (ISD) și investiții străine de portofoliu (ISP). Din punct de vedere istoric, investițiile străine de portofoliu preced investițiile străine directe.

Astfel, spre deosebire de investiția străină de portofoliu, investiția străină directă „presupune transferarea de către agentul emitent a controlului și decizia asupra activității receptorului”.

Investiția străină directă este definită ca fiind investiția care implica o relație pe termen lung reflectând interesul și controlul de durată al unei entități rezidente într-o economie asupra unei unități economice rezidentă într-o altă economie.

O altă definiție ar fi “investițiile străine directe constau în transferul unui pachet industrial în care sunt cuprinse capital, tehnologii, metode de organizare industrială, expertiza managerială, cunoștințe de marketing etc., ce permite investitorului să exercite dreptul de control asupra investiției”.

Sub aspect conceptual, investiția străină directă presupune internalizarea unor active în următoarele condiții: agenții economici implicați să fie situați in spații naționale diferite; interesul invetitorului să se manifeste pe termen lung; investitorul să exercite controlul asupra activelor în care s-a realizat investiția.

Dacă printre avantajele actuale ale României pentru atragerea investițiilor străine directe se numără și fondurile structurale comunitare și creșterea productivitații muncii în economia românească, chiar si în sectoarele slab dezvoltate precum agricultura, rămân în continuare dezavantajele de starea preacară a infrastructurii în unele zone, in special cele din estul țării și lipsa forței de muncă în anumite zone cu o concentrare mare de investiții directe.

1.2. Evoluția investițiilor străine directe în România

1.2.1. Fluxul net ISD în anul 2009

Intrările nete de ISD în anul 2009 au înregistrat un nivel de 3488 milioane euro și sunt structurate astfel:

-Participațiile nete ale investitorilor străini direcți la capitalul social al întreprinderilor investiție străină directă din România în valoare de 1729 milioane euro (49,6% din fluxul net de ISD). Participațiile nete rezultă din diminuarea participațiilor în valoare de 3118 milioane euro cu pierderea netă în sumă de 1389 milioane euro. Pierderea netă a rezultat din diminuarea profitului net al întreprinderilor investiție străină directă din anul 2009, în valoare de 4496 milioane euro, cu 1608 milioane euro dividende repartizate în anul 2009, precum și cu pierderile întreprinderilor investiție străină directă din anul 2009 în valoare de 4277 milioane euro. Calculele sunt efectuate în conformitate cu metodologia internațională de determinare a profitului reinvestit de întreprinderile ISD.

-Creditul net primit de către întreprinderile investiție străină directă de la investitorii străini direcți, inclusiv din cadrul grupului, în sumă de 1759 milioane euro, ceea ce reprezintă 50,4% din fluxul net al ISD.

1.2.2. Soldul ISD la sfârșitul anului 2009

Soldul final ISD al anului 2009, rezultat din adăugarea la soldul inițial a fluxului net de ISD, precum și a diferențelor valorice pozitive/negative provenite din reevaluările datorate modificării cursului valutar și a prețurilor unor active, cât și din retratări contabile a valorii unor solduri inițiale, a înregistrat nivelul de 49984 milioane euro, mai mare cu 2,4% decât soldul final ISD al anului 2008.

Participațiile la capitalul social (inclusiv profitul reinvestit) al întreprinderilor investiție străină directă însumau la sfârșitul anului 2009 valoarea de 35600 milioane euro (71,2% din soldul final al ISD), nivel cu 2% mai mare decât în anul 2008, iar creditul net total primit de către acestea de la investitorii străini direcți, inclusiv din cadrul grupului, a înregistrat nivelul de 14384 milioane euro, ce reprezintă 28,8% din soldul final al ISD și este cu 3,4% superior nivelului din anul precedent. Creditul net cuprinde atât creditele pe termen mediu și lung cât și pe cele pe termen scurt acordate de către investitorii străini întreprinderilor lor din România, atât direct cât și prin intermediul altor firme nerezidente membre ale grupului.

1.2.3. Repartizarea investițiilor străine directe pe principalele activități economice

Din punct de vedere al orientării investitorilor străini spre ramuri economice, ISD s-a localizat cu precădere în industria prelucrătoare (31,1% din total), în cadrul acesteia cele mai bine reprezentate ramuri fiind: prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (6,3% din total), metalurgia (5,2%), industria mijloacelor de transport (4,7%), industria alimentară, a băuturilor și tutunului (4,1%) și ciment, sticlă, ceramice (3,3%). Există domenii cu o pondere redusă față de potențial, cum ar fi textile, confecții și pielărie (1,4%).

Pe lângă industrie, activități care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare și asigurările, care cuprind activitatea bancară, a instituțiilor financiare nebancare și de asigurări și reprezintă 19% din totalul ISD, construcții și tranzacții imobiliare (12,9%), comerțul cu amănuntul și cu ridicata (12,3%), tehnologia informației și comunicații (6,5%).

Tabel 1.1. Evoluția investițiilor străine directe în România, 2003-2009, (milioane euro)

Sursa: Banca Națională a României, 2009

În primele șase luni ale anului 2010, România a înregistrat un flux de invetiții străine directe de 1,8 miliarde de euro, înregistrând o scădere de aproximativ 29% față de situația similară a anului precedent.

1.3.Prezentare generală a investițiilor germane în România

În mediul de afaceri din România, germanii sunt recunoscuți și prin seriozitatea și punctualitatea lor, fiind doriți ca parteneri de business de mulți antreprenori locali.

De-a lungul ultimilor 15 ani, investițiile directe germane s-au remarcat prin contribuția importantă pe care au avut-o la dezvoltarea industriei componentelor auto, a comerțului modern, si la liberalizarea pieței energetice din România. În acești ani, mai multe companii germane din retail, industria alimentară, materiale de construcții și importatori auto și-au făcut intrarea în România, iar Germania a devenit principalul partener comercial al României.

În ciuda condițiilor economice dificile putem constata că mare parte din investițiile străine din România provin din Germania. Germania este, de câțiva ani, printre cei mai importanți parteneri comerciali ai României( locul 3 cu 13,4% în soldul ISD, în scădere de la 15,4%, după Olanda și Austria).

Investitorii străini au în continuare încri tutunului (4,1%) și ciment, sticlă, ceramice (3,3%). Există domenii cu o pondere redusă față de potențial, cum ar fi textile, confecții și pielărie (1,4%).

Pe lângă industrie, activități care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare și asigurările, care cuprind activitatea bancară, a instituțiilor financiare nebancare și de asigurări și reprezintă 19% din totalul ISD, construcții și tranzacții imobiliare (12,9%), comerțul cu amănuntul și cu ridicata (12,3%), tehnologia informației și comunicații (6,5%).

Tabel 1.1. Evoluția investițiilor străine directe în România, 2003-2009, (milioane euro)

Sursa: Banca Națională a României, 2009

În primele șase luni ale anului 2010, România a înregistrat un flux de invetiții străine directe de 1,8 miliarde de euro, înregistrând o scădere de aproximativ 29% față de situația similară a anului precedent.

1.3.Prezentare generală a investițiilor germane în România

În mediul de afaceri din România, germanii sunt recunoscuți și prin seriozitatea și punctualitatea lor, fiind doriți ca parteneri de business de mulți antreprenori locali.

De-a lungul ultimilor 15 ani, investițiile directe germane s-au remarcat prin contribuția importantă pe care au avut-o la dezvoltarea industriei componentelor auto, a comerțului modern, si la liberalizarea pieței energetice din România. În acești ani, mai multe companii germane din retail, industria alimentară, materiale de construcții și importatori auto și-au făcut intrarea în România, iar Germania a devenit principalul partener comercial al României.

În ciuda condițiilor economice dificile putem constata că mare parte din investițiile străine din România provin din Germania. Germania este, de câțiva ani, printre cei mai importanți parteneri comerciali ai României( locul 3 cu 13,4% în soldul ISD, în scădere de la 15,4%, după Olanda și Austria).

