. Evolutia Impozitelor Indirecte In Romania. Influenta Lor Asupra Resurselor Financiare Publice

1.Prezentare generala a impozitelor indirecte

Impozitele indirecte sunt acele impozite care se stabilesc, se aseaza asupra vanzarii bunurilor sau prestarii unor servicii. Ele nu se stabilesc direct si normativ asupra contribuabililor. Platitorii impozitelor indirecte sunt toti care consuma bunuri din categoria celor impuse, indiferent de veniturile, averea, profesia sau situatia personala a acestora. Impozitele indirecte sunt prevazute in cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si a serviciilor prestate ori in sume fixe pe unitatea de masura. Acest tip de impozit nu asigura o repartitie echilibrata a sarcinilor fiscale. Independent de marimea veniturilor realizate de cumparator, cota de aplicare a impozitului este unica. Insa, raportat la intregul venit, cheltuit si economisit, de care dispune consumatorul, impozitul indirect capata un caracter regresiv. Astfel, cu cat o persoana beneficiaza de venituri mai mici, cu atat suporta mai greu sarcina fiscala.

Impozitele indirecte afecteaza puterea de cumparare a consumatorului si deci contribuie la scaderea nivelului de trai al populatiei. In urma perceperii asupra unei anumite marfi a unui impozit indirect, consumatorul va putea sa-si procure o cantitate mai mica din marfa respectiva decat inainte de aplicarea acestuia.

Impozitele si taxele indirecte sunt acele venituri fiscale in cazul carora exista o neconcordanta intre platitorul acestora la bugetul public si suportatorul lor real.

Aceasta incidenta indirecta rezulta din faptul ca impozitele si taxele indirecte sunt instituite asupra tranzactiilor de genul vanzarilor de marfuri si prestarilor de servicii, fiind incluse in preturile marfurilor si in tarifele serviciilor.

In consecinta, prin plata respectivelor preturi si tarife, consumatorii marfurilor si serviciilor impozabile sau taxabile devin suportatorii reali ai impozitelor si taxelor indirecte. Contributia impozitelor si taxelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale bugetului public difera de la o categorie de tara la alta, precum si de la o tara la alta, in cadrul aceleiasi categorii de tari. Comparativ cu impozitele directe, impozitele si taxele indirecte au o contributie mai mare la formarea bugetului public in tarile in curs de dezvoltare si mai mica in tarile dezvoltate. O asemenea situatie se releva si in cazul bugetului public al Romaniei din ultimii ani, in sensul ca taxele si impozitele indirecte au detinut o podere de peste 50% in venituri fiscale.

In tarile dezvoltate, de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mic decat cel al impozitelor directe. Ponderea impozitelor indirecte in totalul incasarilor fiscale cunoaste unele diferentieri de la o tara la alta.

In tarile in curs de dezvoltare, de regula, ponderea impozitelor indirecte o devanseaza pe aceea a impozitelor directe, in totalul veniturilor fiscale ale statului. Apelarea pe scara larga a majoritatii acestor tari la impozitele indirecte trebuie privita in stransa legatura cu nivelul modest al veniturilor si averii realizate (detinute) de diferite categorii de persoane fizice si juridice. In conditiile in care multe din aceste venituri nu sunt cu caracter permanent ori este dificila stabilirea volumului lor cu precizie, iar tinerea unei evidente de catre toti intreprinzatorii este dificila, randamentul impozitelor pe venit ca, de altfel, si al celor pe avere, este scazut. Daca la acestea adaugam comoditatea si costul relativ redus al perceperii taxelor de consumatie si al altor impozite indirecte, gasim explicatia optiunii acestor tari pentru impozite indirecte. De asemenea, inpozitele indirecte sunt mai voalate; nemultumirea cumparatorilor se indreapta impotriva agentilor economici care practica preturi majorate, si nu a statului, care a ordonat sporirea impozitelor, conducand la cresterea preturilor.

Dupa forma lor, impozitele indirecte pot fi impartite in patru grupe :

Taxe de consumatie;

Venituri de la monopoluri fiscale;

Taxe vamale;

Taxe de timbru si inregistrare.

Taxele de consumatie includ : taxa pe valoarea adaugata si accizele.

2.Taxa pe valoarea adaugata (T.V.A.)

2.1. Evolutia reglementarilor privind TVA in Romania

Impactul TVA asupra economiei mondiale a avut loc pentru prima data in Franta la initiativa lui M. Laure, in 1954. Franta generalizeaza aplicarea TVA in 1968. Astazi in peste 70 de tari TVA isi gaseste un loc foarte important in cadrul sistemului fiscal.

Introducerea TVA in Romania a avut loc in conditiile trecerii la economia de piata (impozitul pe circulatia marfurilor ce functiona in economie ca un impozit indirect nu-si mai avea justificarea). Introducerea TVA in locul impozitului pe circulatia marfurilor a fost primul pas facut pe linia reformei fiscale in Romania; pentru aceasta, au fost necesare o serie de masuri pregatitoare. Astfel, numarul cotelor de impozit pe circulatia marfurilor aferente bunurilor si serviciilor a fost redus la 5 (anume : 3%, 5%, 7%, 10%, 15%), iar anumite produse si articole de lux au intrat sub incidenta accizelor. Dupa emiterea unor acte normative pregatitoare, TVA a fost introdusa in Romania prin OG nr 3 / 1992, cu incepere de la 1 ianuarie 1993 (ulterior introducerea a fost amanata pentru 1 iulie acelasi an). In continuare, reglementarile referitoare la TVA au fost modificate si completate printr-o lunga serie de acte normative (vezi anexa “Reglementari cu privire la TVA”).

TVA reprezinta un impozit indirect care, spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic pana la utilizatorul final, insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit.

2.2. Caracterizarea TVA conform ultimelor reglementari

Taxa pe valoarea adaugata reprezinta venit al bugetului de stat, din categoria impozitelor indirecte, care se aplica asupra operatiunilor privind livrarile de bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestarile de servicii, precum si operatiunile asimilate acestora.

Cea mai recenta reglementare legata de TVA este data de O.G. nr.17 / 15 martie 2000, impreuna cu Normele de aplicare (H.G. nr.401/ 26 mai 2000).

In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind operatiunile cu plata, precum si cele asimilate acestora, potrivit prezentei ordonante de urgenta, efectuate de o maniera independenta de catre contribuabili, privind:

livrari de bunuri mobile si/sau prestari de servicii efectuate in cadrul exercitarii activitatii profesionale, indiferent de forma juridica prin care se realizeaza: vanzare, schimb, aport in bunuri la capitalul social;

transferul proprietatii bunurilor imobile intre contribuabili, precum si intre acestia si persoane fizice;

importul de bunuri;

serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania in conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Prin contribuabili se intelege: – persoanele juridice; – persoanele fizice, asociatiile familiale, precum si asociatiile civile fara personalitate juridica, autorizate, care realizeaza venituri in Romania din activitati desfasurate pe baza liberei initiative; – alte persoane decat cele prevazute mai sus, asociatii sau organizatii de orice fel care desfasoara in Romania activitati cu caracter economic, social, cultural, politic, sindical, filantropic, religios sau de natura publica; – institutiile publice; – reprezentantele societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine, precum si alte organizatii si organisme internationale care functioneaza in Romania. Sunt asimilate cu livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii:

vanzarea cu plata in rate, inchirierea unor bunuri pe baza de contract, precum si inchirierea unor bunuri cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respective dupa plata ultimei rate sau la o anumita data stabilita prin contract;

preluarea de catre contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele societatii comerciale pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Acelasi regim se aplica si prestarilor de servicii. Se excepteaza de la aceste prevederi bunurile si/sau serviciile acordate in mod gratuit, in limitele si potrivit destinatiilor prevazute prin lege;

trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri;

transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite. Operatiunile privind schimbul de bunuri au efectul a doua livrari separate. In cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de catre 2 sau mai multi contribuabili, prin intermediul mai multor tranzactii, fiecare operatiune se considera o livrare separata, fiind impozitata distinct, chiar daca bunul respectiv este transferat direct beneficiarului final.

Acelasi regim se aplica si pentru schimbul de prestari de servicii.

Nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata operatiunile privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate de:
       a) asociatiile fara scop lucrativ, pentru activitatile cu caracter social-filantropic;
       b) organizatiile care desfasoara activitati de natura religioasa, politica sau civica;
       c) organizatiile sindicale, pentru activitatile legate direct de apararea colectiva a intereselor materiale si morale ale membrilor lor;

institutiile publice, pentru activitatile lor administrative, sociale, educative, de aparare, ordine publica, siguranta statului, culturale si sportive;

Regia Autonoma "Administratia Nationala a Drumurilor din Romania". Contribuabilii prevazuti la alin. 1 sunt supusi taxei pe valoarea adaugata, daca realizeaza direct sau prin unitati subordonate alte operatiuni impozabile decat cele mentionate la alineatul precedent.

Sunt supuse taxei pe valoarea adaugata operatiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul Romaniei. Bunurile provenite din import sunt impozabile in Romania la inregistrarea declaratiei vamale dupa intrarea acestora in tara. Prestarile de servicii sunt impozabile in Romania cand locul prestarii se considera a fi in Romania in conformitate cu criteriile de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.

Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se clasifica, din punct de vedere al regulilor de impozitare, dupa cum urmeaza:

operatiuni impozabile obligatoriu, la care se aplica cota stabilita prin prezenta ordonanta de urgenta. Pentru aceste operatiuni taxa se calculeaza asupra sumelor obtinute din vanzari de bunuri sau din prestari de servicii, la fiecare stadiu al circuitului economic pana la consumatorul final inclusiv. Din taxa facturata corespunzator sumelor reprezentand contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate se scade taxa aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor impozabile;

operatiuni la care se aplica cota zero. Pentru aceste operatiuni furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a taxei aferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor impozabile;

operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata. Aceste operatiuni sunt reglementate prin lege si nu se admite extinderea lor prin analogie, iar furnizorii sau prestatorii de servicii nu au dreptul la deducerea taxei aferente intrarilor destinate realizart reglementate prin lege si nu se admite extinderea lor prin analogie, iar furnizorii sau prestatorii de servicii nu au dreptul la deducerea taxei aferente intrarilor destinate realizarii produselor sau serviciilor scutite de taxa, daca prin lege nu se prevede altfel. Livrarea de utilaje si echipamente, precum si prestarile de servicii, legate nemijlocit de operatiunile petroliere realizate de titularii acordurilor petroliere, persoane juridice straine, in baza Legii petrolului nr. 134/1995, se vor efectua cu scutire de taxa pe valoarea adaugata, iar furnizorii si prestatorii de servicii vor deduce taxa aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate acestor operatiuni. Regimul prevazut la alineatul precedent se aplica si livrarilor de utilaje si echipamente, precum si prestarilor de servicii aferente obiectivului de investitii "Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti-Otopeni".

Operatiuni scutite

Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata urmatoarele operatiuni:

Livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuate in tara de:

unitatile sanitare, inclusiv veterinare, si de asistenta sociala: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire si asistenta, centre de integrare pentru terapie ocupationala, centre-pilot pentru tineri cu handicap, camine de batrani si de pensionari, case de copii, statii de salvare si altele, autorizate sa desfasoare activitati sanitare si de asistenta sociala; unitatile autorizate sa desfasoare activitati sanitare si de asistenta sociala in statiuni balneoclimaterice; serviciile de cazare, masa si tratament prestate cumulat de catre contribuabilii autorizati care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice si a caror contravaloare este decontata pe baza de bilete de tratament;

unitatile si institutiile de invatamant cuprinse in sistemul national de invatamant aprobat prin Legea invatamantului nr.84/1995, republicata, cu modificarile ulterioare;

unitatile care desfasoara, potrivit legii, activitati de cercetare-dezvoltare si inovare si executa programe, subprograme, teme, proiecte, precum si actiuni componente ale Programului national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica sau ale Planului national de cercetare, dezvoltare si inovare. Acelasi regim se aplica si unitatilor care desfasoara, potrivit legii, astfel de activitati cu finantare in parteneriat international, regional si bilateral;

avocatii si notarii, indiferent de forma de exercitare a profesiei; gospodariile agricole individuale;

cantinele organizate pe langa asociatiile, organizatiile si institutiile publice care, potrivit art. 3, nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata, precum si cele de pe langa unitatile scutite potrivit lit. a), b) si c);

casele de economii, fondurile de plasament, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit si alte societati de credit, casele de schimb valutar;

societatile de investitii financiare, de intermediere financiara si de valori mobiliare;

1. Banca Nationala a Romaniei, pentru operatiunile specifice reglementate in mod expres prin Legea nr.101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei;

h) 2. bancile, persoane juridice romane, constituite ca societati comerciale, sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, precum si alte persoane juridice autorizate prin lege sa desfasoare activitati bancare, pentru activitatile permise bancilor prin Legea bancara nr.58/1998, cu exceptia urmatoarelor operatiuni: vanzarile de imobile catre salariati; tranzactiile cu bunuri mobile si imobile in executarea creantelor; operatiunile de leasing financiar; inchirierea de casete de siguranta; tranzactii in cont propriu sau in contul clientilor cu metale pretioase, obiecte confectionate din acestea, pietre pretioase; prestarile de servicii care nu sunt efectuate in exclusivitate de banci, ca de exemplu: expertizare de studii de fezabilitate, acordarea de consultanta, evaluari de patrimoniu, inchirieri de spatii, cazare;

 h) 3. Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzatorii Privati – S.A. si Fondul de Garantare a Creditului Rural – S.A.;
 i) societatile de asigurare si/sau reasigurare, inclusiv intermediarii in astfel de activitati;
  j) Compania Nationala "Loteria Romana" – S.A. si contribuabilii autorizati de Comisia de coordonare, avizare si atestare a jocurilor de noroc, pentru activitatile de organizare si exploatare a jocurilor de noroc;

   k) sunt, de asemenea, scutite:

    k1. lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si intretinere, executate pentru monumente comemorative ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din decembrie 1989;
    k2. incasarile din taxele de intrare la castele, muzee, targuri si expozitii, gradini zoologice si botanice, biblioteci;

    k3. activitatea de taximetrie desfasurata de persoane fizice autorizate, precum si operatiunile care intra in sfera de aplicare a impozitului pe spectacole;

    k4. editarea, tiparirea si/sau vanzarea de manuale scolare si/sau de carti, exclusiv activitatea cu caracter de reclama si publicitate; realizarea si difuzarea programelor de radio si televiziune, cu exceptia celor cu caracter de reclama si publicitate; productia de filme, cu exceptia celor cu caracter de reclama si publicitate, destinate difuzarii prin televiziune;

    k5. proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum si produse ortopedice;
    k6. uniforme pentru copiii din invatamantul prescolar si primar;

    k7. articole de imbracaminte si incaltaminte pentru copiii in varsta de pana la un an;
    k8. aportul de bunuri la capitalul social al societatilor comerciale;
    k9. transportul fluvial al localnicilor in Delta Dunarii si pe relatiile Orsova-Moldova Noua, Braila-Harsova, Galati-Grindu;

    k10. activitatile specifice desfasurate in zona libera de contribuabilii autorizati in acest scop;
    k11. activitatile contribuabililor cu venituri din operatiuni impozabile in sensul prezentei ordonante de urgenta, declarate organului fiscal competent sau, dupa caz, realizate, de pana la 50 milioane lei anual; activitatile care indeplinesc conditiile unor operatiuni impozabile desfasurate de contribuabilii prevazuti la art. 3, cu venituri de pana la 50 milioane lei anual, realizate din astfel de operatiuni. In situatia realizarii unor venituri superioare plafonului prevazut mai sus, contribuabilii mentionati la alineatul precedent devin platitori de taxa pe valoarea adaugata in conditiile si la termenele stabilite la art. 25. Dupa inscrierea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata contribuabilii respectivi nu mai beneficiaza de scutire chiar daca ulterior realizeaza venituri inferioare plafonului prevazut mai sus;

        B. Operatiunile de import:

       a) bunurile din import scutite de taxe vamale prin Tariful vamal de import al Romaniei, prin legi sau prin hotarari ale Guvernului. Nu sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata bunurile din import pentru care in legislatie se prevede exceptarea, exonerarea, abolirea sau desfiintarea taxelor vamale;
       b) marfurile importate si comercializate in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora;
       c) materiile prime si materialele importate, destinate exclusiv realizarii de produse finite care sunt exportate in termen de 45 de zile de la data efectuarii importului, pe baza de certificat eliberat in conditii stabilite de Ministerul Finantelor;

       d) bunurile introduse in tara fara plata taxelor vamale, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor fizice;

       e) reparatiile si transformarile la nave si aeronave romanesti in strainatate;
       f) bunurile din import similare bunurilor din tara, scutite de taxa pe valoarea adaugata potrivit legii. Acelasi regim se aplica pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania potrivit criteriilor de teritorialitate stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta;

       g) mijloacele de transport, marfurile si alte bunuri provenite din strainatate care se introduc direct in zonele libere conform art. 13 din Legea nr.84/1992 privind regimul zonelor libere;
       h) licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiziune;

       i) importul de bunuri efectuat de institutiile publice, direct sau prin comisionari, finantate din imprumuturi contractate de pe piata externa cu garantie de stat.

