Evolutia Florei In Aria Naturala Protejata Fanetele Seculare Ponoare Bosanci, Judetul Suceava

CUPRINS

INTRODUCERE

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

2.1. Scopul și motivația studiului

2.2. Obiective

ISTORICUL CERCETĂRILOR BOTANICE

CARACTERIZAREA FIZICO – GEOGRAFICĂ A ZONEI STUDIATE

Poziția geografică și limitele zonei studiate și suprafața

Structura geologică

4.2.Relief

4.3.Climă, temperatură, vânturi, precipitații

4.4.Hidrografie

4.5.Soluri

METODE ȘI MATERIALE DE CERCETARE

REZULTATE

6.1. Enumerarea sistematică a florei

6.2. Analiza florei vasculare

6.2.1. Analiza taxonomică

6.2.2. Analiza indicilor ecologici

6.2.3. Analiza formelor biologice (bioformelor)

6.2.4. Analiza elementelor floristice (geoelemente)

6.2.5. Analiza speciilor protejate

6.3.Evoluția florei: 1972-2013

DISCUȚII. CONCLUZII. RECOMANDĂRI.

7.1. Considerații privind impactul antropic asupra florei

7.2. Propuneri privind protejarea rezervației

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Lucrarea de față se dorește a fi o continuare a studiilor realizate în decursul vremii de diferiți botaniști, dintre care remarcăm pe cea a lui Clement Horeanu, din 1972, ”Flora și vegetația rezervației Ponoare – Bosanci, județul Suceava“.

Am început să cercetez această rezervație în anul 2011 pentru a realiza lucrarea de licență, cu titlul – Evaluarea impactului antropic asupra ariei naturale protejate Fânețele seculare Ponoare – Bosanci, județul Suceava. Faptul că în urma parcurgerii terenului nu au fost identificate numeroase specii, și faptul că au trecut mai bine de 40 de ani de la ultima inventariere complexă a speciilor, m-au convins să continui observațiile de teren.

În contextul actual al cunoașterii și monitorizării biodiversității ariilor protejate, lucrarea de față vine în sprijinul cunoașterii situației actuale din rezervația “Fânețele seculare Ponoare – Bosanci” sub aspetul florei vasculare.

Pe parcursul a două sezoane de vegetație (2012-2013), au fost făcute inventarieri ale florei, cu verificări ale datelor din literatura de specialitate.

SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII

Scopul și motivația studiului

Scopul cercetării a fost acela de a studia diversitatea floristică a Rezervației Naturale “Fânețele seculare Ponoare” din comuna Bosanci, județul Suceava și de a observa evoluția speciilor vegetale în timp. În ceea ce privește evoluția, studiul actual are la bază lucrarea realizată de Clement Horeanu, în 1972, ”Flora și vegetația rezervației Ponoare – Bosanci, județul Suceava“.

Obiectivele

Obiectivele lucrării “EVOLUȚIA FLOREI ÎN ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ FÂNEȚELE SECULARE PONOARE – BOSANCI, JUDEȚUL SUCEAVA” sunt următoarele:

Observarea și descrierea florei (identificarea tuturor speciilor de cormofite);

Evidențierea evoluției florei;

Identificarea factorilor care au dus la apariția sau la dispariția unor specii;

ISTORICUL CERCETĂRILOR BOTANICE

Flora din județul Suceava a fost prezentată succint încă din anul 1862 de Blasius Knauer, profesor de Științe Naturale la Colegiul Național Ștefan cel Mare între 1860 – 1871, în lucrarea “Die Flora von Suczawa und seiner Umgebung”.

Ulterior, în anul 1892, Aurel Procopianu – Procopovici a prezentat flora din Rezervația naturală ”Fânețele seculare Ponoare“ în lucrarea “Zur Flora von Suceava“, Viena 1892.

Profesorul Mihail Gușuleac a studiat și el zona, publicând 2 lucrări: “Fînețele seculare din Bucovina și conservarea lor ca monumente naturale”(1921), ”Die Urwisen der Bucovina and Ihre Erhatlung als Naturdenkmäler“(1925). Cu ocazia publicării primei lucrări, acesta a propus protejarea florei din zonă. Suprafața propusă de el a fost declarată ca fiind zonă protejată de interes județean prin J.C.M. 1149/1932. În 1971 statutul acesteia a fost consolidat prin Decizia de Consiliu Județean Suceava nr. 443.

Alexandru Borza a susținut necesitatea protejării acestei pajiști în proiectul său de conservare a naturii la nivel național (1924) și la primul Congres Național al naturaliștilor din România (1928).

Cercetări importante în zona a făcut Emilian Țopa. Contribuțiile sale cu privire a flora de la Ponoare au fost expuse în 4 lucrări:“Contribuții la flora palustră și acvatică din Bucovina” (1928), ”Referat asupra rezervațiilor naturale din Bucovina“(1943), “Fânețele seculare de la Bosanci și Zăhărești, regiunea Suceava.”(1965), ”Importanța fânețelor seculare din regiunea Suceava declarate monumente ale naturii“(1967).

Iuliu Morariu este un al botanist care a studiat flora din aceaste fânețe publicând rezultatele în lucrarea “Rezervația de la Bosanci”, în anul 1965.

Cea mai completă lucrare realizată despre flora din rezervație este “Flora și vegetația Rezervației Ponoare- Bosanci, județul Suceava”, întocmită de Clemet Horeanu în anul 1972. În aceasta se enumeră 483 de specii de plante cuprinse de 13 asociații vegetale.

O altă lucrare importantă este cea realizată de Nicolae Boșcaiu, Lucia Lungu și Taras Seghedin: “Cercetări sintaxonomice în rezervația botanica Ponoare – Bosanci (Județul Suceava)”.

În multe lucrări cu caracter general s-au făcut de asemenea referiri la flora din Rezervația naturală ”Fânețele seculare Ponoare“: Iuliu Morariu – “Semnificația unor date corologice noi la plante”(1972), “Orientări în ocrotirea rezervațiilor naturale”(1972); Mihail Răvăruț și colaboratorii – “Contribuții la studiul geobotanic al pajițtilor naturale din bazinul Sucevei”(1961); Traian Ștefureac – “Importanța rezervațiilor naturale din regiunea Suceava”(1967), “Relicte și endemisme din flora rezervațiilor naturale din Bucovina”(1970); Taras Seghedin – “Rezervațiile naturale din ținuturile Sucevei”(1969), “Rezervațiile naturale din Bucovina“(1982). Alte referiri mai fac: Nicolae Boșcaiu, Gheorghe Bujorean, Viorel Grapini, Constantin Toma și alții.

Mihai Mititiuc a îmbinat studiul ciupercilor cu cel al florei publicând o serie de lucrări în 1965, 1967, 1968 – “Contribuții la studiul micromicetelor din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa, Suceava, Nota I, II, III”; 1969 – “O nouă contribuție la cunoașterea micromicetelor din Moldova”, “Contribuții la studiul micromicetelor din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa, Suceava”, “Micromicetele din rezervațiile de la Ponoare și Bosanci (jud. Suceava, noi pentru flora micologică a României); 1970 – “Variațiile sezoniere în repartiția și frecvența micro și macromicetelor din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa, jud. Suceava ”, “Prezența diferitelor specii de ciuperci în principalele asociații vegetale din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa – Suceava ”, “Observații asupra modului de viață a ciupercilor în rezervația naturală Ponoare, jud. Suceava”.

Cercetările mai recente au fost derulate în cadrul unui proiect propus de Ascociația Grupul Ecologic de Colaborare Bucovina: “Conservarea biodiversității printr-un management integrat al ariilor naturale protejate “Fânețele seculare Ponoare” și “Fânețele seculare Frumoasa”.”, proiect finanțat de POS Mediu și finalizat la 19.06.2013. Obiectivul general al proiectului îl constituie dezvoltarea durabilă, protecția și conservarea diversității biologice din cele 2 arii protejate, prin asigurarea unui management integrat al acestora.

CARACTERIZAREA FIZICO – GEOGRAFICĂ A ZONEI STUDIATE

Poziția geografică, limitele zonei studiate și suprafața

Rezervația naturală ”Fânețele seculare Ponoare“ este situată pe Dealul Strâmbu – Bosanci. Această oază se află la 9 km Sud de orașul Suceava, în apropierea satului Cumpărătura. Șoseaua Europeana Suceava-București (E85) oferă cel mai bun acces spre rezervație care se află doar la 1 km de șosea.

Aria protejată “Fânețele seculare Ponoare” se întinde pe teritoriul administrativ al județului Suceava. Aceasta a fost propusă pentru a fi desemnată sit de importanță comunitară în cadrul rețelei NATURA 2000, conform Ordinului Ministerului Mediului și dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 și a fost confirmat ca fiind sit de importanță comunitară în decembrie 2008. De asemenea a fost desemnată ca fiind rezervație natural de interes național prin Legea nr. 5/2000, fiind menționată la poziția 2718 și încadrată conform clasificării IUCN (Uniunea Internațională de Conservare a Naturii) la categoria IV – rezervație naturală cu gestionare pentru habitat.

Conform formularului standard NATURA 2000, rezervația se întinde pe 40 ha teren, ocupând aproximativ 0,004% din suprafața județului Suceava.

Fig. 4.1. Suprafața Rezervației “Fânețele seculare Ponoare”(Anexele nr. 2—5 la Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)

Coordonatele geografice sunt următoarele: N 47°24´23” și E 26°15´27”.

Tabel 4.1. Rețeaua de coordonate a Rezervației “Fânețele seculare Ponoare”(după Planul de Management, 2013)

Structura geologică

Rezervația “Fânețele seculare Ponoare” este dispusă pe suprafața Platformei Moldovenești care reprezintă continuarea spre vest a Platformei Est-Europene. Platforma Moldovenească este după cum se știe, cea mai veche unitate de platform de pe suprafața țării noastre, dezvoltându-se încă din Proterozoic.

Din punct de vedere structural, platforma este alcătuită dintr-un socul sau fundament cristalin rigid și dintr-o cuvertură sedimentară format din depozite cvasiorizontale, fragmentată puternic de falii.

Litologic, soclul este alcătuit din roci cuarțo-fedspatice, gnaise ocular, paragnaise cu plagiocalzi, cristalizate puternic și din intruziuni granitice.

Cuvertura sedimentară s-a depus peste fundamental cristalin, fiind alcătuită din depozite sedimentare marine și din depozite continentale cuaternare. Acestea din urmă formează terase, șesuri aluviale și conuri aluviale.

Fig.4.2.1. Substratul geologic pe care a fost sculptat

Podisul Moldovei (după Ionesi et al., 2005)

În figurile 4.2.1 și 4.2.2. se observă că sarmațianul (Buglovianul – bg și Volhinianul – vh) este formațiunea geologică de bază.

Depozitele bg sunt alcătuite din argile în partea inferioară și din nisipuri în partea superioară, urmate de gresii calcaroase cu serpule, acestea prezentând totodată și o faună bogată, alcătuită din moluște (Cardium ruthenicum Hilb., Ervilia podolica Eichw., Serpula gregalis Eichw.,), foraminifere (Cibicides lobatulus W. și J., Miliola karreri Reuss.) etc. (Ionesi, 1962)

Depozitele vh sunt alcătuite din marne argiloase aleuritice cu intercalații de nisipuri, gresii și într-o măsură mai mică de gresii oolitice. Fauna din nisipuri și gresii este următoarea: Ervilia dissita Eichw., Cardium gracile Pusch., Tapes gregaria Partsch., Cerithium rubiginosum Eichw. (Ionesi, 1962)

Fig 4.2.2. Harta geologică a județului Suceava

Relief

În cadrul județului Suceava există două categorii mari de relief: în partea de Vest -munți iar în partea de Est – podiș. Conform Raportului privind starea mediului în județul Suceava în anul 2010, zona de munte ocupă 53% din suprafața totală a județului iar cea de podiș ocupă 30%. Relieful din rezervație este caracteristic zonelor de deal și podiș, încadrându-se în Depresiunea Litenilor care este o subunitate din Podișul Fălticenilor. La rândul lui acesta este o subunitatea a Podișului Sucevei.

Regiunea de podiș caracteristică zonei studiate a fost supusă unei evoluții îndelungate ce a dus la formarea unor subunități morfologice unice. Factorul principal care a dus la modelarea reliefului până la forma lui actuală este apa: Șomuzul Mare cu afluenții săi și Suceava. Aceste râuri au fragmentat câmpia de acumulare marină transformând-o în dealuri (cunoscute sub denumirea de cueste), coline și platouri. (Seghedin, 1983; Horeanu, va

Relief

În cadrul județului Suceava există două categorii mari de relief: în partea de Vest -munți iar în partea de Est – podiș. Conform Raportului privind starea mediului în județul Suceava în anul 2010, zona de munte ocupă 53% din suprafața totală a județului iar cea de podiș ocupă 30%. Relieful din rezervație este caracteristic zonelor de deal și podiș, încadrându-se în Depresiunea Litenilor care este o subunitate din Podișul Fălticenilor. La rândul lui acesta este o subunitatea a Podișului Sucevei.

Regiunea de podiș caracteristică zonei studiate a fost supusă unei evoluții îndelungate ce a dus la formarea unor subunități morfologice unice. Factorul principal care a dus la modelarea reliefului până la forma lui actuală este apa: Șomuzul Mare cu afluenții săi și Suceava. Aceste râuri au fragmentat câmpia de acumulare marină transformând-o în dealuri (cunoscute sub denumirea de cueste), coline și platouri. (Seghedin, 1983; Horeanu, 1973). Astfel s-a format și Depresiunea Liteni, în partea superioară a bazinului hidrografic al Șomuzului Mare. Partea estică a depresiunii, partea care adăpostește zona studiată este o cuestă ”dublă sau triplă“ cu un microrelief tipic de alunecare.

Versanții au înclinații de 5°, 15° sau 20°. Coasta cea mai abruptă a rezervației are un grad de înclinare de 25 – 40° și o expoziție vestică. În fapt, majoritatea pantelor au o expoziție vestică sau nord – vestică. Altitudinea scade din partea superioara spre bază de la aproximativ 410 m până la 300 m. Aces lucru oferă rezervației un aspect de trepte, datorat mai ales alunecărilor de teren și eroziunii apei. Astfel au aparut porțiuni depresionare mai mici sau mai mari, unele mlăștinoase și altele cu apă stagnantă mai ales primăvara. Aceste zone se disting ușor în fânețele stepice datorită vegetației unice: pâlcuri de stuf sau de papură.

La baza rezervației (300 – 315m) se află o porțiune mlăștinoasă a cărei mărime variază în funcție de regimul precipitațiilor. În această zonă există mai multe izvoare care pe lângă precipitații, întrețin și ele porțiunea mlăștinoasă.

Numele de “Ponoare” a fost dat în 1911 datorită alunecărilor de teren. În acel an ploile torențiale au făcut ca aproximativ 2 ha din rezervație să alunece de pe un versant cu expoziție vestică și pantă abruptă, producând astfel mai multe terase noi.

Climă, temperatură, vânturi, precipitații

Clima temperat – continentală este generată de poziția nordică a județului. Iernile sunt foarte aspre, cu cantități mari de zăpadă, iar verile sunt și ele destul de răcoroase. După Sistemul de clasificare al lui Wladimir Koppen, bazat pe faptul că vegetația nativă este cea mai bună expresie a climei, Rezervația “Fânețele seculare Ponoare” se încadrează în grupa D – (Dfb), D- climat continental, f – precipitații semnificative în toate sezoanele, b – cea mai caldă lună cu temperaturi sub 22 °C și cu cel puțin 4 luni cu temperaturi peste 10°C. Grupa D din clasificarea lui Koppen ocupă 44,4% din suprafața totală a Europei.

Fig.4.3.1. Regiuni climatice (După Koppen, 1884)

Temperatura medie anuală este de 8,8° C, însă poate ajunge la o maximă absolută de 39°C și la o minimă absolută de – 30°C (ianuarie 1975). (Seghedin, 1983)

Tabelul 4.4.1. Temperaturi medii lunare și anuale ale aerului (°C), în anul 2012 (Stația meteorologică Suceava)

Regimul eolian este determinat în mare parte de sitemul terasat al reliefului. Vânturile care predomină sunt cele din NV. Frecvent mai bat și vânturile din N, SE, S. Frecvența și viteza vântului pe direcții înregistrate în anul 2009 la stația meteorologică Suceava sunt prezentate în tabelul 4.4.2.

Tabelul 4.4.2. Frecvența și viteza vântului pe direcții (2009)

Fig. 4.4.2. Frecvența și viteza vântului pe direcții

Conform tabelului 4.4.2. și a figurii 4.4.2., dominat este vântul din direcția NV (25,2%), urmat ca pondere de vânturile din S, SE și N. Din același tabel se constată că cea mai mare viteză o au vânturile din SE (4,0m/s). Viteza medie a vânturilor este de 3,025m/s.

Precipitațiile sunt influențate puternic de altitudine. Astfel, cantitatea precipitațiilor scade de la vest spre est, o dată cu diminuarea altitudinii. În cadrul zonei studiate, datorită reliefului în trepte precipitațiile variază de la 550 mm până la 1200 mm. (Tabel 4.4.3) Cele mai mici cantități de precipitații sunt înregistrate în luna februarie iar cele mai mari în lunile mai și iunie.

