Evolutia Industriilor Culturale Si Creative In Regiunea Nord Vest din Romania

Evoluția industriilor culturale și creative în regiunea Nord-Vest din România

Abstract:

Industriile creative vizează tot ceea ce este produs de creativitatea artistică și științifică și are potențial industrial, adică intră în circuitul economic, produce valoare, generează venituri publice prin taxele și impozitele plătite, creează locuri de muncă și profit, ajută la dezvoltarea regională și națională. Romania a făcut primii pași către aceasta idee, incluzând industriile creative și culturale în documentele de politică publică, însă drumul pentru o strategie integrată, centrată pe industrii creative, este abia la inceput, existând un număr relativ mic de date și studii pe aceasta temă. Administrațiile locale sau naționale care au văzut valoare în industriile care au ca principala resursă creativitatea umană, au avut o abordare localizată referitor la definirea și cuantificarea termenilor și a domeniilor incluse.

Datorită potențialului de dezvoltare economic și poziționării pe harta României, Regiunea de Nord – Vest este cea mai atractivă, situându-se pe locul 2, după Regiunea București-Ilfov, având ca obiectiv principal atragerea investițiilor străine în domeniul industriilor creative și a acesării fondurilor europene.

Key words: industrii creative, dezvoltare regională ,

JEL: M30, N74

1.Introduction

Industriile creative constituie un concept relativ nou, definit pentru prima oară oficial la mijlocul anilor ’90, inițial în Australia, apoi preluat și popularizat de Marea Britanie. Conceptul a fost dezvoltat de guvernarea laburistă a lui Tony Blair în special, prin contribuția fostului ministru britanic al Culturii Chris Smith. În conceptul de "industrie creativă" intră următoarele domenii a căror activitate implică creativitate artistică sau stiințifică: arhitectură și regenerare urbană, artă și design, artele spectacolului, film si video, fotografie, inventică industrială și inteligența artificială, mass-media (pe suport hartie, audio sau video), modă și design vestimentar, meșteșuguri tradiționale, monumente și turism cultural, muzică, publicitate, software și jocuri video interactive, tipărituri și legătorie, web design.

Există numeroase abordări metodologice cu privire la sfera de cuprindere a Industriilor Creative, cele mai utilizate fiind cele care sunt folosite în Marea Britanie, țara care a acordat cea mai mare importanță acestui sector în ultimele 2-3 decenii.

Industriile Creative sunt acele industrii care iși au originea în creativitatea, talentul și măiestria indivizilor și care au potențialul creării de locuri de muncă și de a genera prosperitate prin producerea și exploatarea creativității, muncii intelectuale și a ideilor, adică a proprietății intelectuale (Department of Culture, Media and Sport (DCMS), UK, 2001).

Industriile creative vizează tot ceea ce este produs de creativitatea artistică și științifică și are potențial industrial, adică intră în circuitul economic, produce valoare, generează venituri publice prin taxele și impozitele plătite, creează locuri de muncă și profit, ajută la dezvoltarea regională și națională În ceea ce privește definirea sectoarelor economice vizate, există câteva orientări majore:

abordare orientată către afaceri și venituri economice, în care creativitatea este resursa esențială și proprietatea intelectuală este doar o caracteristică a produsului final (Marea Britanie);

modelul francez, cu un rol puternic, distinge industriile culturale, ca diferite de alte tipuri de creativitate (Comisia Europeană);

abordare centrată pe proprietate intelectuală, care își are originea în conceptul de „societate a cunoașterii”, care a fost introdus în 1969 de Peter Drucker [1 – In The Age of Discontinuity, Transaction Publishers; 1992].

Într-o realitate dominată din ce în ce mai mult de sunet, imagini, idei și simboluri, activitățile ce necesită creativitate pot genera semnificativ mai multă valoare ca până acum dacă se coalizează și dacă iși cer drepturile, ca un sector omogen.

În ultimele decenii, lumea s-a transformat într-un ritm mai rapid. În Europa și în alte părți ale lumii, introducerea rapidă a noilor tehnologii și creșterea globalizării au determinat o trecere radicală de la procesele de producție tradiționale la servicii și inovare. Treptat, fabricile sunt înlocuite de comunități creative, care au ca materii prime imaginația,capacitatea de a crea și de a inova.În această nouă economie, valorile imateriale generează din ce în ce mai mult valori materiale, într-un context în care consumatorii sunt în căutare de experiene noi șistimulante. Capacitatea de a crea experiențe și rețele sociale reprezintă în prezent unfactor de competitivitate.