Contribuabilii care efectueaza operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata pot opta pentru plata acestei taxe, pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aprobarea se da de Ministerul Finantelor prin organele fiscale teritoriale si se refera la ansamblul normelor privind taxa pe valoarea adaugata, iar aplicarea se face incepand cu data de intai a lunii urmatoare datei aprobarii.

Platitorii

Conform O.G.nr.17 / 2000, taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre: – contribuabilii inregistrati la organele fiscale competente ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pentru livrarile de bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor imobile si/sau pentru prestarile de servicii supuse taxei pe valoarea adaugata in cotele prevazute la art. 17; – titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularului operatiunii de import; – persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora; – persoanele juridice sau fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil in Romania, pentru bunurile din import inchiriate, precum si pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, referitoare la: operatiuni de leasing; cesiuni si/sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de marci de fabrica si de comert sau alte drepturi similare; servicii de publicitate; serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, expertilor contabili si alte servicii similare; prelucrarea de date si furnizarea de informatii; operatiuni bancare si financiare; punerea la dispozitie de personal. In situatia in care persoana care realizeaza operatiuni impozabile nu are sediul sau domiciliul stabil in Romania, este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat in Romania, care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce ii revin conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta.

Contribuabilul care inscrie taxa pe valoarea adaugata pe o factura sau pe un document legal aprobat este obligat sa achite suma respectiva la bugetul de stat chiar daca operatiunea in cauza nu este impozabila potrivit ordonantei de urgenta mentionate.

Obligatia de plata a taxei pe valoarea adaugata ia nastere la data efectuarii livrarii de bunuri mobile, transferului proprietatii bunurilor imobile si/sau prestarii serviciilor. Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii cu plata in rate obligatia de plata a taxei pe valoarea adaugata intervine la data prevazuta pentru plata ratelor. Cotele aplicate operatiunilor impozabile sunt cele in vigoare la data la care ia nastere obligatia de plata a taxei pe valoarea adaugata.

Pentru operatiunile prevazute mai jos obligatia de plata a taxei pe valoarea adaugata ia nastere la:

       a) data inregistrarii declaratiei vamale, in cazul importurilor de bunuri;

       b) termenele de plata pentru ratele prevazute in contractele de leasing pentru operatiunile de leasing;
       c) data vanzarii bunurilor catre beneficiari, in cazul operatiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignatie;

       d) data emiterii documentelor in care se consemneaza preluarea de catre contribuabili a unor bunuri din activele societatii comerciale pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice ori juridice in mod gratuit;

       e) data documentelor prin care se confirma prestarea de catre contribuabili a unor servicii in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru alte persoane fizice ori juridice in mod gratuit;

       f) data colectarii monedelor din masina pentru marfurile vandute prin masini automate.

Taxa pe valoarea adaugata devine exigibila atunci cand organul fiscal este indreptatit sa solicite platitorilor de taxa pe valoarea adaugata plata taxei datorate bugetului de stat. Exigibilitatea ia nastere, de regula, la data efectuarii livrarii bunurilor mobile, transferului proprietatii bunurilor imobile sau prestarii serviciilor. Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, exigibilitatea poate fi anticipata sau ulterioara faptului generator, in conditii stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii care se efectueaza continuu – energie electrica, termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare -, precum si pentru cele la care se incaseaza, de regula, avansuri, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe baza de factura fiscala sau de alt document legal. Antreprenorii de lucrari imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adaugata la efectuarea livrarilor, in conditii stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.
    Baza de impozitare reprezinta contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adaugata. Baza de impozitare este determinata de:

       a) preturile negociate intre vanzator si cumparator, precum si alte cheltuieli datorate de cumparator pentru livrarile de bunuri si care nu au fost cuprinse in pret. Aceste preturi cuprind si accizele stabilite potrivit normelor legale;

       b) tarifele negociate pentru prestarile de servicii;

       c) suma rezultata din aplicarea cotei de comision sau suma convenita intre parteneri pentru operatiunile de intermediere;

       d) preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile de productie ale bunurilor preluate din activele societatii de catre contribuabili pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice ori juridice in mod gratuit;

       e) valoarea in vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamala, alte taxe si accizele datorate pentru bunurile importate;

       f) preturile de piata sau, in lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate de contribuabili in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru alte persoane fizice ori juridice in mod gratuit;

       g) preturile vanzarilor efectuate din depozitele vamii sau preturile stabilite prin licitatie.

   Nu se cuprind in baza de impozitare urmatoarele:

       a) remizele si alte reduceri de pret acordate de furnizor direct clientului; bunurile acordate de furnizori clientilor in vederea stimularii vanzarilor, in conditiile prevazute in contractele incheiate;
       b) penalizarile pentru neindeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale;
       c) dobanzile percepute pentru: plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate sau la termene de peste 90 de zile, operatiuni de leasing;

       d) sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;
       e) ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare;
       f) sumele incasate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale de catre contribuabilii inregistrati la organele fiscale ca platitori de taxa pe valoarea adaugata si care sunt destinate finantarii investitiilor, acoperirii diferentelor de pret si de tarif, finantarii stocurilor de produse cu destinatie speciala.

    In cazul in care cumparatorii returneaza ambalajele in care s-a expediat marfa, suma impozabila va fi redusa corespunzator.

Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de prezenta ordonanta de urgenta asupra bazei de impozitare determinate in conditiile art. 13.

In ceea ce priveste cotele de impozitare, O.G.3 / 1992 prevede aplicarea asupra bazei de impozitare a urmatoarelor cote : cota normala de 18%; cota 0% pentru anumite situatii. Aceasta din urma se aplica asupra : operatiunilor de export de bunuri si servicii efectuate de agentii economici cu sediul in Romania; serviciilor prestate de comisionari sau intermediari ce intervin in opratiunile de export; unele vanzari de bunuri si servicii catre persoane fizice sau jurudice nerezidente in Romania , etc.

Prima schimbare a cotelor de impunere (de fapt o completare) a fost adusa in 1995, prin introducerea cotei reduse de 9%, alaturi de cele deja existente. Lista privind produsele asupra carora se aplica aceasta cota a fost modificata in mai multe randuri.

Cotele de impunere au fost schimbate in 1998, prin O.G. nr 2 / 1998 , publicata in M.O. nr. 31/ 28 ian.1998. Se stabileau 3 cote de TVA : cota de 22 %, cota redusa de 11 %, cota 0 %. Aceasta crestere a cotelor s-a relizat din dorinta autoritatilor de a mari veniturile bugetare.

Ultima modoficare a cotelor de impunere s-a realizat prin O.G.nr. 215 / dec 1999, reglementari care s-au pastrat pana in prezent.

In Romania se aplica urmatoarele cote:

Cota de 19% pentru operatiunile privind livrarile de bunuri mobile si transferurile proprietatii bunurilor imobile efectuate in tara, prestarile de servicii, precum si importul de bunuri, cu exceptia celor prevazute la lit. B.

Cota zero pentru:

       a) exportul de bunuri, transportul si prestarile de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de contribuabili cu sediul in Romania, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei. Prin derogare de la aceste prevederi, beneficiaza de cota zero exporturile de bunuri care se deruleaza in sistem barter;

       b) transportul international de persoane in si din strainatate, efectuat de contribuabili autorizati prin curse regulate, precum si prestarile de servicii legate direct de acesta;
       c) transportul de marfa si de persoane, in si din porturile si aeroporturile din Romania, cu nave si aeronave sub pavilion romanesc, comandate de beneficiari din strainatate;
       d) trecerea mijloacelor de transport de marfuri si de calatori cu mijloace de transport fluvial specializate, intre Romania si statele vecine;

       e) transportul si prestarile de servicii accesorii transportului, aferente marfurilor din import, efectuate pe parcurs extern si pe parcurs intern pana la punctul de vamuire si intocmire a declaratiei vamale;

       f) livrarile de carburanti si/sau de alte bunuri destinate utilizarii sau incorporarii in nave si aeronave care presteaza transporturi internationale de persoane si de marfuri;
       g) prestarile de servicii efectuate in aeroporturi, aferente aeronavelor in trafic international, precum si prestarile de servicii efectuate in porturi, aferente navelor de comert maritim, si pe fluvii internationale, facturate direct armatorilor sau agentilor de nave, marfa si/sau containere, care ii reprezinta pe armatori;

       h) reparatiile la mijloacele de transport, contractate cu beneficiari din strainatate;
       i) alte prestari de servicii efectuate de contribuabili cu sediul in Romania, contractate cu beneficiari din strainatate, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei;

       j) materialele, accesoriile si alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al Romaniei in zonele libere, cu indeplinirea formalitatilor de export;

       k) bunurile si serviciile in favoarea directa a misiunilor diplomatice, a oficiilor consulare si a reprezentantelor internationale interguvernamentale acreditate in Romania, precum si a personalului acestora, pe baza de reciprocitate;

       l) bunurile cumparate din expozitiile organizate in Romania, precum si din reteaua comerciala, expediate sau transportate in strainatate de catre cumparatorul care nu are domiciliul sau sediul in Romania;

       m) bunurile si serviciile finantate din ajutoare sau imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme internationale si de organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice;

       n) constructia de locuinte, extinderea, consolidarea si reabilitarea locuintelor existente;
       o) constructia de lacasuri de cult religios. Pentru operatiunile prevazute la lit. k), l), m), n) si o) aplicarea cotei zero de taxa pe valoarea adaugata se realizeaza in conditiile stabilite prin ordin al ministrului finantelor.

Contribuabilii inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata au dreptul la deducerea

taxei aferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii de:

operatiuni supuse taxei conform art. 17;

       b) bunuri si servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede in mod expres exercitarea dreptului de deducere;

       c) actiuni de sponsorizare, reclama si publicitate, precum si alte actiuni prevazute de legi, cu respectarea plafoanelor si destinatiilor prevazute in acestea. Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste ca diferenta intre valoarea taxei facturate pentru bunurile livrate si serviciile prestate si a taxei aferente intrarilor, dedusa potrivit prevederilor alin. 1. Diferenta de taxa in plus sau in minus se regularizeaza, in conditiile prezentei ordonante de urgenta, pe baza de deconturi ale platitorilor.

   Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente intrarilor contribuabilii sunt obligati:

       a) sa justifice suma taxei prin documente intocmite conform legii de catre contribuabili inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata;

       b) sa justifice ca bunurile in cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si sunt proprietatea acesteia. Dreptul de deducere priveste numai taxa ce este inscrisa intr-o factura fiscala sau in alt document legal care se refera la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea operatiunilor prevazute la art. 18.

   Contribuabilii care folosesc pentru nevoile firmei bunuri si servicii achizitionate au dreptul sa deduca integral taxa pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, numai daca sunt destinate realizarii operatiunilor prevazute la art. 18. In situatia in care acestia realizeaza atat operatiuni prevazute la art. 18, cat si alte operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata sau care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata, dreptul de deducere se determina in raport cu participarea bunurilor si/sau serviciilor respective la realizarea operatiunilor prevazute la art. 18.

   Dreptul de deducere se exercita lunar prin retinerea din suma reprezentand taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor livrate si/sau serviciilor prestate a taxei aferente intrarilor.

In cazul in care taxa aferenta intrarilor este mai mare decat taxa aferenta iesirilor diferenta se regularizeaza prin:

compensarea efectuata de contribuabil in limita taxei de plata rezultate din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, dupa caz;

       b) compensarea efectuata de organele fiscale in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de catre contribuabil, dupa cum urmeaza:

b)1. cu alte impozite si taxe datorate bugetului de stat de catre contribuabil;

b)2. cu taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat de furnizorii sau prestatorii acestuia, in limita taxei rezultate din facturile fiscale aferente bunurilor livrate si/sau serviciilor prestate beneficiarului care solicita compensarea, neachitate pana la data efectuarii controlului;

       c) rambursarea efectuata de organele fiscale.

Rambursarea diferentei de taxa, ramasa dupa compensarea realizata conform art. 22, se efectueaza in termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare pe baza documentatiei stabilite prin ordin al ministrului finantelor si a verificarilor efectuate de organele fiscale teritoriale. Rambursarea se efectueaza pentru contribuabilii din ale caror deconturi lunare depuse la organul fiscal teritorial rezulta taxa de rambursat timp de 3 luni consecutiv. Prin derogare de la prevederile alineatului precedent, rambursarea se efectueaza lunar pentru contribuabilii care realizeaza:

       a) operatiuni de export;

       b) unitati productive noi, pana la punerea in functiune;

       c) operatiuni de import-export si care au diferente de primit rezultate din actele constatatoare intocmite de organele vamale. Nu beneficiaza de rambursarea efectiva a sumelor de la bugetul de stat contribuabilii care nu au achitat total sau partial facturile furnizorilor si/sau prestatorilor din tara, din care sa rezulte taxa pe valoarea adaugata deductibila.

   Prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta se stabilesc cazurile si conditiile in care, pentru anumite rambursari de taxa pe valoarea adaugata, organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finantelor solicita garantii personale sau solidare.