Tabel. 4.3.3. Evoluția cantității anuale de precipitații atmosferice înregistrate la stația meteorologică Suceava, în perioada 1972, 2003-2010 (sursa – Centrul Meteorologic Regional „Moldova” Iași)

Hidrografie

Hidrografia zonei este destul de restrânsă, rezumându-se mai ales la bălți și la mlaștina de la baza rezervației. Singurul curs de apă cu regim permanent este unul din izvoarele de la bază, însă acesta are un debit scăzut. Rolul lui este de a alimenta mlaștina din porțiunea joasă a ariei protejate. Majoritatea bălților sunt temporare, ele depinzând cum s-a mai spus, de precipitații.

Soluri

Solul din rezervația naturală ”Fânețele seculare Ponoare“ poate fi descris așa cum a făcut Mihai Mititiuc (1972), împărțind suprafața rezervației în 3 stațiuni.

În prima stațiune situată la baza rezervației (300 m) există un faeoziom greic (FZ-gr-Am-Ame-Bt-C), freatic, umed – lutos, localizat pe argile cu “ochiuri de turbă și rogoz”. Reacția solului în această zonă este slab alcalină (pH: 7,40 – 7,82). Solul este bogat în humus (6,87 – 7, 30%), azot și conține de asemenea cantități mici de potasiu și fosfor.

În cea de-a doua stațiune aflată la aproximativ 370 m, solul este un faeoziom argic (FZ-ar-Am-Bt-C), lutos și slab erodat. pH-ul în această stațiune este de la slab acid la neutru (6 – 6,67). Solul conține o cantitate mare de humus (5,38 – 6,15%) azot și potasiu, dar foarte puțin fosfor.

Cea de-a treia stațiune, cea mai abruptă dintre ele prezintă un faeoziom argic, luto – nisipos, localizat pe marne și schelet de gresii. Această zonă este cea mai puternic erodată. pH-ul este alcalin (7,90 – 8,14). Solul din această stațiune este sărac în humus (1,88 – 3,81%) , azot, potasiu și fosfor, dar are în plus față de celelalte o cantitate mare de carbonați.

Ambele tipuri se sol, atât faeoziomul greic cât și cel argic fac parte din clasa cernisolurilor (CER). Solurile din această clasă au un orizont A molic (Am), urmat de un orizont intermediar (AC, AR, Bv, Bt), cu culori de orizont molic cel puțin în partea superioară.

Tipul de sol cunoscut sub denumirea de Faeoziom (FZ) are un orizont A molic (Am), orizont intermediar (Bt, Bv, AC) cu crome și valori sub 3,5 (la umed) mai ales în partea superioară pe aproximativ 10-15 cm, fără orizont Cca și fără concentrări de carbonați secundari în primii 125/200 cm. În orizontul B se întâlnesc pelicule argilo-humice, dar și caractere de hidromorfe atunci când există orizont Bt. De asemenea solurile care apar între 20 și 50 cm, formate pe materiale parentale calcarifere sau roci calcaroase sunt excluse.

Faeoziomurile s-au format sub influența unui climat umed, cu precipitații cuprinse între 500-700 mm și temperaturi de 7-9°C. Vegetația naturală este reprezentată de pădurile foioase (stejar în amestec cu tei, carpen, arțar, frasin, paltin), dar unele subtipuri, așa cum este și cazul faeoziomului greic și a celui argic, s-au format sub vegetația ierboasă, de fâneață.

Depozitele loessoide, luturile, depozitele nisipoase și argiloase sunt materialele parentale predominante.

Procesul de bioacumulare este intens, favorizând acumularea unei cantități crescute de humus. Ca urmare a procesului de migrare parțială a humusului din orizontul Am, sub el s-a separat un orizont A molic-eluvial (Ame) ce prezintă granule de cuarț, caracteristic subtipului greic.

Faeoziomurile ocupă aproximativ 3% din suprafața țării (700.000 ha), mai ales în Podișul Sucevei, Podișul Central Moldovenesc, Depresiunea Târgu Neamț, Depresiunea Brașov etc.

METODE ȘI MATERIALE DE CERCETARE

Prima etapă în cercetarea Rezervației botanice Ponoare, Bosanci a constituit-o consultarea materialului bibliografic menționat în capitolul 3 Istoricul cercetărilor bibliografice.

Pornind de la aceste informații de bază, s-au efectuat studii în teren, în vederea identificării și inventarierii taxonilor menționați de botaniști în lucrările menționate dar și identificarea un eventuale specii noi. De asemenea am dorit surprinderea speciilor în toate etapele de vegetație, consemnarea caracteristicilor ecologice ale acestora și efectuarea de fotografii.

Pentru identificarea taxonilor și pentru organizarea materialului s-a folosit literatura de specialitate: Flora R.P.R.-R.S.R., vol. I-XIII (1952-1976, coord. Tr. Săvulescu); Flora Europaea, vol. I-V (1964-1980, coord. T. G. Tutin); Flora ilustrată a României –Pteridophyta et Spermatophyta (2000, V. Ciocârlan); Flora și vegetația Moldovei (România), vol. I Flora ( 2006, T.Chifu, C. Mânzu, O. Zamfirescu). Pentru consemnarea caracteristicilor ecologice ale taxonilor a fost de folos lucrarea Indicator Values in Vascular Plants in Central Europe (1974, H. Ellenberg).

Sistemul de clasificare pentru plantele vasculare a fost adoptat după lucrarea lui Ciocârlan, Flora ilustrată a României – Pteridophyta et Spermatophyta, 2000. În conspectul sistematic sunt cuprinși taxonii identificați personal, cei citați și regăsiți (localitatea și autorul) iar taxoni citați și neregăsiți au fost trecuți cu semnul ?, precizând localitatea și autorul.

Descrierea speciilor cuprinde: denumirea populară, forma biologică, forma geografică, frecvența (gradul de răspândire), zona de vegetație, înălțimea medie, durata de viată, indicii ecologici, numărul de cromozomi, habitatul unde s-a întâlnit specia respectivă, localitățile (numai pentru speciile sporadice și rare).

Prescurtări și semne convenționale utilizate în lucrare

Unități sistematice (taxoni):

Regn.- Regn

Phyl. – Phylum,(Încrengătură)

Subphyl.- Subîncrengătură

Cl.- Clasa;

Subcl.- Subclasa;

Ord.- Ordinul;

Fam.- Familia;

sp.- specia;

subsp.- subspecia;

var.- varietatea;

f.- forma.

Bioforme (formele biologice):

T.- terofite;

Ht.-hemiterofite;

H.- hemicriptofite;

G.- geofite;

Hd.- hidrofite;

HH.- hidrohelofite;

Ch.- camefite;

Ph.- fanerofite:

Ep.- epifite (cresc pe tulpinile și ramurile fanerofitelor).

Elemente floristice (geoelemente):

Adv. – adventivă (specie cu originea pe alte continente dar care a fost introdusă prin acțiunea omului, dar fără a fi cultivată)

Alp. – alpină (specie cu originii în Alpii Europei Centrale)

Alp.-Carp. – alpin-carpatică (specie ce își are originea în Alpii Europei Centrale, dar care s-a răspândit ulterior și în Carpați)

Alp.-Carp.-Balc. – alpin-carpatică-balcanică (specie cu originea în Alpii Europei Centrale, dar care s-a răspândit ulterior și în Carpați și Balcani)

Alp.-eur.- alpin-europeană (specie răspândită în munții înalți din Europa)

Anat.- anatolică (specie răspânită în Podișul Anatoliei)

Atl.- atlantică (specie ce s-a format într-un climat temperat-oceanic)

Atl.-centr. eur. – atlantică-central-europeană

Balc.- balcanică (specie caracteristică Balcanilor)

Carp.- carpatică (specie caracteristică munților Carpați)

Cauc.- caucaziană (specie caracteristică munților Caucaz)

Circ.- circumpolară (specie răspândită în partea de nord a Eurasiei și a Americii de Nord, dincolo de limita nordică a pădurilor boreale)

Circ.-alp.- circumpolar alpină (specie din munții înalți din Eurasia și America de Nord)

Circ.-arct.-alp.- circumpolar-arctic-alpină (specie răspândită în regiunile arctice, subarctice și

munții înalți din emisfera nordică)

Circ.-bor. – circumpolar boreală (specie răspândită în regiunile arctice și subarctice)

Cosm.- cosmopolite (specii larg răspândite pe tot globul)

Dac. – dacică (specie răspândită în zona dealurilor, podișurilor și munților din ținutul dacic)

End. – endemit (specie cu areal restrâns)

Euras. – eurasiatic (specie cu areal european-asiatic)

Euras. cont.- eurasiatic continentală

Eur. centr.- central europeană (specie caracteristică regiunilor cu climat temperat umed din Europa Centrală)

Eur. cont.- european continentală (specii ce își au originea în zona continentală a Europei)

Euram. – european americană (specie din munții înalți ai Europa și Americii de Nord)

Eux. – euxinică (specie cu areal în jurul Mării Negre)

Medit.- mediteraneeană (specie râspândită pe șărmul Mării Mediterane)

Mont. – montană

Pont.- pontică (specie răspândită la nordul Mării Negre)

Pan.- panonică (specie răspândită în Câmpia Panonică)

Submedit.- submediteraneeană (specie răspândită într-un areal influențat puternic de climatul submediteraneean)

Subatl.- subatlantică

Sudet. – Sudetică (specie răspândită în Munții Sudeți)

Descrierea speciei:

20-50 cm – înălțimea plantei

I-XII – perioada înfloririi sau maturării sporilor la ferigi;

2n – numărul de cromozomi din celulele somatice;

Frecvența (gradul de răspândire):

Frecv.- frecventă (specimene numeroase cu răspândire neuniformă pe mari suprafețe);

Spor.- sporadică (specimene puține cu răspândire în puține stațiuni);

R.- rară (specimene foare puține cu răspândire în 1-2 stațiuni);

V.- vulnerabilă.

Caracterizarea ecologică:

Indici de lumină:

L1 – plante de umbră plină (Umbrofile)

L3 – plante de umbră

L5 – plante de semiumbră

L7 – plante de lumină

L9 – plante de lumină plină (Heliofile)

Lx – plante amfitolerante

Indici de temperatură:

T1 – plante răspândite în zone reci (Criofile)

T3 – plante râspândite în zone răcăroase

T5 – plante răspândite în zone temperate

T7 – plante răspândite mai ales în zone calde

T9 – plante răspândite în zone calde

Tx – plante amfitolerante (Euriterme)

Indici de continentalism (K – arată preferința speciilor de la un climat extrem ocenic până la un climat extrem-continental)

K1 – plante răspândite în zone cu climat extrem oceanic

K2 – plante răspândite în zone cu climat oceanic

K4 – plante răspândite în zone cu climat sub-ocenic

K6 – plante răspândite în zone cu climat sub-continental

K8 – plante răspândite în zone cu climat continental

K9 – plante răspândite în zone cu climat extrem-continental

Kx – plante amfitolerante(Cosmopolite

Indici de umiditate a solului (F):

F1 – plante răspândite pe soluri foarte uscate

F3 – plante răspândite pe soluri uscate

F5 – plante răspândite pe soluri moderat umede – reavene

F7 – plante răspândite pe soluri jilav-umede

F9 – plante răspândite pe soluri umed –ude

F11 – plante răspândite pe soluri mlăștinoase

F12 – plante răspândite pe soluri inundate, mediul acvatic și plantele submerse

Fx – plante amfitolerante (Eurihidre)

Indici pentru reacția solului:

R1 – plante răspândite pe soluri foarte acide

R3 – plante răspândite pe soluri acide

R5 – plante răspândite pe soluri moderat – slab acide

R7 – plante răspândite pe soluri neutre

Rx – plante amfitolerante (euriionice)

Indici pentru cantitatea de azot accesibil din sol (N):

N1 – plante răspândite pe soluri foarte sărace în azot mineral

N3 – plante răspândite pe soluri sărace în azot mineral

N5 – plante răspândite pe soluri cu conținut moderat în azot mineral

N7 – plante răspândite pe soluri bogate în azot mineral

N9 – plante răspândite pe soluri excesiv de bogate în azot mineral

Nx – plante amfitolerante

Categoria din lista roșie a taxonilor:

EX – extinctă

EN – endemică

VU – vulnerabilă

R – rară

Alte semne și prescurtări:

*- semn adoptat pentru taxonii citați în literatură și regăsiți în cadrul arealului cercetat;

?-semn adoptat pentru taxonii citați în literatură, dar care nu au fost regăsiți în cadrul arealului cercetat;

◊-semn adoptat pentru taxoni care nu au fost citați în literatură, dar au fost regăsiți în cadrul arealului cercetat;

☼-semn adoptat pentru taxonii intoduși/cultivați;

REZULTATE

6.1.Conspect sistematic

Phyl. PTERIDOPHYTA

Cl. EQUISETATAE (EQUISETOPSIDA)

Ord. EQUISETALES

Fam. EQUISETACEAE

Equisetum L.

*E. arvense L. (Coada calului) – G.; Cosm.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 15 – 50 cm; III – V; L6 T5 Kx F6 Rx N3; 2n = 216; (Horeanu Cl., 1972)

*E. fluviatile L. (Pipirig) – HH.; Circ.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 30 – 100cm; VI – VII; L8 T4 Kx F10 Rx N6; 2n=216; (Mititiuc M., 1970; Boșcaiu N. și colab., 1977)

*E. hyemale L. (Pipirig) – G.; Circ.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 30 – 100 cm; VI – VIII; L5 T4 K5 F6 R7 N6; 2n = 216; (Mititiuc M., 1970)

*E. palustre L. (Barba ursului de bahne) – G.; Circ.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 20 – 25 cm; VI – IX; L7 Tx K5 F7 Rx N3; 2n = 216; (Horeanu Cl., 1972)

*E. telmateia Ehrh. – G.; Circ.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 30 – 100 cm; IV – V; L5 T7 K2 F8 R8 N5; 2n = 216; (Horeanu Cl., 1972)

Cl. POLYPODIATAE (POLYPODIOPSIDA)

Ord. OPHIOGLOSSALES

Fam. OPHIOGLOSSACEAE

Ophioglossum L.

*O. vulgatum L. (Limba șarpelui) – G.; Circ.; Spor.; z.silvost.-e.bo.; 5 – 30 cm; VI – VII; L5 T5 K3 F7 R7 N2; 2n = 280, 480, 496, 500 – 520; (Morariu I., 1965; Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

Ord. POLYPODIALES

Fam. ASPLENIACEAE

Thelypteris Schmidel

*T. palustris Schott (Ferigă de baltă) – G.; Circ.; Spor.; z.st.-se.fa.; 30 – 80 cm; VI – IX; L5 T6 Kx F8 R5 N6; 2n = 70; (Horeanu Cl., 1972; Chifu T. și colab.,2006)

Phyl. PINOPHYTA

Cl. PINATAE (PINOPSIDA)

Ord. PINALES

Fam. PINACEAE

Pinus L.

☼P. cembra L. (Zâmbru) – Ph.; Euras.-arct.-alp.; Spor.; e.bo.-e.sa.; 20 – 25m; V-VI; L5 T2 K7 F5 R4 N3; 2n=24; R.

☼P. nigra J. F. Arnold. (Pin negru) – Ph.; Eur.; 35- 40 m; IV – VI; L7 T7 K4 F2 R9 N2, 2n = 24;

Phyl. MAGNOLIOPHYTA

Cl. MAGNOLIATAE (MAGNOLIOPSIDA)

Subcl. MAGNOLIIDAE

Ord.NYMPHEALES

Fam. NYMPHAEACEAE

Nymphaea L.

?N. alba L. (Nufăr alb) – Hd.; Eur.; z.step.-se. go.; L8 Tx K3 F11 R7 N7; 2n = 56, 84 105,112; R. (Chifu T. și colab.,2006)

Ord. RANUNCULALES

Fam. RANUNCULACEAE

Aconitum L.

*A.lasiostomum Reichenb. ex Besser (Omag) – H.; Euras; Spor.; se.go.-se.fa.; L7 T4 K4 F5 R6 N2; 2n=16; R; (Țopa. E., 1967; Horeanu Cl., 1972)

*A.lycoctonum L. (Omag) – H.; Eur.centr.; 100-150cm; VII-VIII; L3 T4 K4 F7 R7 N7; 2n=16; R; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Adonis L.

◊A. aestivalis L. (Cocoșei de câmp) – T.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 20-50 cm; V-VII; L6 T6 K7 F3 R8 N3; 2n = 32

*A. vernalis L. (Rușcuță de primăvară) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; L7 T6 K7 F3 R7 N1; 2n = 16; (Procopianu-Procopovici A., 1892, Horeanu Cl., 1972)

?A. volgensis Steven H.; Pont.-centr. As.; z.step.-se.go.; L7 T7 K7 F2 R9 N1; 2n = 16; R; (Țopa. E., 1967; Chifu T. și colab., 2006)

Anemone L.

*A. nemorosa L. ssp. nemorosa (Floarea Paștilor, Păștiță albă) – G.; Circ.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 6-20 cm; III-V; Lx Tx K3 Fx R5 Nx; 2n = 28, 30, 32; (Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*A. ranunculoides L. (Păștiță galbenă) – G.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 7-20 cm; III-V; L3 T6 K4 F6 R8 N8; 2n = 32; (Horeanu Cl., 1972)

?A. sylvestris L. (Oiță) – H.; Euras. cont.; Spor.; z.silvost.-se.fa.; 30-45 cm; IV- V; L7 T6 K7 F3 R7 N3; 2n = 16; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Caltha L.

