Evolutia Internetului

Prefață

Internetul reprezintă în prezentl un instrument indispensabil pe care specialiștii de relații publice trebuie să îl folosească în mod constant, eficient și dinamic. În era internetului și a generației noastre, cunoscută și sub numele de „millenials” sau „Generația Y”, rețelele sociale au avut și continuă să aibă un impact foarte mare.

Elementele mixului de comunicare și marketing în Social Media oferă posibilitatea specialiștilor în relații publice oportunitatea de a scala comunicarea la un nivel superior, respectiv global, iar aici includem atât like-ul dat pe Facebook, follow pe Twitter sau Instagram, cât și comunicarea prin email.

Majoritatea brand-urilor au înțeles și continuă să înțeleagă că Social Media reprezintă unul din cele mai importante elemente care trebuie incluse în strategia de relații publice și marketing. Totodată se remarcă și interesul marilor companii precum Facebook sau Google de a dezvolta noi instrumente pentru marketing-ul digital.

Realizarea acestei lucrări nu ar fi fost posibilă fără contribuția și sprijinul a mai multor persoane, care mi-au oferit un suport important în dezvoltarea mea ca viitor specialist în comunicare și relații publice. În primul rând, doresc să le mulțumesc tuturor cadrelor didactice care mi-au oferit sfaturi și suport atât pe parcursul celor trei ani de studiu, cât și în realizarea acestei lucrări.

Totodată, doresc să le mulțumesc persoanelor implicate în mod direct în realizarea acestei lucrări, respectiv domnului profesor coordonator Lect. Dr. Vasile Gherheș, dar și reprezentanțiilor celor patru organizații culturale, cu care am colaborat pentru realizarea interviurilor.

Introducere

Autorul Reuel L. Howe spune că „Dialogul pentru iubire este ca sângele pentru corp. Când fluxul sâgelui se oprește, corpul moare. Când dialogul se oprește, iubirea moare și se nasc resentimente și ură. Comunicarea poate să însemne viață sau moarte.” Din experiența de a administra 13 brand-uri până în prezent, consider că acest citat se potrivește perfect și comunicării digitale, realizate prin intermediul rețelelor de socializare. Interacțiunea cu publicul unui brand este activă și trăiește doar dacă comunicarea este continuă și adecvată intereselor acestuia. Dacă dialogul este întrerupt, comunicarea cu publicul moare, iar reluarea acesteia se realizează destul de greoi.

Generația noastră trăiește în era digitală, era rețelelor sociale, iar astfel consider că acest aspect verită valorificat la maximum și determinate noi oportunități și modalități de promovare a unui brand cu o notorietate pozitivă.

Tema acestei lucrări a venit ca urmare a mai multor motive, majoritatea fiind personale, respectiv din pasiunea pentru tot ce înseamnă comunicare în mediul digital și marketing online, dar și din interesul pe care l-am dezvoltat pentru competiția Capitală Culturală Europeană, fiind implicat ca și voluntar în activitățiile Asociației încă din anul I de studiu.

Lucrarea este structurată în cinci capitole:

Capitolul unu este dedicat istoriei și evoluției Social Media , unde voi descrie concepte, definiții și persoane relevante care au adus un aport deosebit teoriei și practicii comunicării în Social Media la nivel internațional. Iar partea a doua este dedicată dezvoltării și utilizării Social Media în România.

Capitolul doi surprinde teorii și concepte referitoare la strategiile de promovare în Social Media, precum și canalele de promovare cel mai des utilizate.

În capitolul trei voi vorbi despre conceptul candidaturii pentru titlul de Capitală Culturală Europeană la nivelul continentului, despre primul oraș din România care a obținut acest titlu și voi adăuga câteva aspecte despre competiția pentru anul 2021.

Capitolul patru este dedicat studiului de caz, cuprinzând informații despre orașele candidate, precum și prezența acestora în mediul online.

Capitolul cinci va cuprinde metodele de cercetare utilizate, respectiv analiza de conținut și interviul.

La final voi încheia reluând ideile principale ale cercetării și voi adăuga concluzia finală a lucrării mele de licență.

Capitolul 1.

Istoria și evoluția Social Media

1.1. Istoria și evoluția Social Media la nivel global

Apariția Social Media a avut loc în perioada de tranziție a internetului, respectiv atunci când s-a trecut de la WEB 1.0 la WEB 2.0, iar foarte mulți vorbesc deja de trecerea la WEB 3.0. La WEB 1.0, internetul nu era foarte permisiv, oferind platforme și instrumente doar specialiștilor în domeniu și fiind accesibil doar pentru organizații și instituții.