Contribuabilii care realizeaza operatiuni impozabile in sensul prezentei ordonante de urgenta au urmatoarele obligatii:

Cu privire la inregistrarea la organele fiscale:

sa depuna sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaratie de inregistrare fiscala, conform modelului aprobat de Ministerul Finantelor, in termen de 15 zile de la data eliberarii certificatului de inmatriculare, a autorizatiei de functionare sau a actului legal de constituire, dupa caz. Contribuabilii care devin platitori de taxa pe valoarea adaugata ca urmare a depasirii plafonului de scutire prevazut la art. 6, ale caror conditii de desfasurare a activitatii s-au modificat sau au intervenit modificari legislative in sensul trecerii activitatii desfasurate de la regimul de scutire la cel de impozitare, ulterior inregistrarii fiscale, sunt obligati sa depuna declaratie de mentiuni in termen de 15 zile de la data la care a intervenit modificarea, in vederea atribuirii de cod fiscal, precedat de litera "R" care atesta calitatea de platitor de taxa pe valoarea adaugata. Atribuirea calitatii de platitor de taxa pe valoarea adaugata se face cu data de intai a lunii urmatoare;

sa solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca platitor de taxa in caz de incetare a activitatii, in termen de 15 zile de la data actului legal in care se consemneaza situatia respectiva.
        B. Cu privire la intocmirea documentelor:

sa consemneze livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii in facturi fiscale sau in documente legal aprobate si sa completeze toate datele prevazute de acestea. Pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii cu valoarea taxei pe valoarea adaugata mai mare de 20 milioane lei, la aceste documente se anexeaza si copia de pe documentul legal care atesta calitatea de platitor de taxa pe valoarea adaugata;

contribuabilii platitori de taxa pe valoarea adaugata sunt obligati sa solicite de la furnizori sau prestatori facturi fiscale ori documente legal aprobate pentru toate bunurile si serviciile achizitionate si sa verifice intocmirea corecta a acestora, iar pentru facturile fiscale cu o valoare a taxei pe valoarea adaugata mai mare de 20 milioane lei, sa solicite si copia de pe documentul legal care atesta calitatea de platitor de taxa pe valoarea adaugata a furnizorului sau prestatorului;

contribuabilii inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata nu au obligatia sa emita facturi fiscale in cazul urmatoarelor operatiuni:

c)1. transport cu taximetre, precum si transport de persoane pe baza de bilete de calatorie si abonamente;

c)2. vanzari de bunuri si/sau prestari de servicii consemnate in documente specifice aprobate prin acte normative in vigoare;

c)3. vanzari de bunuri si/sau prestari de servicii pentru populatie, pe baza de documente fara nominalizari privind cumparatorul;

importatorii sunt obligati sa intocmeasca declaratia vamala de import, direct sau prin reprezentanti autorizati, si sa determine, potrivit legii, valoarea in vama, taxele vamale, alte taxe si accizele datorate de acestia si, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat.

Cu privire la evidenta operatiunilor:

sa tina evidenta contabila potrivit legii, care sa le permita sa determine baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata facturata pentru livrarile si/sau prestarile de servicii efectuate, precum si cea deductibila aferenta intrarilor. Documentele justificative care nu sunt procurate pe caile stabilite prin norme legale si nu sunt corect intocmite nu pot fi inregistrate in contabilitate, iar bunurile ce fac obiectul tranzactiilor respective vor fi considerate fara documente legale de provenienta si se sanctioneaza potrivit Legii nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Contribuabilii care realizeaza operatiuni impozabile au obligatia sa asigure conditiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informatiilor si conducerea evidentelor prevazute de reglementarile in domeniul taxei pe valoarea adaugata;

sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a lunii urmatoare, decontul de taxa pe valoarea adaugata, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finantelor;

sa furnizeze organelor fiscale toate justificarile necesare in vederea stabilirii operatiunilor impozabile executate atat la sediul principal, cat si la subunitati;

sa contabilizeze distinct veniturile si cheltuielile determinate de operatiunile asocierilor in participatiune. Drepturile si obligatiile legale privind taxa pe valoarea adaugata revin asociatului care contabilizeaza veniturile si cheltuielile potrivit contractului incheiat intre parti. La sfarsitul perioadei de raportare veniturile si cheltuielile, inregistrate pe naturi, se transmit pe baza de decont fiecarui asociat, in vederea inregistrarii acestora in contabilitatea proprie. Sumele decontate intre parti fara respectarea prevederilor mentionate la alineatul precedent se supun taxei pe valoarea adaugata, in cotele prevazute de lege.

Cu privire la plata taxei pe valoarea adaugata:

sa achite taxa datorata, potrivit decontului intocmit lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare;

sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor din import definitiv, la organul vamal, conform regimului in vigoare privind plata taxelor vamale. Prin derogare de la prevederile lit. b), se suspenda plata taxei pe valoarea adaugata la organele vamale, pe termen de 120 de zile, pentru utilajele, instalatiile, echipamentele, masinile industriale care se importa in vederea efectuarii si derularii investitiilor prin care se realizeaza o unitate productiva noua, se dezvolta capacitatile existente sau se retehnologizeaza fabrici, sectii, ateliere, precum si pentru masinile agricole. De asemenea, se suspenda plata taxei pe valoarea adaugata la organele vamale, pe termen de 60 de zile, pentru materiile prime care nu se produc in tara sau sunt deficitare, importate in vederea realizarii obiectului de activitate. Atestarea dreptului de a beneficia de suspendarea platii taxei pe valoarea adaugata in vama se face prin certificat eliberat in conditii stabilite de Ministerul Finantelor;

sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor de leasing, corespunzator sumelor si termenelor de plata prevazute in contractele incheiate cu locatori/finantatori din strainatate. In cazul in care, la expirarea contractului de leasing, bunurile care au facut obiectul acestuia trec in proprietatea beneficiarului, se datoreaza taxa pe valoarea adaugata pentru valoarea la care se face transferul de proprietate a bunurilor respective;

sa achite taxa datorata bugetului de stat anterior datei depunerii cererii la organul fiscal pentru scoaterea din evidenta ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, in caz de incetare a activitatii.

    Formularele pentru facturi fiscale, borderourile zilnice de vanzare, incasare si alte documente necesare in vederea aplicarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor si sunt obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata.
   Corectarea taxei facturate in facturi fiscale in mod eronat de catre un contribuabil se va efectua astfel:
       a) in cazul in care factura fiscala nu a fost transmisa de la contribuabilul inregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata, aceasta se anuleaza si se emite o factura fiscala noua;
       b) in cazul in care factura fiscala a fost transmisa beneficiarului, corectarea erorilor se efectueaza prin emiterea unei noi facturi fiscale cu semnul minus sau in rosu si concomitent se emite o noua factura fiscala corecta. Factura fiscala de corectare va fi inregistrata in jurnalul de vanzari, respectiv de cumparari, si reflectata in deconturile intocmite de furnizor si, respectiv, de beneficiar pentru luna in care a avut loc corectarea.

   Pentru bunurile livrate in anul 2000, a caror contravaloare a fost incasata sub forma de abonamente in anul 1999 cu cota de 11% de taxa pe valoarea adaugata, cota aplicata este cea in vigoare la data incasarii abonamentelor respective.

   Organele fiscale au dreptul sa efectueze verificari si investigatii la platitorii taxei pe valoarea adaugata privind respectarea acestei ordonante de urgenta, inclusiv asupra inregistrarilor contabile. In acest scop contribuabilii au obligatia sa prezinte evidentele si documentele aferente sau orice alte elemente ce pot avea legatura cu verificarea. In situatia in care in urma verificarii efectuate rezulta erori sau abateri de la normele legale, organele fiscale au obligatia de a stabili cuantumul taxei pe valoarea adaugata deductibile si facturate si de a proceda la urmarirea diferentei de plata sau la restituirea sumelor incasate in plus, dupa caz. In cazul in care facturile fiscale, evidentele contabile sau datele necesare pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc ori sunt incomplete in ceea ce priveste cantitatile, preturile si/sau tarifele practicate pentru livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, organele fiscale vor proceda la impozitare prin estimare.

   Diferentele in minus constatate la verificarea taxei pe valoarea adaugata se platesc in termen de 15 zile de la data incheierii actului de control impreuna cu majorarile de intarziere aferente, iar cele in plus se restituie in acelasi termen sau se compenseaza cu platile ulterioare.
Pentru neplata integrala sau a unei diferente din taxa pe valoarea adaugata in termenul stabilit, contribuabilii datoreaza majorari de intarziere calculate conform legislatiei privind calculul si plata sumelor datorate pentru neachitarea la termen a impozitelor si taxelor.

3.Monopoluri fiscale

Monopolurile fiscale fac parte din structura impozitelor indirecte. Statul instituie monopoluri fiscale asupra productiei sau/si vanzarii unor marfuri ca: tutun, sare, alcool, carti de joc si alte produse specifice. Monopolurile fiscale, in functie de sfera lor de cuprindere pot fi depline sau partiale. Monopolurile fiscale depline se instituie de catre stat atat asupra productiei, cat si asupra comertului cu ridicata, ori cu amanuntul asupra unor marfuri. In schimb, monopolurile partiale sunt instituite fie asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai asupra comertului cu amanuntul. Printre tarile in care monopolurile fiscale aduc incasari relativ importante, putem mentiona: Italia (asupra tutunului si chibriturilor), Germania (asupra alcoolului sau bauturilor autorizate), Spania (asupra tutunului si petrolului) si Tunisia. In Romania tutun, alcool, bauturi alcoolice, spirt, produse petroliere, bijuterii, blanuri, electronice si automobile din importuri, mese de joc din casinouri (40000 ECU-anual pentru BlackJack si Poker ). Veniturile realizate de catre stat de pe urma monopolurilor fiscale sunt formate, pe de o parte, din profitul creat in procesul de producere a acestor marfuri – pe care statul il realizeaza ca orice intreprinzator -, iar pe de alta parte, din impozitul indirect cuprins in pret, care se incaseaza de la consumatorii marfurilor respective. Deoarece numai statul produce sau numai statul vinde astfel de marfuri, el poate stabili un pret in care sa fie inclus si un asemenea impozit indirect.

4.Accize

    Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat, pentru anumite produse din tara si din import, al caror regim este reglementata prin prezenta ordonanta de urgenta.
   Produsele pentru care se datoreaza accize sunt:

       a) alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar;
       b) produsele din tutun;

produsele petroliere;

d) alte produse si grupe de produse.

In grupa alcool etilic alimentar, bauturi alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar, sunt cuprinse;
       a) alcoolul etilic alimentar, produsele pe baza de alcool etilic alimentar si bauturile alcoolice obtinute din distilate de cereale;

bauturile alcoolice naturale;

vinurile si produsele pe baza de vin;

berea;

In subgrupa alcool etilic alimentar, produse pe baza de alcool etilic alimentar si bauturi alcoolice obtinute din distilate de cereale sunt cuprinse urmatoarele: alcool etilic alimentar, vodca, rom, lichioruri, rachiuri pe baza de alcool etilic alimentar, whisky, gin, rom si rachiuri din trestie de zahar, alte bauturi alcoolice spirtoase, precum si orice alte produse care contin alcool etilic alimentar, destinate industriei alimentare sau consumului, care au o concentratie alcoolica mai mare de 0,5% in volum. Alcoolul etilic alimentar este alcoolul etilic rafinat, obtinut prin fermentarea alcoolica a lichidelor zaharoase rezultate din materii prime agricole de origine vegetala, urmata de distilare si de rafinare, avand concentratia alcoolica minima de 95,5% in volum.

In subgrupa bauturi alcoolice naturale sunt cuprinse: tuica si rachiurile naturale care se obtin prin distilare sau redistilarea, dupa caz, a lichidelor zaharoase fermentate din fructe, a drojdiei de vin, a tescovinei de struguri si a vinului. In aceasta subgrupa sunt cuprinse si distilatul din vin si orice alte distilate din fructe, destinate fabricarii bauturilor alcoolice naturale. Distilatul din vin reprezinta produsul obtinut prin distilarea vinului, care se foloseste pentru producerea vinarsului si a rachiului din vin.

In subgrupa vinuri si produse pe baza de vin sunt cuprinse: vinurile spumoase, vinurile nespumoase si alte produse pe baza de vin. Vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentarea alcoolica, completa sau partiala, a strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului din struguri. Prin vinuri spumoase se intelege vinurile cu continut in dioxid de carbon de origine exogena sau endogena, care dezvolta in sticlele in care sunt imbuteliate, ca produs finit, o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20 grade celsius. In categoria vinuri spumoase se includ si vinul spumant si sampania, cu un continut in dioxid de carbon de origine total endogena, obtinute prin fermentarea secundara a vinului apt pentru consum si care dezvolta in sticlele in care sunt imbuteliate, ca produs finit, o presiune de minimum 3,5 bari la temperatura de 20 grade celsius. Vinurile nespumoase sunt vinuri de consum curent si vinuri de marca, altele decat cele cuprinse in categoria vinurilor spumoase. Din punct de vedere al regimului accizelor. in categoria vinurilor nespumoase sunt incluse si vinurile care dezvolta in sticlele in care sunt imbuteliate, ca produs finit, o presiune de minimum 1 bar la temperatura de 20 grade celsius. La alte produse pe baza de vin – in acceptia acestei ordonante de urgenta – se includ vermuturile si alte vinuri din struguri, aromate cu plante sau cu substante aromatizante, cu o concentratie de pana la 22% volum alcool, alte bauturi fermentate din sucuri de mere, pere, hidromel etc., precum si amestecuri de bauturi fermentate si bauturi nealcoolice. Produsele din subgrupa vinuri si produse pe baza de vin, cu o concentratie alcoolica de peste 22% volum alcool, sunt supuse aceluiasi regim de accize ca si bauturile definite la art. 3 lit, a).

Berea este produsul obtinut prin fermentarea alcoolica a mustului preparat din malt, hamei si apa. In subgrupa bere sunt cuprinse toate sortimentele de bere obtinute potrivit prevederilor alin. 1, precum si sortimentele de bere realizate in amestec cu bauturi alcoolice sau nealcoolice, cu o concentratie alcoolica in volum cuprinsa intre 0,5% si 10%. Sortimentele de bere cu o concentratie alcoolica in volum de peste 10%, realizate din bere in amestec cu alte bauturi alcoolice, sunt supuse aceluiasi regim de accize ca si bauturile definite la art.3 lit.a).

    Platitori de accize, pentru produsele prevazute la art. 3, sunt agentii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate -. care produc sau importa astfel de produse. Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit din tara sau din import, utilizat ca materie prima in obtinerea bauturilor alcoolice spirtoase, acciza se plateste o singura data de catre agen etilic alimentar. Pentru bauturile alcoolice spirtoase, produse in tara din alcool etilic alimentar, provenit din tara sau din import, nu se mai datoreaza accize. De asemenea, platitori de accize sunt:

       a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in sistem de prestari de servicii, indiferent daca acestea se comercializeaza ca atare sau se introduc in fabricatie proprie pentru obtinerea altor produse atat de catre agentul economic prestator, cat si de catre beneficiarul prestatiei;

agentii economici prevazuti la alin.1, care cumpara de la producatorii individuali – persoane fizice – produse de natura celor supuse accizelor prin prezenta ordonanta de urgenta, pentru prelucrare si/sau comercializare;

persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale, conform reglementarilor vamale in vigoare;

agentii economici, pentru cantitatile de produse supuse accizelor, acordate ca didende sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor si, dupa caz, persoanelor fizice.

Produsele din tutun confiscate incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului se predau cu titlu gratuit producatorilor interni de tigarete, astfel:

sortimentele care se regasesc in nomenclatorul de fabricatie al agentilor economici producatori interni se predau acestora cu titlu definitiv;

sortimentele care nu se regasesc in nomenclatorul de fabricatie al agentilor economici producatori interni se predau in custodie, de catre organele care au procedat la confiscare, marilor agenti economici producatori interni: British American Tobacco, Philip Morris, R.J. Reynolds si Societatea Nationala "Tutunul Romanesc" – S.A. Fiecare agent economic producator intern are obligatia sa preia in custodie, potrivit ordinii mentionate, cantitatile de produse din tutun confiscate pe parcursul unui trimestru. Aceste cantitati vor ramane in custodie pana in momentul distrugerii lor, distrugere ce se va efectua in baza aprobarii date de Ministerul Finantelor, la cererea agentului economic. Din comisia de distrugere vor face parte un reprezentant al politiei si un reprezentant al Ministerului Finantelor. Cheltuielile aferente distrugerii se vor suporta de catre fiecare agent economic care va proceda la distrugerea bunurilor confiscate in parte.