*C. palustris L. (Calcea Calului) – H.; Circ.; Frecv.; z.st.-e.sa.; 15 – 30 cm; IV – VI; L7 Tx Kx F8 Rx Nx; 2n = 32, 56, 60, 62; 64; (Horeanu Cl., 1972)

Cimicifuga L.

*C. europaea Schipcz., G.; Euras. cont.; Spor.; se.go.-e.bo.; 70- 180cm; VII-VIII; L6 T5 Kx F6 Rx Nx; 2n = 16; R; (Țopa E., 1956,1967; Mititiuc M., 1967; Horeanu Cl., 1972)

Clematis L.

*C. integrifolia L. (Clocoței) – H.; Euras. cont.; Spor.; z.step.-se.go.; 30-70 cm; V-VI; L6 T7 K5 F3 R5 N3; 2n = 16; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1967; Horeanu Cl., 1972)

*C. recta L. (Luminoasă) – H.; Eur. centr.; Spor.; z.silvost.-se.go.; 1-1,5m; VI-VII; L6 T7 K5 F3 R8 N3; 2n = 16; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

◊C. vitalba L. (Curpen de pădure) – Ph.; Eur.-centr.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-15m; VI-IX; L7 T7 K3 F5 R7 N7; 2n=16.

Consolida (DC. ) S. F. Gray

*C. regalis S. F. Gray. ssp. regalis (Nemțișor de câmp) – T.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go; 20 – 40 cm; VI – VIII; L6 T7 K6 F4 R8 N4; 2n = 16; (Horeanu Cl., 1972)

Isopyrum L.

◊I. thalictroides L. (Găinuși), H.; Eur. centr.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 30 cm; IV–V; L4 T6 K5 F5 R5 N4; 2n = 14;

Pulsatilla Miller

*P. montana (Hoppe) Reichenb. (Dediței; Sisinei; Floarea Ursului; Floarea Vântului) -H.; Eur. centr.; Spor.; z.silvost.-se.go.; 7-35cm; III-IV; L8 T6 K5 F3 R8 N2; 2n= 16; R; OUG 57/2007; (Horeanu Cl., 1972)

*P. patens (L.) Miller (Dediței; Sisinei) – H., Euras. cont. Spor., se.go.; 5-25cm; III-IV; L6 T6 K5 Fx R6 N2; 2n = 16; R; (Horeanu Cl., 1972)

*P. pratensis (L.) Miller ssp. nigricans (Stőrck) Zamels; H.; Eur. centr.; Spor.; z.st.-se.fa.; 8-30cm; III-IV; L7 T7 K5 F2 R7 N2; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

Ranunculus L. (inclusiv Ficaria Hudson)

*R. acris L. ssp. acris (Piciorul cocoșului, Floare broștească) – H; Euras.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 30-60 cm; V-VIII; L7 Tx K3 F6 Rx Nx, 2n = 14, 28; (Horeanu Cl., 1972)

?R. acris L. ssp. friesianus (Jordan) Syme – H.; Eur. centr.; 30-80cm; V-IX; L7 Tx K3 F6 Rx Nx; 2n=14, 28; (Horeanu Cl., 1972)

*R. auricomus L., H.; Euras.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 15-50 cm; V-VI; L5 T5 K3 F6 R8 N7, 2n = 16, 32, 40, 48;(Horeanu Cl., 1972)

*R. ficaria L. ssp. bulbifer Lambinon (Untișor, Sălățică) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 5-30 cm; IV-V; L6 T5 Kx F6 R5 Nx; 2n = 32; (Horeanu Cl., 1972)

*R. polyanthemos L. ssp. polyanthemoides (Boreau) Ahlfvengren (Gălbinele) – H.; Eur.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-60 cm; V-VII; L6 T? K4 F4 Rx N?; 2n = 16;

*R. repens L. (Floare de leac) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.; e.bo.; 20-40 cm; V-VIII; L6 Tx Kx F7 Rx Nx; 2n = 32; (Horeanu Cl., 1972)

Thalictrum L.

*T. aquilegiifolium L. (Rutișor) – H.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 1-1,5cm; V-VII; L5 Tx K4 F8 R7 N8; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

*T. flavum L. (Rutișor galben) – H.; Euras.; Spor.; z.silvost.-e.bo.; 0,4-2m; V-VII; L7 Tx K5 F8 R8 N?; 2n=84; (Mititiuc M., 1967; Horeanu Cl., 1972)

*T. lucidum L. H.; Eur. cont.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 50-150 cm. VII-VIII; L8 Tx K5 F8 R7 N3; 2n = 28; (Horeanu Cl., 1972)

*T. minus L. ssp. minus , H.; Euras. cont.; Frecv.; z. silvost.-e.bo.; 30-90 cm; V-VII; L6 Tx K7 F3 R8 N3; 2n=42; (Horeanu Cl., 1972)

Trollius L.

*T. europaeus L. ssp. europaeus (Bulbuc de munte) – H.; Eur.; Frecv.; se.fa.- e.sa.; 30-60cm; V-VII; L9 T3 K5 F7 R7 N6; 2n = 16; R; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. PAPAVERALES

Fam. FUMARIACEAE

Fumaria L.

*F. vaillanti Loiseleur (Fumariță) – T.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 15-30cm; V-IX; L6 T6 K5 F4 R8 N8; 2n = 32; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. URTICALES

Fam. URTICACEAE

Urtica L.

*U. dioica L. ssp. dioica (Urzică mare) – H.; Cosm.; Frecv.; z.step.-e.sa.; 30-150cm; VII-IX; Lx Tx Kx F6 Rx N8; 2n = 26, 32, 48, 52; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. FAGALES

Fam. FAGACEAE

Quercus L.

☼Q. robur L. (Stejar) – Ph.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-se.go.; 40 m; V; L7 T6 Kx Fx Rx Nx; 2n = 24;

Fam. BETULACEAE

Alnus Miller

?A. glutinosa (L.) Gaertner (Anin negru) – Ph.; Euras.; Frecv.; z.st.- se.fa.; 20 m; III-IV; L5 T5 K3 F9 R6 Nx; 2n = 28; (Morariu I., 1965; Țopa E., 1967; Horeanu Cl., 1972)

*A. incana (L.) Moench (Anin alb) – Ph.; Eur.; Frecv.; se.go.- e.bo.; 16-22m; III-IV; L6 T4 K5 F7 R8 Nx; 2n = 28; (Horeanu Cl., 1972)

☼A.incana (L.) Moench var. laciniata – Ph.; 15-20m; 2n=28;

Ord. JUGLANDALES

Fam. JUGLANDACEAE

Juglans L.

☼J. regia L. (Nuc) – Ph.; Eur.-centr.-balc.-cauc.; z.st.- se.fa.; Spor.; 25-30m; IV-V; 2n=32.

Subcla. CARYOPHYLLIDAE

Ord. CARYOPHYLLALES

Fam. CARYOPHYLLACEAE

Agrostemma L.

*A. githago L. (Neghină) – T.; Cosm.; Spor.; z.step.-se.go.; 30-100 cm; V-VII; L7 Tx Kx Fx Rx Nx; 2n = 48; (Horeanu Cl., 1972)

Arenaria L.

*A. procera Sprengel – Ch.; Euras. cont.; Spor.; z.silvost.- se.fa.; 5-10cm; V-VII; L8 T6 K7 F3 R7 Nx; 2n= 22, 44, 110; R; (Procopianu-Procopovici, A., 1892; Flora R.P.R., vol II, p. 95; Chifu T. și colab., 2006)

*A. serpyllifolia L. (Studeniță) – T.; Circ.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-20 cm; V-IX, L8 T5 Kx F4 Rx Nx; 2n = 40; (Horeanu Cl., 1972)

Cerastium L.

*C. holosteoides Fries (Struna cocoșului, Cornuț) – H. Ch.; Cosm.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 30 cm; V-IX; L6 Tx Kx F5 Rx N5; 2n = 144 (134-152); (Horeanu Cl., 1972)

Cucubalus L.

*C. baccifer L. (Pleșcariță) – H.; Euras.; Spor.; z.step.-se.fa.; 40-120 cm; VII-IX; L6 T6 K4 F8 R8 N7; 2n = 24; (Horeanu Cl., 1972)

Dianthus L.

*D. capitatus Balbis ex DC. ssp. capitatus (Garoafă) H.; Eux.; Spor.; z.step.-z.st.; 30-90cm; V-VI; L8 T6 K5 F3 R7 Nx; 2n=30; R; (Procopianu-Procopovici A., 1982; Horeanu Cl., 1972)

*D. carthusianorum L. ssp. carthusianorum (Garoafă) H; Eur.; Frecv.; z.st.-se.fa; 30-60cm; VII-IX; L8 T5 K4 F3 R7 N?; 2n=30; (Horeanu Cl., 1972)

?D. compactus Kit.– Ch.; Alp.-Carp.-Balc.; Spor.; 30-45cm; VI-VIII; 2n=30; R.

*D. membranaceus Borbás (Garoafă) – H.; Pont.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-60 cm; VI-VIII; L8 T7 K6 F3 R8 N3; 2n=30; (Horeanu Cl., 1972)

*D. superbus L. (Garoafă) – H.; Euras.; Spor.; z.st.-se.fa.; 40-80cm; V- VII; L7 Tx K7 F8 R8 N2; 2n=30; (Horeanu Cl., 1972)

Holosteum L.

*H. umbellatum L. ssp. umbellatum (Cuișoriță) – T.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 25 cm; II-V; L8 T6 K5 F3 Rx Nx; 2n = 20, 40; (Horeanu Cl., 1972)

Lychnis L.

*L. flos-cuculi L. (Floarea cucului) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-60 cm; VI-VIII; L7 T5 K3 F6 Rx Nx; 2n = 24;(Horeanu Cl., 1972)

Myosoton Moench

*M. aquaticum (L.) Moench (Plescaiță) – H.; Euras.; Spor.; z.step.-se.fa.; 20-100 cm; VI-IX; L7 T5 K3 F8 Rx N8; 2n= 28; (Horeanu Cl., 1972)

Silene L. (inclusiv Melandrium Roehl., Behen Moench)

*S. alba (Miller) E. H. L. Krause (Opaiță) – T.- H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 40-80 cm; VI-IX; L8 Tx Kx F4 Rx N7; 2n = 24; (Horeanu Cl., 1972)

*S. chlorantha (Willd.) Ehrh. – H.; Euras. cont.; Spor.; z. step.-se.fa.; 30 – 60 cm; VI-VIII; L7 T6 K7 F2 R8 N2; 2n = 24; R; (Flora R.P.R., vol II, p. 167; Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*S. italica (L.) Pers. ssp. italica – HT.-H.; Medit.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 20-60cm; VI-VII; L7 T7 K4 F5 R7 Nx; 2n=24; (Horeanu Cl., 1972)

*S. nutans L. ssp. Nutans – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-60cm; V-VII; L7 T5 K5 F3 R7 N3; 2n=24; (Horeanu Cl., 1972)

*S. otites L. ssp. otites A. et G. – HT.-H.; Euras.-cont.; Spor.; z.step.-se.fa.; 20-60cm; VI-VIII; L8 T7 K7 F2 R8 N?; 2n=24; (Horeanu Cl., 1972)

?S.otites L. ssp. densiflora (D’Urv) A. et G. – HT.-H.; Euras.-cont.; Spor.; z.step.-se.fa.; 20-60cm; VI-VIII; L8 T7 K7 F2 R8 N?; 2n=24; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965)

*S. viridiflora L. – H.; Eur. centr.; Spor.; z.silvost.-se.fa.; 40-90 cm; VI-VII; L8 T6 K4 F3 R5 Nx; 2n = 24; (Horeanu Cl., 1972)

*S. vulgaris (Moench) Garcke (Gușa porumbelului) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.sa.; 30-60 cm; VII-VIII; L8 Tx Kx F4 R7 N2; 2n = 24, 48; (Horeanu Cl., 1972)

Stellaria L.

*S. graminea L. (Rocoțea) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30(50) cm; V-VII; L6 Tx Kx F4 R4 N5; 2n = 26; (Horeanu Cl., 1972)

◊S. holostea L. (Iarbă moale) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-30cm; IV-VI; L5 T6 K3 F5 R6 N5; 2n=26.

◊S. media (L.)Vill. (Rocoină) – T.-HT.; Cosm.; Frecv.; 30-40cm; III-X; L6 Tx Kx F4 R7 N8; 2n=18,40,44;

Fam. AMARANTHACEAE

Amaranthus L.

*A. retroflexus L. (Știr porcesc) – T.; Adv.; Frecv.; z.step.-se.go.; 10-100 cm; VII-X; L9 T9 K7 F4 Rx N9; 2n = 32, 34; (Horeanu Cl., 1972)

Fam. CHENOPODIACEAE

Atriplex L.

*A. patula L. (Lobodă), T.; Circ.; Frecv.; z.step.-se.go.; 30-100 cm; VII-IX; L6 T5 Kx F5 R7 Nx; 2n = 18, 36; (Bosanci – Flora R.P.R., vol I, p. 548; Horeanu Cl., 1972)

*A. rosea L. T.; Eur.; Spor.; z.step.-se.go.; 150cm; VII-IX; L9 T5 K3 F6 R5 N6; 2n=18; R; (Flora R.P.R., vol I, p. 554; Chifu T. și colab., 2006)

Chenopodium L.

*C. album L. var. album (Lobodă, Spanac sălbatic) – T.; Cosm.; Comună; z.step.-se.fa.; 10-150 cm. VII-X; Lx Tx Kx F4 Rx N7; 2n = 36, 54; (Horeanu Cl., 1972)

Ord.POLYGONALES

Fam. POLYGONACEAE

Polygonum L.

*P. aviculare L. (Troscot) – T.; Cosm.; Comună; z.step.-e.bo.; 10-50 cm; VI-X; L7 Tx Kx Fx Rx Nx; 2n = 40, 60; (Horeanu Cl., 1972)

*P. convolvulus L. (Hrișcă urcătoare) – T.; Circ.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 15-100 cm; VI-IX; L7 Tx Kx Fx Rx Nx; 2n = 40; (Horeanu Cl., 1972)

*P. lapathifolium L.(Iarbă roșie) – T.; Cosm.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-80 cm; VII-IX; L6 T6 K4 F7 Rx N8; 2n = 22; (Mititiuc M., 1970; Horeanu Cl., 1972)

Rumex L.

*R. acestosa L. (Măcriș) – H.; Cosm.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 30-100 cm; VI – VII; L8 Tx Kx Fx Rx Nx; 2n = 14; (Horeanu Cl., 1972)

*R. acetosella L. ssp. acetosella (Măcriș mărunt) – H.; Eur. centr.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 10-40 cm; V – VIII; L8 T5 K3 F5 R1 N2; 2n = 28, 42; (Horeanu Cl., 1972)

*R. crispus L. (Dragavei, Măcrișul calului) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 30-150 cm; VII-VIII; L7 T5 K3 F6 Rx N5; 2n = 60; (Horeanu Cl., 1972)

?R. x gusuleacii Prod. H., (Flora R.P.R., vol I, p. 427; Chifu T. și colab., 2006)

◊R. obtusifolius L. (Măcrișul calului) – H.; Eur.; Frecv.; 60-120cm; VII-IX; L7 T5 K3 F6 Rx N9; 2n=40;

Subcl. ROSIDAE

Ord. SAXIFRAGALES

Fam. SAXIFRAGACEAE

Parnassia L.

*P. palustris L. (Șopârlaiță albă) – H.; Circ.; Frecv.; se.go.-e.sa.; 5-25 cm; VII-VIII; L8 Tx Kx F8 R7 N2; 2n = 18, 36; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. ROSALES

Fam. ROSACEAE

Agrimonia Willd.

*A.eupatoria L. ssp. eupatoria (Turiță mare) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 15-150 cm; VI-VIII; L7 T6 K4 F4 R8 N4; 2n = 28, 56, 84; (Horeanu Cl., 1972)

Aronia Medik

☼A.melanocarpa Michx (Elliot) (Scoruș negru) – Ph.; Am.N.; 1,5-2 m;

Cerasus Juss.

*C. avium (L.) Moench (Cireș Sălbatic) – Ph.; Submedit.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 10-20 m; IV-V; L4 T5 K4 F5 R7 N5; 2n =16, 24, 32; (Horeanu Cl., 1972)

?C. fruticosa (Pallas) Woronow (Vișinel, Cireș de Bărăgan) – Ph.; Euras. cont.; Spor.; z.step.-se.go.; L8 T7 K8 F3 R8 Nx; 2n=32; (Horeanu Cl., 1972)

Crataegus L.

*C. monogyna Jacq. ssp. monogyna (Păducel) – Ph.; Euras.; Comună; z.step.-e.bo.; 3-6m; V-VI; L7 T5 K3 F4 R8 N3; 2n = 34; (Horeanu Cl., 1972)

Filipendula Miller.