În ceea ce privește conceptul WEB 2.0, acesta „este sinonim cu accesibilitatea și a fost numit internetul utilizatorilor, pentru că oricine poate participa la comunicare, nu numai cei aleși, cum era în cazul WEB 1.0…Chestiunile de ordin tehnic nu mai sunt problema utilizatorului. Noile concepte-cheie sunt: colaborare și comunicare (între oricine și orice, online, cu rezultate instantanee), accesibilitate (oricine știe să folosească un browser se poate exprima pe internet și poate interacționa cu ceilalți), tag-uri (producătorii pot descrie mesajele prin cuvinte-cheie într-un format care poate fi citit și agregat de computerele altor persoane), conținut generat de către utilizatori (în cooperare, blog-uri, podcast-uri, videocast-uri), gratuitate și sindicalizare de conținut”. (Bădău, 2011: pag de adaugat)

Web 3.0 va aduce o schimbare fundamentală în care folosim platformele web și ducând la o evoluție majoră a modului cum acesta este folosit acum, un progres în tehnologiile web și nu numai, proces care de altfel se întâmplă deja. Companii precum Facebook și Google și orientează planurile pentru viitor către rețele sociale bazate pe realitate virtuală (VR) și inteligență artificială. (sursă: http://techcrunch.com/2015/03/25/everything-you-need-to-know-from-todays-facebook-f8-announcements/, accesat 24.05.2016)

O schimbare fundamentală în modul în care folosim web ar putea să se bazeze pe o evoluție a modului în care ne folosim web acum, un progres în tehnologie web, sau doar un progres tehnologic în general.

Crearea și întreținerea de website-uri în WEB 1.0 era un job al persoanelor care dețineau cunoștiințe de tehnologie. În prezent întreținerea website-urilor a devenit mult mai facilă, aceasta regăsindu-se de cele mai multe ori în responsabilitățile specialistului în relații publice, iar la acest fapt a contribuit și transformarea diferitelor platforme CMS, precum WordPress, Joomla sau Drupal într-un instrument mult mai „friendly” și „responsive”. Aceasta transformare are atât avantaje, cum ar fi facilitarea distribuției și accesului la informație, cât și dezavantaje, în sarcinile specialistului PR intrând acum o varietate de task-uri.

Specialistul în relații publice trebuie să posede acum cunoștiințe și abilități diverse, majoritatea din ele fiind direct conectate cu tehnologia, iar aici putem enumera cunoștiințe de online marketing, uneori în munca pe care o realizează fiind necesară nu numai administrarea conturilor de Google AdWords, Google AdSense, Google Analytics, ci și interpretarea datelor redate de aceste platforme și utilizarea lor pentru promovarea și susținerea brand-ului. Pe lângă acestea, specialistul în comunicare mai trebuie să posede și cunoștiințe de content marketing, blogging sau SEO.

1.2. Istoria și evoluția Social Media în România

1.3. Strategii și canale de promovare în Social Media

1.3.1. Facebook

Facebook este liderul rețelelor sociale la nivel global, deținând aproximativ 1.600.000.000 de utilizatori (sursa: http://socialnomics.net/2016/02/09/social-media-user -statistics-2016/, accesat: 24.05.2016) și reprezintă una din cele mai utilizate platforme de promovare online. Aceasta rețea ar trebui să facă parte din planul de marketing al fiecărei companii, aceasta putând atrage atenția audienței și construi relații cu persoane care nu au interacționat în mod direct cu brand-ul prin vânzare, dar care pot deveni clienți fideli ai acestora.

Cu ajutorul Facebook-ului acum orice business, indiferent de dimensiunea lui își poate găsi clienții online, începând cu brand-uri gigant precum Starbucks, până la magazinul din cartier, mai puțin cunoscut. Tocmai din acest motiv tot mai mulți specialiști în marleting și marketing online susțin că această rețea socială ar trebui să reprezinte un instrument-cheie pentru fiecare organizație, datorită potențialului mare de a ajunge la clienți și a strategiilor ce pot fi implementate. Realizarea și implementarea strategiilor în mediul online necesită însă foarte mult timp și efort, începând cu înțelegerea și cunoașterea platformei și a mecanismului de către marketer, research-ul, targetarea corectă, dar și planificarea strategiei, a planului și a mesajelor. Dar, beneficiile promovării unui business prin Facebook pot fi numeroase: vizibilitate și brand awareness, creșterea vânzărilor și a poziției față de concurenți, colectarea datelor și a feedback-ului, cunoașterea mai bună clienților și a experienței pe care aceștia o au cu brand-ul. (Portherfield, Khare, Vahl, 2013)

2.2. Twitter

Această rețea urmează Facebook-ul în clasamentul rețelelor de socializare numărând și el aproximativ 1.000.000.000 de utilizatori (sursă: http://www.ebizmba.com/articles/social-networking-websites, accesat: 16.05.2016.