Potrivit Comisiei Europene, industriile culturale și creative contribuie, în plus, la competitivitatea și coeziunea socială a orașelor și regiunilor comunitare. Exemplul capitalelor culturale europene arată că investițiile în acest sector creează locuri de muncă și contribuie la transformarea imaginii orașelor.

Deși, mai întâi, ele au un potențial de extindere globală, contribuind la asigurarea unei prezențe europene pe mapamond, sprijinul provenit din mediul lor local și regional poate să le ofere o rampă de lansare pentru a avea succes la nivel global.

În ceea ce privește contextul europen de dezvoltare a industriilor culturale și creative sunt important de menționat strategiile și programele abordate dintre care enumerăm: Strategia de la Lisabona -Strategia cea mai consistentă care a stat la baza documentelor de politici publice de azi a fost fără îndoială Strategia de la Lisabona (2000), în care Consiliul European și-a propus ca obiectiv principal „a face din Europa economia bazată pe cunoaștere cea mai competitivă din lume”.

Creativitatea este o sursă importantă de competitivitate într-o societate bazată pe cunoaștere și utilizarea TIC pentru producția și diseminarea de conținuturi reprezintă un factor cheie în promovarea creșterii economice și în crearea de locuri de muncă. Este important, cu toate acestea, ca piața și cultura, concurența și creativitatea să nu fie considerate ca antagonice. De fapt, creativitatea și inovarea trebuie să fie prezente în toate domeniile politicilor publice. [2- http://www.eu2006.at/de/News/Council_Conclusions/Kreativwirtschaft EN.pdf]

În prezent este în vigoare o nouă strategie, Strategia Europa 2020, lansată în martie 2010 de Comisia Europeană și reprezintă planul de acțiune al Uniunii Europene în domeniul creșterii economice pentru deceniul 2010-2020. Strategia ține cont de schimbările structurale apărute, criza economică și financiară și de nevoia de consolidare a acelor modele de creștere economică ce pun un accent mai mare pe inovație și soluții ecologice, precum și pe gestionarea adecvată a provocărilor globalizării și îmbătrânirii populației.

Conform Strategiei Europa 2020, principalele priorități sunt:

Creștere Inteligentă – prin măsuri cum ar fi uniunea inovării, menite să îmbunătățească condițiile cadru și accesul la finanțare pentru cercetare și inovare, astfel încât să se consolideze lanțul inovării și să se stimuleze nivelul investițiilor pe întreg teritoriul UE; tineretul în mișcare– menită să sporească performanțele sistemelor educaționale și atractivitatea pe plan internațional a învățământului superior european; O Agendă digitală pentru Europa – menită să accelereze dezvoltare de rețele de internet de mare viteză.

Creștere durabilă – prin proiecte și măsuri cum ar fi: Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor – menită să sprijine decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, prin decarbonizarea economiei, sporirea utilizării surselor regenerabile, modernizarea transportului și promovarea eficienței energetice; O Politică Industrială adaptată erei globalizării – menită să îmbunătățească mediul de afaceri, în special pentru IMM-uri și să sprijine dezvoltarea unei baze industriale solide și sustenabile, capabilă să facă față concurenței globale.

Creștere favorabilă incluziunii – prin instrumente cum ar fi: Agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă – menită să modernizeze piața muncii prin facilitarea mobilității forței de muncă și dezvoltarea competențelor de-a lungul întregii vieți, susținerea participării forței de muncă și a unei mai mari concordanțe între ofertă și cerere pe piața muncii; O platformă europeană pentru combaterea sărăciei – menită să asigure coeziunea socială și teritorială astfel încât avantajele creșterii și ale creării de locuri de muncă să fie accesibile pe scară largă, iar cei care se confruntă cu sărăcie și excluziune socială să aibă posibilitatea de a avea o viață demnă și de a avea un rol activ în societate.