*F. ulmaria (L.) Maxim. var. ulmaria (Crețușcă) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 50-120cm; VI-VIII; L7 Tx Kx F8 Rx N4; 2n = 14, 16, 24; (Horeanu Cl., 1972)

*F. vulgaris Moench (Aglică) – H.; Euras.; Comună; z.step.- e.bo.; 30-60 cm; V-VI; L7 T5 K5 F4 R8 N2; 2n =14, 16, 28; (Horeanu Cl., 1972)

Fragaria L.

*F. viridis Weston ssp. viridis (Fragi de câmp) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; H.; Euras.; 8-15 cm; V-VI; L7 T5 K5 F3 R8 N3; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Geum L.

*G. urbanum L. (Cerențel) – H.; Circ.; Comună; z.step.-se.fa.; 20-60 cm; V-IX; L4 T5 K5 F5 Rx N7; 2n = 42; (Horeanu Cl., 1972)

Malus Miller

☼M. domestica Borkh. (Măr) – Ph.; 10- 15 m; IV-V; 2n =34;

*M. sylvestris (L.) Miller (Măr pădureț) – Ph.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; L7 T5 K3 F5 R7 N5; 12 m; IV- V; 2n = 34; (Horeanu Cl., 1972)

Padus Miller

☼P. avium Miller ssp. avium (Mălin) – Ph.; Euras.; spor.; z.st.-e.bo.; 2-12m; V-VII; L5 Tx K2 F8 R7 N6; 2n=32; (Horeanu Cl., 1972)

Potentilla L.

*P. alba L. H.; Eur. centr.; Frecv.; z.silvost.-se.go.; 10-30cm; IV-VI; L6 T6 K5 F4 R5 N5; 2n = 28; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

*P.anserina L. (Coada racului) – H.; Cosm.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 5-15cm; V-VIII; L7 T5 Kx F6 Rx N7; 2n=28, 35, 42; (Horeanu Cl., 1972)

*P. arenaria Borkh. ssp. arenaria (Buruiana junghiului) – H.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 15-30cm; V-VII; L7 T6 K6 F1 R8 N1; 2n =14, 28, 35, 42; (Horeanu Cl., 1972)

*P. argentea L. ssp. argentea (Scrântitoare) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-50 cm; VI-VII; L9 Tx K3 F2 R3 N1; 2n = 14; (Horeanu Cl., 1972)

*P. erecta (L.) Räusch.(Sclipeți) – H.; Euras.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 10-30 cm; V-VIII; L6 Tx K3 Fx Rx N2; 2n = 14, 18, 21, 28, 38.; (Horeanu Cl., 1972)

?P. inclinata Vill. – H.; Eur. centr.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 15-50cm; VI-IX; L9 T7 K3 F2 R6 N1; 2n = 42;(Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

?P. patula Waldst. et Kit. – H.; Pont.-pan.; Spor.; z.silvost.-se.fa.; 20-60cm; VI-VII; L7 T6 K5 F4 R5 Nx; 2n=42; (Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*P. pedata Willd. – H.; Medit.; Spor.; z.step.-se.go.; 20-40 cm. VI-VII; L7 T7 K2 F2 R7 Nx; 2n =14; 28; (Horeanu Cl., 1972)

*P. recta L. ssp. recta (Buruiană de cinci degete) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-70cm; V-VII; L9 T7 K7 F3 R5 N2; 2n=14, 28, 42; (Horeanu Cl., 1972)

*P. reptans L. (Cinci degete) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-15 cm; VI-VIII; L6 T6 K6 F6 R7 N5; 2n = 28; (Horeanu Cl., 1972)

Prunus L

☼P. cerasifera Ehrh. (Corcoduș) – Ph.; Pont.-balc.; Spor.; 6-15m; III-IV; 2n=16, 24.

Pyrus L.

*P. pyraster (L.) Burgsd. (Păr pădureț) – Ph.; Eur.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20m; IV-V; L6 T7 K3 Fx Rx N4; 2n = 34; (Horeanu Cl., 1972)

Rosa L.

*R. canina L. (Măceș) – Ph.; Eur.; Comună; z.step.-se.fa.; 1-5m; VI-VII; L8 T5 K3 F4 Rx Nx; 2n = 35; (Horeanu Cl., 1972)

*R. gallica L. (Răsură, Trandafir de câmp) – Ph.; Pont.-medit.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 40-80 cm; VI-VII; L7 T7 K4 F4 R7 N4; 2n = 21, 28; (Horeanu Cl., 1972)

☼R. rugosa Thunb. (Trandafir japonez) – Ph.; 100-150cm; V-VI; 2n=14;

Rubus L.

*R. caesius L. (Mur de miriște) – Ph.; Eur.; Comună; z.step.-se.fa.; 30-80 cm; V-VI (IX); L7 T5 K3 F7 R7 N9; 2n = 14; (Horeanu Cl., 1972)

*R. idaeus L. (Zmeur) – Ph.; Circ.; Frecv.; se.fa.-e.bo.; 80-100cm; V-VII; L7 Tx Kx F5 Rx N8; 2n=14, 21, 28, 42; (Horeanu Cl., 1972)

?R. x idaeoides Ruthe (Chifu T. și colab., 2006)

Sanguisorba Willd.

*S. officinalis L. (Sorbestrea) – H.; Circ.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 40-80cm; VII-VIII; L7 T5 K7 F7 Rx N3; 2n = 28, 42, 56; (Horeanu Cl., 1972)

Sorbus L.

*S. aucuparia L. ssp. aucuparia (Scoruș de munte) – Ph.; Eur. centr.; Frecv.; se.go.- e.sa.; 10-15m; V-VII; L6 Tx Kx Fx Rx Nx; 2n=34;

Spiraea L.

☼Spiraea x vanhouttei (Briot) Zabel (Cununiță) – Ph.; Frecv.; 1-2m; V-VI.

Ord.FABALES

Fam. FABACEAE

Anthyllis L.

*A. vulneraria L. ssp. vulneraria (Vătămătoare) – H.; Eur.; Frecv.; z.st.-e.a.; 10-40cm; VI-VIII; L8 T5 K3 F3 R8 N3; 2n=12; (Horeanu Cl., 1972)

Astragalus L.

*A. cicer L. (Coșaci) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 20-60 cm; VI-VII; L7 T6 K8 F4 R9 N?; 2n = 64; (Horeanu Cl., 1972)

*A. glycyphyllos L. (Unghia găii) – H.; Euras.-submedit.; Comună; z.step.-se.fa.; 30-120 cm; V-VII; L7 T6 K4 F4 R7 N4; 2n = 16; (Horeanu Cl., 1972)

*A. onobrychis L. ssp. onobrychis var. onobrychis (Coșaci) – H.; Euras. cont; Comună; z.step.-se.fa.; 10-30cm; VI-VII; L9 T7 K6 F2 R9 N?; 2n=64, 72; (Horeanu Cl., 1972)

Chamaecytisus Link

*C. austriacus (L.) Link (Drob) – Ph.; Pont.-pan.-balc.; Comună; z.step.-se.go.; 20-70 cm; VI-VIII; L7 T6 K6 F3 R7 N2; 2n = 24, 48, 50, 96, 100; (Morariu I., 1965)

*C. heuffelii (Wierzb.) Rothm. (Drob) – Ph.; Pont.-pan.-balc; Frecv; z.silvost.-se.fa.; 30-50cm; VI-VII; L7 T7 K6 F3 R7 N2; 2n=48; (Horeanu Cl., 1972)

*C. hirsutus (L.) Link ssp. hirsutus(Drob de munte) – Ch.; Eur. centr.; Frecv.; z. silvost.- se.fa.;30-60 cm; IV-VI; L6 T6 K3 F3 R7 Nx; 2n = 48, 96;(Horeanu Cl., 1972)

*C. ratisbonensis (Schaeff.) Rothm. – Ch.; Eur. centr.; Spor.; z.silvost.-se.fa.; 10-30cm;VI-VII; L6 T7 K6 F4 Rx Nx; 2n=48; R; (Horeanu Cl., 1972)

Coronilla L.

*C. varia L. (Coroniște) – H.; Eur. centr.-submedit.; Comună; z.step.-se.fa.; 20-125 cm; V-VIII; L7 T5 K5 F4 R9 N3; 2n = 24; (Horeanu Cl., 1972)

Cytisus L.

*C. nigricans L. (Lemnul bobului, Bobițel) – Ph.; Eur. centr.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 1-1,5m; VI-VII; L6 T6 K5 F4 Rx N?; 2n=48; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Galega L.

*G. officinalis L. (Ciumărea) – H.; Pont.-medit.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 40-120 cm; VII-VIII; L7 T6 K4 F6 R7 N8; 2n = 16; (Mititiuc M., 1967; Horeanu Cl., 1972)

Genista L.

*G. tinctoria L. ssp. tinctoria (Drobiță) – Ch.; Eur. As.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 10-60 cm. VI-VII; L8 T5 K3 F5 R4 N2; 2n = 48, 96; (Horeanu Cl., 1972)

Lathyrus L.

*L. lacteus (Bieb.) Wissjul. – H.; Eur. centr.; Frecv.; z.step.-se.go.; 25-60cm; V-VI; L5 T7 K4 F3 R8 Nx; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

*L. latifolius L. (Mănerei de pădure) – H.; Medit.; Spor.; z.st.-se.go.; 50-200 cm; VII-VIII; Lx T5 K2 F5 R3 N2; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

*L. pallescens (Bieb.) C. Koch – H.; Pont.-pan.-balc.; Spor.; z.silvost.-se.go.; 20-40cm; V-VI; L8 T6 K5 F4 R7 N2; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

*L. palustris L. – H.; Circ.; Spor.; z.silvost.-e.bo.; 25-80cm; VII-VIII; L8 Tx Kx F8 R8 N3; 2n=14; R; (Chifu T. și colab., 2006)

*L. pratensis L. (Lintea pratului) – H.; Euras.; Comună; z.st.-e.bo.; 30-100 cm; VI-VII; L7 T5 Kx F6 R7 N6; 2n=14, 28; (Horeanu Cl., 1972)

*L. sylvestris L. (Bob de țarină) – H.; Eur.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 60-200 cm; VII-VIII L7 T6 K3 F4 R8 N2; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

*L. tuberosus L. (Oreșniță, Sângele voinicului) – H.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 30-100 cm; VI-VIII; L7 T6 K6 F4 R8 N4; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Lotus L.

*L. corniculatus L. (Ghizde) – H.; Euras.; Comună; z.step.-e.a.; 10-30cm; V-IX; L7 Tx K3 F4 R7 N2; 2n = 24; (Horeanu Cl., 1972)

Medicago L.

*M. falcata L. (Culbeceasă, Lucernă galbenă) – H.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 10-60 cm; V-IX; L8 T5 K7 F3 R9 N3; 2n = 16, 32; (Horeanu Cl., 1972)

*M. lupulina L. (Trifoi mărunt) – T.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-50 cm; V-IX L7 T5 Kx F4 R8 Nx; 2n = 16, 18, 32; (Horeanu Cl., 1972)

◊M. sativa L. (Lucernă) – Ch.-H.; 30-80cm; V-X; 2n=32.

Melilotus Miller

*M. officinalis Lam. (Sulfină galbenă) – HT.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 40-100 cm; VII-X; L8 T5 K6 F3 R8 Nx; 2n = 16; (Horeanu Cl., 1972)

◊M. albus Medik. (Sulfină albă) – HT.; Euras.; Spor.; z.step.-se.st.; 15-80cm; V-IX; L9 T6 K6 F3 R7 N3; 2n=16.

Onobrychis Miller

*O. arenaria (Kit.) DC. – H.; Euras. cont.; Spor.; z.step.-se.go.; 30-60cm; VI-VII; L7 T7 K7 F2 R9 N?; 2n=14, 28; (Horeanu Cl., 1972)

*O. viciifolia Scop. (Sparcetă, Sparțetă) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 30-70 cm; VI-VIII; L8 T7 K6 F3 R8 N3; 2n = 28; (Horeanu Cl., 1972)

Ononis L.

*O. arvensis L. ssp. arvensis (Osul iepurelui) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 30-70 cm; VI-VII; L8 T6 K8 F4 R7 N2; 2n = 30, 32; (Horeanu Cl., 1972)

Pisum L.

*P. sativum L. ssp. elatius (Bieb.) Ascherson et Graebner (Mazăre sălbatică) – T.; Medit.; se.go.; 50-100cm; V-IX; 2n=14; R; (Horeanu Cl., 1972)

Robinia L.

☼R. pseudoacacia L. (Salcâm, Salcâm alb) – Ph.; Adv.; 25-30 m; V-VI; L5 T7 K4 F4 Rx N8; 2n = 20, 22;

Trifolium L.

*T. alpestre L. (Trifoi roșu de munte) – H.; Eur. centr.; Frecv.; z. silvost.-e.bo.; 20-40cm; VI-VIII; L7 T5 K4 F3 R6 N3; 2n = 16, 20; (Horeanu Cl., 1972)

*T. arvense L. ssp. arvense (Papanași) – T.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 5-30 cm; V-VII; L8 T5 K3 F2 R2 N1; 2n = 14; (Horeanu Cl., 1972)

*T. campestre Schreber (Trifoiaș) – T.; Eur.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 5-30 cm; V-IX; L8 T5 K3 F4 Rx N3; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

*T. dubium Sm. – T.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 20-40cm; V-X; L6 T6 K3 F5 R5 N4; 2n = 16, 28, 32; (Boșcaiu N. și colab., 1977)

*T. hybridum L. ssp. hybridum (Trifoi suedez) – H.; Atl.-eur.; Frecv.; z.st.-e.bo.; V-VII; 30-60cm; L7 T5 K5 F6 R7 N5; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

*T. medium L. ssp. medium (Trifoi roșu) – H.; Euras.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 30-50 cm; VI-VIII; L7 T5 K4 F4 Rx N3; 2n = 80; (Horeanu Cl., 1972)

*T. montanum L. – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 15-40 cm; V-VII; L7 Tx K4 F3 R8 N2; 2n= 16; (Horeanu Cl., 1972)

*T. ochroleucon Hudson – H.; Eur. centr.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 20-50 cm; VI-VII; L7 T5 K4 F4 R8 N2; 2n = 16; (Horeanu Cl., 1972)

*T. pannonicum Jacq. – H.; Pont.-medit.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 40-80cm; V-VIII; L7 T6 K5 F3 Rx Nx; 2n=90, 130, 180; (Horeanu Cl., 1972)

*T. pratense L. ssp. pratense var. pratense (Trifoi roșu) – H.; Euras.; Comună; z.step.-e.bo.; 15-70 cm; V-IX; L8 Tx K3 Fx Rx Nx; 2n = 14; (Horeanu Cl., 1972)

*T. repens L. ssp. repens (Trifoi alb târâtor) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.a.; 5-15 (40)cm; V-IX; L8 Tx Kx Fx Rx N7; 2n = 32; (Horeanu Cl., 1972)

Vicia L.

*V. angustifolia L. ssp. angustifolia (Măzăriche cu frunze înguste) – T.; Euras.; Spor.; z.step.-se.fa.; 10-40 cm; V-VI; L5 T5 K3 Fx Rx Nx; 2n = 12, 14; (Horeanu Cl., 1972)

*V. cracca L. (Măzăriche) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-150 cm; VI-VIII; L7 Tx Kx F5 Rx Nx; 2n = 12, 14, 24; (Morariu I., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*V. dumetorum L. (Măzăriche) – H.; Eur. centr.; Frecv., z.st.-se.fa.; 60-250 cm; V-VII; L6 T5 K4 F5 R8 N4; 2n = 12; (Horeanu Cl., 1972)

*V. grandiflora Scop. ssp. grandiflora – T.; Pont.-pan.-cauc.; Frecv.; z.step.-se.go.; 30-60 cm; V-VII; L7 T7 K5 F4 Rx Nx; 2n = 12, 14; (Morariu I., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*V. sepium L. (Măzăroi sălbatic) – H.; Euras.; Comună; z.silvost.-e.bo.; 30-60 cm; V-VI; Lx Tx K5 F5 R7 N5; 2n = 14; (Horeanu Cl., 1972)

*V. tetrasperma (L.) Schreber (Cosiță) – T.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 20-50 cm; V-VII; L6 T5 K5 F5 R3 N4; 2n = 14; (Horeanu Cl., 1972)

*V. villosa Roth (Măzăriche păroasă) – T.-HT.; Eur.; Comună; z.step.-se.fa.; 20-70 cm; VI-VIII; L7 T6 K5 F4 R4 N5; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. MYRTALES

Fam. LYTHRACEAE

Lythrum L.

*L. salicaria L. (Răchitan) – H.; Circ.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-150 cm; VI-IX; L7 T5 K5 F8 R7 Nx; 2n=50, 60; (Horeanu Cl., 1972)

Fam. ONAGRACEAE (OENOTHERACEAE)

Epilobium L.

*E. hirsutum L. (Pufuliță) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 50 – 150 cm; VI – VIII; L7 T5 K5 F8 R8 N9; 2n = 18, 36, 54; (Țopa E., 1967; Horeanu Cl., 1972)

*E. palustre L. (Pufuliță de mlaștină) – H.; Circ.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 10-50 cm; VI-VIII; L7 Tx Kx F9 R3 N3; 2n = 18, 36; (Horeanu Cl., 1972)

*E. parviflorum Schreber (Pufuliță cu flori mici) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 15-60 cm; VI-VIII; L7 T5 K3 F9 R8 N5; 2n = 36; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. ELAEGNALES

Fam. ELAEAGNACEAE

Hippophaë L.