Investitorii străini au în continuare încredere în România.Cele mai importante domenii ar fi: producția de materii prime pentru energii regenerabile, materiale de construcții și domeniul IT. Din volumul total al investițiilor directe germane în România circa 6453 de milioane de euro revin sectorului construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare. Printre investitori se numară întreprinderi renumite cum ar fi Heidelberg Cement, Max Bögl, Baumeister, Bog‘Art, Siemens, Bosch, Viessmann, Buderus, Metro, Selgros, Praktiker, DaimlerChrysler, Global Real Invest, Villeroy & Boch etc.
De-a lungul ultimilor 21 ani, investițiile directe germane s-au remarcat prin contribuția importantă pe care au avut-o la dezvoltarea industriei componentelor auto, a comerțului modern și la liberalizarea pieței energetice în România. În ultimii ani, mai multe companii germane din retail, industria alimentară și importatori auto și-au făcut intrarea în România, iar Germania a devenit un important partener comercial al țării.
Unul dintre cele mai importante momente care și-au pus amprenta asupra parteneriatelor româno-germane este intrarea României în Uniunea Europeană. Eforturile depuse de România în vederea preluării acquis-ului comunitar au creat o bază largă de încredere, iar perspectiva de a face parte din piața internă europeană, începand cu anul 2007, a contribuit în mod considerabil la dezvoltarea economică.

Prin importuri, germanii au adus în România mașinile Volkswagen, BMW, Mercedez-Benz, mărci foarte populare pe piața locală, însă puțini știu că o parte din subansamblurile acestor autovehicule sunt produse local, în fabricile unor mari producători de profil, tot de origine germană, precum Draxlmaier, Leoni Wiring Sistems, ThyssenKrupp sau BOS Automotive.

Investițiile germane în România sunt sustenabile, fiind concepute pe termen lung, și nu cu scopul de a obține un profit imediat. Exemple pot fi Metro Group din comerț si producătorul de componente auto Draxlmaier, investitori cu o prezență de peste 10 ani pe piața locală și deschizători de drumuri în România în sectoarele lor de activitate

În ciuda crizei, România este considerată un amplasament investițional atrăgător, având în vedere potențialul de dezvoltare existent, poziționarea țării în regiune și dimensiunea țării cu o populație de aprozimativ 21,5 mil. de locuitori. Există desigur condiții cadru care trebuie îmbunătățite. Multe firme consideră că trebuie schimbate multe lucruri în administrația publică, în accesarea fondurilor structurale, în ce priveste infrastructura si combaterea corupției.

1.4. Relațiile economice Româno- Germane

Relațiile bilaterale dintre România și Germania au avut an de an o evoluție bună și dinamică. Germania este din 2007 cel mai important partener comercial al României inaintea Italiei, atât în ce privește exporturile cât și importurile. Peste 18% in comerțul exterior al României se derulează cu Germania. Germania a exportat către România în perioada ianuarie- decembrie 2009 produse în valoare de circa 6,7 mld. EUR( principalele produse fiind utilaje și echipamente electronice, autovehicule și produse chimice). Exporturile României în Germania au cuprins, mai ales, utilaje si echipamente electronice, autovehicule, textile și îmbrăcăminte în valoare totală de circa 5,4 mld. EUR.

Tabelul 1.2. Ponderea importurilor pe categorii de produse în 2009

Sursa: Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, Raport Anual 2009

Majoritatea firmelor germane dețin în România capacități de producție, iar intențiile lor de investiții sunt gândite pe termen lung. Investițiile germane în România la 31 decembrie 2009 se ridică, conform statisticilor, la 2,89 mld. EUR, ceea ce reprezintă 11% din capitalul social străin subscris. Germania ocupă locul al treilea in ce privește investițiile, după Olanda și Austria. Trebuie să avem în vedere si faptul că o serie de firme de germane realizează investițiile prin firmele-mamă din alte state decât Germania din motive fiscale sau organizatorice, nefiind astfel cuprinse în statisticile din România ca investitii germane. În ianuarie 2010 numărul firmelor cu participație germană la capital în țara noastră era de 17.467.

Tabelul 1.3. Ponderea exporturilor pe categorii de produse în 2009

Sursa: Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană, Raport Anual 2009

Bibliografie

1. Munteanu, C.- Investiții internaționale. Introducere în studiul investițiilor străine directe, Ed. Oscar Print,1996

2.Popescu Duduială, L.- Economie Europeană, Ed. Academia Brâncuși, Târgu- Jiu, 2009

3. Văduva, C.- Investiții, Ed. Academia Brâncuși, Târgu-Jiu, 2008

4. *** – Raport Anual al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane,2009

5.*** www.bnr.ro

CAPITOLUL 2. PREZENTARE GENERALĂ CARPATCEMENT

HeidelbergCement este unul dintre cei mai mari invetitori germani din România. Grupul are activități în domeniul producției de ciment, betoane și agregate, prin companiile Carpatcement Holding, Carpat Beton și Carpat Agregate.

2.1. Istoricul fabricii de ciment Bicaz

Fabrica Bicaz s-a înființat în anul 1951, ca urmare cererii masive de ciment în construcțiile hidrotehnice, industriale și edilitare, în modernizarea și dezvoltarea rețelei de drumuri și realizarea pe râul Bistrița a primei mari hidrocentrale din România.

În anul 1975 s-a construit noua fabrică de ciment în comuna Tașca. Aceasta a fost achiziționată în anul 1998 de HeidelbergCement, fiind prima achiziție în România a grupului german.

În 2005, fabrica a primit autorizația integrată de mediu, conform standerdelor Uniunii Europene.

Prin modernizarea și extinderea de capacitate realizată în anul 2009, capacitatea de producție autorizată a fabricii este de 3 milioane de tone de ciment pe an. În același an fabrica avea 275 de angajați.

2.2. Date de identificare

Sucursala Bicaz a S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. are sediul în Bicaz, Str. Piatra Corbului, nr. 80, jud. Neamț.

Fabrica de ciment Tașca este amplasată în comuna Tașca, cod poștal 617655, jud. Neamț.

2.3. Produsele companiei

Carpatcement Holding S.A. produce noua tipuri uzuale de cimenturi împarțite în două categorii: Cimenturi Portland și Cimenturi Portland Compozite. Aceste cimenturi acoperă toate aplicațiile obișnuite și sunt folosite pentru construcția elementelor și structurilor monolite sau prefabricate, armate, armate dispers sau precomprimate, precum și pentru mortare și paste de injectare.

Cimenturi Portland cu rezintența initială mare( CEM I)

Cimentul Portland este un ciment fabricat din 95-100% clincher Portland, 0-5% componente auxiliare minore la care se adaugă ghips pentru reglarea timpului de priză. Se produc două tipuri, ambele cu rezistență inițială mare: CEM I 42.5R si CEM I 52.5R.

Cimentul Portland cu rezisteță inițială mare CEM I 42.5R poate fi folosit la îmbracămințile rutiere pentru drumuri, autostrăzi și aeroporturi, în industria prefabricatelor, betoanelor celulare autoclavizate și adezivilor.

Cimentul Portland cu rezistență inițială mare CEM I 52.5R poate fi folosit în industria prefabricatelor care necesită clase ridicate de beton precum și pentru betoane/mortare utilizate pentru reparații cu timp scurt, injectări și paste specializate.

Cimenturi Portland compozite( CEM II) cu rezistență inițială mare

Cimentul Portland Compozit este un ciment fabricat din 65-96% clicher Portland, 6-35% adaosuri de fabricație, 0-5% componente auxiliare minore la care se adaugă ghips pentru reglarea timpului de priză. Adaosurile pot fi: materiale anorganice naturale sau derivate din prcesul de fabricație a clicherului cum sunt zgura de furnal, puzzoale naturale sau artificiale, cenușă, calcar, silice ultrafină etc.

Cimenturile Portland compozite sunt utilizate în betoane simple, armate, armate dispers, precum și pentru mortare obișnuite de zidărie și tencuială. Sunt recomandate pentru lucrări de stabilizare a pământurilor și a materialelor granulare.

Ciment Portland cu zgură cu rezistență inițială mare CEM II/ A- S 42.5R: utilizat pentru prepararea betonului, mortarului, pastei și altor amestecuri pentru construcții și pentru fabricarea produselor pentru construcții.