2 Cercetarea privind evoluția industriilor culturale și creative în Regiunea de Nord – Vest a României

2.1. Inițiative în domeniul industriilor culturale și creative în România

Romania se pregătește de schimbare. În ultimii ani, un nou tip de afaceri iși fac loc încet, dar sigur în țara noastră: industriile creative. Conștientizăm că afacerile creative pot salva economia unui oraș, acolo unde ramurile economiei tradiționale, bazate pe agricultură, industrie sau comert au eșuat. Ele reprezintă imbinarea fericită a două calități, cea de "artist" și de "om de afaceri". Termenul de industrii creative nu are o definiție unică. Generic, în compoziția termenului, industrii se referă la activități de producție, creative la actul de a crea, iar termenul întreg de industrii creative, la acele activități de producție în care creativitatea și inovația joacă un rol hotărâtor. Sunt acele sectoare ale creației și dezvoltării tehnologice ce generează profit și care regândesc cultura ca un motor al dezvoltării regionale și naționale.

Romania a făcut primii pași către aceasta idee, incluzând industriile creative și culturale în documentele de politică publică, însă drumul pentru o strategie integrată, centrată pe industrii creative, este abia la inceput, existând un număr relativ mic de date și studii pe aceasta temă. Administrațiile locale sau naționale care au văzut valoare în industriile care au ca principala resursă creativitatea umană, au avut o abordare localizată referitor la definirea și cuantificarea termenilor și a domeniilor incluse.

În ultimele decenii, în funcție de modul în care aceste componente au fost înțelese, de variațiile de accent – mai mult pe industrii sau mai mult pe creativitate – unele domenii de activitate au fost asumate sau nu ca aparținând industriilor creative Un exemplu elocvent îl constituie programul „Orașe creative", desfășurat sub tema „Industrii creative", lansat în 2005 de British Council . Acesta este un program internațional implementat la nivel de oraș, care promovează ideile creative și oferă un model de regenerare economică și socială prin intermediul industriilor creative. Unul din primii pași ai proiectului a fost alegerea unui oraș reprezentativ.

În cazul României, în urma prezentărilor făcute de reprezentanții Bucureștiului, Clujului, Iașiului și Timișoarei, orașul ales a fost Iași, pentru care proiectul a realizat „cartografierea" industriilor creative locale, folosindu-se de poveștile de succes deja identificate aici. Proiectul Viitorul Trecutului – Program de practică pentru studenți derulat în perioada 03.01.2012 – 31 decembrie 2013 la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prin Facultatea de Istorie și Filosofie. Acest proiect, cu o durată de implementare de 24 luni, face posibilă furnizarea unui program de practică inovativ și integrat, al cărui conținut constă în 66 de ore modul de practică de birou și 24 de ore de practică aplicată pe teren în locații din Transilvania unde studenții au identificat, analizat și argumentat prin studii de fezabilitate introducerea în circuitul turistic a unor obiective istorice necunoscute, uitate sau neglijate. Grupele de lucru s-au familizarizat cu strategiile de integrare și valorizare a vestigiilor arheologice, cu tehnicile de lobism cultural prin valorizarea patrimoniului istoric și vor fi în măsură de a face ghidaj de specialitate pentru grupuri de turiști, vor identifica noi trasee și obiective de turism cultural, posibilități de restaurare, promovare. Studenții implicați în proiect s-au familiarizat cu strategiile de management de patrimoniu multicultural și multietnic, au aplicat interviuri și exerciții de consultanță pentru mediul de afaceri actualmente implicat sau cu interese în domeniul industriilor culturale ce au tangență cu valorizarea patrimoniului istoric (mobil și imobil), au identificat situri arheologice și patrimoniu istoric afectat de planuri de sistematizare urbană, vor aplica campanii de informare cu privire la oportunitățile de reabilitare și valorizare a obiectivelor de patrimoniu.

2.2. Inițiative în domeniul industriilor culturale și creative în regiunea de nord vest

Regiunea Nord-Vest este compusă din următoarele județe: Bihor, Bistrița Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Regiunea este una dintre cele mai pitorești din România, cu un patrimoniu cultural-popular deosebit, cu zone etnografice unice în această parte a Europei.

Regiunea Nord-Vest are o populație totală de 2600,1 mii persoane, conform rezultatelor ultimului recensământ. În Regiune, alături de români, trăiesc peste jumătate din numărul total al locuitorilor de etnie maghiară din România, identități culturale creată e unică.