☼H. rhamnoides L. (Cătină albă, Cătină de râu) – Ph.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 2-5m; V-VII; L9 T5 K6 F4 R8 N2; 2n=24.

Ord. CORNALES

Fam. CORNACEAE

Cornus L.

*C. sanguinea L. (Sânger) – Ph.; Eur. centr.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 2 – 4m; V- VI; L7 T5 K4 Fx R8 Nx; 2n = 22; (Horeanu Cl., 1972)

Fam. HYDRANGEACEAE

Philadelphus L.

☼P. coronarius L.(Lămâiță, Iasomie) – Ph.; Euras.; 2-3m; V-VII; 2n=26.

Ord. SANTALALES

Fam. SANTALACEAE

Thesium L.

*T. arvense Horvatowszky (Măciulie) – HT.-H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-25cm; VI-VIII; L8 T6 K7 F2 R8 N3; (Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*T. bavarum Schrank – G.; Eur. centr.; se.go.-e.bo.; 30-80cm; VI-VII; L7 T6 K4 F3 R8 N3; 2n=24; R; (Mititiuc M., 1965, 1972; Horeanu Cl., 1972; Chifu T. și colab., 2006)

*T. dollineri Murb. ssp. dollineri – T.-H.; Balc.-pan.; Frecv.; z.step.-se.go.; 5-15cm; IV-VII; L8 T5 K4 F3 Rx Nx; (Horeanu Cl., 1972)

*T. dollineri Murb. ssp. simplex (Vellen.) Soj. et Stef. – T.-H.; Carp.-balc.; Frecv., z.step.-se.go.; 5-15cm; IV-VII; L8 T5 K4 F3 Rx Nx; R; (Morariu I., 1972; Horeanu Cl., 1972)

*T. linophyllon L. – G.-H.; Eur. centr.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 20-50cm; VI-VIII; L8 T6 K5 F2 R8 N1; 2n=14, 24; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. CELASTRALES

Fam. CELASTRACEAE

Evonymus L.

*E. europaeus L. (Salbă moale) – Ph.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-se.go.; 2-6m; V-VI; L6 T5 K3 F5 R8 N3; 2n =32, 64; (Horeanu Cl., 1972)

☼E. nanus Bieb. (Voniceriu pitic) – Ph.; Cauc.; Spor.; se.go.-e.bo.; 1-2m; V-VI; L3 T5 K6 Fx R8 Nx; 2n=64; R; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. EUPHORBIALES

Fam. EUPHORBIACEAE

Euphorbia L.

*E. cyparissias L. (Alior, Laptele câinelui) – H.; Euras.; Comună; z.step.-e.bo.; 20-50cm; IV-VI(X); L8 Tx K4 F3 Rx N3; 2n=20, 40; (Horeanu Cl., 1972)

*E. dulcis L. – H.; Eur. centr.; se.go.-se.fa.; 30-40cm; V-VI; L4 T5 K2 F5 R8 N5; 2n=12, 24; R; (Procopianu-Procopovici A., 1982; Chifu T. și colab., 2006)

*E. epithymoides L. – H.; Pan.-balc.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 20-50 cm; V-VI; L6 T7 K4 F3 R8 N2; 2n=14, 16; (Morariu I., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*E. esula L. – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 30-60 cm; V-VII; L8 Tx K5 F4 R8 Nx; 2n=60, 64; (Horeanu Cl., 1972)

*E. glareosa Pallas ex Bieb. ssp. glareosa – H.; Eur. centr.; Frecv.; z.step.-se.go.; 30-50cm; VI-VII; L9 T7 K4 F2 R7 N2; (Horeanu Cl., 1972)

*E. helioscopia L. – T.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-40 cm; IV-IX; L6 Tx K3 F5 R7 N7; 2n = 42; (Horeanu Cl., 1972)

*E. salicifolia Host – H.; Pont.-pan.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-70 cm; V-VI; L7 T7 K4 F4 R8 N3; 2n = 36, 40; (Horeanu Cl., 1972)

*E. seguieriana Necker – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.- se.fa.; 15-50cm; VI-VIII; L9 T7 K6 F2 R8 N1; 2n=16, 18; (Horeanu Cl., 1972)

*E. villosa Waldst. et Kit. ssp. villosa- H.; Euras. cont.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 50-80cm; V-VI; L8 T7 K7 F7 Rx N3; 2n=16, 20; (Horeanu Cl., 1972)

*E. virgata Waldst. et Kit. ssp. virgata – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.silvost.-se.go.; 30-80 cm; V-VII; L9 T6 K7 F4 R8 N4; 2n=20; (Mititiuc M., 1968; Horeanu Cl., 1972)

Ord. RHAMNALES

Fam. RHAMNACEAE

Frangula Miller

*F. alnus Miller (Crușân) – Ph.; Euras.; Frecv.; z.silvostep.-se.fa.; 1-5 m; V-VII; L7 T5 K5 F4 R8 Nx; 2n = 20, 26; (Morariu I., 1965; Țopa E., 1967; Horeanu Cl., 1972)

Fam. VITACEAE

Parthenocissus Planch.

☼P. quinquefolia (L.) Planch. (Viță de Canada) – Ph.; Medit.; 20-30m; VII-VIII; 2n=40.

Ord. SAPINDALES

Fam. ACERACEAE

Acer L.

*A. campestre L. (Jugastru) – Ph.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-se.st.; 10-15m; V; L7 T4 K5 F7 R6 N7; 2n=26.

☼A. negundo L. (Arțar american) – Ph.; Adv.; 15-30m; IV-V; L5 T6 Kx F6 R7 N7; 2n=26.

*A. pseudoplatanus L. (Paltin de munte) – Ph.; Eur. centr.; Frecv.; se.go-e.bo; 30 m; V; L5 Tx K4 F6 Rx N7; 2n = 52; (Horeanu Cl., 1972)

Fam. SAPINDACEAE (HIPPOCASTANACEAE)

Aesculus L.

☼A.hippocastanum L. (Castan porcesc, Castan sălbatic) – Ph.; Balc.; Spor.; 30-35m; V-VI; 2n=40;

Ord. RUTALES

Fam. RUTACEAE

Dictamnus L.

*D. albus L.ssp. albus (Frăsinel) – H.; Eur. centr.-submedit.; Spor.; z.step.-se.fa.; 80-100cm; VI-VII; L7 T8 K4 F2 R8 N2; 2n=30, 36, 72; V.; (Procopianu-Procopovici A., 1982; Horeanu Cl., 1972)

Ord. GERANIALES

Fam. GERANIACEAE

Erodium L' Hérit.

*E. cicutarium (L.) L'Hérit. (Pliscul cocorului) – T.; Cosm.; Frecv.; z.step.-se.go.; 10-60cm; IV-IX; L8 Tx K5 F3 Rx Nx; 2n = 20, 40; (Horeanu Cl., 1972)

Geranium L.

*G. palustre L. (Frigări) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 30-50cm; VII-VIII; L8 T5 K4 F7 R8 N8; 2n=28; (Horeanu Cl., 1972)

*G. pratense L. (Greghetin) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 20-80cm; VI-VIII; L8 T5 K5 F5 R8 N7; 2n=26, 28; (Horeanu Cl., 1972)

*G. sanguineum L. (Ciocul berzei) – H., Eur. Frecv., z.silvost.-se.fa.; 15-50cm;V-IX; L7 T6 K4 F3 R8 N3; 2n=84; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. LINALES

Fam. LINACEAE

Linum L.

*L. austriacum L. (Ineață) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-60cm; V-VII; L9 T7 K6 F3 R8 N2; 2n=18, 27; (Horeanu Cl., 1972)

*L. catharticum L. ssp. catharticum (Ineață, Inuț de câmp) – T.-H.; Eur.; Frecv.; z.st.- e.sa.; 5-25 cm; VI-VIII; L7 Tx K3 Fx Rx N1; 2n = 16; (Horeanu Cl., 1972)

*L. flavum L. (In galben) – H.; Pont.-pan.-balc.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-60cm; VI-VII; L8 T7 K5 F4 R8 N3; 2n=30; (Procopianu-Procopovici A., 1892; (Horeanu Cl., 1972)

*L. perenne L. (Ineață) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-60cm; VI-VII; L7 Tx K7 F3 R8 N2; 2n=16, 18; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. POLYGALALES

Fam. POLYGALACEAE

Polygala L.

*P. major Jacq. ssp. major (Iarbă lăptoasă) – H., Pont.-medit. Frecv., z.step.-se.go.; 10-40cm; IV-VII; L7 T5 K4 F3 R8 N3; 2n=34; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

*P. vulgaris L. ssp. vulgaris (Amăreală) – H.(Ch.), Eur. Frecv., z.silvost.-e.sa.; 7-35 cm; V-VIII; L7 Tx K3 F5 R3 N2; 2n = 28, 32, 48, 56, 68, 70; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. APIALES

Fam. APIACEAE

Aegopodium L.

*A. podagraria L. (Piciorul caprei) – H.(G.); Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 50-100 cm; V-VI; L5 Tx K3 F6 R7 N8; 2n = 22, 42, 44; (Horeanu Cl., 1972)

Angelica L.

*A. sylvestris L. ssp. sylvestris L. -.HT.-H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 50-150 cm; VII-IX; L7 Tx K4 F8 Rx Nx; 2n = 22; (Horeanu Cl., 1972)

Anthriscus Pers.

*A. sylvestris (L.) Hoffm. (Hașmaciucă) – HT.-H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 60-150cm; IV-VII; L7 Tx K5 F5 Rx N8; 2n=16, 18; (Horeanu Cl., 1972)

Berula Koch

*B. erecta (Hudson) Coville (Cosițel) – H.(HH.); Circ.; Frecv.; z.step.-se.go.; 30-100 cm; VI-VIII; L8 T6 K3 F10 Rx N7; 2n = 12, 18, 20; (Horeanu Cl., 1972)

Bupleurum L.

*B. falcatum L. ssp. falcatum – H.; Alp.eur.; Frecv.; z.silvost.-se.go.; 60-150cm; VII-X; L6 T5 K6 F3 R9 N3; 2n=16, 19, 20, 21, 25, 26, 27, 34, 37, 40; (Horeanu Cl., 1972)

Carum L.

*C. carvi L. (Chimen) – HT.-H.; Euras.; Comună; z.silvost.-e.bo.; 30-80cm; V-VII; L8 T4 K5 F5 Rx N6; 2n=20, 22; (Horeanu Cl., 1972)

Daucus L.

*D. carota L. ssp. carota (Morcov) – HT.; Euras.; Comună; z.step.-se.go.; 30-100 cm; VI-IX; L8 T6 K5 F4 Rx N4; 2n = 18; (Horeanu Cl., 1972)

Eryngium L.

*E. campestre L. (Scaiul dracului) – H.; Pont.-medit.; Comună, z.step.-se.fa.; 15-60 cm; VII-VIII; L9 T7 K5 F3 R8 Nx; 2n = 14, 28; (Horeanu Cl., 1972)

*E. planum L. (Scai vânăt) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.go.; 30-60 cm; VII-VIII; L7 T6 K5 F5 R2 Nx; 2n = 16; (Horeanu Cl., 1972)

Falcaria Fabr.

*F. vulgaris Bernh. (Dornic) – HT.(T.,H.); Euras. (submedit.); Spor.; z.step.-se.go.; 20-60cm; VII-IX; L7 T7 K6 F3 R9 N3; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

Ferulago Koch

*F. sylvatica (Besser) Reichenb. (Mărar păsăresc) – H.; Pont.-medit.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 1,8-2,1m; IV-VI; L7 T5 K5 F5 R7 N3; 2n=22; (Procopianu – Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

Heracleum L.

*H. sphondylium L. ssp. sphondylium (Brânca ursului, Plăcinta-porcului) – HT.-H.; Euras.; Frecv., z.silvost.-e.sa.; 100-180cm; VI-X; L7 T5 K2 F5 Rx N8; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

Laser Borkh.

*L. trilobum (L.) Borkh. (Aerel) – H.; Eur.; Spor.; z.silvost.-se.go.; 60-120cm; V-VI; L7 T7 K3 F4 R9 N2; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

Laserpitium L.

*L. latifolium (Smeoaică) – H.; Eur.; Frecv.; se.fa.-e.bo.; 50-150cm; VI-VIII; L7 Tx K2 Fx R7 N4; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

Oenanthe L.

*O. aquatica (L.) Poiret (Mărăruș) – Hd.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-150 cm; VI-VIII; L7 T6 K5 F10 R7 N5; 2n = 22; (Boșcaiu N. și colab., 1977)

Peucedanum L.

*P. carvifolium Vill. (Chimion porcesc) – H.; Eur.centr.; Frecv.; z.step.- se.fa.; 30-100 cm; VII-VIII; L8 T7 K3 F5 R7 N5; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

*P. latifolium (Bieb.) DC. – H., Italia, Iugoslavia, Rom., Rusia; V.; Spor., z.silvost.- se.go.; 20-45cm; VII-VIII; L7 T7 K4 F7 R8 Nx; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

*P. oreoselinum (L.) Moench (Chimionul porcului) – H.; Eur. cont.; Frecv.; z.st.- se.fa.; 30-100 cm; VII-VIII; L6 T6 K4 F3 Rx N2; 2n = 22; (Horeanu Cl., 1972)

*P. palustre (L.) Moench – HT.-H.; Euras.; Spor.; z.st.-e.bo.; L7 T7 K6 F9 Rx N4; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

Pimpinella L.

*P. saxifraga L. ssp. saxifraga (Petrinjei de câmp) – H.; Euras. (submedit.); Frecv.; z.step.-e.a.; 5-60cm; VII-IX; 2n = 36, 40; (Horeanu Cl., 1972)

Seseli L. (incl. Libanotis Hill ex Zinn)

*S. annuum L. (Cosicel) – HT.-H.; Eur. cont.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 40-60cm; VII-IX; L8 T6 K5 F3 R9 N2; 2n=16, 22; (Horeanu Cl., 1972)

*S. libanotis (L.) Koch ssp. libanotis (Smeoaie) – HT.-H., Euras. cont.; Spor., se.go.-e.sa.; 30-60cm; VII-VIII; L7 Tx K5 F3 R7 N2; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

Sium L.

*S. latifolium L. (Bolonică) – HH.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 70-150cm; VII-VIII; L7 Tx K4 F10 R7 N8; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

Tordylium L.

*T. maximum L.T. – HT.; Eur. centr., As.; Spor.; z.step.-se.go.; 30-120 cm. VI-VI L7 T8 K3 F3 R5 N5; 2n = 22; (Horeanu Cl., 1972)

Trinia Hoffm.

*T. ramosissima (Fischer ex Trev.) Koch – HT.-H.; Pont.-pan.-balc.; Frecv., z.step.-se.go.; 10-15cm; V-VI; L9 T7 K4 F2 R8 N2; 2n=20; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Subcl.DIILENIIDAE

Ord. THEALES

Fam. HYPERICACEAE

Hypericum L.

*H. perforatum L.(Pojarniță, Sunătoare) – H.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 30-60 cm; VI-IX; L7 Tx K5 F4 Rx Nx; 2n = 32; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. MALVALES

Fam. TILIACEAE

Tilia L.

*T. cordata Miller (Tei pucios) – Ph.; Eur.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 20m; VI – VII; L4 T5 K4 Fx Rx N5; 2n = 82.

☼T. tomentosa Moench (Tei argintiu,Tei alb) – Ph.; Balc.-pan.; Comună; z.step.-se.go.; 30m; VI; L4 T6 K4 F4 R7 N5; 2n = 82.

Fam . MALVACEAE

Abutilon Mill.

◊A.theophrasti Medik. (Teișor, Pristolnic) – T.; Euras.; Spor.; z.step.-se.go.; 50-100cm; VI-IX; L8 T9 K5 Fx Rx N7; 2n=42.

Hibiscus L.

◊H.trionum L. (Zămoșiță) – T.; Euras.; Spor.; z.step.-se.go.; 10-70cm; VI-IX; L7 Tx R6 F2 R7 Nx; 2n=28, 56.

Lavatera L.

*L. thuringiaca L. (Salvie albă, Nalbă) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 50-125 cm; VI-VIII; L7 T6 K7 F5 R7 N7; 2n = 40, 44; (Horeanu Cl., 1972)

Malva L.

◊M. neglecta Wallr. (Cașul popii) – T.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-60cm; VI-IX; L7 T6 K7 F5 R5 N9; 2n=42.

*M. sylvestris L. ssp. sylvestris (Nalbă) – HT.-H.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 30-100 cm; VI-IX; L8 T6 K3 F4 Rx N8; 2n = 42; (Horeanu Cl., 1972)

Ord.VIOLALES

Fam. VIOLACEAE

Viola L.