Ciment Portland cu zgură cu rezistență inițială mare CEM II/ A-S 32.5R

Ciment Portland cu cenușa zburătoare cu rezistență inițială mare CEM II/ A-V 32.5R

Ciment Portland cu calcar cu rezistență inițială mare CEM II/ A-LL 32.5R

Ciment Portland cu zgură cu rezistență inițială mare CEM II/ B-S 32.5R

Ciment Portland compozit cu rezistență inițială mare CEM II/ B-M( S-V) 32.5R

Ciment Portland compozit cu rezistență inițială mare CEM II/ B-M( S-P) 32.5R

Cimenturi specializate

Cimentul specializat CEM II/ A-S 32.5N-LH este un ciment fabricat din 80-94% clicher Portland cu conținut de aluminat tricalcic limitat, zgură 6-20% și ghips pentru reglarea timpului de priză.Acesta poate fi folosit la turnarea betoanelor masive exploatate în medii moderate sulfatice corespunzător claselor de expunere XA1 si XA2.

Cimentul CEM II/ A-S 32.5N-LH este un ciment hidrotehnic cu caldură de hidratare limitată și rezistență moderată la ape sulfatice.

Filier de calcar

Carpatcement Holding S.A. prduce la Bicaz filier de calcar ce poate fi folosit la prepararea mixturilor masticurilor bituminoase, prtecția produselor hidroizolante bituminoase precum și în alcătuirea adezivilor și gleturilor.

2.4. Management Carpatcement Holding

Consiliul de administrație este compus din:

Președinte: Mihai Rohan- absolvent al Open University din Londra, Marea Britanie, cu specializarea Management și consultanță.De asemenea, a absolvit cursurile Universității din Brașov, specializarea electromecanică.

Membri: -Andreas Kern, Membru al Consiliului de Conducere al HeidelbergCement AG- Europa Centrală și Asia Centrală

-Klaus Schwind, Director SSC Germania

Echipa de management este compusă din:

1. Florian Aldea, Director General

2. Ovidiu Crăciun, Director Comercial

3. Sorin Trifa, Director Financiar

4. Eliza Udoi, Director Resurse Umane

5. Stelian Ciulacu, Director Achiziții

6. Ion Mustatea, Director Sucursala Bicaz

7. Cristian Voinițchi, Director Investiții

8. Gabriela Niculae, Șef Departament Protecția Mediului

9. Dorina Mîrza, Șef Departament Calitat

10. Radu Gavrilescu, Șef Departament Asistență Tehnică Clienți

11. Bogdan Arnăutu, Șef Departament Comunicare

Acționariat

Acționarul principal al Carpatcement Holding este grupul german HeidelbergCement, unul dintre cei mai mari producători de ciment la nivel mondial. Grupul își desfășoară activitatea în peste 50 de țări, deține peste 1.500 de fabrici și a vândut în ultimul an aproximativ 88 de milioane tone de ciment.

La data de 31 decembrie 2007, structura acționariatului Carpatcement Holding era urmatoarea:

99,03% – HeidelbergCement

0,97% – Acționari minoritari

Companiile grupului HeidelbergCement în România au avut în 2009 o cifră de afeceri de 238 milioane Euro.

Carpatcement Holding este compania cu cea mai mare cifră de afceri, 205 milioane Euro În 2009.

2.5. Investițiile companiei

Companiile grupului HeidelbergCement în România au investit în perioada 2008-2009 aproximativ 100 de milioane de Euro.

Investițiile au fost folosite în special în programul de dublare a capacităților de producție. Prima etapă a acestuia consta în modernizarea și pornirea celei de-a doua linii de producție a fabricii de la Bicaz.

Din 1998 până în prezent, grupul german HeildelbergCement a investit peste 450 de milioane de Euro pe piața românească, inclusiv costurile de achiziție.

Bibliografie

1.www.heidelbergcement.ro

2. www.ziarulfinanciar.ro

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ: ANALIZA INVESTIȚIEI CARPATCEMENT HOLDING BICAZ

3.1. Industria materialelor de construcții

Situația generală a industriei locale a materialelor de construcții nu este una faborabilă pentru companiile care operează pe această piață. Revigorarea pieței construcțiilor din România este posibilă prin adoptarea unui vast program de investiții, cu prioritate în domeniul infrastructurii rutiere și de căi ferate, precum și în sectorul drumurilor județene și construcțiilor de locuințe, pe care să îl stimuleze administrația centrală( Guvernul), stimulând în același timp agenții economici prin măsuri și facilități fiscale cu aplicabilitate rapidă. Piața cimentului este direct legată de cea a imobiliarelor și de segmentul investițiilor în infrastructură. Cum acestea au fost afectate de criză, nici piața cimentului nu a rămas imună. În acest an se evidențiază primele semne de relansare economică. Totuși, factorii importanți din mediul bancar ar trebui să faciliteze accesul companiilor la produsele de finanțare. Acest lucru ar avea un impact direct asupra consumului, întrucat ar face posibilă finalizarea proiectelor începute de companie, demararea unor obiective în toate cele trei sectoare( construcții rezidențiale, nerezidențiale și inginerești) și, implicit, creșterea cererii de materiale. În acest fel, circuitul bani- materii prime- producție- produs finit- bani va dura mai puțin, iar creșterea lichidităților din mediul privat va impulsiona procesul de redresare, prin încurajarea unor noi investiții. Pentru a putea determina, însă, o revenire mai rapidă, este foarte important să existe un dialog permanent între reprezentanții administrației centrale și mediul privat și implicare din partea ambelor părți.

3.2. Reducerea poluării prin folosirea combustibililor alternativi

3.2.1. Schimbările climatice- problemă la nivel global

Problema încălzirii globale este una dintre cele mai mari provocări o are în față umanitatea. Rezolvarea ei este o preocupare majoră atât pentru șefii statelor și guvernelor, cât și pentru publicul larg, pentru mediul de afaceri și implicit pentru industria cimentului( care, la nivel global este responsabilă pentru 5% din emisiile de gaze cu efect de seră).

Pentru a înțelege mai bine impactul industriei cimentului, trebuie discutat în primul rând despre procesul de producere a clincherului.

Cimentul este un material de construcție sub formă de pulbere fină, obținut prin măcinarea clincherului și care, în contact cu apa, face priză și se întăreste.

Industria cimentului joacă un rol important în societate. După apă, betonul( cre are în compoziție și ciment) este cea mai utilizată substanță de pe Pământ. De aceea este greu de imaginat o civilizație modernă fără ciment.

La nivel mondial, industria produce anual aproximativ 2,8 miliarde tone de ciment.

Cum se fabrică cimentul

Producția cimentului începe în cariera de calcar, cu excavarea pietrei de calcar și a argilei. Apoi, acestea sunt sfărâmate în bucăți de mărimea unei monede.

Aceste materii prime, împreună cu un material care are aport de fier, sunt omogenizate într-o pudră, numită „făină brută”. Făina brută este încălzită la o temperetură de 1.450 grade Celsius. Temperatura înaltă transformă făina într-un material nou, numit clincher.

Clincherul este răcit brusc, fiind apoi măcinat impreună cu gipsul într-o pulbere fină. Acesta este cimentul Portland. Pentru obținerea diferitelor tipuri de ciment se adaugă zgură și/ sau cenușă de termocentrală( material ce se obține din arderea cărbunelui sau a altor materiale de proveniență minerală).

Prin amentecul cimentului cu pietriș, apă și alți aditivi obtinem betonul.

Acest proces este unul „energo-intensiv”, deoarece materia primă trebuie încălzită la temperaturi aproape de 1.500 grade Celsius. În mod tradițional, pentru aceasta sunt folosiți combustibilii fosili cu putere caloică mare: cărbuni, păcură, gaz natural. Arderea acestora produce însă și un volul mare de gaze cu efect de seră.

Impactul de mediu al producției de ciment este prezentat în Anexa 1.

Gestionarea impactului de mediu

Cel mai important demers pe care compania l-a făcut pentru a gestiona impactul fabricilor a fost implementarea și cerificarea, încă din 2005, a unui Sistem Integrat de Management Calitate- Mediu- Sănătate și Securitate Ocupațională.

Acest sistem integrat de management oferă o garanție esențială despre modul în care operează compania.

Printre performanțele companiei de până acum în privința impactului de mediu se numără:

Reducerea cu 99% a emisiilor de praf la fabrica de la Bicaz, comparativ cu momentul achiziției. Acest lucru a fost posibil prin modernizarea utilajelor de desprăfuire folosite în procesele de producție, transport și depozitare.

Introducerea în procesul de producție a combustibililor alternativi: anvelope uzate, uleiuri, deșeuri petroliere și lemnoase, amestecuri de plastic, textile, hârtie, lemn din deșeuri industriale sau menajere sortate etc.