      (2) Refuzul agentilor economici producatori interni de a prelua cantitatile de produse din tutun confiscate constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de 100 milioane lei.

    Pentru alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar, accizelor se datoreaza si se calculeaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator si sunt stabilite in sume fixe exprimate in ECU pe unitatea de masura, astfel: – ECU pe hectolitru alcool pur – pentru produsele cuprinse in anexa nr. 1 la nr. crt. 1si 2; – ECU pe hectolitru/1 grad alcoolic – pentru produsele cuprinse in anexa nr. 1 la nr. crt. 3 si 4. Baza de impozitare pentru calcului accizelor o reprezinta: – cantitatea de alcool pur continuta – pentru produsele prevazute in anexa nr. 1 la nr. crt. 1 si 2; – cantitatea de bauturi, exprimata in hectolitru, multiplicata cu numarul de grade alcoolice continut – pentru produsele prevazute in anexa nr. 1 nr. crt. 3 si 4. Sumele fixe care reprezinta accizele datorate pe produse si pe grupe de produse sunt cel stabilite in anexa nr.1.

    In cazul produselor prevazute la art. 3, provenite din import sau din tara, utilizate ca materie prima pentru obtinerea altor produse supuse accizelor – altele decat bauturile alcoolice spirtoase produse exclusiv din alcool etilic alimentar -, agentii economici prelucratori vor deduce, pe baza de documente justificative, din accizele datorate pentru produsele finale facturate, accizele platite in vama sau la achizitionarea de pe piata interna a materiei prime.

Produsele din tutun

In grupa produse din tutun se includ:

tigaretele;

tigarile si tigarile de foi;

tutunul destinat fumatului;

       d) tutunul de prizat si tutunul de mestecat. Tigaretele sunt considerate cilindrii din hartie speciala, cu sau fara filtru, cu lungimi si diametre diferite, umplute cu tutun taiat, sortat si/sau aromatizat. Tigarile si tigarile de foi sunt considerate, daca sunt fumate ca atare, rulourile de tutun care contin tutun care contin tutun natural integral si au invelis exterior din hartie de tutun natural. Tutunul destinat fumatului este tutunul care a fost taiat sau in mod faramitat,batut sau presat in bucati si care poate fi fumat fara prelucrare industriala. Tutunul de prizat este o pulbere de tutun fin macinat, de culoare galbena pana la brun, aromata sau nearomata. Tutunul de mestecat este tutunul realizat dintr-un amestec de tutun inchis la culoare, uscat, indulcit cu miere sau sirop.

    Pentru produsele din tutun, platitori de accize sunt agentii economici, persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate, care produc sau importa astfel de produse. De asemenea, platitori de accize sunt persoanele fizice care introduc in tara produse din tutun, destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale, conform reglementarilor vamale in vigoare.

Pentru tigarete, indiferent de provenienta si de calitatea acestora, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica, stabilita in echivalent euro pe 1.000 de tigarete, la care se adauga o cota procentuala aplicata asupra preturilor maxime de vanzare cu amanuntul declarate. (2) Cuantumul accizei specifice si cel al accizei procentuale sunt prevazute in anexa nr. 1 la prezenta ordonanta de urgenta. (3) Preturile maxime de vanzare cu amanuntul vor fi stabilite de catre fiecare agent economic producator intern sau importator si vor fi notificate Ministerului Finantelor. (4) Inregistrarea de catre Ministerul Finantelor a preturilor astfel stabilite se va face pe baza declaratiei scrise a fiecarui agent economic in cauza, modelul-tip al acesteia fiind prezentat in anexa nr. 18 la prezenta ordonanta de urgenta. (5) Declaratia se va intocmi de catre agentul economic in cauza, in doua exemplare, din care un exemplar se depune la Ministerul Finantelor – Directia generala legislatie impozite indirecte, iar al doilea exemplar, cu numarul de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor, va ramane la agentul economic. (6) Declaratia va cuprinde, in mod expres, data de la care se vor practica preturile maxime si se va depune la Ministerul Finantelor cu minimum doua zile inainte de data practicarii acestor preturi. (7) Cu minimum 24 de ore inainte de data efectiva a intrarii lor in vigoare, lista cuprinzand preturile maxime de vanzare cu amanuntul declarate, cu numarul de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor, va fi publicata de catre agentul economic producator sau importator in doua cotidiene de mare tiraj. (8) Ori de cate ori se intentioneaza modificari ale preturilor maxime de vanzare cu amanuntul declarate, agentii economici producatori interni sau importatori au obligatia sa redeclare preturile pentru toate sortimentele de tigarete, indiferent daca modificarea intervine la unul sau mai multe sortimente. Redeclararea se face pe baza aceluiasi model de declaratie si cu respectarea termenelor prevazute mai sus. (9) Dupa primirea declaratiilor privind preturile maxime de vanzare cu amanuntul Ministerul Finantelor va transmite copii de pe acestea directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, Garzii financiare centrale si Directiei Generale a Vamilor. (10) Preturile maxime de vanzare cu amanuntul in vigoare sunt obligatorii pentru toti agentii economici autorizati sa comercializeze tigarete si nu pot fi depasite. (11) Toti agentii economici autorizati sa comercializeze tigarete sunt obligati sa afiseze permanent, in locuri vizibile, lista cuprinzand preturile maxime de vanzare cu amanuntul in vigoare pentru toate sortimentele pe care le comercializeaza. (12) Comercializarea sortimentelor de tigarete ce nu se regasesc in listele cuprinzand preturile maxime de vanzare cu amanuntul declarate si date publicitatii de catre agentii economici producatori sau importatori este interzisa."

Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizelor la tigarete, atat pentru produsele din productia interna, cat si pentru produsele din import, o constituie pretul maxim de vanzare cu amanuntul declarat."

Toate livrarile de produse din tutun efectuate atat de catre agentii economici producatori interni si importatori, cat si de ceilalti agenti economici care comercializeaza astfel de produse vor fi efectuate pe baza de factura fiscala. Transferurile de produse din tutun intre gestiuni se vor efectua pe baza de avize de expeditie, conform prevederilor Hotararii Guvernului nr.831/1997 . Modelul facturii fiscale utilizate de catre agentii economici producatori interni si importatori de tigarete este prezentat in anexa nr. 19 la prezenta ordonanta de urgenta. Agentii economici producatori interni si importatori de tigarete pot utiliza sisteme informatice financiar-contabile proprii pentru emiterea formularelor speciale, in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor pentru formularele cu regim special, fara a mai utiliza formularele pretiparite de Regia Autonoma ®Imprimeria Nationala. Agentii economici in cauza vor solicita direct Regiei Autonome ®Imprimeria Nationala o plaja de serii si numere specifice acestor facturi. (3) Agentii economici care comercializeaza tigarete, altii decat agentii economici producatori interni si importatori, vor utiliza la facturare formularele speciale prevazute de Hotararea Guvernului nr. 831/1997. (4) Agentii economici care comercializeaza produse din tutun, altele decat tigaretele, vor utiliza, de asemenea, la facturare formularele speciale prevazute de Hotararea Guvernului nr. 831/1997. (5) Pe fiecare factura fiscala se va inscrie calitatea agentilor economici, atat a furnizorului, cat si a cumparatorului de produse din tutun, respectiv de producator intern, importator, comerciant angro sau en detail. (6) Fiecare transport de produse din tutun va fi insotit efectiv, in mod obligatoriu, de factura fiscala. Lipsa acesteia presupune ca marfa are provenienta ilicita. Prin insotire efectiva se intelege, in acceptia prezentei ordonante de urgenta, existenta documentului de livrare a acestor produse asupra delegatului aflat in mijlocul de transport. (7) Comisarii Garzii financiare pot opri mijloacele de transport pentru verificarea documentului de insotire a marfii. (8) In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, agentii economici producatori interni si importatori, precum si ceilalti agenti economici care comercializeaza produse din tutun vor inventaria formularele cu regim special aflate in stoc si le vor preda Regiei Autonome ®Imprimeria Nationala¯ in vederea distrugerii, fara returnarea costurilor legate de producerea lor. De asemenea, vor fi distruse toate formularele cu regim special comandate sau aflate in executie la Regia Autonoma ®Imprimeria Nationala, fara returnarea costurilor legate de producerea lor."

Produsele petroliere

    Din grupa produselor petroliere se datoreaza accize pentru carburantii auto, respectiv: – benzina premium, regular si normala; – benzina fara plumb; – motorina.

    Platitori de accize pentru carburantii auto sunt agentii economici producatori sau importatori de astfel de produse.

Pentru carburantii auto se datoreaza bugetului de stat accize stabilite in ECU pe tona de produs finit, prevazute in anexa nr.1.

Alte produse si grupe de produse

    Sunt supuse, de asemenea, regimului accizelor produsele si grupele de produse prevazute in anexa nr. 2.

Platitori de accize pentru produsele prevazute in anexa nr. 2 sunt agentii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc, importa si comercializeaza astfel de produse.

    Agentii economici care comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in anexa nr. 2, provenite de la persoane fizice, inclusiv bunurile amanetate de catre persoanele fizice, care au devenit proprietatea caselor de amanet, sunt obligati sa retina si sa verse la bugetul de stat accizele stabilite potrivit prezentei ordonante de urgenta, cu exceptia bunurilor prevazute la nr. crt. 8 din anexa nr. 2.

    Accizele preced taxa pe valoarea adaugata si se calculeaza o singura data, prin aplicarea cotelor procentuale, prevazute in anexa nr. 2, asupra bazei de impozitare, care reprezinta:
       a) pentru produsele din productia interna – preturile de livrare, mai putin accizele, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv;

       b) pentru produsele din import – valoarea in vama, stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale, dupa caz;

       c) pentru bunurile provenite de la persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului;
       d) pentru bunurile amanetate de catre persoanele fizice si devenite proprietatea caselor de amanet – contravaloarea incasata de casele de amanet la vanzarea bunurilor respective, mai putin accizele.
    Pentru cafea, cafea cu inlocuitori si cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila, accizele se calculeaza prin aplicarea sumelor fixe stabilite in ECU pe unitatea de masura, prevazute in anexa nr. 2, asupra cantitatilor produse sau importate.

Din accizele datorate bugetului de stat pentru cafeaua obtinuta prin prajirea cafelei verzi se deduc, pe baza de documente justificative, accizele platite in vama pentru cafeaua verde.

Sunt scutite de plata accizelor:

       a) produsele exportate direct sau prin agenti economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision. In cazul in care agentii economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse supuse accizelor, acestia pot solicita in termen de 3 luni de la data efectuarii exportului, organelor fiscale teritoriale, pe baza documentelor justificative, restituirea accizelor aferente produselor finite exportate;
       b) produsele comercializate prin magazinele autorizate, potrivit legii, sa comercializeze marfuri in regim de duty free;

       c) produsele importate in regim de tranzit sau import temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie; bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordate de guverne straine, organisme internationale si organizatii non-profit si de caritate, institutiilor de invatamant si cultura, ministerelor, altor organe ale administratie publice, in conditiile stabilite prin normele metodologice emise de Ministerul Finantelor in aplicarea acestei ordonante de urgenta;
       e) produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada cat au acest regim;
       f) bunurile prevazute la nr. crt. 8 din anexa nr. 2, constituite ca aport in natura sau achizitionate din aportul in numerar al investitorilor la capitalul social ori la majorarea acestuia, in conditiile stabilite prin normele metodologice emise de Ministerul Finantelor in aplicarea acestei ordonante de urgenta;
       g) alcoolul etilic alimentar, utilizat in productia de medicamente, de alcool sanitar si de otet alimentar;
       h) alcoolul etilic alimentar, utilizat in scop medical in spitale si farmacii.
    Pentru produsele prevazute la art. 21 lit. a), b) si g), scutirea se acorda prin restituirea accizelor platite la achizitionarea acestora, pe baza documentelor justificative si numai pentru cantitatile folosite, cu destinatiile expres mentionate in prezenta ordonanta de urgenta.

Momentul datorarii accizelor il constituie:

data efectuarii livrarii – pentru produsele din productia interna;

data efectuarii formalitatilor de receptie a alcoolului etilic alimentar rezultat din procesare – la prestatorul de servicii;

data transferului alcoolului etilic alimentar din sectia de productie in cea de prelucrare a acestuia in bauturi alcoolice – in cazul unitatilor care detin atat sectii de producere a alcoolului etilic alimentar, cat si de producere a bauturilor alcoolice;

data inregistrarii declaratiei vamale de import – pentru importatori;

data cumpararii – pentru agentii economici achizitori;

       f) data vanzarii bunurilor – pentru produsele prevazute la art. 18 lit. c) si d).

Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna

    Pentru titeiul si gazele naturale din productia interna, agentii economic autorizati datoreaza bugetului de stat impozit din momentul livrarii. Impozitul datorat precede taxa pe valoarea adauga si se calculeaza prin aplicarea sumelor stabilite in lei pe unitatea de masura, potrivit anexei nr. 3, asupra cantitatilor livrate. Impozitul se corecteaza de catre Guvern, la propunerea Ministerului Finantelor, in functie de modificarile intervenite in nivelul preturilor la import si al celor cu ridicata.

Taxa pentru jocurile de noroc

    Pentru jocurile de noroc, organizate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia cazinourilor, se datoreaza bugetului de stat o taxa de 20%. Taxa se aplica asupra veniturilor realizate din exploatarea jocurilor de noroc, calculate ca diferenta intre totalul rulajului incasarilor pentru fiecare tip de joc si totalul premiilor acordate jucatorilor, in limitele prevazute de lege. Pentru cazinouri, taxa este anuala si se stabileste in ECU pe masa de joc, astfel: – pentru ruleta – 30.000 ECU/masa de jos; – pentru jocuri de carti, inclusiv zaruri – 20.000 ECU/masa de joc. Platitori ai acestor taxe sunt societatile comerciale inregistrate legal in Romania si autorizate pe baza de licente sa organizeze si sa exploateze astfel de jocuri.

    Toti agentii economici – platitori de accize sau de alte taxe indirecte, reglementate prin prezenta ordonanta de urgenta – sunt obligati ca, in baza unei declaratii scrise, sa se inregistreze ca platitori de astfel de impozite la organele fiscale teritoriale. Organele fiscale teritoriale au obligatia sa atribuie fiecarui platitor un cod special si sa remita agentilor economici, in termen de 15 zile de la data primirii declaratiei, instiintarea de luare in evidenta ca platitor de astfel de impozite si codul atribuit.
Pentru anumite produse pentru care se datoreaza bugetului de stat accize, se instituie, in mod treptat, sistemul de supraveghere fiscala. Ministerul Finantelor, prin normele metodologice emise in aplicarea prezentei ordonante de urgenta, va stabili produsele supuse accizelor, care vor intra in regim de supraveghere fiscala, modalitatea de supraveghere, precum si conditiile de efectuare a acesteia.
Platitorii au obligatia sa tina evidenta accizelor, a impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna si a taxei pentru jocurile de noroc, dupa caz, conform normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor in aplicarea acestei ordonante de urgenta.
Pentru cazinouri, taxa anuala se plateste trimestrial in patru transe egale, pana la data de 25 a ultimei luni a fiecarui trimestru.