2.3. Instagram

2.4. Youtube

2.5. Website

Capitolul 2.

Candidatura pentru titlul de capitală culturală europeană

2.1. Concept general

Competiția „Capitală culturală europeană” a apărut în anul 1985, iar ideea de bază a fost evidențierea bogăției și diversității Europei, dar și promovarea culturii comune ale tărilor sale, având drept scop principal apropierea între popoarele Europei și îmbunătățirea cunoașterii reciproce. Conceptul a fost dezvoltat de Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene, la inițiativa doamnei Melina Mercouri (sursă: http://www.timisoara2021.ro/2013/10/31/timisoara-capitale -culturale-europene/, accesat 16.05.2016) pentrru a celebra contribuția orașelor la dezvoltarea culturii. Treptat, această competiție a câștigat tot mai mult renume, a ajutat la dezvoltarea potențialului turistic al orașelor candidate, dar mai ales a pus în valoare diversitatea culturilor europene. Din 1985 și până în anul 2016 au fost desemnate câștigătoare un număr de aproximativ 35 de orașe, iar printre acestea se numără Stockholm, Geneva, Atena, Praga, Cracovia, Amsterdam, Madrid etc..

Pe website-ul Asociației Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 aflăm că „pregătirea unei Capitale Culturale Europene este o oportunitate pentru orașul candidat de a se dezvolta în plan cultural, social și economic, procesul contribuind la dezvoltarea urbană, a industriilor creative și la promovarea imaginii orașului respectiv pe plan internațional. Statutul generează sute de lucrări de construcție și restaurare, sute de evenimente culturale în anul în care orașul respectiv deține titlul, servicii pentru toate acestea și, implicit, noi locuri de muncă, intrarea orașului în topul destinațiilor turistice. Cu alte cuvinte, titlul conferă orașului posibilitatea modernizării infrastucturii, a atragerii de noi investiții, a dinamizării imaginii orașului și a întregii regiuni.” (sursă: http://www.timisoara2021.ro/2013/10/31/timisoara-capitale -culturale-europene/, accesat: 26.05.2016). Iar România va avea și ea o Capitală Culturală Europeană în anul 2021, orașul ei partener va fi din Grecia.

În România, competiția pentru Timișoara Capitală Culturală Europeană a ajuns în anul 2007, când orașul Sibiu a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană. În cartea sa Pas cu Pas, Klaus Iohannis (2014) se relatează în cadrul unui întreg capitol cum Sibiul a aplicat pentru acest proiect și cum a ieșit învingător, având la dispoziție doi ani și jumătate pentru a se pregăti, deși în mod normal, acestea durează între șase și opt ani. Astfel, în primele etape Sibiul a demarat toate proiectele foarte repede, dar în același timp s-a bucurat și de o foarte bună colaborare cu Ministerul Culturii din București, împreună cu care, a realizat un program de reabilitare a Centrului Istoric. Însă Sibiul nu s-a transformat în câteva zile, ci au existat numeroase proiecte, discuții, întâlniri, vizite pentru ca acesta să poată ajunge un punct cultural important.

În evoluția orașului Sibiu, de remarcat este faptul că acesta a câștigat titlul de Capitală Culturală Europeană înainte ca România să fie membru al Uniunii Europene, iar acest lucru a fost posibil datorită parteneriatului cu Luxemburg, între cele două orașe existând o legătură veche de aproximativ 900 de ani. „Realizarea proiectului, într-un timp record, a fost o probă care, inițial părea greu de atins. În februarie, s-a conturat concret posibilitatea ca Sibiul să poată fi desemnat Capitală Culturală Europeană, împreună cu Luxemburgul, însă, pentru ca orașul să-ți poată depune candidatura odată cu Ducatul Luxemburg, era necesar să avem pregătită toată documentația pentru aplicație într-un timp extrem de scurt. Îmi amintesc că trebuia să avem structurat un set de propuneri de evenimente și un proiect de buget până în aprilie, când urma să ne prezentăm candidatura. Părea imposibil și, cu toate acestea, ne-am apucat imediat de lucru.” (Iohannis, 2014:115).