Nu în ultimul rând, unul dintre principalele obiective ale companiei este reducerea cantității de materii prime naturale folosite în procesul de producție. Pentru aceasta, se încearcă pe cât posibil, utilizarea materiilor prime alternative, pe bază de deșeuri sau subproduse din alte industrii( ex. nisipuri de turnătorie sau de la producerea sticlei, pilitură de fier, la producerea clincherului și cenușa de termocentrală sau zgura granulată la măcinarea cimentului).

De asemenea, se încearcă educarea cliențolor în privința folosirii cimenturilor cu adaosuri de cenușă de termocentrală sau zgură. Aceste tipuri de ciment pe de o parte participă la salvarea de materii prime neregenerabile, iar pe de altă parte contribuie substațial la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de fabrică.

3.2.2. Combustibilii alternativi- soluție ecologică propusă de industria cimentului

O soluție pentru această problemă a apărut în urmă cu 30 de ani, când, pe plan internațional, au început să fie utilizați „combustibilii alternativi”, pe bază de deșeuri cu potențial calorific ridicat.

Cel mai important avantaj al folosirii acestor combustibili constă în faptul că sunt economisite cantități semnificative de combustibili fosili, adică de resurse natural neregenerabile. Totodată se reduc și emisiile de gaze de seră.

Un alt beneficiu adus comunității este că sunt valorificate și eliminate complet deșeuri generate de alte industrii și activități( industria petrolieră, auto, agricultura, sivicultura, deșeuri municipale).

Arderea în cuptorul de clincher asigură condițiile optime de valorificare a acestor deșeuri. Componenta organic a deșeurilor este complet distrusă și produce energie termică, iar componenta mineral este integrată chimic în structra clincherului, fără a mai produce zguri sau cenuși.

Riscurile folosirii de combustibili alternativi

Pe de o parte, utilizarea combustibililor alternativi rezolvă o dubla problemă:

Reduce emisiile de gaze cu efect de seră

Ajută la valorificarea și eliminarea deșeurilor produse de alte industrii.

Pe de altă parte, folosirea lor nu este lipsită de riscuri.

De aceea, este important de știut că atunci când fabrica folosește combustibili alternativi se respectă niște standarde stricte. Acestea se aplica inclusiv în acestă unitate și se respectă recomandările internaționale în materie:

se folosesc doar deșeuri și combustibili alternativi cu origini bine cunoscute și care corespund strict criteriilor de acceptare, disponibile la cerere.

înainte de afi introduse în cuptoare, toate deșeurile sunt supuse unor tste riguroase în ceea ce privește caracteristicile fizico-chimice. Analizele complete sunt obligatorii la începutul utilizării fiecărui nou tip de deșeu și pe parcurs, ca probă medie, pe anumite cantități.

nu se folosesc ca și combustibili deșeuri pentru care există soluții mai ecologice de distrugere a lor.

nu se folosesc combustibili alternativi dacă aceștia ar avea un impact negativ asupra sănătății umane, mediului înconjurător sau a comunității locale.

nu se folosesc deșeuri sau combustibili alternativi dacă emisiile rezultate din arderea lor sunt mai mari decât emisiile rezultate din arderea combustibililor tradiționali.

activitatea de co-incinerare este strict reglementată de autorizații emise de autoritătile competente. Emisiile la coș sunt monitorizate continuu.

3.3. Alegerea tipului de investiție

Grupul german HeidelbergCement, prin compania Carpatcement Holding a făcut o investiție de tip „achiziție”(brownfield) la fabrica de ciment Bicaz. Acest tip de investiție are o serie de avantaje pe de o parte, iar pe de altă parte are și dezavantaje.

Avantajele achiziției:

Investițiile făcute de companie în această fabrică sunt mari(100 de milioane euro), dar au fost realizate treptat;

Riscurile de piață după momentul achizției sunt mai mici;

Cota de piață deja existentă la această fabrică a fost preluată;

Pătrunderea pe piață s-a facut mai rapid(1998-2002);

În urma achiziției, recuperarea investițiilor se face mai ușor;

Este posibil ca fabrica să fi fost subevaluată iar achiziția făcută de HeidelbergCement să o fi cumpărat sub prețul pieței.

Dezavantajele achiziției:

Locația era deja dată( Bicaz), iar posibilitatea de extindere a companiei era/ este îngrădită;

Cheltuielile suplimentare care au fost necesare cu schimbarea tehnilogiei și a mentalității angajaților;

Cheltuielile legate de căutarea unei partener potrivit de afaceri( contactare, negociere etc.);

Dificultăți în estimarea punctelor slabe ale partenerilor de afaceri;

Dificultăți cu integrarea culturii organizaționale;

Moldocim Bicaz, înainte de achiziția din 1998, era o companie de stat, iar după preluarea acestea de către grupul german este posibil ca aceștia să se fi izbit de mici incertitudini referitoare la dreptul de proprietate.

3.4. Efectele investițiilor asupra țărilor implicate

În urma unor investiții străine directe pot apărea anumite efecte asupra țării sursă( Germania), cât și asupra țării gazdă( România).

3.4.1.Efectele companiei asupra țării sursă( Germania)

Efecte pozitive:

Intrarea de valută prin repatrierea profiturilor de către companie din România către Germania;

Competitivitatea sporită prin acțiunea grupului la nivel mondial( 4 continente: Europa, Asia, Africa și America de Nord);

Prin desfășurarea activității în mai multe țări(peste 40, dintre care: Cehia, Croația, Polonia, Ungaria Ucraina, România și Rusia), compania își face notorietate, renume atât în cazul potențialilor clienți, cât și în cazul concurenților;

Compania are acces la mai multe resurse necesare desfășurării activității( cariera de calcar de la Bicaz-Chei);

Posibilitatea de propagare a culturii de afaceri, mentalității și a culturii naționale germane.

Efecte negative:

Compania( grupul) oferă locuri de muncă în România și le poate diminua sau distruge pe cele din Germania

Veniturile bugetare diminuate în Germania de pe urma acestei companii datorită acordurilor pentru evitarea dublei impuneri

România ia prima impozitul pe profit, iar Germania taxează doar profiturile repatriate cu diferența dintre ratele impozitului pe profit ceea ce duce la un câștig bugetar diminuat pentru Germania.

3.4.2 Efectele companiei asupra țării gazdă( România)

Efecte pozitive:

Cel mai important efect este cel al transferului unui pachet de trei resurse: capital, tehnologie și practici manageriale și organizaționale

Capitalul financiar are rolul de a suplimenta resursele interne și de a reduce deficitul între economisirea internă și necesarul de investiții. De asemenea, mobilizează resursele locale care altfel ar rămâne nefolosite sau ar fi utilizate în activități mai puțin productive( cum ar fi sectorul public). Poate stimula prin puterea exemplului și alte fluxuri financiare cum sunt creditele acordate de băncile străine sau tranferuri realizate de organisme financiare internaționale.

Tehnologia- fabrica are acces la o tehnologie străină. Compania transferă cercetare-dezvoltare și inginerie ceea ce duce la beneficii mai mari decât dacă ar transfera numai mașini de o generație mai veche.

Glocalization( global& localization)- se acționează la scară globală dar cu adaptare la caracteristicile locale. Pentru ca tehnologia transferată să fie absorbită de țara gazdă ea trebuie să corespundă matricii înzestrării cu factori ai țării gazdă.

Practici de management și organizaționale- organizarea capitalului și a tehnologiei de producție este la fel de importantă ca și celelalte două metode moderne de management( „just-in-time”, “kaizen”).

Creșterea competitivității pe plan local

Efect ecologic și de protecția mediului- chiar dacă nu sunt transferate cele mai noi tehnologii, tehnologia tranferată de grupul german în acestă fabrică este mai nouă decât cea existentă înaintea achiziției și este supusă mediatizării

Creșterea veniturilor bugetare în urma impozitării profitului.

Efecte negative:

Renunțarea la furnizorii locali

Tehnici intensive de capital care pot duce la șomaj( situație cu care fabrica se confruntă în momentul de față, mulți dintre angajați sunt în șomaj tehnic).

Exploatarea resurselor naturale locale;

Politică anticoncurențială( aranjamente de preț sau împărțirea piețelor)- s-au încercat aranjamente de preț împreună cu concurența (Lafarge,Holcim), dar au fost descoperiți și amendați de către organele competente. Deoarece are o poziție puternică pe piața românească, compania poate leza suveranitatea sau se poate implica în politica statului pentru a-și apăra interesele.