La 01.01.2014, conform Balanței Forței de Muncă, resursele de muncă ale regiunii erau în număr de 1775.7 mii persoane din care populația ocupată civilă reprezenta 66.9%. [3- https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?countryId=RO&acro=lmi&showRegion=true&lang=ro&mode=text&regionId=RO0&nuts2Code=%20&nuts3Code=null&catId=9464]

Procentual populația ocupată civilă în agricultură, silvicultură și pescuit este de 30,1%, în timp ce populația ocupată civilă din industrie și construcții reprezintă 29.9% iar în servicii este de 40%. Conform Anuarului Statistic, serviciile au un rol important, furnizând 47,2% din PIB-ul regional iar agricultura, 7.3 %. Industria și construcțiile au o pondere de 35.4%.

În ceea ce privește atractivitatea regiunii Nord-Vest, din punct de vedere economic ca și potențial de dezvoltare, ocupă locul 2 după București-Ilfov. Explicația rezidă în piața dezvoltată a forței de muncă, a atragerii investițiilor străine, dar și mediului privat și concurenței de piață privind dezvoltarea tehnologică. (https://ec.europa.eu/eures/main.jsp?catId=9464&countryId=RO&acro=lmi&lang=ro&regionId=RO1&nuts2Code=RO11&nuts3Code=&regionName=Nord-Vest)

La nivelul anului 2012, conform datelor Institutului Național de Statistică, în Regiunea Nord-Vest funcționau 3321 de companii active în sfera Industriilor Creative. Aceste companii reprezintă 4,8% din totalul firmelor înregistrate în Regiune. Pe de altă parte, 12,5% din totalul firmelor din sectorul cultural și creativ din România iși au sediul în regiune, ceea ce plasează Transilvania de Nord pe locul II la nivel național, după Regiunea București-Ilfov. Se remarcă o concentrare semnificativă a firmelor din domeniu Industriilor Creative în Județul Cluj, unde iși au sediul 53,3% din totalul firmelor de profil din Regiunea Nord-Vest, urmat la mare distanță de Bihor și Maramureș, fiecare cu mai puțin de 20%[54].

Dintre aceste companii, cele mai multe (70,8%) activau în domeniul cultural și creativ propriu-zis, iar 29,2% în activitățile tehnologiei informaționale subscrise sectorului de Industrii Creative.

Cifra de afaceri totală a firmelor din domeniu a fost de 331,69 mil. Euro în 2012, în scădere cu 16% față de 2008, pe fondul contextului economic dificil. Prin urmare, contribuția sectorului Industriilor Creative la Produsul Intern Brut al Regiunii Nord-Vest a fost de 2,5%.Activitățile care au înregistrat o cifră de afaceri în creștere în perioada 2008-2012 au fost cele de tipărituri (+5%), de difuzare a programelor de televiziune (+20,3%) și cele suport pentru activități de interpretare artistică – spectacole (+8,1%).Cifra de afaceri medie a firmelor din domeniul Industriilor Creative a fost de 88356,4 Euro, în 2012, în scădere cu 11,7% față de anul 2008 și cu peste 60% peste media celorlalte sectoare ale economiei regionale[55].

Numărul total de salariați din sectorul Industriilor Creative a fost, în 2012, de 13476, înscădere cu 6,3% față de 2008. Aceștia reprezintă 2,1% din totalul salariaților înregistrați, în același an, la nivelul Regiunii Nord-Vest. În activitățile tehnologiei informaționale subscrise domeniului lucrează 4856 de salariați, adică 36% din cei activi în sectorul creativ.

În medie, fiecare firmă din sectorul Industriilor Creative are 3,3 salariați, față de media celorlalte sectoare ale economiei regionale, de 8,9 salariați/firmă în 2012. Se poate vorbi de un specific al activităților din acest domeniu, care sunt derulate de firme de dimensiuni foarte mici, mai ales microintreprinderi sau chiar intreprinderi individuale.

Productivitatea medie a muncii la nivelul Industriilor Creative a fost, în 2012, de 24613,83 Euro/salariat, în scădere cu 10,3% față de anul 2008, dar cu 18.8% peste media regională. În interiorul sectorului, există diferențe semnificative între diferitele categorii de activități economice. Astfel, activitățile din sfera tehnologiei informaționale au avut o productivitate a muncii în creștere și semnificativ mai ridicată decât activitățile creative.

Profitabilitatea companiilor din domeniu a crescut în 2012 comparativ cu 2008. Astfel, 59,7% dintre firmele active în sectorul industriilor creative au inregistrat profit, comparativ cu 45,8% în 2008, ceea ce indică faptul că firmele din domeniu au reușit să-și restructureze și rentabilizeze activitatea, într-un context economic foarte dificil. Profitul net cumulat al firmelor din domeniu a fost de 38,31 mil. Euro în 2009, în scădere cu 26.7% față de 2008.