2.2. Competiția pentru anul 2021

Primele semne care au indicat Competiția Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021 au apărut în decembrie 2014, atunci când Ministerul Culturii a anunțat oficial printr-un comunicat de presă, deschiderea înscrierilor pentru orașele din România, care doresc să candideze. În competiție au intrat oficial 14 orașe participante, respectiv: Timișoara, Cluj-Napoca, București, Baia Mare, Arad, Craiova, Iași, Brașov, Sfântu-Gheorghe, Alba Iulia, Brăila, Suceava, Bacău Târgu-Mureș. (sursă: http://www.mediafax.ro/cultura-media/capitala -europeana-a-culturii-2021-14-orase-din-romania-selectate-pentru-a-concura-la-titlu-14860115, accesat: 18.05.2016).

După lansarea apelului pentru însciere, calendarul competiției în România a mai cuprins sesiuni de informare, desfășurate începând cu luna februarie 2015, o perioadă de pregătire a candidaturii de către orașele care doresc să obțină titlul de Capitală Culturală Europeană a Culturii și depunerea candidaturii (10 decembrie 2014 – 10 octombrie 2015), urmată de întâlnirea de preselecție și adoptarea listei scurte a orașelor preselectate pentru competiție. În toamna anului 2016, va urma organizarea selecției finale, iar ulterior va avea loc și desemnarea formală a orașului câștigător. (sursă: http://www.capitalaculturala2021.ro/ceac2021_doc_6_calendar _pg_0.htm, accesat: 18.05.2016). Din competiția internă finaliste au rămas doar patru orașe, respectiv: Timișoara, Cluj-Napoca, București și Baia Mare.

Aceste patru orașe au câștigat și câteva luni pentru a îmbunătăți dosarele de candidatură și a le pregăti pentru evaluarea finală, când câștigătorul va primi titlul de Capitală Culturală Europeană, titlu european pe care îl va împărți cu un oraș din Grecia și cu unul din țările aflate în proces de aderare la Uniunea Europeană (sursă: http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/ bucuresti-cluj-timisoara-baia-mare-finalistele-competitia-titlul-capitala-culturala-europeana-2015-1_566ab1ae7d919ed50e1d7c58/index.htm, accesat: 18.05.2016).

Capitolul 3

Studiul de caz – Competiția din România pentru titlul de capitală culturală europeană din anul 2021

3.1. Scopul cercetării orașelor candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană

Ideea acestei lucrări de licență a plecat de la faptul că în contextul actual, nu numai business-urile și organizațiile au nevoie de comunicare în mediul digital, ci și organizațiile nonprofit sau proiectele pe un termen determinat. În context internațional, acest fapt este deja o noralitate, iar astfel am dorit să urmăresc interesul și abordarea acestor patru orașe finaliste din perspectiva comunicării online.

Metoda principală folosită în realizarea acestei lucrări este reprezentată de metoda bibliografică, iar în continuare urmează descrierea părții practice, unde am folosit analiza de conținut și interviul ca metode de cercetare

În cadrul cercetării am efectuat un studiu de caz amănunțit pentru fiecare oraș candidat în parte, respectiv fiecare canal de comunicare utilizat, iar prezentarea acestora se va desfășura pe parcursul următorului capitol. Aici se vor găsi informații esențiale, date exacte, însoțite de imagini sugestive și declarații ale specialiștilor în comunicare ale fiecărei asociații.

3.2. Orașele candidate

Timișoara

Timișoara este un oraș de mărime medie, situat în vestul României și are o populație de aproximativ 300.000 de locuitori, aflat în apropierea Ungariei și Serbiei. Locuitorii acestui oraș trăiesc o viață inspirată de antreprenoriat, multi-confesionalism și inter-culturalitate, încurajându-i totodată și pe ceilalți să adopte valorile. De la anunțarea candidaturii și până astăzi orașul a trecut prin mai multe strategii atât culturale, cât și de comunicare. Prima campanie a purtat numele de „Cultura unește comunitatea”, s-a desfășurat între 15 ianuarie și 31 martie 2014 și a avut la bază cinci mesaje principale: „Cultura unește comunitatea”, „Spiritul orașului suntem noi”, „Împreună revitalizăm orașul”, „E timpul să ne reinventăm”, „Orașul renaște prin cultură”. În paralel s-a desfășurat și o campanie de comunicare, de tip campanie de informare, ce a purtat numele „Cultura unește comunicarea” (sursă: http://www.opiniatimisoarei.ro/campania- de-promovare-a-asociatiei-timisoara-capitala-culturala-europeana-facuta-praf-de-un-specialist-in-branding-e-o-forma-fara-fond-un-exercitiu-vizual-neautentic-locului/09/01/2014, accesat: 25.05.2015).