3.5 Modelul OLI

Teoria eclectică a lui Dunning îmbină și partea microeconomică a teoriei investițiilor străine directe și partea macroeconomică; de asemenea îmbină teoria comerțului internațional cu teoria localizării investițiilor cu avantajul de monopol și cu teoria internlizării.

Este și o teorie orientată în practică și arată care este nivelul și structura activităților productive internaționale și nu care ar trebui să fie, cum fac majoritatea teoriilor.

Meritul acestei teorii este că oferă un cadru general pentru determinarea dimensiunii, direcției și a distribuției la nivel internațional a investițiilor străine directe.

Nivelul și structura activităților generatoare de valoare adăugată, din străinătate a unei firme, vor depinde de satisfacerea a patru condiții, toae formele de producție din străinătate ale tuturor firmelor din toate țările putând fi explicate de aceste condiții.

3.5.1. Avantajele de proprietate( O)

Avantajele de proprietate sunt active tangibile sau intangibile, create sau câștigate de companie( fabrică) care îi dau un atu față de firmele indigene din România; sunt active specifice de firmă, real transferabile în cadrul firmei și la distanță.

1.Drepturile de proprietate și/ sau avantajele activității internaționale:

Mărimea firmei( peste 26.000 de locații de desfășurare a acțiunii în patru continente);

Capitalul deținut( peste 14 miliarde de euro);

Necesitatea de capital financiar;

Capacitatea de a obține capital la rate scăzute de dobândă;

Competența umană;

Capacitatea inovatoare;

Calificarea forței de muncă manageriale;

Puterea de negociere;

Puterea de a crea, obține și organiza calificări și competențe umane;

Managementul producției;

Sistemul de marketing;

Posesia unor mărci de producție;

Capacitatea de a genera loialitate față de marcă;

Intensitatea publicității și a activităților de reacții cu publicul;

Intensitatea activității de cercetare- dezvoltare;

Tehnologia;

Informațiile;

Know- how;

Capacitatea de a oferi produse și servicii de încredere;

Crearea de produse noi;

Diversificarea produselor;

Rata scăzută( cost/ active);

Capacitatea de a reduce costurile trazacționale intra și/ sau interfirme;

2.Avantaje de guvernare comună

Acele avantaje de care societatea( fabrica) se bucură față de firmele noi:

Vârsta și experiența companiei( grupul este fondat în anul 1873 și își desfășura activitatea pe plan local, iar în 1970 pășește peste granițele Germaniei);

Reputația firmei;

Activele complementare;

Partea de piață deținută( o treime din piața românească);

Economii de întindere;

Economii de scară;

Economii de specializare;

Economii de sinergie;

Acces exclusiv sau favorizat la inputuri( forță de muncă, resursele naturale locale, finanțe, informații);

Capacitatea grupului german de a încheia relații productive și cooperante între companii( Carpatcement Hoding- Bicaz, Carpat Beton și Carpat Agregate).

Avantajele care apar în mod specific datorită mutinaționalității

Flexibilitatea operațională care oferă oportunități mai largi de arbitrare a producției, alegerea globală a resurselor de alimentare;

Acces mai favorizat și/ sau o mai bună cunoaștere a pieței internaționale( informații, finanțe, forță de muncă);

Capacitatea de a învăța diferențele dintre procesele și sistemele organizaționale și de management;

3.5.2.Avantajele de localizare( L)

Sunt variabile ce determină alegerea unei anumite localizări pentru producția în țara străină; explică de ce compania preferă investițiile străine directe și nu exportul; se referă la caracteristicile țării gazdă( România).

Existența, disponibilitatea, costul scăzut și calitatea resurselor naturale;

Existența, disponibilitatea, costul scăzut și calitatea resurselor create;

Existența, disponibilitatea, costul scăzut, calitatea, calificarea, capacitatea inovatoare relativă a resurselor umane;

Mărimea pieței;

Creșterea pieței;

Inflația;

Deficitul BPE( balanței de plăți externe);

Stabilitatea politică;

Natura concurenței între firme;

Măsura în care este cerută adaptarea produsului;

Infrastructura;

Inclinația pieței de a se angaja în comerț internațional;

Calitatea de membră a Uniunii Europene;

Riscul de țară;

Taxe și impozite;

Reguli de control al poluării( Germania are norme foarte stricte de protecție a mediului; în România sunt ceva mai permisive, dar Uniunea Europeană a impus și țării noastre reguli mai stricte după aderare);

Capital mai ieftin;

Facilități bancare;

Reglementarea schimbului valutar;

Costuri de trasport și comunicații internaționale( distanța fizică) nu foarte ridicate;

Potențial de investiții pentru substituirea importului.

3.5.3.Avantaje de internalizare

Sunt avantaje ce rezultă din controlul ierarhic; exprimă modul de folosire a avantajelor de proprietate; arată de ce firma preferă investițiile străine directe și nu licențierea. Cu alte cuvinte, arată circumstanțele în care firmele păstrează sub control propriu folosirea în străinătate a avantajelor lor, mai degrabă decât să extindă asupra firmelor indigene acest drept de folosire a activului lor intangibil.

Asigurarea stabilității ofertei la un preț bun

Controlul piețelor

Dorința de a reduce costurile de tranzacție sau informare

Protejarea drepturilor de proprietate

Avantaje îmbunătățite de concurență sau strategie

Nevoia de a proteja calitatea inputurilor

Evitarea costurilor de căutare și negociere

Protejarea reputației companiei

Evitarea costurilor de desfacere a contractelor și de asigurare a litigiilor

Nevoia de a proteja calitatea produsului intermediar finit

Adecvarea infrastructurii tehnologice, educaționale și de comunicație în România

Transferul tehnologic din țara sursă( Germania) în țara gazdă( România)

Distanța culturală

Poziția de negociere

3.6. Efectele investițiilor asupra fabricii de ciment Bicaz

3.6.1. Deschiderea celei de-a doua linii de producție

În 2009, în urma unei investiții substanțiale, s-a deschis o a doua linie de producție a clincherului. Criteriul principal la alegerea echipamentelor a fost un impact de mediu cât mai redus.

Spre exemplu, utilajul principal de desprăfuire este un filtru cu saci de ultimă generație, care garantează o emisie de maxim 10 mg/ Nm3, mult pestre performanțele electrofiltrului clasic.

Cuptorul de clincher este dotat cu un arzător performant, care asigură emisii reduse de NOx și permite arderea simultană aât a combustibililor tradiționali, cât și a celor alternativi. Cuptorul este de asemenea echipat cu o instalație modernă de monitorizare continuă a emisiilor la coș( debit de gaze de ardere, temperatură, umiditate, emisii de pulberi, oxizi de azot, dioxizi de sulf, carbon organic total, acid clorhidric, acid fluorhidric, amoniac etc.).

În plus, toate echipamentele noii linii de producție beneficiază de instalații locale de desprăfuire( filtre cu saci și minifiltre). Acest lucru asigură un nivel maxim de reducere a poluării, dar și un consum minim de energie electrică.

3.6.2. Efecte ecologice

Înaintea cumpărării, fabrica de ciment Bicaz figura pe listele cu mari poluatori. Principalele amenințări, caracteristice pentru industria cimentului în general, erau:

depășirea frecventă a limitelor legale ale emisiilor de praf și gazelor de ardere

calitatea apelor uzate( menajere)

Din acest motiv, compania a derulat un program de modernizare a fabricii. Obiectivul a fost protejarea mediului înconjurător și conservarea resurselor naturale.

Compania Carpatcement Holding este primul producător de ciment din România care a introdus folosirea cimbustibililor alternativi în procesul de producție.

De la achiziția fabricii de la Bicaz, grupul HeidelbergCement a realizat investiții de mediu în valoare totală de 14,9 miliane de euro.

Prin această investiție s-au modernizat utilajele de desprăfuire folosite în procesul de producție, transport și depozitare. Astfel, s-a redus cantitatea de praf eliberat în atmosferă și emisiile de gaze de ardere. În prezent, aceasta se află sub limitele legale.

Respectând principiile dezvoltării durabile, s-au făcut eforturi pentru conservarea resurselor neregenerabile( minerale și combustibilii fosili). În acest sens, s-au introdus îm procesul de producere a cimentului combustibilii alternativi: anvelope uzate, uleiuri, reziduuri petroliere și lemnoase.