*V. arvensis Murray (Viorele de ogoare) – T.; Cosm.; Comună; z.step.-se.fa.; 5–20cm; IV-IX; L5 T5 Kx Fx Rx Nx; 2n=34, 36; (Horeanu Cl., 1972)

*V. elatior Fries (Toporași) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.go.; 15-50 cm; IV-V; L7 T7 K6 F8 R8 N2; 2n=40; (Horeanu Cl., 1972)

*V. hirta L. (Viorele nemirositoare) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 5-15 cm; III-V; L6 T5 K5 F3 R8 N2; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

*V. odorata L. (Toporași) – H.; Atl.-medit.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 5-15 cm; III-IV; L5 T6 K3 F5 Rx N8; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

*V. pumila Chaix – H.; Euras.; z.st.-se.go; 5-20cm; III-V; L8 T7 K5 F7 R6 N4; 2n=40; R; (Chifu T. și colab., 2006)

◊V. reichenbachiana Jord. – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 5-15cm; IV-VI; L6 T5 K7 F2 R8 N2; 2n=20;

*V. tricolor L. ssp. tricolor (Trei frați pătați) – T.-HT., Euras. Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-15cm; IV-IX; L7 Tx K2 F5 Rx N6; 2n=26, 28; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. CAPPRALES

Fam. BRASSICACEAE

Arabis L.

*A. hirsuta (L.) Scop. S. Str. (Gâscariță) – HT.-H.; Euras.-medit.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-70 cm; IV-VI; L7 T5 K3 F4 R8 Nx; 2n= 30, 32; (Horeanu Cl., 1972)

Barbarea R. Br.

*B. vulgaris R. Br. ssp. vulgaris (Crușățea) – HT.-H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; 30-70 cm; IV-VII; L8 Tx K3 F7 Rx N6; 2n=16, 18; (Horeanu Cl., 1972)

Berteroa DC.

*B. incana (L.) DC. (Ciucușoară) – HT.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 25-50 cm; V-IX; L9 T6 K7 F3 Rx N4; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

Brassica L.

*B. rapa L. ssp. sylvestris (L.) Janchen (Rapiță sălbatică) – T.- HT.; Medit;. Spor.; z.step.-se.fa.; 30-120cm; V-VI; L8 T5 K3 F5 R7 Nx; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

Bunias L.

*B. orientalis L. (Brăbin) – HT.-H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; L7 Tx K5 F4 R8 N5; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Camelina Crantz

*C. alyssum (Miller) Thell. (Lubițul inului) – T.; Euras. cont.; Spor.; z.step.-se.go.; 20-70cm; V-VIII; L7 T6 K6 F5 R6 N4; 2n=40; (Mititiuc M., 1968; Horeanu Cl., 1972)

*C. microcarpa Andrz. ex DC. – T.-HT.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 25-70 cm; V-VII; L7 T6 K7 F4 R8 N4; 2n = 40; (Horeanu Cl., 1972)

Capsella Medik.

*C. bursa-pastoris (L.) Medik.(Traista ciobanului) – T.-TH.; Cosm.; Comună; z.step.-e.bo.; 20-40 cm; IV-VII, X-XI; L7 Tx Kx Fx Rx Nx; 2n=32; (Horeanu Cl., 1972)

Cardamine L.

◊C. amara L. (Stupitul cucului) – H.; Euras.; Frecv.; z.păd. stej.- e. bo.; 10-60 cm; IV-VII; L7 Tx K4 F9 Rx N4; 2n=16, 32.

◊C. impatiens L. (Râjnică) – Ht.; Euras.; Frecv.; z.păd. stej.- e. bo.; 20-60 cm; V-VI; L5 T5 K4 F6 R7 N8; 2n=16.

*C. pratensis L. ssp. pratensis (Stupitul cucului) – H.; Circ.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; L5 Tx Kx F7 Rx Nx; 2n =16, 30, 32, 38, 44, 48, 50, 56, 58, 64,; (Horeanu Cl., 1972)

Cardaria Desv.

*C. draba (L.) Desv. (Urda vacii) – H.; Euras.-medit.; Comună; z.step.-se.go.; 20 -50cm; V-VI; L8 T7 K7 F3 R8 N4; 2n=62, 64; (Horeanu Cl., 1972)

Chorispora R.Br.

*C. tenella (Pallas) DC. – T.-HT.; Euras. cont.; Spor.; z.step.-se.go.; 10-40cm; IV-V; L8 T7 K7 F3 R7 N3; 2n = 14.

Crambe L.

?C. tatarica Sebeók (Târtan) – H.; Pont.-pan.; Spor.; z.silvost.-se.go.; 60-90cm; IV-VI; L8 T7 K4 F3 R8 N3; 2n=30; V; (Gușuleac M., 1921; Morariu I., 1965; Țopa E., 1965, 1967; Horeanu Cl., 1972; Chifu T. și colab., 2006)

Descurainia Webb et Berth.

*D. sophia (L.) Webb ex Prantl (Voinicică) – T.-HT.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 25-60 cm; V-VII; L7 T6 K7 F4 Rx N6; 2n=28; (Horeanu Cl., 1972)

Diplotaxis DC.

*D. muralis (L.) DC. (Puturoasă) – T.-HT.; Eur. centr.-medit.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-50 cm; V-IX; L8 T8 K3 F4 R8 N5; 2n=42; (Horeanu Cl., 1972)

Erophila DC.

*E. verna (L.) Chevall. (Flămânzica) – T.; Eur.; Frecv.; z.step.- se.fa.; 2-20 cm; III-IV; L8 T6 K3 F4 Rx N2; 2n = 14, 24, 30, 32, 34, 36, 40, 52, 58, 64; (Horeanu Cl., 1972)

Erysimum L.

*E. exaltatum Andrz. ex Besser – HT.-H.; Pont.; L6 T5 K4 F3 R7 Nx; 2n=16; R; (Gușuleac M., 1921; Morariu I., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*E. repandum L. (Bărbușoară) – T.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; L7 T7 K7 F4 R8 N5; 2n=16; (Mititiuc M., 1968; Horeanu Cl., 1972)

Lepidium L.

*L. campestre (L.) R. Br. (Hreniță) – T.-HT.; Eur.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-40 cm; V-VI; L7 T6 K3 F4 R8 N6; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

◊L. ruderale L. (Păduchernița) – T.-HT.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-30 cm; V-VII; 2n=16, 28, 32.

Rapistrum Crantz

*R. perenne (L.) All. (Ciurlan alb) – HT.-H.; Pont.-medit.; Frecv.; z.step.-se.go.; 20-100cm; VI-VIII; L9 T8 K4 F3 R9 Nx; 2n=16, 18; (Horeanu Cl., 1972)

Rorippa Scop.

*R. sylvestris (L.) Besser (Boghiță) – H.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 20-60 cm.; VI-VIII; L6 T6 K3 F8 R8 N6; 2n = 32, 40, 48; (Horeanu Cl., 1972)

*R. sylvestris (L.) Besser ssp. kerneri (Menyh.) Soó – H.; Pan.; Frecv.; z.step.- se.fa.; L6 T7 K3 F7 R8 N6; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

Sinapis L.

*S. arvensis L. (Muștar sălbatic, Muștar de câmp) – T.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-60 cm; V-VIII; L7 T5 K3 Fx R8 N6; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Sisymbrium L

*S. loeselii L. (Voinicică) – T.-HT.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 20-80 cm; VI-VIII; L7 T7 K7 F3 R7 N5; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

*S. officinale (L.) Scop. (Brâncuță) – T.-HT.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-60 cm;

V-IX; L8 T6 K5 F4 Rx N7; 2n=14; (Mititiuc M., 1965; Horeanu Cl., 1972)

Turritis L.

*T. glabra L. (Turicel) – HT.; Circ.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 60-120 cm; V-VI; L6 T6 Kx F3 R8 N5; 2n = 12, 16, 32; Horeanu Cl., 1972)

Fam. RESEDACEAE

Reseda L.

*R. lutea L. (Rechie) – HT.-H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 30-60 cm; V-IX; L7 T6 K3 F3 R8 N4; 2n = 24, 48; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. SALICALES

Fam. SALICACEAE

Populus L.

*P. alba L. (Plop alb) – Ph.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 30 m; III-V; L5 T8 K7 F5 R8 N6; 2n=38, 57; (Horeanu Cl., 1972)

☼P. nigra L. (Plop negru) – Ph.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 30 m; III-V; L5 T7 K6 F8 R7 N7; 2n=38.

*P. tremula L. (Plop tremurător) – Ph.; Euras.; Comună; z.silvost.-e.bo.; 20 m; III-V; L6 T5 K5 F5 Rx Nx; 2n=19, 38, 57; (Horeanu Cl., 1972)

Salix L.

*S. alba L. ssp. alba (Salcie) – Ph.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 10- 20 m; IV-V; L5 T6 K6 F7 R8 N7; 2n=76; (Horeanu Cl., 1972)

*S. caprea L. (Salcie căprească, Iovă) – Ph.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 5-10m; III-IV; L7 Tx K3 F6 R7 Nx; 2n=38, 57, 76; (Horeanu Cl., 1972)

*S. cinerea L. (Zălog) – Ph.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 1,5-6 m; III-IV; L7 Tx K5 F9 R5 N4; 2n=76; (Horeanu Cl., 1972)

◊S. fragilis L. (Răchită) – Ph.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 10-20m; IV-V; L5 T5 K3 F8 R5 N6; 2n=38.

☼S.matsudana f. tortuosa Rehder (Salcie creață japoneză) – Ph.; 10-12cm; IV-V; 2n=38, 76;

*S. purpurea L. ssp. purpurea (Răchită roșie) – Ph.; Euras; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 2- 5 m; III-V; L8 T5 K4 Fx R8 Nx; 2n=38; (Horeanu Cl., 1972)

*S. rosmarinifolia L. (Salcie târâtoare) – Ph.; Euras.; Spor.; z.silvost.-e.bo.;50-100cm; IV-V; L8 T5 K7 F8 R5 N2; 2n=38; (Horeanu Cl., 1972)

*S. triandra L. Em. Ser. ssp. triandra – Ph.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 2-7 m; IV-V; L8 T5 K5 F8 R8 N5; 2n=38; (Horeanu Cl., 1972)

*S. viminalis L. (Mlaje) – Ph.; Euras.; Spor.; z.step.-se.fa.; 3-6m; IV-V; L8 T6 K7 F8 R8 Nx; 2n=38; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. PRIMULALES

Fam. PRIMULACEAE

Anagallis L.

*A. arvensis L. (Scânteuță) – T.-HT.; Circ.; Comună; z.step.-se.fa.; 5-30 cm; VI-IX; L6 T6 K3 F5 Rx N6; 2n=40; (Horeanu Cl., 1972)

Lysimachia L.

*L. nummularia L. (Gălbăjoare, Drețe) – Ch.; Euras.; Comună; z.silvost.-se.fa.; 10-50 cm; V-VII; L4 T6 K4 F6 Rx N1; 2n = 32, 36, 43, 45; (Horeanu Cl., 1972)

*L. vulgaris L. (Gălbinele) – H., Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 50-150 cm; VI-VIII; L6 Tx Kx F8 Rx Nx; 2n = 28, 42, 56, 84; (Horeanu Cl., 1972)

Primula L.

*P. elatior (L.) L. ssp. elatior (Ciuboțica cucului, Țâța vacii, Aglică) – H.; Eur.; Frecv.; se.go.-e.bo.; 15-30cm; IV-V; L6 Tx K4 F6 R7 N7; 2n=22; (Boșcaiu N. și colab., 1977)

*P. veris L. ssp. veris (Ciuboțica cucului) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 15-25cm; IV-V; L7 Tx K3 F4 R8 N3; 2n=22, 24; (Horeanu Cl., 1972)

Subcl. ASTERIDAE

Ord. GENTIANALES

Fam. GENTIANACEAE

Centaurium Hill

*C. erythraea Rafin. ssp. erythraea (Fierea pământului) – T.-HT.; Eur. centr.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-30cm; VII-IX; L8 T6 K5 F5 R6 Nx; 2n=40, 42; (Horeanu Cl., 1972)

Gentiana L.

*G. cruciata L. (Ochincea) – H., Euras. Spor., z.st.-e.bo.; 10-40 cm; VI-VIII; L7 T5 K4 F3 R8 N3; 2n=52; (Horeanu Cl., 1972)

Fam. APOCYNACEAE

Vinca L.

*V. herbacea Waldst. et Kit. (Saschiu, Brebenoc, Cununiță, Merișor) – H.; Pont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 5-20cm; IV-V; L7 T7 K4 F4 R7 N5; 2n=46; (Horeanu Cl., 1972)

◊V. minor L. – Ch.; Eur.centr.-medit.; Frecv.; z. păd.stej. – se. fa.; 15-20 cm; IV-VI; L4 T6 K2 F5 Rx N6; 2n=46;

Fam. ASCLEPIADACEAE

Vincetoxicum N. M. Wolf

*V. hirundinaria Medikus ssp. hirundinaria (Iarba fiarelor) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-80 cm; V-VII; L6 T5 K5 F3 R7 N3; 2n=22, 44; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. OLEALES

Fam. OLEACEAE

Fraxinus L.

☼F. excelsior L. (Frasin) – Ph.; Eur.; Comună; z.silvost.-se.fa.; 40m, V; L4 T5 K3 Fx R7 N7; 2n=46.

Syringa L.

☼S.vulgaris L. (Liliac) – Ph.; Eur.; Spor.; 3-6m; IV-V; 2n=44, 46;

Ord. SOLANALES

Fam. SOLANACEAE

Datura L.

*D. stramonium L. (Ciumăfaie) – T.; Adv.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 120 cm; VI-IX; L8 T7 Kx F4 Rx N8; 2n=24; (Mititiuc M., 1970)

Hyoscyamus L.

*H. niger L. (Măselariță, Nebunariță) – HT.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 30-80 cm; VI-VIII; L8 T6 Kx F4 R7 N9; 2n=32, 34; (Horeanu Cl., 1972)

Solanum L.

*S. dulcamara L. (Lăsnicior) – Ch.; Euras.; Frecv.; z.step.- se.fa.; 2 m; VI-VIII; L7 T5 Kx F8 Rx N8; 2n=24; (Horeanu Cl., 1972)

*S. nigrum L. ssp. nigrum (Zârnă) – T.; Adv.; Frecv.; z.step.- se.fa.; 60 cm; VI-IX; L7 T6 K3 F5 R7 N8; 2n=24, 48, 72; (Horeanu Cl., 1972)

Fam. CONVOLVULACEAE

Calystegia R. Br.

*C. sepium (L.) R. Br. (Cupa vacii) – G.(H.); Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 0,5-3 m; VI-IX; L8 T6 K5 F6 R7 N9; 2n=22, 24; (Horeanu Cl., 1972)

Convolvulus L.

*C. arvensis L. (Volbură) – (G.)H.; Cosm.; z.step.-se.fa.; 1-2m; V-IX; L7 T6 Kx F4 R7 Nx; 2n=50; (Horeanu Cl., 1972)

Fam. CUSCUTACEAE

Cuscuta L.

*C. epithymum (L.) L. ssp. trifolii (Bab.) Berher (Torțel) – T.; Euras.; Epifită.; 20-60cm; VII-IX; Lx T5 K5 Fx Rx N2; 2n=14, 16, 28, 30, 32; (Horeanu Cl., 1972)

*C. europaea L. ssp. europaea (Torțel) – T.; Euras.; 30-150 cm; VI-VIII; Lx Tx K5 F7 Rx N7; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Fam. MENYANTHACEAE

Menyanthes L.

?M. trifoliata L. (Trifoiște) – HH.; Circ.; Spor.; z.silvost.- e.bo.; 20-30cm; IV-VI; L8 Tx Kx F9 Rx N2; 2n=54; R; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. LAMIALES

Fam. BORAGINACEAE

Anchusa L.

*A. azurea Miller (Miruță) – H.; Pont.-medit.; Spor.; z.step.-se.go.; 40-100 cm; V-VII; L9 T8 K3 F2 R7 N3; 2n=32; (Horeanu Cl., 1972)

*A. barrelieri (All.) Vitman (Miruță) – H.; Pont.-medit.; Frecv.; z.step.-se.fa.; L9 T7 K4 F3 R7 N2; 2n=16, 18; (Procopianu-Procopovici, A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

*A. ochroleuca Bieb. – H.; Pont.-cauc.; Frecv.; z.step.-se.go.; L9 T7 K4 F3 R7 N3; 2n=16, 24; (Horeanu Cl., 1972)

Asperugo L.

*A. procumbens L. (Lipicioasă) – T.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-40 cm; IV-VI; L7 T6 K6 F4 R8 N9; 2n=48; (Horeanu Cl., 1972)

Cerinthe L.

*C. minor L. ssp. minor (Somnoroasă, Pidosnic) – T.-HT.; Eur. centr.-medit.; Comună; z.step.- se.fa.; 15-50cm; V-VIII; L8 T6 K2 F4 R8 N4; 2n=18, 36; (Horeanu Cl., 1972)

Echium L.

*E. maculatum L. (Capul șarpelui) – HT.; Pont.-pan.; Spor.; z.step.-se.go.; 40-70cm; V-VI; L8 T7 K4 F3 R7 N3; 2n=24; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

*E. vulgare L. (Iarba șarpelui) – HT.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-70 cm; VI-VIII; L9 T7 K3 F3 Rx N4; 2n=16, 32; (Horeanu Cl., 1972)

Myosotis L.

*M. arvensis Hill ssp. arvensis (Nu-mă-uita) – HT.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30- 60 cm; V-VIII; L6 T5 K5 F5 Rx N6; 2n=52; (Horeanu Cl., 1972)

*M. scorpioides L. – H.; Euras.; Comună; z.step.-e.bo.; 20-30cm; V-IX; L7 Tx K5 F8 Rx N5; 2n=22, 64, 66; (Boșcaiu N. și colab., 1977)

Nonea Medik.