Conform studiului Relația dintre educație și învățare pe tot parcursul vieții și piața muncii în regiunea de dezvoltare Nord-Vest [4 – Ștefania Isailă, Anca Miron, Daniela Andrei: Relația dintre educație și învățare pe tot parcursul vieții și piața muncii în Regiunea de dezvoltare Nord-Vest (2009-2011), Institutul de Formare Economică și Socială, Cluj-Napoca, 2011, http://www.stp-nv.ro/docs/studiu_regional_ocupare.pdf] aproximativ 26.000 de persoane au absolvit cursuri FPC, atât în anul 2009 cât și în 2010. Printre calificările cu cel mai mare număr de absolvenți se remarcă: agent de pază și ordine, lucrător în comerț, bucătar, ospătar, stivuitorist, operator introducere/validare/prelucrare date, zidar/pietrar/tencuitor, coafor, instalator, lucrătorii în structuri pentru construcții, lucrător în creșterea animalelor. Reprezentanții angajatorilor cuprinși în studiu au considerat că cele mai multe posturi dificil de ocupat aparțin categoriei muncitorilor calificați în diverse domenii (mecanici, bucătari, șoferi, tâmplari, croitori, dulgheri, vopsitori, zidari, ospătari, sudori, confecționeri, cofetari, tinichigii-vopsitori, lăcătuși-mecanici, zugravi), urmată de vânzări, administrativ, IT, management și ingineri. Cele mai problematice competențe sunt abilitățile practice de specialitate (57,99%) și responsabilitatea (53,16%)., abilitățile practice generale (48,7%), cunoștințele teoretice de specialitate (43,87%) și capacitatea de muncă în echipă (41,26%).

Un studiu în domeniu – ”Importanța economică a industriilor creative” – realizat de compania de consultanță GEA Consulting, în anul 2012, indică faptul că Regiunea Nord-Vest se situează pe locul II la nivel național, după Regiunea București-Ilfov (tabelul 1). Astfel, în regiune activează 10,25% din salariații din domeniu înregistrați în România, iar 6,27% din cifra de afaceri din domeniu este generată de firmele de profil din Nord-Vest.

Tabelul 1

Contribuția regiunilor de dezvoltare la sectorul Industriilor Creative

Sursa: GEA Consulting – ”Importanța economică a industriilor creative”.

din domeniu

Studiul menționat plasează Județul Cluj pe poziția a II-a la nivel național, după Municipiul București, acesta concentrând 6,42% din cifra totală de afaceri și 4,36% din locurile de muncă din domeniu înregistrate în acest domeniu. Distanța față de Municipiul București rămâne mare, capitala generând peste 50% din afacerile din domeniul Industriilor Creative. Contribuția celorlalte județe din Regiune (tabelul 2) este mai puțin semnificativă.

Tabelul 2

Contribuția județelor din Regiunea Nord-Vest la sectorul Industiilor Creative din România

3. Conclusions

Pentru susținerea industriilor creative este nevoie de:

Sprijinirea educației în domeniul industriilor creative astfel încât să existe forță de muncă calificată în domeniu.

Crearea unei infrastructuri de sprijin a industriilor creative.

Sprijinirea inițiativei antreprenoriale.

Sprijinirea cercetării in domeniul industriilor creative.

4. Bibliography

[1] Directive 200/53/EC of the European Parliament and of Council, pp. 1-4

http://europa.eu/legislation_summaries_environment/waste_management/21225_en.htm.

[2] GHK Holdings Limited , Bio Intelligence Service, Study to examine the benefits of the End of Life Vehicles Final Report to DG Environment, Birmingham, 2006, pp. 112

http:/ec.europa.eu/environment/waste/pdf/study/final_report.pdf.

[3] http;//www.opel.com/experience-opel/company-information/facts-figures-Opel International, pp.1

[4] Adam Opel AG , Opel the way ahead, Public Affairs, Russelsheim, 1999, pp.4-7.

[5] Adam Opel AG, ITDG, internal document Opel/Vauxhall position ELVs, Russelsheim, 1999, pp.1-3.

[6] http;//www.opel.com/suistainability/new-propulsion-Opel International, pp.1.