Carpatcement Holding a modificat procesele de producție pentru a putea utiliza combutibilii alternativi și în fabrica de la Bicaz.

În funcție de natura combustibililor alternativi, există o serie de procese și de riscuri controlate, pentru care a fost nevoie de adaptarea utilajelor și a metodologiei de lucru din fabrică. De asemenea, pentru folosirea fiecărui timp de combustibil a fost necesară construirea unor spații special și achiziționarea unor noi echipamente: de transport, de prelucrare, de alimentare, de monitorizare etc.

Astfel, prin investițiile făcute de către companie s-au realizat următoarele:

S-au construit zone de recepție și de depozitare a anvelopelor. La rândul lor, acestea sunt formate din platforme cu facilități speciale pentru a descărca anvelopele și pentru a le așeza pe banda transportatoare.

S-au aciziționat și s-au montat instalații de cântărire și alimentare a anvelopelor în cuptoarele de ardere, întregul sistem fiind supravegheat video și complet monitorizat atât ca activitate cât și ca istoric de date.

S-au achizționat utilaje speciale pentru mărunțirea deșeurilor lemnoase care sunt arse în fabrică.

Tipuri de combustibili alternativi folosiți de fabrica de ciment Bicaz:

Anvelope uzate provenite din activitățile industriei auto( inclusiv anvelope auto de mari dimensiuni pentru care s-a investit special într-un sistem hidraulic de tăiere și mărunțire urmat de dozare și transportul ulterior spre banda de alimentare).

Rumegușuri care se impregnează cu uleiuri, lacuri, vopseluri sau deșeuri petroliere. După ce este colectat de la generatori, rumegușul este supus unor tratamente speciale. Din cauza riscului de poluare pe care îl reprezintă, rumegușul impregnat trebuie trasportat și manipulat cu o atentie deosebită.

Deșeuri lemnoase, provenite din industria agricolă, sivicultură sau din industria de procesare a lemnului.

Rezultate obținute La fabrica de ciment Bicaz, în urma folosirii combustibililor alternativi:

S-au conservat resurse de energie și s-au valorificat deșeuri, aducândi-se astfel un beneficiu întregii comunități. Spre exemplu, în perioada 2004-2010, de cânds-au introdus combustibilii alternativi în procesele de producție, s-au co-incinerat:

Peste 90.000 de tone de cauciuc, inclusiv anvelope uzate

Peste 37.000 de tone de deșeuri lemnoase

Aproximativ 23.000 de tone de rumeguș impregnat cu ulei uzat sau deșeuri petroliere.

Investițiile făcute, experiența acumulată în ultimii 5 ani și suportul de specialitate primit din partea HeidelbergCement, fac posibil ca volumul de combustibili alternativi pe care fabrica îl va utiliza în viitor vor crește, reprezentând astfel o contribuție din ce în ce mai semnificativă la gestionarea corectă a deșeurilor.

Totalul investițiilor ecologice realizate până acum de Carpatcement Holding în fabrica de la Bicaz împreună cu partenerii săi pentru pre-tratarea și co-incinerarea deșeurilor în cuptoarele de clincher se ridică la 14 milioane de euro.

Fig. 3.1. Evoluția investițiilor de mediu la fabrica Bicaz

Sursa: www.heidelbergcement.ro

3.6.3. Performanțe de mediu

Când a fost preluată fabrica de către HeidelbergCement, emisiile de praf în atmosferă se situau cu mult peste limitele admise.

Prin investițiile făcute, emisiile de praf au scăzut sub această limită. Spre exemplu, pentru răcitorul grătar, concentrația emisiilor de praf a scăzut de peste 200 de ori față de anul 1998( Anexa 2).

Pentru a se încadra în limitele legale autorizate, calitatea apelor menajere este monitorizată periodic de către:

Laboratoarele fabricii( ale companiei)

Direcția Apelor Siret Bacău

Un laborator independent acreditat.

Tabelul de mai jos prezintă valorile emisiilor specifice de la fabrica Bicaz în comparație cu rezultatele obținute prin folosirea celor mai bune tehnologii disponibile în Uniunea Europeană.

Tabelul 3.1. Valorile specifice de la fabrica Bicaz

Sursa: www.heidelbergcement.ro

Alte statistici despre evoluția performanțelor de mediu se găsesc în Anexele 3 și 4.

3.6.4. Premii și recunoașteri

În 2005, fabrica a primit autorizația integrată de mediu de la Agenția Regională de Protecția Mediului Bacău, în conformitate cu standardele Uniunii Europene. Autorizația a fost revizuită în urma punerii în funcțiune a celei de-a doua linii de producție.

Astfel, au fost recunoscute eforturile depuse de către fabrică pentru îmbunătățirea performanțelor de mediu, precum și a investițiilor realizate pentru folosirea celor mai bune tehnologii disponibile.

3.6.5. Efectele recesiunii asupra companiei

În 2009, volumul vânzărilor ale companiei a fost cu aproximativ 20% mai mic față de anul 2008, respectiv de 312,5 milioane de euro. Comparativ cu aceeasi perioadă a anului 2008, evoluția cifrei de afaceri consolidate a înregistrat o scădere de aproximativ 20%, un rezultat care se înscrie în trendul descrescător al pieței materialelor de construcții.

Problema majoră cu care se confruntă atât compania, cât și fabrica, la fel ca și în 2009 și 2010, o reprezintă lipsa lichidităților, coroborată cu accesul dificil la produsele de finanțare, care are un impact direct asupra consumului. S-au înregistrat cateva cazuri de întarzieri de plăți de la unii clienți, dar nu a fost forba de sume foarte mari. Cu toate acestea, personalul autorizat este foarte atent și analizează cu atenție creanțele.

Compania Carpatcement Holding SA a semnat în 2010 cu Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri un contract de finanțare în valoare totală de 16,57 milioane de lei, în scopul creșterii capacității de livrare. Valoarea totală a investițiilor făcute de grupul german în România este de peste 400 de milioane de euro( inclusiv costurile de achiziție). Compania se bazează, în totalitate, pe un management local.

3.7. Analiza SWOT

Analiza SWOT constituie cea mai importantă tehnică managerială utilizată pentru înțelegerea poziției de strategie a unei întreprinderi/ organizații. Această analiză începe cu scrierea unei liste cu puncte curente: puncte de forță dar și puncte de slăbiciune, privind starea unei întreprinderi/ organizații.

Strenghts

Punctele forte ale companiei, capacitățile, resursele și avantajele pe care le posedă, competențele distinctive ale personalului managerial. Punctele forte ale companiei definesc valorile pozitive și condiționările interne care pot constitui surse pentru succesul organizației în atingerea obiectivului managerial.

Deoarece Ccompania Carpatcement Holding este una puternică, o parte din punctele sale forte se regăsesc și în fabricile sale, respectiv fabrica de la Bicaz.

Așadar, punctele forte ale fabricii de ciment Bicaz sunt:

Unica companie de origine germană pe piața de profil- oferă standardul german de calitate a serviciilor- calitatea germană este un diferențiator care poate fi susținut și este imposibil de copiat de către competiție;

Investiții pentru dublarea capacității de producție până la sfârșitul lui 2010;

Compania beneficiază de un management modern;

Locația nu este într-un oraș cu populație foarte mare, dar este aproape de materiile prime necesare fabricării cimentului și este singura fabrică din zonă care produce materiale de construcții;

Ocupă o poziție importantă la nivel mondial pe piața produselor de construcție;

Oferă o gamă diversificată de produse la prețuri accesibile;

Calitatea produselor oferite este foarte bună și, uneori, chiar livrarea acestora în locul cerut de client;

Forța de muncă din fabrică este specializată;

Bună organizare în distribuție;

Cutura organizațională puternică.

Weaknesses

Punctele slabe ale companiei, ariile sale de vulnerabilitate, zonele de resurse sărace și alte „valori negative” sau „condiționări negative”. Punctele de slăbiciune ale companiei reprezintă condiționări interne ce sunt contrariul valorilor propriu-zise.

Chiar dacă această companie este lider pe plan național pe piața producătorilor de materiale de construcții, Carpatcement are și câteva puncte slabe, cum ar fi:

Notorietatea scăzută a brandului în rândul publicului țintă;

Comunicare insuficientă a beneficiilor oferite către potențialii clienți.