Strategia actuală s-a realizat sub sloganul „Shine your light. Light up you city” (Strălucește. Luminează orașul prin tine. Strălucește și luminează orașul prin tine). Prima parte a acestuia fiind un îndemn pentru cetățeni de a-și decoperi energia și luminca interioară, pe care să o transmită și ceilor din jurul lor. Partea a doua „Light up your city” exprima posibilitatea fiecărei persoane de a „străluci” prin participarea la un proces cultural, creându-se astfel o legătură puternică între individ și comunitate. Logo-ul reunește culorile reprezentative pentru mesaj, respectiv galben și negru, adică soarele ce transformă întunericul în lumină. În strategia de comunicare se va porni de la campanii generale, urmând ca acestea sa fie apoi cât mai concrete și targetate. scopul fiind de a crea o imagine internațională cât mai conturată și pozitivă

(sursă: http://www.capitalaculturala2021.ro/Files/dosare/timisoara/TM2021%20Bidbook_RO_06 10-digital.pdf, accesat: 25. 05.2016)

Cluj-Napoca

Cluj-Napoca este unul dintre cele mai cunoscute orașe din Transilvania și unul dintre cele mai importante orașe ale României. Accentul principal este pus pe cultură, ea fiind transmisă mai departe sub forma unei povești puternice și a unei valori, dar și pe om ca ființă, Acesta este susținut atât prin faptul că Clujul are 19 instituții de cultură ce pot asigura infrastructura necesară pentru realizarea și implementarea diferitelor tipuri de evenimente: filarmonica, muzeele, teatrele, bibliotecile dar și spațiile de artă contemporană (sursă: http://www.digi24.r o/Stiri/Digi24/Special/Raport+de+tara/Cluj/RAPORT+DE+TARA+Cluj+Capitala+Culturala+Europeana+in+2021) .

Clujul are un avantaj față de celelalte orașe la nivel de branding și promovare, deoarece a câștigat deja titlul de capitală europeană a tineretului în anul 2015, iar această competiția l-a transformat într-un oraș mult mai cunoscut, vizitat, dar și ales de mușți antreprenori. Iar victoria din 2015 i-a dat mai mult curaj pentru competiția Capitală Culturală Europeană 2021.

Conceptul candidaturii, „East of West”, vorbește despre redescoperirea de sine, despre oportunitățile și porțile ce pot fi deschise pentru ceilalți. Orașul candidat dorește a fi o Capitală Europeană a Culturii ce se deschide nu doar spre exterior, către turiștii internaționali care îl vizitează, ci și în interior, către locuitorii săi, pentru a putea transmite Europei „ce am aflat unii despre alții, iar Europa să se vadă reflectată în diversitatea de la noi.” (sursă: http://www.capitalaculturala2021.ro/Files/dosare/cluj%20napoca/Cluj-Napoca%202021_Aplica+%C2%A2ie%20CEaC_versiunea%20RO.pdf, accesat: 25.05.2016).

Baia-Mare

Baia Mare este unul dintre cele mai atractive orașe alese ca și destinație turistică, în principal datorită obiectivelor culturale. Însă pentru a valorifica la maximum acest potențial în candidatura pentru titlul de Capitală Culturală Europeană s-au conceput programe culturale speciale, și s-au inclus tururi de o zi sau jumătate de zi, safariuri fotografice și chiar evenimente speciale în afara orașului.

Pentru realizarea unei candidaturi care să se facă remarcate în context național, dar și internațional, primarul orașului Cătălin Cherecheș a fost unul din pionii principali care au susținut formarea unei echipe puternice în cadrul Asociației, „Am adus alături de mine oameni de prestigiu, oameni inimoși, oameni care au făcut din Baia Mare casa lor. Am adus și băimăreni și am adus și oameni din afara orașului nostru, dar am adus în primul rând profesioniști care să ofere și României și Europei și lumii un oraș care să găzduiască în 2021 Capitala Europeană a Culturii la cele mai înalte standarde. ” (sursă: http://www.stiripesurse.ro/baia-mare-e-in-finala- pentru-titlul-de-capitala-europeana-a-culturii-in-2021_976084.html, accesat: 25.04.2016)

Abordarea Asociației în ceea ce privește strategiile implementate este că „Totul este marketing”, începând cu răspunsurile oferite la telefon, alegerea vestimentației, resurse umane, etc. Iar domeniul industriilor creative, comunicarea trebuie fie integrată normal și organic în cultura organizațională a instituțiilor, aceasta neputând exista și activa izolat. reprezinte o parte organică a culturii organizaționale. În viziunea Asociației Baia Mare 2021, comunicarea este flexibilă și orientată spre scopuri, susținând soluții și abordări eficiente. Iar această abordare este folosită și ca plan de preîntâmpinare a situațiilor neprevăzute, oferindu-i suport instituției să îmbunătățească strategiile pe termen lung. (sursă: http://www.capitalaculturala2021.ro/Files/ dosare/baia%20mare/Baia%20Mare%202021-%20Bid-Book%20RO.pdf, accesat: 25.05.2016).