*N. pulla DC. Lam. et DC. ssp. pulla (Ochiul lupului) – H.; Eur. centr.; Spor; z.step.-se.go.; 20-50cm; V-VIII; L7 T6 K3 F3 R9 N2; 2n=14, 28; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Pulmonaria L.

*P. mollis Wulfen ex Hornem. ssp. mollissima (A. Kerner) Nyman (Mierea ursului, Cuscrișor)- H.; Eur. centr.; Frecv.; z.silvost.- se.go.; 15-35 cm; III-V; L5 T5 K3 F5 R8 N5; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

◊P. officinalis L. – H.; Eur.; Frecv.; 10-30cm; III-V; L5 T6 K5 F5 R8 N6; 2n=14, 16;

Symphytum L.

*S. officinale L. ssp. officinale (Tătăneasă) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 50-120 cm; V-VIII; L7 T6 K3 F8 Rx N8; 2n = 24, 26, 36, 40, 42, 48, 54; (Horeanu Cl., 1972)

*S. officinale L. ssp. bohemicum (F. W. Schmidt) Čelak. – R; (Chifu T. și colab., 2006)

Fam. LAMIACEAE

Acinos Miller

*A. arvensis (Lam.) Dandy ssp. arvensis (Izmușoară de câmp) – T.-HT.; Eur.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-30(40) cm; V-VIII; L9 Tx K3 F2 R7 N1; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Ajuga L.

*A. chamaepytis (L.) Schreber ssp. chamaepytis (Tămâiță de câmp) – T.; Eur. centr.-medit.; Spor., z.step.-se.go.; 15-30cm; V-X; L7 T8 K2 F4 R9 N8; 2n=28; (Horeanu Cl., 1972)

*A. genevensis L. (Suliman) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 10-40 cm; V-VII; L8 Tx Kx F4 R7 N2; 2n=32; (Horeanu Cl., 1972)

*A. laxmannii (L.) Bentham (Barba boierului, Avrămească) – H.; Pont.-pan.-balc.; Spor.; z.step.-se.go.; 20-50cm; V-VI; 2n=62; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Ballota L.

*B. nigra L. ssp. nigra (Cătușe) – H.; Eur. centr.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 70-90cm; VI-X; L8 T6 K5 F5 Rx N8; 2n=20, 22; (Horeanu Cl., 1972)

Clinopodium L.

*C. vulgare L. (Apărătoare) – H.; Circ; Frecv.; z.silvost.-e.go.; 30-80 cm.; VII-IX; L7 T5 K3 F4 R7 N3; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

Galeopsis L.

*G. speciosa Miller (Cânepiță, Zabră) – T.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 50-100cm; VI-X; L7 Tx K6 F5 Rx N8; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

*G. tetrahit L. (Lungurică) – T.; Eur.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 20-50 cm; VII-VIII; L7 Tx K3 F5 Rx N7; 2n=32; (Horeanu Cl., 1972)

Glechoma L.

*G. hederacea L. (Rotungioară) – H.(Ch.); Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 20-50 cm; IV-VI; L6 T5 K3 F6 Rx N7; 2n=18, 24, 36; (Horeanu Cl., 1972)

*G. hirsuta Waldst. et Kit. (Silnic) – H. (Ch.); Pont.-medit.-eur. centr.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 30-60 cm; IV-VI; L6 T5 K4 F4 R5 N3; 2n=36; (Horeanu Cl., 1972)

Lamium L.

*L. album L. (Urzică moartă albă, Sugel alb, Urzică albă, Urzică creață) – H.; Euras.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 20-70cm; IV-X; L7 Tx K3 F5 Rx N9; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

*L. amplexicaule L. (Sugel, Urzică moartă) – T.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-30 cm; III-V; L6 T6 K5 F4 Rx N9; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

◊L. galeobdolon (L.)L. (Gălbinița) – H.(Ch.); Eur.centr.; Frecv.; z.st.-e.bo.; V-VI; 2n=18;

◊L. maculatum L. ssp. maculatum (Urzică moartă roșie) – H.(Ch.); Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 20-60 cm; IV-VI; L4 Tx K4 F6 R7 N8; 2n=18.

*L. purpureum L. (Sugel puturos) – T.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 15-30 cm; III-IX; L7 Tx K3 F5 R7 Nx; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Leonurus L.

*L. cardiaca L. ssp. villosus (Desf. ex Sprengel) Hyl. (Talpa gâștei) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 50-150 cm; VI-VIII; L8 T8 K6 F5 R8 N9; 2n=18; (Mititiuc M., 1968)

Lycopus L.

*L. europaeus L. (Piciorul lupului) – H.(HH.); Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 120 cm; VI-VIII; L7 T6 K5 F9 Rx N7; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

Mentha L.

*M. arvensis L. ssp. arvensis (Izma cerbului) – H.(G.); Circ.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 15-45cm; V-X; Lx Tx Kx F8 Rx Nx; 2n=24, 36, 72, 90; (Horeanu Cl., 1972)

?M. arvensis L ssp. austriaca (Jacq.) Briq. (Izma cerbului) – 45-60 cm.; VII-X; 2n = 24, 72, 90; (Horeanu Cl., 1972)

*M. longifolia (L.) Hudson ssp. longifolia (Izmă proastă, Izma calului) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 120 cm; VI-IX; L7 T5 K4 F8 R8 N8; 2n=12, 24; (Horeanu Cl., 1972)

Nepeta L.

*N. nuda L. (Poala Sfintei Mării) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; L8 T7 K7 F2 R7 Nx; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Origanum L.

*O. vulgare L. ssp. vulgare (Sovârv) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 30-50 cm; VII-VIII; L7 Tx K3 F3 Rx N3; 2n=30; (Horeanu Cl., 1972)

Phlomis L.

*P. pungens Willd. var. pungens (Scorogoi, Bunduța vântului) – H.; Pont.-medit.; Spor., z.step.- se.go.; 40-70cm; V-VI;L9 T7 K4 F3 R8 N4; 2n=20; (Mititiuc M., 1970)

*P. tuberosa L. (Solovârfiță) – H.; Euras. cont.; Spor.; z.step.-se.go.; 50-150cm; VI-VIII; L8 T6 K7 F4 R7 N7; 2n=14, 21, 22, 24; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Prunella L.

*P. grandiflora (L.) Scholler (Busuiocul cerbilor) – H.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 15-40 cm; VI-VIII; L7 Tx K5 F3 R8 N3; 2n=28; (Horeanu Cl., 1972)

*P. vulgaris L. (Busuioc de câmp, Busuioc salbatic) – H.; Cosm.; Comună; z.step.-e.bo.; 40 cm; VI-VIII; L7 Tx K3 Fx Rx Nx; 2n=28; (Horeanu Cl., 1972)

Salvia L.

*S. nemorosa L. ssp. nemorosa (Jaleș de câmp) – H.;Pont.-medit.-eur.centr.; Comună; z.step.-se.fa.; 20-60cm; VI-VIII; L7 T7 K4 F4 R9 N4; 2n=12, 14; (Horeanu Cl., 1972)

*S. nutans L. (Jaleș plecat) – H.; Pont.-pan.; Spor.; z.step.-se.go.; 50-100cm; V-VII; L9 T7 K4 F1 R9 N1; 2n=18, 22; (Procopianu-Procopovici A., 1892; (Horeanu Cl., 1972)

*S. pratensis L. ssp. pratensis (Salvie de câmp) – H.; Frecv.; z.silvostep.-se.fa.; 30-80 cm; V-VIII; L8 T6 K4 F4 R8 N4; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

*S. verticillata L. ssp. verticillata (Urechea porcului) – H.; Eur. centr.-medit.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 30-80 cm; VI-VIII; L9 T6 K3 F4 R7 N5; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

Scutellaria L.

*S. galericulata L. (Mirgău) – H.; Circ.; Spor.; z.step.-se.fa.; 10-50 cm; VII-VIII; L7 T5 K5 F9 R7 N6; 2n=32; (Horeanu Cl., 1972)

Stachys L.

*S. annua (L.) L. (Cinsteț) – T.; Eur. (submedit.); Frecv.; z.step.-se.go.; 10-50 cm; V-VIII; L7 T6 K4 F3 R8 N4; 2n=34; (Horeanu Cl., 1972)

*S. germanica L. (Jaleș, Pavăză) – H.; Pont.-medit; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-100 cm; VI-VIII; L7 T6 K4 F3 R8 Nx; 2n=30; (Horeanu Cl., 1972)

*S. officinalis (L.) Trev. (Crețișor, Vindecea) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-100 cm; VI-VIII; L7 T6 K6 Fx Rx N8; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

*S. palustris L. (Balbisă) – H.; Circ.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-120 cm; VI-IX; L7 T2 Kx F7 R7 N7; 2n=64, 102; (Horeanu Cl., 1972)

*S. recta L. ssp. recta (Jaleș de câmp) – H.; Pont.-medit.-eur. centr.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 25-100 cm; V-VIII; L7 T6 K4 F3 R8 N2; 2n=34; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Teucrium L.

*T. chamaedrys L. (Dumbăț) – Ch.; Eur. centr. (submedit.); Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-30 cm; VI-VIII; L7 T6 K4 F2 R8 N1; 2n=60, 64; (Horeanu Cl., 1972)

Thymus L.

*T. glabrescens Willd. ssp. pilosus (Opiz) Soó (Cimbrișor) – Ch.; Pont.-pan.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 5-15 cm; V-VII; 2n = 28, 32, 56, 58; (Horeanu Cl., 1972)

*T. pannonicus All. ssp. pannonicus– Ch.; Pont.-pan.; Frecv.; z.step.-se.go.; 10-30 cm; V-VIII; L8 T6 K4 F2 R7 N2; 2n=28; (Horeanu Cl., 1972)

*T. pulegioides L. ssp. chamaedrys (Fries.) Gușuleac – Ch.; Eur.; Frecv.; se.go.-e.sa.; 40cm; V-VII; L8 Tx K4 F4 Rx N1; 2n=28,30; R; (Horeanu Cl., 1972)

Ord.PLANTAGINALES

Fam. PLANTAGINACEAE

Plantago L.

*P. lanceolata L. ssp. lanceolata (Pătlagină cu frunze înguste) – H.; Euras.; Comună; z.step.-e.bo.; 30 cm; V-VIII; L6 Tx K3 Fx Rx Nx; 2n=12; (Horeanu Cl., 1972)

*P. major L. ssp. major (Pătlagina mare) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 10-40 cm; VI-VIII; L8 Tx Kx F5 Rx Nx; 2n=12, 24; (Horeanu Cl., 1972)

*P. media L. ssp. media – H.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 20-40 cm; V-VIII; L5 Tx K7 F4 R8 N3; 2n=12, 24; (Horeanu Cl., 1972)

Ord.SCROPHULARIALES

Fam. SCROPHULARIACAE

Digitalis L.

*D. grandiflora Miller (Degețel galben) – H.; Eur. centr.; Spor.; z.silvost.-se.fa.; 50- 100 cm; VI-VIII; L7 T5 K4 F5 R5 N5; 2n=56; R; (Horeanu Cl., 1972)

Linaria Miller

*L. vulgaris Miller (Linariță) – H.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 30-60 cm; VII-VIII; L8 T5 K5 F3 R7 N3; 2n=12; (Horeanu Cl., 1972)

Melampyrum L.

*M. arvense L. (Grâul prepeliței, Miazănoapte) – T.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 10-30 cm; VII-X; L7 T6 K3 F3 R8 N3; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

*M. bihariense A. Kerner – T.; Dacic.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 20-50 cm; VI-IX; L5 T5 K4 F5 R5 Nx; (Horeanu Cl., 1972)

*M. cristatum L. (Ciormoiag) – T.; Euras. cont.; Spor.; z.silvost.-se.fa.; L6 T7 K5 Fx R8 N3; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Odontites Ludwig.

*O. vernus (Bellardi) Dumort. ssp. serotinus (Dumort.) Corb. (Dințură, Iarba dintelui) – T.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-30 cm; VII-IX; L7 T2 Kx F5 R2 N3; 2n=20, 40; (Horeanu Cl., 1972)

Pedicularis L.

*P. palustris L. (Pintenel, Darie) – Ht.; Euras.; Spor., se.go.-e.bo.; 15-40cm; VI-VII; L7 Tx Kx F9 Rx N2; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

Rhinanthus L.

*R. angustifolius C. C. Gmelin ssp. angustifolius (Clocotici) – T.; Euras.; Frecv.; z.st.-e,.bo.; 20-60cm; VI-IX; L7 T5 K6 F6 R7 N2; (Horeanu Cl., 1972)

*R. minor L. – T.; Euras.; Frecv.; se.go.-e.bo.; 15-60 cm; V-VII; L7 Tx K3 Fx Rx N3; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

*R. rumelicus Velen. – T.; Pont.-pan.-balc.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 15-60 cm; V-VII; L7 T5 K4 F5 Rx N3; (Mititiuc M., 1970; Horeanu Cl., 1972)

Schrophularia L.

*S. scopolii Hoppe (Brânca porcului, Buruiană de pocitură – H.; Pont.-pan.-balc.; Spor.; z.silvost.-e.sa.; 40-100 cm; V-VIII; L7 T5 K4 F7 Rx Nx; 2n=36; (Horeanu Cl., 1972)

*S. umbrosa Dumort. ssp. umbrosa (Iarbă neagră) – H.; Euras.; Spor.; z.step.-se.fa.; 120 cm; VII-IX; L7 T6 K5 F10 R8 N7; 2n=26, 52; (Horeanu Cl., 1972)

Verbascum L.

*V. lychnitis L. ssp. lychnitis (Lumânărică, Coada vacii) – HT.; Eur.; Frecv.; z.step.-e.bo.; L7 T5 K5 F3 R7 N8; 2n=26, 32, 34; (Horeanu Cl., 1972)

*V. nigrum L. ssp. nigrum (Captalan negru, Somnoroasă) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 1 m; VI-VII; L7 T5 K5 F5 R7 N7; 2n=30, 34; (Horeanu Cl., 1972)

*V. pheoniceum L. (Coada mielului) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 1 m; V-VII; L7 T7 K6 F3 R7 N2; 2n=32, 36; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Veronica L.

*V. anagallis-aquatica L. ssp. anagalis-aquatica (Șopârliță) – H.(HH.); Circ.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 0-60 cm; V-VIII; L7 Tx K3 F9 R7 N7; 2n=18, 36; (Horeanu Cl., 1972)

*V. arvensis L. – T.; Euras.; Frecv.; z..step.-se.fa.; 5-30 cm; IV-VI; L5 T5 K3 F5 R6 Nx; 2n=14, 16; (Horeanu Cl., 1972)

*V. austriaca L. ssp. austriaca (Sburător) – H.; Pont.-eur.centr.-medit.; Frecv.; z.step.-se.go.; 30-70 cm; V-VI; L8 T7 K6 F2 R8 N1; 2n=48; (Horeanu Cl., 1972)

*V. chamaedrys L. ssp. chamaedrys (Stejărel) – H.Ch.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 10-25(40) cm; IV-VI; L6 Tx K3 Fx Rx Nx; 2n=32; (Horeanu Cl., 1972)

*V. incana L. – H.; Euras. cont.; Spor.; z.step.-se.go.; 15-20cm; VI-VII; L8 T7 K7 F4 R7 N2; 2n=68; (Horeanu Cl., 1972)

*V. teucrium L. ssp. teucrium – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 30-70 cm; V-VII; L7 T6 K5 F3 R8 N2; 2n=64; (Horeanu Cl., 1972)

*V. verna L. – T.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.go.; 3-30cm; V-VI; L8 T7 K5 F1 R4 N1; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

Fam. OROBANCHACEAE

Orobanche L.

*O. lutea Baumg. – Lupoaie, Verigel – G.; Euras.; 10-50cm; V-VI; L8 T5 K6 F3 Rx Nx; 2n=38; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. CAMPANULALES

Fam. CAMPANULACEAE

Asyneuma Griseb. et Schenk

*A. canescens (Waldst. et Kit.) Griseb. et Schenk ssp. canescens – H.; Pont.-pan.-balc.; Spor.; z.silvost.-se.fa.; L6 T8 K4 F3 R6 Nx; 2n=32; (Țopa E., 1967; Horeanu Cl., 1972)

Campanula L.

*C. cervicaria L. (Clopoței) – HT.; Euras. cont.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 30-90cm; VI-VIII; L6 T6 K7 F5 R8 N4; 2n=34; (Horeanu Cl., 1972)

*C. glomerata L. ssp. glomerata (Ciucure) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-50 cm; V-VIII; L7 Tx K7 F4 R7 Nx; 2n = 30; (Horeanu Cl., 1972)

*C. patula L.(Clopotei) – HT.; Eur.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 30-60 cm; V-VII; L8 T5 K4 F5 R7 N4; 2n=18, 20, 40; (Horeanu Cl., 1972)

*C. persicifolia L. – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo; 30-70 cm; VI-VIII; L5 T5 K4 F4 R8 N3; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

*C. rapunculoides L. (Clopotei) – H.; Euras. (submedit.).; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-80 cm; VII-IX; L6 T6 K4 F4 R8 N4; 2n=68, 102; (Horeanu Cl., 1972)

*C. sibirica L. ssp. sibirica (Clopoței) – HT.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-e.bo.; L8 T5 K7 Fx Rx N3; 2n=34; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Ord. RUBIALES

Fam. RUBIACEAE

Asperula L.