Opportunities

Oportunitățile sau căile pe care pot fi avansate interesele companiei, căi pe care pot fi exploatate liniile sale de forță și eliminat balastul punctelor vulnerabile, reprezintă valori pozitive și condiționări externe.

Până în anul 2008, industria materialelor de construcții a cunoscut o dezvoltare majora, dar după acest an a urmat recesiunea și industria nu a rămas neatinsă. Se estimează că, începând cu acest an(2011), apar primele semne de ieșire din recesiune și, deasemenea, creșterea pieței de construcții ceea ce ar duce la o cerere mai mare pentru următorii ani;

Negicierea cu furnizorii și distribuitorii pentru a conduce la prețuri cât mai atractive.

Threats

Amenințările la adresa intereselor creșterii companiei, aspecte negative ce apar din supraexploatarea resurselor sale sau limitările care se impun companiei din partea unui mediu extern aflat în schimbare.

Amenințările reprezintă „valori” negative și condiționări externe aflate dincolo de câmpul de acțiune managerială; ele pot fi atât riscuri tranzitorii, cât și permanente. Amenințarea este o proiecție a „răului viitor”.

Amenințările companiei sunt:

-Produsul propriu- zis se poate fabrica la diverse standarde, însă acestea sunt aceleași pentru toti competitorii, astfel diferențierea se face foarte greu;

Concurența este foarte mare: LaFarge, Holcim, Readymix și General Beton, iar 30% din piață este acaparată de micii producători independenți( care se diferențiază prin prețuri mai scăzute, în contextul în care piața este sensibilă la preț);

Fluctuațiile monedei naționale față de moneda Euro.

Analiza SWOT a situației economice a fabricii de ciment Bicaz permite a concluziona că această companie, implicit prin fabrica Bicaz, deține un număr ridicat de puncte forte care permit utilizarea oportunităților existente pe piața mondială și regională pentru a spori producția, vânzarea și exportul produselor sale. De asemenea, înlăturarea punctelor slabe printr-o accelerare și restructurare a activității și reorientarea spre noi piețe sau dezvoltarea de noi produse, permite companiei realizarea oportunităților în termeni si condiții optime.

Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acțiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:

Construiește pe Punctele Tari

Elimină Punctele Slabe

Exploatează Oportunitățile

Îndepărtează Amenințările.

3.8. Modelul B.C.G.

Modelul Boston Consulting Group, cunoscut și sub denumirea de matricea BCG sau matricea creștere- cotă de piață, a fost eliberat de o firmă americană de consultanță managerială având același nume. Cu ajutorul acestei matrice se grupează activitățile( produsele) existente în portofoliul companiei în patru categorii, în funcție de două criterii:

Rata de creștere a pieței, activității( produselor)

Ca prag de diferențiere s-a considerat valoarea de 10% care distinge o piață aflată în creștere rapidă și una aflată în creștere lentă, stagnare sau scădere.

Cota relativă de piață, deținută de companie în cadrul pieței respective (piața cimentului în această situație)

Ca prag de diferențiere s-a considerat valoarea de 1,00 care diferențiază produsele lider de cele non- lider ale companiei.

Astfel, în funcție de cadranul în care sunt plasate produsele companiei, acestea vor purta denumiri sugestive, permițând o analiză a lor.

20%

Rata

De

Creștere

10%

0%

2 1 0

Cota relativă de piață

Figura 3.2. Matricea BCG

0-1 produse cu cotă mică

1-2 produse cu cotă mare

0-10% produse cu taă de creștere mică

10-20% produse cu rată mare de creștere

Vedetele reprezintă produsele ce acționează pe piața aflată în creștere, ele deținând poziția de lider. Ca urmare, contribuie la creșterea cifrei de afacere a companiei, precum și la îmbunătățirea imaginii acesteia. Aceste produse sunt aflate în faza de creștere.

Dilemele sunt produse care acționează pe piața aflată în creștere rapidă. Aceste produse necesită lichidități, ele contribuie la dezvoltarea companiei, deși evoluția lor este incertă. Sunt produse aflate în faza de lansare, când încă nu se știe sigur dacă vor constitui un succes sau nu.

Vacile de muls reprezintă produsele care ocupă poziția de lider pe piața materialelor de construcții aflată în creștere lentă, respectiv stagnare. Aceste produse sunt valori certe ale companiei, în sensul că ele aduc prfituri și furnizează lichidități petru finanțarea celorlalte produse situate în alte cadrane. Aceste produse se află în starea de maturitate.

Pietrele de moară sunt produsele aflate pe piața aflată în creștere lentă, respectiv stagnare, și care nu reușesc să dețină poziția de lider. Ele nu contribuie la obținerea profitului companiei și nici la îmbunătățirea imaginii acesteia. Deoarece necesită lichidități, se pune problema menținerii lor sau abandonării, dar numai după o analiză riguroasă a tuturor aspectelor economico- financiare.

În continuare se face analiza a tipurilor de ciment produse la fabrica Bicaz, în funcție de cotele de creștere și de cotele relative de piață, prezentate în tabelul următor:

Tabelul 3.2 Cota relativă de piață și rata de creștere a produselor fabricii Bicaz

Din matricea BCG se concluzionează următoarele:

Produsele CEM II/ A- LL 32,5R și CEM II/ A- S 32,5R au o poziție delicată

( dileme) pe piață datorită costurilor de producție mari și a prețurilor de vânzare mai ridicate;

Produsele CEM I 42,5R și CEM II/ A-S 42,5R înregistrează un volum mare de producție și aduc venituri companiei, ele fiind produsele profitabile;

Produsele CEM II/ A-S 32,5R și CEM II/ B-S 32,5R sunt în faza de creștere și ajută la creșterea bugetului companiei;

Produsul Filier de calcar se află pe o piață cu creștere lentă, înregistrînd o cotă relativă de piață redusă.

Bibliografie Cap. 3

1.Băcanu, B.- Management strategic, Editura Teora, 1999

2. Rusu, C.- Management strategic, Editura All Beck, București, 1999

3. www.arisinvest.ro

4. www.bnr.ro

5. www.heidelbergcement.ro

CAPITOLUL IV. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Pe măsură ce fluxuri din ce în ce mai mari de investiții străine directe pătrund în economie, impactul acestora asupra mediului economic și social va depinde semnificativ de politicile guvernamentale aplicate de către factorii de decizie. În acest sens, atât teoria cât și practica economică, inclusiv experiența celorlalte țări central și est europene, demonstrează atât importanța aplicării unor măsuri active, de orientare a investițiilor străine directe atrase, cât și a acțiunilor țării gazdă în direcția modernizării infrastructurii și creșterii nivelului de pregătire a forței de muncă.

În acest context, se apreciază că strategia de dezvoltare pe termen lung a României trebuie să se axeze cu prioritate pe îmbunătățirea competențelor umane și tehnologie, singura opțiune viabilă în vederea reducerii decalajelor față de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Drept urmare, principalele măsuri ar trebui sa vizeze următoarele aspecte:

Îmbunătățirea calității resurselor umane, prin creșterea investițiilor în educație, inclusiv a celor care urmăresc formarea continuă a forței de muncă, întrucât construirea unei societăți bazate pe cunoaștere nu este posibilă în cazul în care educația reprezintă numai un obiectiv marginal;

Stimularea activităților de cercetare- dezvoltare inclusiv prin realizarea unor parteneriate între sectorul public și cel privat;

Încurajarea inițiativei locale, prin reducerea birocrației și crearea unui cadru administrativ eficient;

Încurajarea firmelor investitoare să- și dezvolte activitățile generatoare de valoare adăugată mare și să investească în acele activități care sporesc avantajele competitive ale resurselor autohtone.

În acest sens, se pot obține rezultate notabile în condițiile aplicării mai eficiente a politicii Uniunii Europene în domeniul ajutoarelor de stat, inclusiv al celor privind investițiile( străine și autohtone), prin direcționarea acestora cu prioritate către obiectivele care vizează efectele benefice pe termen lung, cum ar fi dezvoltarea regională, dezvoltarea activităților de inovare, creșterea nivelului de pregătire a forței de muncă, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii care constituie coloana vertebrală a economiei românești.