   Neplata accizelor, a impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna, precum si a taxei pentru jocurile de noroc, la termenele stabilite, atrage calcularea majorarilor de intarziere, conform dispozitiilor legale in vigoare. In cazuri justificate, Ministerul Finantelor poate aproba esalonarea sau amanarea platii accizelor, a impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna, dupa caz, precum si esalonarea, amanarea sau scutirea de plata a majorarilor de intarziere.
  Constatarea, controlul, sanctionarea, urmarirea, incasarea si executarea silita a accizelor si a celorlalte taxe indirecte prevazute in prezenta ordonanta de urgenta, precum si a majorarilor de intarziere aferente se efectueaza conform reglementarilor legale in materie. Folosirea in facturi a unui alt pret de vanzare cu amanuntul decat cel declarat si in vigoare Ia data facturarii se sanctioneaza cu amenda egala cu valoarea la pret cu amanuntul a facturii respective.
    Obiectiunile, contestatiile si plangerile formulate la actele de control se solutioneaza conform dispozitiilor legale privind solutionarea obiectiunilor, contestatiilor si plangerilor asupra sumelor contestate si aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finantelor.
   Ministerul Finantelor va emite, in termen de 60 de zilele de la publicarea prezentei ordonante de urgenta in Monitorul Oficial al Romaniei, norme metodologice privind tehnica de calcul si formularistica necesare pentru accize si alte taxe indirecte, pentru impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna si pentru taxa pentru jocurile de noroc, precum si modul de realizare a regimului de supraveghere fiscala. Pozitiile si codurile tarifare corespunzatoare produselor supuse accizelor vor fi specificate in anexele la normele metodologice respective.

5.Taxe vamale

Pentru analiza regimului vamal trebuie plecat de la elementul care sta la baza acestuia – taxele vamale; acestea sunt totodata, si instrumente cu ajutorul carora este conturat regimul vamal.

Taxele vamale reprezinta acele prelevari banesti, percepute de stat in momentul in care bunurile trec granitele tarii respective in vederea importului, exportului sau tranzitului.

Trasatura esentiala a acestora este data de faptul ca ele fac parte din sistemul veniturilor bugetare. Sistemul veniturilor bugetare reprezinta totalitatea resurselor banesti instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor banesti ale statului. Sistemul impozitelor indirecte cuprinde si taxele vamale, care pot fi definite ca fiind “impozitul indirect pe care trebuie sa-l plateasca negutatorul care introduce marfa straina in Romania sau care exporta din Romania anumite marfuri”.

Deci cel care varsa la autoritatile fiscale suma de bani corespunzatoare nivelului taxelor vamale este importatorul. Dar importatorul trece taxele vamale asupra pretului de vanzare a marfurilor si serviciilor, asa incat, taxele vamale sunt suportate in final de cumparator. Aceasta este o forma mediata de prelevare a impozitelor. Platitorul impozitului este importatorul dar impozitul este suportat de catre cumparatori in momentul cumpararii marfii, acesta fiind inclus in pret.
  Codul vamal se aplica in mod uniform si nediscriminatoriu pe intreg teritoriul Romaniei. Prevederile cuprinse in prezentul cod se aplica tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoane fizice sau persoane juridice.

      a. Introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor, a mijloacelor de transport si a oricaror alte bunuri este permisa numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat.
      b. La trecerea frontierei de stat, marfurile, mijloacele de transport si orice alte bunuri sunt supuse vamuirii de catre autoritatile vamale.

      c. In punctele de control pentru trecerea frontierei de stat si pe teritoriul tarii sunt organizate birouri vamale care functioneaza potrivit legii.

Sistemul institutional al autoritatii vamale

Structura organizatorica a autoritatii vamale

Activitatea autoritatii vamale se exercita prin:

Directia Generala a Vamilor;
b) Directiile regionale vamale;
c) Birourile vamale.

Principii de baza pentru aplicarea reglementarilor vamale

Bunurile se introduc sau se scot din tara numai prin birourile vamale. Aceste marfuri sunt supuse operatiunii de vamuire si raman sub supraveghere vamala pana la acordarea liberului de vama.
         (1) Bunurile intrate in tara se inscriu, in ordinea sosirii la frontiera, in registrul de evidenta, pe baza documentelor de transport si a celor comerciale.

     (2) In lipsa documentelor de insotire, inscrierea marfurilor se face pe baza constatarilor autoritatii vamale sau a altor documente prezentate organelor vamale de catre cei interesati, din care sa rezulte marfurile care urmeaza sa fie supuse vamuirii.

Marfurile si bunurile inregistrate, dupa intrarea in tara, sunt indrumate astfel:

       a) catre biroul vamal stabilit de autoritatea vamala sau in alt loc desemnat de aceasta;
       b) spre o zona libera, cand marfurile sunt destinate acesteia.

In caz de forta majora sau de caz fortuit, la schimbarea destinatiei stabilite potrivit alin. (1), transportatorul este obligat sa sesizeze imediat autoritatea vamala, informand totodata despre eventualele pierderi partiale sau totale ale marfurilor.

Cand o nava sau o aeronava aflata in situatia prevazuta la alin. (1) este obligata, din motive de forta majora sau de caz fortuit, sa faca o escala sau sa stationeze temporar pe teritoriul Romaniei, transportatorul este obligat sa informeze fara intarziere autoritatea vamala asupra situatiei intervenite, aceasta stabilind masurile de supraveghere a navei sau a aeronavei, precum si a bunurilor transportate de acestea.

    Prevederile art. 35 nu se aplica bunurilor apartinand persoanelor fizice, precum si marfurilor aflate la bordul navelor sau al aeronavelor care traverseaza marea teritoriala si apele teritoriale sau spatiul aerian al Romaniei, fara a avea ca destinatie un port sau un aeroport romanesc.

Etape ale operatiunii de vamuire

Operatiuni prealabile vamuirii

Marfurile sosite la vama de destinatie sau la locul stabilit de autoritatea vamala, potrivit art. 35 alin. (1) lit. a), se prezinta autoritatii vamale de catre transportator sau de catre titularul operatiunii comerciale ori de catre reprezentantul acestuia.

Marfurile prezentate biroului sau punctului vamal se afla sub supraveghere vamala pana la stabilirea regimului vamal si intra in depozit necesar cu caracter temporar.

Autoritatea vamala poate cere depozitarului sa constituie o garantie care sa asigure plata drepturilor de import

Marfurile aflate in depozit necesar cu caracter temporar pot fi manipulate numai in scopul conservarii lor in starea initiala, fara sa se modifice caracteristicile sau aspectele tehnice si comerciale.
     In cazurile in care, conform legii, autoritatile competente hotarasc distrugerea marfurilor aflate in depozit necesar cu caracter temporar, aceasta operatiune se va efectua pe cheltuiala titularului operatiunii comerciale, sub supravegherea autoritatii vamale.

Marfurile intra in depozitul necesar cu caracter temporar, pe baza unei declaratii sumare.
   Declaratia sumara se completeaza de catre depozitar pe formulare-tip si se depune la autoritatea vamala care o inregistreaza in registrul de evidenta.

            (1) Marfurile care au facut obiectul declaratiei sumare pot fi transferate numai in cazurile si in locurile stabilite de autoritatea vamala.

       (2) In caz fortuit sau de forta majora, care impune de indata transferul, in total sau in parte, al marfii, operatiunea se poate face cu instiintarea ulterioara, in aceeasi zi, a autoritatii vamale.
    Autoritatea vamala poate, oricand si in orice imprejurare, sa efectueze controlul marfurilor sau al mijloacelor de transport, cerand descarcarea si dezambalarea marfurilor.

    Titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acestuia este obligat ca, in termen de 30 de zile de la depunerea declaratiei sumare, sa solicite autoritatii vamale plasarea marfurilor sub un regim vamal.

Stabilirea regimului vamal al marfurilor

 (1) La introducerea sau la scoaterea din tara a marfurilor prezentate la vama, autoritatea vamala stabileste un regim vamal.

      (2) Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplica in cadrul procedurii de vamuire, in functie de scopul operatiunii comerciale si de destinatia marfii.

      A. Regimurile vamale sunt definitive sau suspensive.

      B. Din categoria regimurilor vamale definitive fac parte:

       a) importul, care consta in introducerea marfurilor in circuitul economic;

b)exportul, care consta in scoaterea marfurilor din tara;

c)introducerea si scoaterea din tara de bunuri apartinand calatorilor sau altor persoane fizice, necomercianti.
C. Regimurile vamale suspensive sunt urmatoarele:

tranzitul marfurilor;

antrepozitul marfurilor;

perfectionarea activa a marfurilor;

transformarea sub control vamal a marfurilor;

admiterea temporara a marfurilor;

perfectionarea pasiva a marfurilor.

    In functie de felul marfurilor si de regimul vamal care poate fi utilizat, Directia Generala a Vamilor poate decide ca numai unele birouri vamale sa fie competente sa procedeze la efectuarea vamuirii. Decizia Directiei Generale a Vamilor se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

Regimurile vamale definitive

Importul

Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic.

La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicand si masurile de politica comerciala.
Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei, care se aproba prin lege.

Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreaza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor.

Taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei.

    Regulile generale si notele explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei sunt cele din Conventia internationala a Sistemului armonizat de descriere si codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care Romania este parte.
Directia Generala a Vamilor, tinand seama de practica internationala in materie, stabileste regulile specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevazute in nomenclatura combinata.
      (1) In vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala constata originea marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii:

marfuri produse in intregime intr-o tara;

marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o tara.

      (2) Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevazute de reglementarile vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care Romania este parte.

    In aplicarea regimului tarifar preferential, regulile si formalitatile necesare pentru determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.
    Valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei.

Procedura de determinare a valorii in vama este cea prevazuta in Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife si comert (G.A.T.T.), incheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979, la care Romania este parte.

       (2) La valoarea in vama, in masura in care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse in pret, se includ:
       a) cheltuielile de transport al marfurilor importate pana la frontiera romana;

       b) cheltuielile de incarcare, de descarcare si de manipulare, conexe transportului, ale marfurilor din import aferente parcursului extern;

       c) costul asigurarii pe parcursul extern.

       (3) Transformarea in lei a valorii in vama se face la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Acest curs de schimb se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale inregistrate in cursul acelei saptamani.

     (4) Atunci cand determinarea definitiva a valorii in vama nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu conditia sa constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea vamala.

       (5) In cazul in care, in termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documente concludente privind determinarea valorii in vama, autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei, operatiunea de vamuire fiind considerata incheiata.

         A. Valoarea in vama se determina si se declara de catre importator, care este obligat sa depuna la biroul vamal o declaratie pentru valoarea in vama, insotita de facturi sau de alte documente de plata a marfii si a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.

B. Declaratia de valoare in vama poate fi depusa si prin reprezentant, in acest caz raspunderea fiind solidara.

      (1) In cazul in care nu s-a aplicat un tratament tarifar preferential, deoarece importatorul nu a prezentat certificatul de origine a marfurilor, titularul operatiunii are dreptul sa solicite restituirea taxelor incasate in plus.

      (2) Cererea de restituire este acceptata, daca a fost depusa in termenul de valabilitate a certificatului de origine prevazut in acordurile internationale prin care s-a stabilit regimul tarifar preferential la care Romania este parte.

      (3) Certificatele de origine a marfurilor, care sunt prezentate autoritatii vamale dupa expirarea termenului la care face trimitere alin. (2), pot fi acceptate, daca titularul operatiunii dovedeste ca nerespectarea termenului este datorata unor circumstante exceptionale.

      (4) Autoritatea vamala poate accepta certificatele de origine a marfurilor, daca termenul de prescriptie a datoriilor statului nu a fost implinit, iar marfurile respective au fost prezentate autoritatii vamale si au facut obiectul unei declaratii vamale inainte de expirarea termenului prevazut la alin. (2).

Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import:

       a) produsele de pescuit maritim si oceanic si alte produse extrase din marea teritoriala a unei terte tari de navele inmatriculate in Romania si care navigheaza sub pavilion roman;
       b) bunurile obtinute din produsele prevazute la lit. a) la bordul unei nave-fabrica ce indeplineste conditiile de inmatriculare in Romania si de navigatie sub pavilion roman.

Exportul

(1) Regimul de export consta in scoaterea definitiva a marfurilor romanesti de pe teritoriul Romaniei.
       (2) Sunt admise la export marfurile produse in tara, precum si cele importate anterior, cu exceptia marfurilor care sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii comerciale.
       (3) Regulile de clasificare tarifara prevazute la importul de marfuri se aplica si la export.
   Exportatorul de marfuri scoase definitiv sau temporar din tara este obligat sa depuna o declaratie vamala de export la biroul vamal in raza caruia se afla sediul exportatorului sau la locul unde marfurile sunt ambalate ori incarcate pentru a fi exportate. In cazuri temeinic justificate, declaratia vamala poate fi depusa si la un birou vamal de frontiera.

    La exportul de marfuri nu se incaseaza taxe vamale.

Liberul de vama la export se acorda cu conditia ca marfurile in cauza sa paraseasca teritoriul Romaniei in aceeasi stare in care acestea se aflau in momentul inregistrarii declaratiei vamale de export.
      (1) Marfurile romanesti, precum si cele straine care au fost indigenate pot fi exportate temporar, in situatia in care urmeaza a fi reintroduse in tara, fara a fi suferit o modificare, cu exceptia uzurii lor normale.
      (2) Autoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie reintroduse sau sa primeasca o alta destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie sa permita ca scopul utilizarii sa fie realizat.
      (3) Autoritatea vamala, cu acordul titularului regimului de export, poate scurta sau, in cazuri exceptionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul initial.

Regimul vamal aplicabil calatorilor si altor persoane fizice

Calatorii si alte persoane fizice cu domiciliul in tara sau in strainatate pot introduce si scoate din tara bunurile aflate in bagajele personale ori care ii insotesc, fara a fi supusi taxelor vamale, in conditiile si in limitele stabilite prin hotarare a Guvernului. Aceasta hotarare va tine seama de acordurile si de conventiile internationale la care Romania este parte.

      (1) Pentru bunurile care nu se incadreaza in limitele cantitative si valorice prevazute in hotararea Guvernului se aplica, la import, tariful vamal de import, iar la export, o taxa vamala unica de 20% aplicata la valoarea in vama.

      (2) Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor si a Ministerului Industriei si Comertului, poate aproba reduceri sau exceptari de la taxele vamale prevazute la alin. (1).

      (3) Prin hotarare a Guvernului, prevazuta la art. 88, se vor stabili si normele privind determinarea valorii in vama a bunurilor introduse sau scoase din tara de catre persoanele fizice aflate in situatia mentionata la alin. (1).

Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale.

      (1) Regimul vamal suspensiv se solicita in scris de catre titularul operatiunii comerciale. Autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in care poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operatiunii.

      (2) Prin aprobarea emisa se fixeaza termenul pentru incheierea regimului vamal suspensiv.
      (3) Prelungirea termenului pentru incheierea regimului vamal suspensiv se face la cererea expresa si justificata a titularului operatiunii, cu aprobarea autoritatii vamale.

    Titularul aprobarii este obligat sa informeze de indata autoritatea vamala asupra oricaror modificari care influenteaza derularea operatiunii sub regimul vamal aprobat.
    Autoritatea vamala cere constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor de import ce ar putea fi datorate.

         (1) Regimul vamal suspensiv aprobat se incheie atunci cand marfurile primesc un alt regim vamal.
       (2) Autoritatea vamala poate dispune, din oficiu, incheierea regimului vamal suspensiv atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim in termenul aprobat.

     (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si in cazul produselor compensatoare sau transformate, obtinute in cadrul regimurilor de perfectionare activa sau pasiva si de transformare sub control vamal.
    Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului marfurilor si cu acordul autoritatii vamale, drepturile si obligatiile aferente regimului vamal respectiv.