București

Orașul este situat la 70 de kilometri de Dunăre, iar ca și capitală a țării, acesta reeprezintă un punct central, vizitat și preferat de foarte mulți turiști, antreprenori, investitori, etc. Moderanizarea Bucureștiului a început însă destul de târziu, prin anii 1930, când acesta a reușit să fie poziționat în acelasi rând cu alte orașe din Europa. Cultura orașului este și ea un complex bogat, prin cultura tradițională artistică (teatru, operă, dans, muzică, muzee, recreere) la care se adaugă și numărul mare de evenimente culturale (festivaluri, concerte, evenimente în aer liber) care au loc în București.

Strategia pentru anul 2021 este concentrată pe impactul local și regional, iar campaniile desfășurate pentru susținere au ca scop consolidarea și creșterea informării publice despre candidatură. Pentru viitor se dorește crearea de legături și parteneriate strategic planificate, atât la nivel local, regional și național, cât și internațional. Pentru susținerea candidaturii sunt folosite diverse instrumente, precum baze de date, networking, promovare în media, utilizarea conținutului artistic și cultural la maximum și monitorizare și evaluare. Principalele platforme de comunicare ale Asociației sunt hub-ul de informare și CEaC, dar și punctele de informare regionale amplasate în spațiul public. Strategia de comunicare cuprinde: evenimente de marketing, implicarea publicului și a cartierelor, marketing creativ artistic, platforme de informare digitală (Social Media, storytelling multi-transmedia), comunicarea prin media (tradițională, offline prin broșuri și diverse materiale), dar și formarea unei echipe editoriale și de bloggeri. (sursă: http://www.capitalaculturala2021.ro/Files/dosare/bucuresti/Bucuresti2021_Bid %20Book_RO.pdf, accesat: 25.05.2016)

4.3. Prezența orașelor candidate în mediul online

Cele patru orașe candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană sunt fiecare prezente pe rețelele de socializare, însă fiecare are specificul său în ceea ce privește conținutul, aspectul profilului, numărul de aprecieri și vizibilitatea în mediul online.

Am efectuat un studiu comparativ al celor patru orașe candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021, din România și am realizat o cercetare conform prezenței lor online în mediul digital, respectiv pe rețelele de socializare, iar aceste date se regăsesc în tabelul de mai jos. În acest tabel se pot observa orașele care dețin atât site-uri, cât și rețele de socializare și care sunt acestea.

Astfel, se poate observa că orașul Timișoara și Cluj-Napoca sunt prezente pe toate cele cinci canale de comunicare online, iar Baia Mare și respectiv București dețin doar cele patru canale (website, Facebook, Twitter și Instagram).

În ceea ce privește activitatea acestora, Timișoara comunică constant pe Facebook și Twitter, pe Instagram frecvența postărilor este fluctuantă (au fost distribuite 22 de fotografii pe parcursul anului 2015), iar 17 pe parcursul lunilor Aprilie și Mai 2016). În ceea ce privește website-ul acesta este și el, actualizat constant cu informații, fotografii, comunicate de presă, etc..

Cluj-Napoca este și ea prezentă în mod constant pe Facebook și Twitter, aceste canale fiind interconectate între ele. Pe Instagram comunicarea a început pe 30 octombrie 2014, iar până în prezent au fost distribuite 34 de poze, frecvența postărilor fiind și aici una variată. Și orașul Cluj-Napoca actualizează în mod constant informațiile despre evenimente, candidatură, fotografii, dar și știri.

Pentru orașul Baia Mare activitatea este una mai redusă, aceștia comunicănd în prezent doar prin pagina de Facebook, frecvența fiind de aproximativ 1 postare / zi. Website-ul este inexistent în prezent, iar activitatea pe Twitter și Instagram s-a oprit în luna decembrie 2015. Însă conform declarațiilor date de Vlad Tăușance în cadrul interviului pentru această lucrare, aceștia se concentrează pe realizarea noului dosar de candidatură, „Vom lansa website-ul de abia în luna august, odată cu depunerea noului dosar. Așa cum detaliam în bidbook, cred că este important să fie abordate în strategia de comunicare platforme de publishing diverse (Issuu, Slideshare, YouTube, LinkedIn, Instagram, Pinterestetc.), dar și platorme comerciale deținute de terți (Tripadvisor, Airbnb sau, de ce num, Buzzfeed).”