De asemenea, dat fiind faptul că o creștere economică susținută și durabilă este posibilă numai în condițiile unei dezvoltări armonioase, care să includă toate zonele țării, atenuarea decalajelor regionale, inclusiv prin participarea capitalului străin, ar trebui să reprezinte o prioritate reală a factorilor de decizie.

Având în vedere atât experiența proprie cât și exemple pozitive ale unor state central europene, se poate considera că maximizarea raportului dintre contribuțiile pozitive și cele negative ale investițiilor străine directe impune promovarea unor politici guvernamentale adecvate, orientate către utilizarea inteligentă a fluxurilor de capital străin ca instrument al strategiei de dezvoltare, inclusiv prin aplicarea unor măsuri de atragere direcționată a investițiilor străine directe.

Carpatcement Holding este o companie din cadrul grupului german HeidelbergCement ce activează în industria materialelor de construcții. Aceasta a pătruns pe piața româneasca încă din 1998, când a achiziționat fabrica de ciment Bicaz.

După achiziție, compania a făcut investiții semnificative. În urma acestora, fabrica a fost modernizată, a fost deschisă o nouă linie de producție, capacitatea de producție a fabricii ajungând la 3 milioane de tone de ciment pe an. Impactul investițiilor este unul benefic atât pentru companie, cât și pentru populația din zonă, deoarece au fost create locuri de muncă, iar investițiile de mediu au dus la diminuarea emisiilor de gaze în atmosferă.

În urma identificării punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor se pot concluziona următoarele:

Fabrica de ciment Bicaz este una profitabilă;

Beneficiază de un management modern;

Are o structură organizatorică optimă;

Deține o bază tehnico- materială modernă;

Are o cultură organizațională bună;

Are produse diversificate și de bună calitate;

Are un preț de cost al produselor competitiv;

Are o piață de desfacere stabilă și posibilitatea de lărgire a ei;

A obținut profit constant;

Are posibilitatea de a se menține printre liderii de renume ai pieței naționale de materiale de construcții.

Deși compania are o serie de avantaje și puncte forte ce reușesc să o țină în topul celor mai mari companii ce operează pe această piață, există și puncte slabe și amenințări ce i-ar putea îngreuna desfășurarea activității și care ar trebui atent monitorizate sau chiar eliminate. Dintre acestea sunt:

Diferențierea produselor se face foarte greu deoarece standardele sunt aceleași pentru toți competitorii;

Concurența este foarte mare( Lafarge, Holcim);

Notorietatea scăzută a brandului în randul publicului țintă.

Analiza SWOT elaborată asupra fabricii poate fi receptată nu numai ca instrument de analiză statică, ci și ca o abordare procesuală a unei strategii. În urma analizei factorilor interni ai fabricii( listă forțe și listă slăbiciuni) și a celor externi( listă oportunități și listă amenintări) și punând în balanță aceste liste, se poate observa că cele care predomină sunt punctele tari și amenințările. De aceea, compania Carpatcemnt Holding poate adopta și aplica și asupra fabricii de ciment Bicaz strategii ST(max- min).

Oportunitățile se reduc la viteza de creștere a pieței, în acest caz este vorba despre o creștere rapidă, iar forțele se traduc într-o poziție competițională puternică, atunci analiza SWOT sugerează strategiile de urmat prin „matricea marilor strategii”.

În urma acestora, compania are mai multe variante de strategii considerate a avea cele mai mari șanse de succes. Acestea ar fi:

1. dezvoltarea pieței

2. penetrarea pieței

3. dezvoltarea produselor

4. integrarea în aval

5. integrarea în amonte

6. integrarea orizontală

7. diversificare concentrică

Compania are o poziție favorabilă și poate aborda strategii de expansiune pe piețele curente sau pentru produsele curente. Dacă există șanse ca resursele companiei să fie în exces se recomandă o strategie de integrare, iar pentru diminuarea riscului legat de susținerea unui singur produs se recomanda o strategie de diversificare concentrică.

Dacă această companie optează pentru strategia de integrare verticală, își poate crea și consolida unele avantaje competitive și, pe această bază, întărirea poziției competitive pe piață. În sprijinul acestei afirmații stau următoarele argumente:

Atât integrarea în amonte cât și cea în aval constituie acte strategice care asigură includerea în companie a unor furnizori sau a unor clienți ai acesteia trasformându-i din centre de costuri în centre de profit potențiale;

Includerea în companie a furnizorilor sau a clienților reduce riscul dependenței de aceștia;

Prin controlul mai multor verigi ale lanțului specific industriei materialelor de construcții, compania dispune de mai multe pârghii pentru a-și afirma poziția competitivă pe piață;

Strategia de diversificare concentrică ar permite companiei:

Să mențină, pe de o parte, o anumită coerență a afecerilor( această strategie presupune implicarea în mai multe domenii apropiate ca natură), astfel încât să beneficieze de existența unor costuri comune, iar pe de altă parte, să atenueze riscurile pe care le incubă afacerile ei prin distribuția acestora pe o gamă largă;

Să transfere avantajele competitive și componentele distinctive pe care și le-a creat în activitatea de pază( producția de ciment), în celelalte domenii în care se diversifică, demers facilitat de apropierea dintre acestea;

Să dobândească și să-și consolideze, pe această bază, avantajele competitive în mai multe domenii concomitent, ceea ce înseamnă că profitul pe care îl va realiza pe ansamblul acestora va fi substanțial mai mare decât suma profiturilor care s-ar realiza dacă în fiecare domeniu al diversificării ar acționa companii independente.

Pentru a-și putea desfășura activitatea în condiții cât mai favorabile, se recomadă o legătură de cooperare cu autoritățile locale. Investițiile de mediu de la aceată fabrică au fost enorme, dar cum societatea si tehnologia sunt într-o continuă dezvoltare, monitorizarea și observarea acestora, dar mai ales îmbunătățirea lor, ar fi ideale atât pentru reducerile impactului de mediu, cât și pentru protejarea angajaților și a populației locale.

Deoarece brandul nu este foarte cunoscut de către publicul țintă, ar fi necesară o investiție pentru îmbunătățirea relațiilor cu mass-media și realizarea unor campanii publicitare. O altă soluție pentru a-și face cunoscute eforturile investițiilor și munca depusă ar fi organizarea unor acțiuni gen „ Ziua porților deschise”, cu ocazia aniversării, pentru ca cei interesați să înțeleagă mai bine activitatea de producție a cimentului, importanța acestuia dar și riscurile producerii lui.

Bibliografie

1. Allare, Y., Management Strategic, Editura Economică, București, 1998

2. Balaure, V., Marketing, Editura Uranus, București, 2000

3. Băcanu, B., Management strategic, Editura Teora, 1999

4. Bonciu, F., Atragerea și monitorizarea investițiilor străine directe, Editura Științifică, București, 1997

5. Denuță, I., Investiții străine directe, București, 1998

6. Denuță, I., Investițiile străine directe în Țările de Est și Central Europene, Editura Economică, București, 1998

7. Munteanu, C., Vaslan, C., Investiții internaționale: Introducere în studiul investițiilor străine directe, Editura Oscar Print, București, 1995

8. Popescu Duduială, L., Economie Europeană, Editura Academia Brâncuși, Târgu- Jiu, 2009

9. Românu, I., Vasilescu, I., Managementu investițiilor, Editura Mărgăritar, București, 1992

10. Rusu, C., Management strategic, Editura All Beck, București, 1999

11. Rusu, M., Investițiile străine directe, Editura Paidea, București, 2000

12. Văduva, C., Investiții, Editura Academia Brâncuși, Târgu- Jiu, 2008

13. ***- Raport anual al Camerei de Comerț și Industrie Româno- Germană, 2009

14. *** www.arisinvest.ro

15.*** www.bnr.ro

16. ***www.heiderbergcement.ro

17. ***www.money.ro

18. ***www.ziarulfinanciar.ro

ANEXE

ANEXA 1

Procesul de fabricare a cimentului presupune mai multe tipuri de impact, care sunt descrise în figura de mai jos:

Sursa: www. heidelbergcement.ro

ANEXA 2

Concentrația medie anuală de pulberi la fabrica Bicaz

Sursa: www.heidelbergcement.ro

ANEXA 3

Evoluția concentrației medii anuale de NOx la fabrica Bicaz

Sursa: www.heidelbergcement.ro

ANEXA 4

Evoluția concentrației medii anuale de SO2 la fabrica Bicaz

Sursa: www.heidelbergcemnt.ro