Formarea datoriei vamale

(1) In cazul marfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import, precum si in cazul plasarii marfurilor intr-un regim de admitere temporara cu exonerarea partiala de drepturi de import, datoria vamala ia nastere in momentul inregistrarii declaratiei vamale.
      (2) Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate.
      (3) Poate fi debitor vamal, solidar cu titularul declaratiei vamale acceptate si inregistrate, si persoana care, din culpa, a furnizat date nereale, inscrise in acea declaratie, ce au determinat stabilirea incorecta a datoriei vamale.

Garantarea datoriei vamale

 (1) Autoritatea vamala are dreptul sa ceara constituirea unei garantii pentru asigurarea platii datoriei vamale.

       (2) Garantia se depune de catre debitorul vamal sau, cu acordul autoritatii vamale, de catre o terta persoana.

        (3) In cazuri temeinic justificate, pe baza metodologiei elaborate de Directia Generala a Vamilor si aprobata de ministrul finantelor, autoritatea vamala poate acorda scutire de la obligatia garantarii datoriei vamale.

A. Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala.

      B. Garantia baneasca se realizeaza prin depunerea sumei in lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare si titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala.
      (1) Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, in cazul in care aceasta poate fi determinata in momentul in care este data garantia.

      (2) In cazul in care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia in considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale ce ar rezulta din operatiunea de vamuire.

      I. Autoritatea vamala, la cererea debitorului vamal, poate permite constituirea unei garantii globale care sa asigure plata mai multor datorii vamale.

      II. Cuantumul garantiei globale date pentru acoperirea unor datorii vamale a caror suma variaza in timp va asigura, in momentul realizarii acestor datorii, suma totala de incasat.

    Atunci cand, in cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala constata ca modalitatea de garantie data nu mai asigura plata datoriei vamale, poate cere constituirea unei alte garantii. In caz de refuz, autoritatea vamala are dreptul sa considere pe cel in cauza ca rau-platnic si sa interzica efectuarea altor operatiuni de vamuire, pana la achitarea datoriilor vamale.

Debitorul vamal poate solicita restituirea garantiei disponibile, dupa ce datoria vamala a fost achitata, sau poate sa consimta ca aceasta sa fie folosita la alta operatiune de vamuire.

Evidenta si plata datoriei vamale

  Autoritatea vamala evidentiaza, in registrele contabile sau in alt suport echivalent, drepturile de import si de export rezultate din datoriile vamale, potrivit planului de conturi si metodologiei in vigoare.

      (1) Debitorul datoriei vamale ia cunostinta despre cuantumul acestei datorii prin declaratia vamala acceptata si inregistrata de autoritatea vamala.

      (2) In cazul unor diferente ulterioare sau in situatia incheierii din oficiu, fara declaratie vamala, a unui regim vamal suspensiv, debitorul vamal ia cunostinta despre acea noua datorie pe baza actului constatator intocmit de autoritatea vamala.

      (3) Declaratia vamala si actul constatator sunt titluri executorii care se onoreaza de catre societatea bancara, fara accept, poprire si validare.

Datoria vamala se achita inainte de liberul de vama, in cazul regimurilor vamale definitive, precum si in cazul cand regimul vamal suspensiv se incheie in termen.

       Pentru regimul vamal suspensiv care nu se incheie in termen, datoria vamala devine exigibila si se stinge prin executarea de catre autoritatea vamala a garantiei constituite.

Pentru datoriile vamale constatate ulterior liberului de vama, Directia Generala a Vamilor poate acorda amanari si esalonari de plata in termenul legal de prescriptie, potrivit reglementarilor existente in domeniu.

In cazul marfurilor retinute de autoritatea vamala sau al celor pentru care s-a solicitat restituirea datoriei vamale aferente, achitarea datoriei vamale se suspenda pana la stabilirea definitiva a regimului juridic al acelor marfuri.

    Pe baza depunerii in avans, de catre debitorul vamal, a unui depozit la vedere in contul autoritatii vamale, aceasta poate, in limita valorica a acestui depozit, sa incaseze datoriile vamale.
      (1) Datoria vamala poate fi achitata si de o terta persoana pentru si in numele debitorului, din dispozitia acestuia.

      (2) Debitorul vamal poate sa efectueze oricand plata anticipata a datoriei vamale.
    In caz de neachitare a datoriilor vamale la scadenta, autoritatea vamala va folosi toate mijloacele de executare silita, incasand si majorarile de intarziere prevazute de lege.

Datoria vamala se stinge prin:

       a) plata acesteia;

       b) renuntarea la incasare, atunci cand se constata ca este nedatorata;

       c) anularea ca o consecinta a anularii declaratiei vamale;

       d) implinirea termenului de prescriptie extinctiva;

       e) insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecatoreasca;

       f) confiscarea definitiva a marfurilor;

       g) distrugerea marfurilor din dispozitia autoritatii vamale sau abandonarea acestora in favoarea statului;
       h) distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita fortei majore sau cazului fortuit;
       i) scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru partea corespunzatoare procentului de scadere.

    In cadrul aplicarii reglementarilor vamale, atunci cand autoritatea vamala emite acte care pot leza drepturile si interesele legitime ale persoanelor fizice sau juridice care efectueaza operatiuni supuse vamuirii, acestea se pot adresa cu plangeri impotriva acelui act.

      (1) Plangerea se adreseaza autoritatii vamale care a emis actul prevazut la art. 166, iar aceasta este obligata sa analizeze si sa comunice petitionarului rezultatul.

      (2) Autoritatile vamale sesizate cu plangerea sunt obligate sa o solutioneze si sa comunice rezultatul in termen de 30 de zile de la data inregistrarii plangerii.

Persoanele fizice sau juridice care sunt nemultumite de solutionarea plangerii de catre autoritatea vamala se pot adresa cu contestatii la directia regionala vamala ierarhic superioara, in termen de 15 zile de la comunicarea solutionarii plangerii.

      (1) La solutionarea contestatiei, directorul directiei regionale vamale va tine seama de avizul emis de o comisie de specialisti, formata din:

       a) un consilier juridic al directiei regionale vamale;

       b) un specialist in probleme vamale din directia regionala vamala;

       c) un specialist in operatiuni de comert exterior, desemnat de presedintele camerei judetene de comert si industrie.

      (2) Decizia va fi data in termen de 30 zile de la data inregistrarii contestatiei.

    Decizia directorului directiei regionale vamale poate fi contestata la Directia Generala a Vamilor, in termen de 15 zile de la comunicare.

      (1) La solutionarea contestatiei, directorul general al Directiei Generale a Vamilor va tine seama de avizul emis de o comisie formata din:

       a) un consilier juridic al Directiei Generale a Vamilor;

       b) un specialist in probleme vamale din Directia Generala a Vamilor;

       c) un reprezentant al Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania.
      (2) Decizia va fi data in termen de 30 de zile de la data inregistrarii contestatiei.
    Decizia directorului general al Directiei Generale a Vamilor poate fi atacata la instanta de contencios administrativ competenta.

         (1) Secretariatul comisiilor va fi asigurat de catre directiile regionale vamale, respectiv de catre Directia Generala a Vamilor.

       (2) In bugetul anual al Directiei Generale a Vamilor se vor prevedea, la capitolul "Cheltuieli", sumele necesare platii daunelor civile si a cheltuielilor de judecata.

    Taxele de timbru pentru contestatiile si caile de atac in materie vamala sunt de 1% din cuantumul taxelor vamale, dar nu mai putin de 10.000 lei.

Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani si curge de la data acceptarii si inregistrarii declaratiei vamale de import.

Termenele prevazute in prezentul cod si in alte reglementari vamale se calculeaza potrivit normelor prevazute in Codul de procedura civila.

Operatiunile vamale initiate sub regimul prevazut de reglementarile vamale anterioare intrarii in vigoare a prezentului cod se finalizeaza potrivit acelor reglementari.

Guvernul, la propunerea Ministerului Finantelor, va aproba, prin hotarare,Regulamentul de aplicare a Codului vamal, care va intra in vigoare la aceeasi data cu prezentul cod.

In termen de 90 de zile de la publicarea prezentului cod in Monitorul Oficial al Romaniei, Guvernul va prezenta Parlamentului, spre adoptare, legea privind statutul personalului vamal.

6.Taxe de timbru

Partea superioară a machetei

“Taxele de timbru reprezinta plata serviciilor prestate ori a lucrarilor efectuate de diferite organe sau institutii de stat care primesc, intocmesc sau elibereaza diferite acte, presteaza diferite servicii ori rezolva anumite interese legitime ale partilor”.

Taxele de timbru fac parte din categoria impozitelor indirecte, adica a acelor sume care se fac venit la bugetul de stat percepute la vanzarea anumitor marfuri sau prestarea anumitor servicii. Taxele de timbru se percep de la toti cei care beneficiaza de servicii din categoria celor supuse taxelor de timbru, “independent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora”.

Ca si impozitele, taxele au un caracter obligatoriu si titlu nerambursabil, fiind urmarite in cazul neplatii la termen. Spre deosebire de impozite – care nu presupun existenta unei contraprestatii directe si imediate – taxele sunt plati nemijlocit legate de un anumit serviciu specific, realizat de catre o institutie sau un organ al administratiei de stat, precum si de un notar public sau de organe cu atributii notariale. In majoritatea cazurilor nivelul taxelor este superior marimii costurilor serviciilor prestate de institutiile publice.

Ca urmare, partea care depaseste costul este o prelevare de tip fiscal, asemanatoare aceleia care se manifesta in cazul impozitelor.

Taxele de timbru percepute de notarii publici

Au ca obiect intocmirea urmatoarelor acte notariale:

Redactarea inscrisurilor cu continut juridic, la solicitarea partilor;

Autentificarea inscrisurilor redactate de notarul public, de avocat sau personal de catre parte;

Procedura succesorala notariala;

Certificarea unor fapte, in cazurile prevazute de lege;

Legalizarea semnaturilor de pe inscrisuri, a specimenelor de semnatura si a sigiliilor;

Darea de data certa inscrisurilor prezentate de patri;

Primirea in depozit a inscrisurilor si documentelor prezentate de parti;

Actele de protest a cambiilor, biletelor la ordin si cecurilor;

Legalizarea copiilor de pe inscrisuri;

Efectuarea si legalizarea traducerilor;

Eliberarea de duplicate dupa acte notariale pe care le-au intocmit;

Orice alte operatiuni prevazute de lege.

In incheierea de constatare a indeplinirii actelor notariale, in afara de alte elemente obligatorii, trebuie mentionata si perceperea taxelor de timbru, precizandu-se cuantumul acestora (vezi Anexe)

Taxele extrajudiciare de timbru

Eliberarea certificatelor de orice fel, altele decat cele eliberate de instante, Ministerul Justitiei, Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie si de notarii publici, eliberarea sau preschimbarea actelor de identitate, eliberarea permiselor de vanatoare si de pescuit, examinarea conducatorilor de autovehicule in vederea obtinerii permisului de conducere, inmatricularea autovehiculelor si a remorcilor, precum si alte servicii prestate de unele institutii publice sunt supuse taxelor extrajudiciare de timbru.

Stabilirea si aplicarea taxelor extrajudiciare de timbru

Taxele extrajudiciare de timbru, stabilite in sume fixe pe tipuri de servicii prestate, datorate bugetului de stat sau bugetelor locale, dupa caz, de catre persoanele fizice sau juridice, precum si de catre alti solicitanti ai serviciilor supuse acestor taxe, sunt prevazute in anexa care face parte integranta din prezenta lege.

    Taxele extrajudiciare de timbru se platesc anticipat.

         
      (1) Sunt scutite de taxe extrajudiciare de timbru:

       a) eliberarea certificatelor care atesta un fapt sau o situatie decurgand din raporturi de munca, eliberarea certificatelor destinate obtinerii unor drepturi privind asistenta sociala, asigurarile sociale si protectia sociala, unicatele certificatelor eliberate de institutiile de invatamant, certificatele eliberate pentru a servi in armata, scoli, gradinite, crese si in alte asemenea institutii;
       b) eliberarea certificatelor originale de stare civila;

       c) atestarile in legatura cu primirea unor sume de bani;

       d) eliberarea certificatelor, adeverintelor si a oricaror alte inscrisuri medicale, cu exceptia celor folosite in justitie;

       e) eliberarea certificatelor medico-legale prin care se atesta decesul;

       f) eliberarea certificatelor ca urmare a actiunilor sanitar-veterinare obligatorii si gratuite;
       g) inscrierea mentiunilor privind schimbarea domiciliului sau a resedintei in actele de identitate ale minorilor orfani, internati in case de copii;

       h) eliberarea unei noi carti de identitate, in cazul schimbarii denumirii localitatilor si/sau a strazilor;
       i) examinarea, in vederea obtinerii permisului de conducere auto, a urmatoarelor categorii de persoane: – persoanele cu handicap fizic, pentru obtinerea permisului de conducere valabil pentru autovehiculele din categoriile A, A1, B si B1, adaptate infirmitatii lor; – membrii misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare acreditati in Romania, pe baza de reciprocitate;

       j) inmatricularea: – autovehiculelor si remorcilor apartinand misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si membrilor acestora, precum si altor organizatii si persoane cu statut diplomatic, care isi desfasoara activitatea in Romania, pe baza de reciprocitate; – autovehiculelor din categoriile A, A1, B si B1, apartinand persoanelor cu handicap fizic, adaptate infirmitatii lor;

       k) serviciile, cu exceptia celor prevazute la cap. IV din anexa, prestate la cererea institutiilor publice.
      (2) Scutirile de taxe de timbru prevazute in legi speciale pentru serviciile mentionate in anexa la prezenta lege se confirma ca scutiri de taxe extrajudiciare de timbru.

         1. Taxele extrajudiciare de timbru se platesc in numerar, prin ordin de plata si, cu exceptia taxei prevazute la cap. V din anexa, prin aplicarea si anularea timbrelor fiscale mobile, pentru taxele de pana la 50.000 lei.

     2. Taxele extrajudiciare de timbru vor putea fi incasate si de institutiile care primesc, intocmesc sau elibereaza acte ori presteaza servicii supuse acestor taxe, in conditiile stabilite prin normele metodologice pentru aplicarea prezentei legi.

A. Sumele achitate cu titlu de taxe extrajudiciare de timbru se restituie sau se compenseaza, la cerere, in urmatoarele cazuri:

       a) atunci cand taxa platita nu era datorata;

       b) atunci cand s-a platit mai mult decat cuantumul legal;

       c) atunci cand serviciul nu poate fi prestat.

B. Taxele extrajudiciare de timbru, platite prin aplicarea si anularea timbrelor fiscale mobile, nu se restituie.
         (1) Termenele de prescriptie a dreptului de a cere restituirea sau compensarea taxelor extrajudiciare de timbru, precum si a dreptului de a cere executarea silita a creantelor bugetare provenite din taxele extrajudiciare de timbru sunt cele prevazute de legislatia privind executarea creantelor bugetare.

       (2) Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxei extrajudiciare de timbru este de 5 ani calculati de la data la care s-a constatat ca aceasta nu a fost achitata.

Prestatorii de servicii supuse taxelor extrajudiciare de timbru au urmatoarele obligatii:
       a) sa nu primeasca sau sa nu elibereze acte ori sa presteze servicii fara ca taxa extrajudiciara de timbru, datorata potrivit dispozitiilor legale, sa fi fost achitata;

       b) sa vireze, in termen de 10 zile de la data incasarii, la bugetul de stat sau la bugetul local, dupa caz, sumele incasate cu titlu de taxe extrajudiciare de timbru;

       c) sa pastreze documentele care atesta indeplinirea obligatiei privind timbrarea si sa conduca evidentele necesare in vederea identificarii actelor, lucrarilor si serviciilor eliberate sau prestate.