Activitatea orașului București….

Timișoara 2021 – Facebook:

Pagina de Facebook a Asociației Timișoara Capitală Culturală 2021 a luat naștere în anul 2011 și are în prezent 30.200 de like-uri (data consultării pagini: 18.05.2016).

Pe platforma Twitter, contul Asociației are aproximativ 470 de tweet-uri distribuite (transmițând în mod constant informații), urmărește 32 de utilizatori pe twitter (printre aceștia aflându-se organizații și influenceri locali, dar și alte orașe candidate din Europa), iar rândul ei Asociația este urmărită de 148 de utilizatori.

Timișoara 2021 – Twitter: https://twitter.com/timisoara2021

Timișoara 2021 – Instagram:

Pe Instagram brand-ul Timișoara 2021 reușește să se facă cât mai vizibilă în social media, având la data consultării lor, 430 de urmăritori, aproximativ 40 de postări vizuale și fiind urmărită de aproximativ 170 de utilizatori Instagram.

Timișoara 2021 – YouTube: https://www.youtube.com/user/timisoara2021

Timișoara 2021 – Website: http://www.timisoara2021.ro/

Orașul comunica frecvent prin toate canalele deținute, distribuind conținut zilnic pe Facebook (platformă care este conectată automat și la contul de Twitter, redistribuind postările și pe acest cont, asigurând astfel o frecvență continuă a conținutului).

Începând cu anul 2012 administratorii pagini au început să publice conținut, începând cu un album de poze de la lansarea candidaturii și diverse articole către blog-uri care promovau conceptul (https://timisoara2021.wordpress.com/, https://timisoara2020.wordpress.com/, accesate 22 mai 2016), dar și blog-uri dedicate diferitelor zone și cartiere din Timișoara (http://iosefin-tm.blogspot.ro/, http://elisabetin-tm.blogspot.ro/,etc., accesate 22 mai 2016). Comunicarea prin platforma facebook a fost una continuă, până în prezent, iar conținutul distribuit este diversificat, având la bază link-uri, imagini, video-uri, evenimente, etc.).

Pe contul de Instagram și YouTube nu se postează conținut în mod frecvent, dar atunci când sunt distribuite materiale vizuale, imagini sau video ele au o calitate superioară și sunt foarte apreciate de abonații celor două canale. Totodată aici trebuie menționat faptul că Asociația Timișoara 2021 s-a folosit de aceste două canale pentru a implementa diverse campanii.

Prin intermediul platformei YouTube, Asociația a demarat campania 21 de flotări

pentru Timișoara – oraș candidat (Timișoara does 21 Push UP), ce s-a desfășurat în perioada 31 august – 19 septembrie 2015 și care a general 21 de materiale video (https://www.youtube.com /results?search_query=%2321pushups+for+Timisoara+2021). Scopul acestei campanii a fost de a încuraja dedicarea, creativitatea și competiția în spiritul fair play-ului pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană a Culturii în 2021, iar pe durata a 21 de zile, pe pagina de Facebook „Timișoara 2021” a fost postat zilnic un video cu diferiți membrii ai comunității locale (cetățeni, artiști, muzicieni, jurnaliști, producători, elevi, etc.) pentru susținerea candidaturii. (sursă: http://www.timisoara2021.ro/2015/08/31/comunicat-de-presa-21-de-flotari-pentru-timiso ara-2021-oras-candidat/, accesat: 23.05.2016)

Pe Instagram, Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană 2021 a desfășurat o campanie amplă, pe parcursul a trei luni, iar la finalul acesteia au fost alese 25 de fotografii reprezentative pentru oraș și a fost organizată o expoziție de fotografie, ce a purtat numele „TM2021, cultura prin ochii timișorenilor” (sursă: http://www.timisoara2021.ro/2015 /09/16/comunicat-de-presa-tm2021-cultura-prin-ochii-timisorenilor/, accesat: 23.05.2016). Campania a avut loc între 2 iunie și 31 august 2015, a general aproximativ 600 de fotografii și a avut ca scop provocarea inventivității timișorenilor, prin indemnul de a distribui fotografii, folosing hashtag-ul #TM2021 (sursă: http://www.timisoara2021.ro/2015/08/20/campania-™ 2021-se-apropie-de-final/, accesat: 23.05.2016). Pe contul de Instagram deținut de Asociație, în fiecare săptămână au fost postatefotografii-exemplu, iar din cele distribuite de membrii comunității au fost alese cele mai bune fotografii și publicate pe pagine de Facebook „Timișoara 2021”. Temele urmărite de către organizatori au fost: cultură înaltă, gastronomie, artă, sport, educație, tehnologie, cultură populară, comunitate și cultură socială (sursă: http://www.timisoara2021.ro/2015/06/02/3795/, accesat: 23.05.2016)