Taxele extrajudiciare de timbru, prevazute de prezenta lege, se actualizeaza periodic, in functie de rata inflatiei, prin:

       a) hotarare a consiliilor locale, in conditiile stabilite prin legea privind impozitele si taxele locale, pentru taxele extrajudiciare de timbru care constituie venituri la bugetele locale;

hotarare a Guvernului, pentru taxele extrajudiciare de timbru care constituie venit la bugetul de stat.

7.Concluzii

Dupa cum se observa din Anexe, veniturile bugetului de stat obtinute din impozite au o evolutie ascendenta de-a lungul anilor. Bineinteles ca statul a incercat sa atraga cat mai multe resurse financiare, dar la cresterea acestor cifre a contribuit din plin si inflatia. Din impozitele indirecte prezentate in acest proiect, as vrea sa ma opresc putin la T.V.A. si la evolutia acesteia in Romania. Inainte de 1993, exista taxa pe circulatia marfurilor; aceasta se aplica asupra valorii marfurilor si fiindca nu exista un regim al deducerilor pretul platit de cumparatori era foarte mare. Taxarea se facea asupra valorii totale a marfurilor, indiferent daca cuprindea sau nu inca o taxare. Aparea astfel o dubla impozitare, o taxare a taxei sau altfel spus o multi-taxare a taxelor (semana cu o “capitalizare” a impozitelor). O astfel de “nedreptate” a fost inlocuita in 1993 cu o noua taxa care se aplica numai asupra valorii adaugate a marfurilor sau serviciilor. Avand la inceput cote de zero si 18%, apoi de zero, 11% si 22%, T.V.A. a ajuns in zilele de astazi la 19%. Aceasta cota a taxei pe valoarea adaugata nu se justifica in comparatie cu alte tari in care valorile cotei de taxare sunt mult mai mici. Taxa pe valoarea adaugata are ponderea cea mai mare in veniturile bugetului de stat. In 1999, veniturile bugetului de stat se prezentau astfel:

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei, 1999

Mai multe concluzii cu privire la evolutia impozitelor indirecte in Romania se pot desprinde studiind anexele urmatoare.

Bibliografie:

Saguna Dan Drosu “Drept financiar si fiscal” Editura Oscar Print Bucuresti 1994 , vol I-II

Saguna Dan Drosu “Procedura fiscala” Editura Oscar Print-Bucuresti 1996

Iliescu Simona, Sova Dan Coman

Vacarel Iulian si colectivul “Finante publice” Editura Didactica si Pedagocica, R.A.-Bucuresti 1999

Vacarel Iulian “Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000”, Editura Expert, Bucuresti, 2000

Mosteanu Tatiana “Buget si trezorerie Publica” Editura Didactica si Pedagocica R.A.-Bucuresti 1997

Rapoarte Anuale 1991-1995, 1996,1997, 1998 –Banca Nationala a Romaniei

Hotarare nr. 752 din 16 septembrie 1999 privind actualizarea taxelor judiciare de timbru prevazute de Legea nr. 146/1997 Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 454 din 20 septembrie 1999

10. Ordonanta de urgenta nr. 82 din 23 decembrie 1997 privind regimul accizelor si al altor taxe indirecte

Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 380 din 29 decembrie 1997

11. Ordonanta de urgenta nr. 166 din 29 octombrie 1999 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor si al altor impozite indirecte Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 527 din 29 octombrie 1999

Tarif Vamal de import din 1 ianuarie 2000 Publicat in Brosura din 1 ianuarie 2000

Codul Vamal din 24 iulie 1997 al Romaniei Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 180 din 1 august 1997

Legea nr. 146 din 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 173 din 29 iulie 1997

Legea nr. 117 din 30 iunie 1999 privind taxele extrajudiciare de timbru Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 321 din 6 iulie 1999

Ordonanta de urgenta nr. 17 din 14 martie 2000 privind taxa pe valoarea adaugata Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 113 din 15 martie 2000

Taxa vamala reprezinta un impozit direct perceput de catre stat, in momentul trecerii marfurilor peste granitele vamale ale tarii respective. Taxele vamale fac parte din cea mai raspandita si cunoscuta categorie de venituri bugetare.

Impozitele reprezinta o plata obligatorie datorata bugetului fara vreun echivalent in serviciu sau prestatie directa ori din partea statului sau prestatie directa ori indirecta din partea statului platitor. Din acest punct de vedere al echivalentului, impozitele se deosebesc de taxe care reprezinta o alta categorie de venituri bugetare ce se realizeaza ca plati datorate de persoanele care beneficiaza de anumite servicii sau activitati ale unor organe de stat. Aceasta deosebire din punctul de vedere al echivalentului este relativa deoarece in statul nostru sunt reglementate si taxe care se percep fara un echivalent direct si imediat, asa cum sunt si alte taxe vamale. Deci taxele vamale apar sub forma unui impozit direct prelevat de organele fiscale ale statului, similar intrucatva cu impozitul pe circulatia marfurilor care adauga la pretul marfurilor o anumita cota atunci cand are loc o vanzare sau o cumparare de marfuri pe plan intern.

Spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, care se aplica sub forma unei prelevari odata cu vanzarea sau cumpararea unor marfuri, indiferent daca ele sunt produse pe plan intern sau importate, taxa vamala se aplica numai in cazul tranzactiilor cu produse care trec frontiera vamala a statului. Ca orice venit indirect, taxele vamale sunt suportate in final de catre consumatori.

Fiind reglementate in virtutea necesitatii fondului banesc al statului, sunt, din punct de vedere juridic, obligatii financiar-bugetare. Prin obligatie financiar-bugetara in acest context se va intelege indatorirea de a plati in contul bugetului statului taxele vamale reglementate ca venituri ale bugetului.

Caracterul obligatoriu al taxelor vamale este prevazut in formulare expresa. In Codul vamal al Romaniei, in art.6, se prevede ca marfurile care se importa sunt supuse taxelor prevazute in tariful vamal de import. Obligatia de a plati taxele vamale este o obligatie juridica deoarece este prevazuta de normele juridice in vigoare si potrivit acestora naindeplinirea obligatiei respective atrage raspunderea juridica si silita de a plati taxele neachitate integral sau la termen legal. Aceasta obligatie apare in cadrul raporturilor juridico-financiare de venituri bugetare. Beneficiarul acestei obligatii de a plati taxele vamale este exclusiv statul, reprezentat prin organele financiar-bancare carora li s-a atribuit competenta de a incasa taxele vamale.

Taxele vamale percepute asupra importului produselor produc efecte complexe care se inscriu in sfera pur financiara, dar si efecte economice si comerciale. Astfel taxele vamale au urmatoarele efecte:

-efect asupra venitului bugetar de formare a veniturilor statului;

-efect de protejare a economiei nationale sau productiei interne;

-efect asupra consumului intern;

-efect de redistribuire a veniturilor dintre diferite categorii de participanti la activitatea economica;

-efect asupra raportului de schimb al tarii;

-efecte de competitivitate;

-efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale;

-efecte asupra balantei de plati;

-efecte asupra costurilor.

Taxa vamala apare initial sub forma unui instrument simplu de politica fiscala in scopul formarii veniturilor statului. Din punct de vedere al politicii fiscale, taxa vamala este acodata in special in calitatea sa de impozit perceput asupra tranzactiilor cu produse care trec frontiera, calitatea in care, perceperea acesteia este avantajoasa pentru un stat, intrucat ca impozit fiscal taxa vamala majoreaza veniturile bugetare.

Mijloacele folosite pentru realizarea obiectivelor politicii comerciale pot fi grupate in doua categorii: masuri de control direct sau mijloace de constrangere care influenteaza cantitatile (restrictii cantitative, licentele, controlul valutar si prohibitiile) si masuri care influentaza preturile de control indirect sau mijloace de incitare (taxele vamale, prelevari, taxe antidumping si de compensatie, subventiile si primele de export). Taxa vamala devine pe parcursul evolutiei sale dintr-un instrument fiscal un mijloc complex de politica comerciala, unul din cele mai utilizate instrumente pentru protejarea economiei nationale.

Astfel, politica vamala contribuie la stimularea si diversificarea productiei interne si exportului, la satisfacerea cerintelor economiei nationale cu materii prime si alte marfuri de import, la largirea cooperarii economice si tehnico-stiintifice internationale.

Exista o serie de motivatii pentru utilizarea taxelor vamale intr-o economie de piata pentru a produce anumite efecte asupra functionarii economiei. Printre aceste motivatii se pot enumera:

-protectia tarifara sustine ramuri care sunt importante din punct de vedere social, strategic sau economic, nepermitand ca acestea sa fie efectuate in mod nefavorabil de concurenta straina;

-prin taxa vamala, se protejeaza forta de munca si locurile de munca din anumite ramuri in fata concurentei cu produse realizate in strainatate la costuri mai reduse;

-taxa vamala conduce la reducerea importurilor, iar prin acestea se stimuleaza productia interna si se majoreaza utilizarea fortei de munca si veniturile producatorilor;

-taxele vamale pot fi utilizate pentru diversificarea structurii industriale a unei tari; daca o tara doreste sa produca pe plan intern anumite produse, cel putin pentru o perioada de timp, o asemenea productie trebuie aparata de concurenta din strainatate;

-stabilirea taxelor vamale este necesara in lumea contemporana pentru ca tarile sa aiba posibilitati de negocieri comerciale reciproce, bilaterale si multilaterale.

Prima categorie a taxelor vamale este categoria taxelor vamale de import, acestea fiind cele mai frecvente si avand rolul de a alimenta bugetul statului cu venituri, de a limita intr-o anumita masura, importul de marfuri si, deci, posibilitatea ca marfurile indigene sa fie concurate de cele straine. Uneori, aceste taxe constituie o adevarata bariera vamala care nu permite patrunderea marfurilor straine in tara. Din acest punct de vedere una din functiile taxelor vamale este aceea de instrument de coordonare statala a activitatii de comert exterior. Aceasta politica este cea mai importanta, intrucat prin intermediul resorturilor de politica vamala pot fi incurajate anumite importuri, pot fi descurajate altele, se favorizeaza exportul, se pot promova ori nu relatii comerciale cu anumite piete, pot fi protejate anumite activitati ale agentilor economici interni impotriva concurentei partenerilor din exterior, de natura sa impiedice dezvoltarea unui sector al productiei sau al desfasurarii acesteia.

Cuantumul taxelor vamale si durata de timp a perceperii lor sunt probleme foarte importante in teoria si pactica politicii comerciale si financiare a statelor. Nivelul taxelor vamale asigura protectia economiei nationale. Taxa vamala este cu atat mai mare cu cat conditiile de productie pe piata nationala sunt mai nefavorabile fata de cele ale exportatorilor straini. De asemenea, la fixarea nivelului taxelor vamale se tine seama de diferentele existente intre costul si, in cele din urma, pretul unei marfi pe piata nationala si, respectiv, pe piata externa. In vederea corectariii acestor diferente, taxele vamale pot indeplini succesiv si functii de egalizare a nivelului preturilor, de protectie a unor ramuri prioritare ale econimiei nationale, a unor produse, in functie de interesele economiei nationale.

Taxele vamale pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:

Taxe vamale de import

Taxe vamale de export

Taxe vamale de tranzit

Taxe vamale fiscale

Taxe vamale protectioniste

Taxe vamale preferentiale

Taxe vamale de retersiune

Taxe vamale specifice

Taxe vamale ad-valorem

Taxe alternative

Taxe vamale sezoniere

Taxe vamale compuse

Taxe vamale autonome

Taxe vamale conventionale

Clasificarea taxelor vamale

Marfurile importate in tara noastra se supun taxelor vamale potrivit tarifului vamal de import. Nivelul acestor taxe este, in mod obisnuit, acelasi pentru toate marfurile importate din tarile care in domeniul vamal aplica clauza natiunii celei mai favorizate. Taxe vamale de import au un nivel diferit, in functie de natura marfurilor care fac obiectul taxarii marfurilor agro-alimentare, industriale, produse finite, materii prime etc. In mod obisnuit taxele vamale pentru produsele finite sunt mai ridicate decat la materii prime si semifabricate.

A doua categorie a taxelor vamale este categoria taxelor vamale de export care se aplica de regula la materii prime sau semifabricate. Exista tari care-si procura principalele resurse valutare din exportul unor produse agricole, ale industriei extractive si pentru care se folosesc taxele vamale de export ca sursa de procurare a veniturilor bugerate.

Nivelul taxelor vamale se stabileste in functie de natura relatiilor comerciale existente intre importator si exportator. Astfel, statele respective pot incheia diferite acorduri internationale prin care isi acorda reciproc diferite avantaje vamale. Daca nu exista un asemenea acord se aplica regimul vamal general fara inlesniri vamale.

Taxele vamale autonome se incaseaza pentru importurile pe care o tara le efectueaza din tarile cu care nu intretine relatii comerciale pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate. In relatiile internationale se practica taxele vamale diferentiate si taxele vamale preferentiale. Taxele vamale diferentiate sunt stabilite in asa fel incat urmaresc stimularea folosirii unor cai de comunicatie, mijloace de transport etc, adica relizarea unor legaturi directe cu tarile producatoare ale marfurilor respective. Taxele vamale preferentiale sunt acelea prin care se acorda regim de favoare unor sau tuturor marfurilor provenite din anumite tari. Aceste taxe vamale se pot folosi de exemplu in relatiile dintre tari cu niveluri diferite de dezvoltare si anume intre tarile dezvoltate si cele care se afla in curs de dezvoltare. Taxele vamale preferentiale au un nivel mai redus decat cele folosite in conditiile clauzei natiunii celei mai favorizate. Aplicarea acestui gen de taxe consta, de fapt, in reducerea sau chiar eliminarea taxelor vamale pentru importul unei sau unor marfuri, intr-o anumita perioada de timp in relatiile cu unele sau cu mai multe state.

A treia categorie a taxelor vamale este categoria taxelor vamale de tranzit. Acestea se incaseaza asupra marfurilor care trec pe teritoriul unei tari. Aceste taxe se folosesc foarte rar, deoarece tarile urmaresc dezvoltarea tranzitului de marfuri, din care obtin incasari in valuta.

De la principiul impunerii necesare a produselor de import exista, bineinteles si exceptii care au in vedere:

-scutirile de la plata taxelor vamale;

-exceptarile de la plata taxelor vamale;

-regimurile suspensive;

-sistemul de drawback.

Scutirile de taxe vamale au caracter special aplicandu-se anumitor categorii de bunuri expres prevazute in reglementarile referitoare la taxele vamale si impunand existenta unor conditii in absenta carora s-ar recurge la impunerea vamala obisnuita. Scutirile de la plata taxelor vamale se acorda pentru:

-bunurile din import provenite sau finantate direct din ajutoare, imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica acordate Romaniei de guverne straine, de organisme internationale si de organizatii non profit si de caritate destinate unor activitati nonprofit;

-ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizatii sau asociatii nonprofit cu caracter umanitar sau cultural, ministere si alte organe ale administratiei de stat, sindicate si partide politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de invatamant, fara a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei electorale sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala;

-bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

-mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare de reclama si documentare;

-bunurile de origine romana;

-bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoar calitativ returnate partenerilor externi in perioada de garantie;

-bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate;

-alte bunuri prevazute in legi sau hotarari ale guvernului

Exceptarile. Spre deosebire de scutirile de la plata taxelor vamale “exceptarile au un cracter general”, ele aplicandu-se tuturor marfurilor si mijloacelor de transport din toate tarile cu care Romania are relatii economice. Fac exceptie marfurile si bunurile al caror import este prohibitiv potrivit legii sau conventiilor internationale. Deci, sunt exceptate de la impunerile vamale importul franco si zonele libere.