O altă campanie online ce s-a desfășurat pe o perioadă lungă de timp și ce s-a bucurat de un succes semnificativ a fost campania “Timișoara în orice colț de Românie” – #TMinRO. Această campanie a fost lansată pe 17 iulie 2014 și a avut ca scop fixarea Timișoarei în conștiința națională pentru competiția „Capitală Culturală Europeană 2021”, prin documentarea și realizarea de povești despre influența Timișoarei în alte zone ale țării și a urmărit influențele aduse asupra tradițiilor și culturii (sursă: http://www.timisoara2021.ro/2014/11/27/bloggerii -continua-cautarea-corespondentelor-culturale-timisorene-in-alte-colturi-ale-romaniei/, accesat: 23.05.2016).

Campania s-a realizat colaborare cu bloggeri cunoscuți la nivel național și a durat aproximativ șase luni. Activitatea acesteia a fost comunicată prin intermediul paginii de Facebook „Timișoara 2021”, pe hashtag-ul #TMinRO, dar și la secțiunea: http://tminro.timisoara2021.ro, prin intermediul website-ului Asociației (sursă: http://www.timisoara2021.ro/2014/08/07/bloggerii-cauta-timisoara-in-orice-colt-de-romanie/, accesat: 23.05.2016)

3.3.2. Cluj-Napoca

3.3.3. Baia Mare

3.3.4. București

3.4. Analiza canalelor de promovare a orașelor candidate

Analiză în rețeaua socială Facebook

Am selectat cele patru canale de Facebook ale orașelor candidate și le-am analizat atât după criteriul notorietății ca brand, cât și după activitatea pe care acestea o au pe această platformă. Cercetarea a relevat faptul că toate cele patru orașe au o activitate constantă, iar postările sunt realizate similar, transmițând informații pe tematici apropiate, respectiv: evenimente culturale ce au loc în fiecare oraș, evenimente ale Asociațiilor, fotografii de la evenimente, fotografii care redau promovarea candidaturii, mesaje de susținere oferite de ambasadori și susținători.

Top-ul celor patru pagini de Facebook este: Timișoara (30.229 like-uri), Baia Mare (28.552 like-uri), Cluj-Napoca (12.381 like-uri) și București (7.760 likes). Iar activitatea orașelor este prezentată comparativ în tabelul de mai jos.

Se remarcă, în urma analizei conținutul similar distribuit pe toate cele patru pagini, dar și o activitate mai puțin consistentă (discontiuă, precum în cazul orașului Baia Mare și Cluj-Napoca). În ceea ce priveșe conținutul și strategiile, consider că singurul oraș care au o abordare corectă este orașul București (deși se adresează unui public țintă semnificativ mai mic față de celelalte orașe), acesta are o comunicare strategică, constantă și interacționează cu publicul atunci când este necesar. Totodată trebuie menționat faptul că pagina de facebook a orașului Timișoara este prima creată pe această platformă, în comparație cu Baia Mare, spre exemplu care a intrat în competiție mult mai târziu și a decis să recurgă la campanii prin Facebook Ads pentru creșterea notorietății și a popularității paginii.

Din comunicarea avută cu reprezentanții Asociațiilor, mi s-a confirmat informația că administratorii conturilor pentru toate cele patru orașe au fost și sunt în continuare specialiști în comunicare, marketing și relații publice, iar aceștia încearcă să mențină comunicarea constantă, fie prin distribuirea de conținut actual (evenimente, știri, informații relevante), fie prin diverse campanii implementate.

Analiză în rețeaua socială Twitter

Pentru analiza pe Twitter au fost selectate aceleași conturi, respectiv Timișoara 2021, Cluj-Napoca 2021, Baia Mare 2021 și București 2021. Rezultatele comparative ale acesteia se regăsesc în tabelul de mai jos.

După cum se poate observa în paralela realizată, se poate observa absența accentuată a comunicării prin Twitter, preferându-se redistribuirea de conținut de pe Facebook. La inactivitatea de pe Twitter contribuie și dezvoltarea și utilizarea scăzută a acestei platforme în România și supreficialitatea nuanțată în administrarea conturilor la nivel național. În toate cele patru cazuri analizate, interactivitatea este foarte scăzută, atât din numărul scăzut de followings și followers, cât și comunicarea inexistentă cu aceștia.

Analiză în rețeaua socială Instagram

Analiză în rețeaua socială YouTube

3.5. Interviul

3.6. Concluziile studiului de caz

Concluzii