Zona libera reprezinta un spatiu restrans pe teritoriul unui stat, de obicei in cadrul unui port unele taxe vamale asupra marfurilor intrate si destinate reexporturilor sunt suspendate si, eventual, se autorizeaza realizarea unor operatiuni comerciale sau industriale. Facilitatile vamale si fiscale acordate in cadrul zonelor libere atrag marfurile si capitalurile straine, sporind traficul comercial si stimuland activitatile productive in zonele respective.

Portul franco: de obicei un port care beneficiaza de acelasi regim ca cel al zonelor libere. Bunurile introduse sunt scoase fiind scutite de taxe vamale.

Regimurile suspensive au in vedere situatia marfurilor aflate sub un regim vamal care suspenda temporar incasarea taxelor vamale de import. Aceste situatii pot aparea in cazul:

-trecerii temporare a bunurilor pe teritoriul Romaniei;

-tranzitul vamal;

-antrepozitarii;

-transbordarii.

In cazul trecerii temporare, Regulamentul vamal arata ca societatile comerciale care desfasoara activitate de comert exterior pot trimite sau primi marfuri care se incadreaza in obiectul lor de activitate; aceste marfuri sunt prevazute in art.39 si 40 din Codul vamal. In cazul in care nu se primesc marfuri, acestea, potrivit art.40 din Codul vamal sunt scutite de plata taxelor vamale.

In cazul tranzitului vamal, potrivit art.44, din Codul vamal, “marfurile, mijloacele de transport si alte bunuri aflate in tranzit vamal nu sunt supuse normelor privind importul si taxelor vamale de import”.

In cazul antrepozitarii, potrivit art.47 din Codul vamal si art.113 din Regulamentul vamal, bunurile straine pot fi depozitate temporar, sub supraveghere vamala, pe teritoriul Romaniei, fara plata taxelor vamale. Pentru aceste bunuri se datoreaza doar taxe de antrepozitare, care se percep de unitatile detinatoare ale spatiilor de depozitare, potrivit tarifului stabilit conform normelor legale privind preturile si tarifele.

In cazul tranzbordarii, marfurile sunt trecute dintr-un mijloc de transport in altul, pe teritoriul Romaniei, fara plata taxelor vamale. Potrivit art.122 din Regulamentul vamal, dupa efectuarea transbordarii documentele vamale si de transport se modifica in mod corespunzator si se vizeaza de organele vamale, care vor lua masuri de sigilare a mijloacelor de transport.

Sistemul de drawback a fost instituit in Romania prin HG nr.1274/1990. Potrivit art.2, regimul de “drawback” consta in restituirea totala sau partiala a taxelor vamale de import percepute cu ocazia introducerii in tara a unor marfuri, daca acestea se reexporta in aceeasi stare sau dupa ce au fost transformate, prelucrate sau reparate in vederea exportului, ori au fost incorporate in produse de export. Potrivit art.7, organele vamale pot decide, pe baza unui act de constatare vamala, retragerea regimului de “drawback” in cazul nerespectarii de catre importatori a conditiilor stabilite pentru valorificarea reexportului marfurilor importate.

CODUL VAMAL

Referitor la art.48: In functie de destinatia marfii si de scopul operatiunii comerciale, regimurile vamale pot fi definitive sau suspensive.

In categoria regimurilor vamale definitive pot fi plasate marfuri care fac obiectul unor operatiuni comerciale avand ca scop fie introducerea in circuitul economic sau utilizarea in propriul interes de catre persoanele fizice, fie scoaterea definitiva din tara in cadrul operatiunilor de vanzare la export sau de catre persoane fizice in interes propriu. Marfurile sau bunurile plasate sub regimuri definitive, capata dupa vamuiri, in cazul introducerii in tara, acelasi caracter ca si marfurile si bunurile indigene, iar autoritatea vamala nu mai exercita nici un fel de actiuni asupra acestora dupa ce s-a acordat liberul de vama.

In categoria regimurilor vamale suspensive pot fi plasate marfuri sau bunuri care intra sau ies din tara pentru anumite perioade de timp, pentru a suferi anumite transformari sau prelucrari. Aceste regimuri sunt instituite in scopul de a fi create conditii mai avantajoase titularilor pentru a efectua operatiuni comerciale cat mai diverse. Astfel de regimuri care suspenda plata taxelor vamale sunt create cu scopul de a permite opeartorilor economici sa dezvolte orice fel de activitate comerciala sau de productie fara a imobiliza fonduri banesti prin plata taxelor vamale care s-ar fi datorat in cazul in care marfurile ar fi fost plasate sub un regim vamal definitiv.

Referitor la art.66: Nomenclatura Combinata de denumire si codificare a marfurilor, utilizata pentru elaborarea Tarifului vamal de import al Romaniei, este detalierea codurilor de 6 cifre ale nomenclatorului Sistemului Armonizat in coduri formate din 8 cifre. Taxele vamale sunt exprimate in procente si sunt fixate pentru fiecare fel de marfa mentionat in Nomenclatura Combinata.

Exemplu:

Pentru valoarea sumei de plata, taxele vamale se aplica la valoarea in vama declarata pentru fiecare fel de marfa.

200 buc. lacate

valoare totala in vama: 500000 lei x 20% = 100000 lei taxa vamala

Referitor la art.68: Unele marfuri sau categorii de marfuri, in functie de prevederile unor acorduri sau conventii pe care Romania le-a incheiat cu alte tari sau grupuri de tari, pot beneficia de tratamente tarifare favorabile fata de nivelul taxelor vamale de baza prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei. In aceste situatii pentru importurile de astfel de marfuri care provin din tarile respective, nu se aplica taxele vamale de baza, ci taxele vamale reduse sau exceptari de la plata taxelor vamale, ca urmare a aplicarii acordurilor sau conventiilor incheiate.

Exemplu:

Ca urmare a aplicarii acordurilor de liber schimb cu Uniunea Europeana, tarile membre A.E.L.S. si C.E.F.T.A., taxele vamale de import aplicabile pentru marfurile provenind din aceste tari vor fi:

Reducerile sau exceptarile de la taxele vamale care se aplica ca urmare a acordurilor sau conventiilor internationale pot fi aplicate, in cursul unei anumite perioade, precum si pentru anumite cantitati sau contingente importante determinate in acordurile sau conventiile respective. In situatia in care se importa marfuri in cantitati peste limitele stabilite, pentru diferenta dintre cantitatea prevazuta in acord si cea efectiv importata, se aplica taxa vamala.

Referitor la art.69: Tinand seama de unele motive sau imprejurari speciale, prin legea de aplicare a Tarifului vamal de import sau prin legi speciale, anumite importuri de marfuri sunt scutite de la plata taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei, daca indeplinesc anumite conditii.

Exemplu: Ciocolata, indiferent de calitatea acesteia, in Tariful vamal de import al Romaniei are stabilita o taxa de 254,4%. In situatia in care are loc o donatie efectuata din strainatate pentru un camin de copii din Romania, importul respectiv beneficiaza de scutirea de taxe vamale acordata prin art.5 din O.G. nr.26/1993 care prevede ca “Este scutit de taxe vamale importul de ajutoare si donatii, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv primite de organizatii sau asociatii nonprofit cu caracter umanitar sau cultural.”

Referitor la art.75: Pentru aplicarea regimului tarifar preferential rezultat din acordurile internationale de liber schimb sau de comert liber, originea marfurilor se determina potrivit regulilor de origine precizate in protocoalele anexa la aceste acorduri. In concordanta cu originea marfurilor se poate determina nivelul taxei vamale aplicabile. Regulile de origine preferentiale stabilite in spatiul european se bazeaza in principal pe urmatoarele criterii:

Criteriul marfurilor in intregime obtinute intr-o tara – se refera la produsele materiale si la marfurile fabricate numai pe baza acestora, excluzand marfurile care contin parti sau materii importante sau de origine nedeterminata.

Criteriul cumulului bilateral – considera ca materiile originare din Comunitate pot fi considerate ca originare din Romania daca sunt incorporate intr-un produs rezultat ca urmare a unor operatiuni de transformare sau prelucrare suficiente (si invers).

Criteriul cumuluilui diagonal – considera ca materiile care sunt originare din Polonia, Republica Ceha, Republica Slovaca, Letonia, Lituania, Estonia, Slovenia, Irlanda, Norvegia sau Elvetia pot fi considerate ca originare din Comunitate sau din Romania daca sunt incorporate intr-un produs obtinut ca urmare a unor operatiuni de transformare sau prelucrare suficiente.

Criteriul marfurilor suficient transformate sau prelucrate – se refera la produsele obtinute din materii originare din Romania sau Comunitate, si materii originare din tari terte. Astfel de materii pot fi considerate ca originare din Romania sau Comunitate daca indeplinsc conditiile din listele anexa la protocoalele regulilor de origine, cu conditia sa fie incorporate intr-un produs rezultat ca urmare a unor transformari sau prelucrari suficiente. In general, conditiile din lista precizeaza un anumit procentaj detinut de materiile din Romania sau din Comunitate in pretul de uzina al produsului finit.

Referitor la art.77: Potrivit Acordului GATT principiul de baza pentru determinarea valorii in vama este pretul de tranzactie, adica pretul efectiv platit sau de platit pentru marfuri, cand acestea sunt vandute pentru export cu destinatia tarii de import. In cazul in care valoarea in vama nu poate fi determinata potrivit acestui principiu, Acordul stabileste si alte metode de evaluare a marfurilor de import bazate pe valoarea de tranzactie a marfurilor identice sau similare, pe baza valorii calculate ori pe baza unor mijloace rezonabile compatibile cu principiile si dispozitiile generale ale Acordului.

Acordul GATT pentru determinarea valorii in vama face trimitere la legislatia nationala pentru stabilirea modului in care se procedeaza la transformarea in moneda nationala a valorii exprimata in valuta. In acest scop se precizeaza, in Codul vamal, sa se ia in calcul cursul de schimb comunicat de BNR.

Avand in vedere ca determinarea valorii in vama este o operatiune adeseori dificila, Acordul GATT prevede posibilitatea ridicarii din vama a marfurilor cu respectarea conditiilor prevazute in legislatia interna. Pentru aceste situatii in Codul vamal s-a prevazut constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor de import si fixeaza si un termen de 30 de zile in cadrul caruia importatorul poate prezenta documentele concludente privind valoarea in vama declarata, dupa care autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei.

Referitor la art.84: Si in cazul exportului, operatiunea de vamuire se finalizeaza prin acordarea de autoritatea vamala a “liberului de vama”. Pentru export liberul de vama presupune obligatia exportatorului de a scoate din tara marfurile vamuite la export in starea in care acestea se aflau in momentul incheierii operatiunii de vamuire, atat din punct de vedere al calitatii, cat si al cantitatii.

Referitor la art.91: Regimurile vamale suspensive de plata taxelor vamale fac parte din destinatiile vamale care pot fi date marfurilor introduse in tara, altele decat regimurile definitive, prin care se creeaza facilitati schimburilor internationale. Marfurile plasate sub acest regim sunt, dupa caz, marfuri pentru care, din anumite motive, nu se procedeaza la vamuirea definitiva imediat ce au fost introduse in tara, marfuri introduse in tara pentru scopuri diverse, dar care raman proprietatea partenerului extern, marfuri care sunt introduse pentru impulsionarea exportului atunci cand sunt prelucrate sau transformate.

Existenta unor astfel de regimuri asigura, pe de o parte, o supraveghere eficienta din partea autoritatii vamale asupra marfurilor, iar pe de alta parte, ofera operatorilor economici posibiliattea sa execute unele operatiuni comerciale fara a fi necesar sa-si blocheze sume importante pentru plata taxelor vamale care s-ar datora daca astfel de marfuri ar fi importate definitiv.

Referitor la art.92: In afara caracterului de suspendare a platii taxelor vamale, regimurile suspensive au si un caracter temporar. In consecinta, autoritatea vamala stabileste un termen in cadrul caruia operatiunea comerciala urmeaza a se realiza iar regimul acordat se incheie. Autoritatea vamala stabilesete acest termen tinand seama de timpul necesar realizarii operatiunii comerciale si are posibilitatea sa prelungeasca acest termen la cererea justificata a titularului.

Referitor la art.111, art. 112, art.113: Regimul de perfectionare activa contine dispozitii care permit acordarea suspendarii drepturilor de import pentru marfurile care sunt destinate a fi reexportate dupa ce au fost supuse unor transformari, lucrari sau reparatii bine precizate sau restituirea drepturilor de import incasate atunci cand produsele rezultate sunt exportate. Scopul principal al acestui regim vamal este acela de a permite producatorilor nationali de a oferi podusele sau serviciile lor pe piata internationala la preturi competitive si de a contribui astfel la eforturile de a asigura posibilitati mai bune de utilizare a capacitatilor de productie si a mainii de lucru autohtone. Totodata, utilizarea regimului vamal de perfectionare activa creeaza conditii ca operatiunile de prelucrare sa fie benefice pentru economia nationala si sa nu atinga interesele producatorilor nationali de marfuri identice cu cele fata de care se aplica acest regim.

Regimul de perfectionare activa cu suspendarea platii drepturilor de import se acorda in situatia in care marfurile de import raman in proprietatea partenerului extern, iar perfectionarea activa cu restituirea drepturilor de import se aplica atunci cand are loc un transfer de proprietate, marfurile de import facand obiectul unei tranzactii de vanzare-cumparare.

Legislatia creata pentru acest regim ofera si posibilitatea utilizarii, prin compensatie, a unor marfuri romane echivalente cu cele care urmeaza sa fie primite din import si care in mod normal ar trebui utilizate.

Referitor la art.123, art.124, art.125: Regimul vamal de perfectionare pasiva permite efectuarea prelucrarii in strainatate a unor marfuri romane si reimportul produselor rezultate din aceasta activitate. Prin aplicarea acestui regim taxele vamale si drepturile de import datorate pentru produsele care se reimporta se calculeaza tinand seama de marfurile care au fost exportate temporar si care intra in componenta produsului finit importat. In acest fel este avantajata activitatea economica prin care se pot realiza produse chiar daca numai o parte din procesul tehnologic are loc in Romania. Totodata produsele realizate nu sunt grevate de taxe vamale care sa mareasca artificial pretul de cost.

Sunt excluse plasarii in regimul de perfectionare pasiva o serie de marfuri care prin export ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import sau de marfuri care au fost anterior importate pentru a fi utilizate intr-un anumit scop. Pentru calculul taxelor vamale si a altor drepturi de import pentru produsele compensatoare si importate, se stabileste o rata de randament, care reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compenastoare, obtinuta dintr-o cantitate determinata de marfuri supuse procesului de perfectionare pasiva.

Studiu de caz

Se importa din Belgia 1366 mp de mocheta in valoare de 5327,4DM si 10399,138mp in valoare de 29884,91DM. Transportul extern este in valoare de 2600DM. Taxe vamale 14.3%, TVA 19%, curs de schimb 10860 lei/DM.

Valoare externa 5327,4 DM+

29884,91 DM

=35212,31 DM

Transport extern +2600 DM

Valoare in vama =37812,31 DM

Taxe vamale(14,3%) +5407,16 DM (37812,31*14,3%)

Baza de calcul TVA =43219,47 DM

TVA(19%) 8211,7 DM

In vama firma plateste : TV+TVA = 13618,86 DM = 147900810 lei.