*A. cynanchica L. – H.; Eur. centr.-medit.; Frecv.; z.step.-se.go.; L7 T7 K5 F3 R8 N3; 2n=20, 40, 44; (Horeanu Cl., 1972)

Cruciata Miller

*C. glabra (L.) Ehrend. ssp. glabra – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.sa.; 10-30 cm; V-VI; L7 T6 K4 F5 R6 N6; 2n=22, 44; (Horeanu Cl., 1972)

*C. laevipes Opiz (Smântânică) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-60 cm; IV-V; L7 T5 K5 F6 R7 N7; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

Galium L.

*G. album Miller ssp. album – H.; Eur.; Spor.; z.silvost.-e.sa.; 30-100cm; VI-IX; L7 T7 K3 F5 R7 N5; 2n=44; (Horeanu Cl., 1972)

*G. aparine L. (Turiță, Lipicioasă) – T.; Circ.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-150 cm; V-IX; L7 T5 K3 F6 R6 N9; 2n = 42, 44, 48, 62, 66, 68; (Horeanu Cl., 1972)

*G. boreale L. ssp. boreale – H.; Euras.; Spor.; se.go.-e.bo.; 15-50cm; VI-VIII; L6 Tx K7 Fx R8 N2; 2n=44, 55, 66; (Horeanu Cl., 1972)

*G. glaucum L. – H.; Eur. centr.-submedit.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 20-80cm; V-VI; L7 T7 K6 F2 R9 Nx; 2n=22, 44; (Horeanu Cl., 1972)

*G. mollugo L. (Sânziene albe) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 25-100 cm; VI-IX; L7 Tx K3 F5 Rx Nx; 2n=22, 44; (Horeanu Cl., 1972)

*G. palustre L. ssp. palustre – H.; Circ.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 20-100 cm; V-VI; L6 Tx K3 F9 Rx N4; 2n=24, 48; (Horeanu Cl., 1972)

*G. schultesii Vest (Sânziene de pădure;) – H.; Eur. centr.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-100 cm; V-VIII; L5 T5 K5 F4 R7 N4; 2n=44, 66; (Horeanu Cl., 1972)

*G. tricornutum Dandy – T.; Euras (submedit.).; Frecv.; z.step.-se.go.; 80-100cm; IV-V; L7 T7 K3 F3 R8 N3; 2n=22, 44; (Horeanu Cl., 1972)

*G. uliginosum L. – H.; Euras.; Spor.; z.st.-e.bo.; 10-60 cm; V-VII; L6 Tx Kx F8 Rx Nx; 2n=22, 44; R; (Boșcaiu N. și colab., 1977)

*G. verum L. (Sânziene galbene, Drăgaică) – H.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 30-80 cm; VI-VIII; L7 T5 Kx F4 R7 N3; 2n=22, 44; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. DIPSACACEAE

Fam. CAPRIFOLIACEAE

Sambucus L.

*S. ebulus L. (Boz) – H.; Euras. (submedit.); Comună; z.step.-se.fa.; 50-200 cm; VI-VIII; L8 T6 K3 F5 R8 N7; 2n=36; (Horeanu Cl., 1972)

*S. nigra L. (Soc negru) – Ph.; Eur.; Comună; z.silvost.-se.fa.; 2-7m; V-VII; L7 T5 K3 F5 Rx N9; 2n=36; (Horeanu Cl., 1972)

Viburnum L.

*V. opulus L. (Călin) – Ph.; Circ.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 1,5-4 m; V-VI; L6 T5 K3 F7 R7 N6; 2n=18.

Fam. VALERIANACEAE

Valeriana L.

*V. officinalis L. (Odolean, Valeriană) – H.; Euras. (submedit.); Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 50-150 cm; VII-VIII; L7 Tx K5 F8 R7 N5; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Fam. DIPSACAEAE

Cephalaria Roemer et Schultes

*C. uralensis (Murray) Roemer et Schultes – H.; Pont.-balc.; Spor.; z.silvost.-se.go.; 30-50cm; VI-VIII; L8 T7 K4 F2 R8 N2; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Dipsacus L.

*D. fullonum L. (Varga ciobanului) – HT.; Submedit.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 50-150 cm; VII-VIII; L9 T6 K3 F6 R8 N5; 2n=16, 18; (Horeanu Cl., 1972)

Knautia L.

*K. arvensis (L.) Coulter ssp. arvensis (Mușcata dracului) – H.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-80 cm; VI-VIII; L7 T5 K3 F4 Rx N3; 2n = 20, 40, 43, 46; (Horeanu Cl., 1972)

Scabiosa L.

*S. ochroleuca L. (Sipică; Năsturaș de bube) – HT.-H.; Euras. cont.; Frecv. z.step.-se.fa.; 20-60 cm; VI-VIII; L8 T7 K6 F3 R8 N3; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

Succisa Haller

*S. pratensis Moench (Ruin; Călugărișoară; Floarea văduvelor) – H.; Euras.; Spor., z.silvost.-e.bo.; 20-40cm; VII-X; L7 T5 K3 F7 Rx N2; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. ASTERALES

Fam. ASTERACEAE

Achillea L.

*A. collina J. Becker (Coada șoricelului) – H.; Eur. cont.; Comună; z.step.-se.fa.; 15-60cm; VI-XI; L9 T6 K6 F2 R7 N2; 2n=36; (Boșcaiu N. și colab., 2006)

*A. millefolium L.ssp. millefolium (Coada șoricelului) – H.; Euras.; Comună; z.silvost.-e.sa.; 10-60 cm; VI-VIII; L8 Tx Kx F4 Rx N5; 2n=54; (Horeanu Cl., 1972)

Anthemis L.

*A. tinctoria L. ssp. tinctoria (Floare de perină) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-e.sa.; 20-60 cm; VII-IX; L8 T6 K5 F2 R6 N4; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Arctium L.

*A. lappa L. (Clococean, Brusture) – HT.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 1-1,50 m; VII-VIII; L9 T5 K4 F5 R7 N9; 2n=32, 36; (Horeanu Cl., 1972)

*A. tomentosum Miller – HT.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 200-250cm; VII-VIII; L8 Tx K7 F5 R9 N9; 2n=36; (Horeanu Cl., 1972)

Artemisia L.

*A. absinthium L. – Pelin – H.(Ch.); Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 60-120 cm; VII-IX; L5 T6 K7 F4 Rx N8; 2n=18, 36; (Horeanu Cl., 1972)

*A. campestris L. ssp. lednicensis (Rochel) Lemke et Rothm. (Pelin nemirositor) – Ch.; Euras. cont.; z.step.-e.sa.; 20-30cm; VII-VIII; L9 T6 K5 F3 R5 N2; 2n= 18,36; R.; (Chifu T. și colab., 2006)

*A. vulgaris L. (Pelinariță) – H.; Circ.; Comună; z.step.-se.fa.; 50-150 cm; IV-IX; L7 Tx Kx F6 Rx N8; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

Aster L.

*A. amellus L. (Steliță vânătă) – H.; Eur. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 30-60cm; VII-IX; L7 T5 K6 F4 R9 N3; 2n=18, 36, 54; (Horeanu Cl., 1972)

Bellis L.

*B. perennis L. (Bănuți, Părăluțe) – H.; Eur.; Comună; z.silvost.-e.bo.; 5-15 cm; III-X; L8 T5 K2 Fx R7 N5; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Bidens L.

*B. tripartita L. (Dentiță) – T.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-60 (100) cm; VII-IX; L8 Tx Kx F8 Rx N8; 2n=48, 72; (Horeanu Cl., 1972)

Carduus L.

*C. acanthoides L. (Scaiete, Spin) – HT.; Eur.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 50-150 cm; VI-IX; L9 T5 K6 F3 Rx N8; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

*C. hamulosus Ehrh. (Armirai sălbatic) – HT.; Pont.-pan.-balc.; Frecv.; z.step.-se.go.; 50-100cm; VI-IX; L9 T7 K4 F3 R7 N3; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

Carlina L.

*C. acaulis L. ssp. acaulis (Turta zânelor) – H.; Eur. centr.-medit.; Frecv.; se.fa.-e.bo.; 5-10cm; VII-IX; L7 Tx K4 F4 Rx N2; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

Centaurea L.

*C. apiculata Ledeb. ssp. spinulosa (Rochel) Dostál – H.; Eur. centr.; Frecv.; z.step.-se.go.; 50-150 cm; VI-IX; L8 T6 K3 F3 R6 N3; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

*C. biebersteinii DC. – HT.-H.; Pont.-pan.- balc.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-60 cm; VI-IX; L7 T6 K4 F3 R7 N2; 2n=36; (Horeanu Cl., 1972)

*C. cyanus L. (Albastriță, Vinețel) – T.-HT.; Cosm.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-70 cm; VI-VIII; L7 Tx K5 Fx Rx Nx; 2n=24; (Horeanu Cl., 1972)

*C. jacea L. – H.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 50-100 cm; VI-IX; L7 Tx K5 Fx Rx Nx; 2n=20, 22, 44; (Horeanu Cl., 1972)

?C. marschalliana Sprengel (Vinețeaua) – H.; Pont.; Rară; z.step.-se.go.; 10-30cm; IV-V; L8 T7 K4 F3 R8 N3; 2n=18, 20, 36; (V); Chifu T. și colab., 2006)

◊C. phrygia L. – H.; Eur.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 15-80cm; VII-IX; L8 Tx K3 F5 Rx N4; 2n=22.

*C. scabiosa L. – H.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 100-150cm; VII-VIII; L7 Tx K3 F3 R8 N3; 2n=20, 40; (Horeanu Cl., 1972)

*C. stoebe L. var. stoebe – HT.; Eur. centr.; Frecv.; z.silvost.- se.fa.; 30-80 cm; VI-IX; L8 T7 K6 F2 R8 N3; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Cichorium L.

*C. intybus L. ssp. intybus (Cicoare sălbatică) – H.; Euras.; Comună; z.step.-se.fa.; 40-100 cm; VII-IX; L9 T6 K5 F4 R8 N5; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Cirsium Miller

*C. arvense (L.) Scop. (Pălămidă) – G.; Euras.; Comună; z.step.-e.bo.; 50-150 cm; VI-VIII; L8 T7 Kx Fx Rx N7; 2n=34; (Horeanu Cl., 1972)

*C. canum (L.) All. – G.; Euras. cont.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 40-50cm; VII-VIII; L8 T7 K7 F8 R7 Nx; 2n=34; (Horeanu Cl., 1972)

*C. decussatum Janka – HT.; Eur. centr.; Spor.; se.fa.-e.bo.; 50-150cm; VII-IX; L4 T4 K3 F3 R7 Nx; 2n=34; (Horeanu Cl., 1972)

◊C. erisithales (Jacq.) Scop.(Colțul lupului) – H.; Eur. centr.; Frecv.; se.fa.-e.sa.; 50-100cm; VII-IX; L6 Tx Kx F5 R8 Nx; 2n=24;

*C. oleraceum (L.) Scop. (Nilocea, Crăstăval) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 50-150 cm; VIII-X; L6 T5 K3 F7 R8 N5; 2n=24, 34; (Horeanu Cl., 1972)

*C. palustre (L.) Scop. (Crăpușnic) – HT.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-200cm; VII-IX; L7 T5 K3 F8 R4 N3; 2n=34; (Horeanu Cl., 1972)

*C. pannonicum (L.fil.) Link – H.; Pont.-pan.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 50-80cm; VI-VIII; L7 T6 K4 F4 R7 N4; 2n=34; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

Crepis L.

*C. biennis L. (Barba lupului) – HT.; Eur.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-100 cm; VI-VII; L6 T5 K3 F5 R6 N5; 2n=32, 40, 42; (Horeanu Cl., 1972)

*C. foetida L. ssp. rhoeadifolia (Bieb.) Čelak. (Gălbenuș) – T.; Pont.-medit.; Frecv., z.step.-se.go.; 20-50 cm; VI-VIII; L8 T6 K4 F4 R5 N4; 2n=10; (Horeanu Cl., 1972)

*C. praemorsa (L.) F. W. Walther (Gălbenuș) – H., Euras. cont. Spor., z.st.-e.bo.; 20-60cm; V-VI; L6 T6 K6 F3 R9 N3; 2n=8; (Horeanu Cl., 1972)

Erigeron L.

*E. acris L. ssp. acris (Bunghișor) – HT.-H.; Circ.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 10-60 cm; VI-IX; L9 T5 K7 F4 R8 Nx; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

*E. annuus (L.) Pers. ssp. annuus – HT.-H.; Adv.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 20-80 cm; VII-VIII; L7 T6 Kx F6 Rx N8; 2n=27, 36; (Horeanu Cl., 1972)

◊E. canadensis L. (Bătrâniș) – T.; Adv.; Frecv.; z.step.-e.mo.; 15-100cm; VI-IX; L8 Tx Kx F4 Rx N4; 2n=18.

Eupatorium L.

*E. cannabium L. (Cânepa codrului) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 50-150 cm; VII-IX; L7 T5 K3 F7 R7 N8; 2n=20, 40; (Horeanu Cl., 1972)

Galinsoga Ruiz et Pavon

*G. parviflora Cav. (Busuioc sălbatic) – T.; Cosm.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-60 cm; VI-X; L7 T6 K3 F5 R5 N8; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

◊G. quadriradiata Ruix et Pavon (Busuioc de câmp) – T.; Adv.; Spor.; z.silvost.-e.bo.; 10-60cm; VII-IX; L7 T7 K4 F5 R5 Nx; 2n=16, 32.

Hieracium L.

*H. echioides Lumn. ssp. echioides – H.; Eur. centr.; Spor.; z.step.-se.go.; 25-100cm; VII-VIII; L8 T5 K6 F2 R7 N1; 2n=18; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

*H. pilosella L.(Vulturică) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 5-30 cm; V-VIII; L7 Tx K3 F4 Rx N2; 2n = 18, 36, 45, 54, 63; (Horeanu Cl., 1972)

*H. umbellatum L. (incl. H. laurinum Arvet-Touvet) (Iarba vulturului) – H.; Circ.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 30-100 cm; VII-IX; L6 Tx Kx F4 R4 N2; 2n = 18, 27; (Horeanu Cl., 1972)

Inula L.

*I. britanica L. (Șovâvariță) – HT.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 20-60 cm; VII-IX; L8 T6 K5 F7 R8 N5; 2n=32; (Horeanu Cl., 1972)

*I. ensifolia L. (Buruiană pentru vânt) – H.; Pont.-pan.-balc.; Frecv.; z.step.-se.fa.;10-50cm; VI-VIII; L8 T6 K4 F2 R7 N4; 2n=16; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

*I. helenium L. (Lacrimile Elenei, Iarbă mare) – H.; Eur.-As. centr.; Spor.; z.silvost.-se.fa.; 60-150 (200) cm; VI-IX; L7 T7 K4 F5 R7 N5; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

*I. hirta L. (Solovârvăriță) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 15-45 cm.; VI-IX; L6 T6 K6 F3 R8 N3; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

*I. salicina L. ssp. salicina (Cioroi) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 25-75 cm; VI – IX; L7 T5 K5 Fx R9 N2; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

Lactuca L.

◊L. serriola L. (Lăptucă) – HT.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 40-150cm; VII-IX; L9 T7 K7 F4 Rx N4; 2n=18;

Leontodon L.

*L. autumnalis L. ssp. autumnalis (Capul călugărului) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.sa.; 10-50 cm; VII-IX; L7 Tx K3 F5 Rx N5; 2n=12, 24; (Horeanu Cl., 1972)

*L. hispidus L. ssp. hispidus (Potcapul călugărului) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.sa.; 10-40 cm; VI-IX; L8 Tx K3 F4 Rx N3; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Leucanthemum Miller

*L. vulgare Lam. ssp. vulgare (Margarete) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.sa.; 20-80 cm; V-X; L7 Tx K3 F4 Rx N3; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Ligularia L.

*L. sibirica (L.) Cass. (Gălbinele, Curechi de munte) – H.; Euras.-bor.; Spor.; se.go.-e.bo; 80-100cm; VII-X; L7 T3 K6 F7 R6 Nx; 2n=60; R; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Morariu I., 1965; (Horeanu Cl., 1972)

Matricaria L.

*M. perforata Mérat (Romaniță nemirositoare) – T.-HT.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-80 cm; VI-X; L7 Tx K3 Fx R6 N6; 2n=18, 36; (Horeanu Cl., 1972)

Picris L.

*P. hieracioides L. ssp. hieracioides (Amăruță) – HT.-H.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 30-100 cm; VII-IX; L8 Tx K5 F4 R8 N4; 2n=10; (Horeanu Cl., 1972)

Scorzonera L. (incl. Podospermum DC.)

*S. cana (C. A. Meyer) Griseb. – G.; Pont.- medit.; Frecv.; z.step.-se.go.; 50-150cm; V-VI; L7 T7 K7 F3 R8 N2; 2n=14; (Mititiuc M., 1968; Horeanu Cl., 1972)

*S. purpurea L. (Scorțoneră, Salsifi) – G.; Eur. centr., Rusia, Siberia; Spor.; z.st.-e.bo.; 20-50cm; V-VI; L7 T7 K6 F2 R8 Nx; 2n=14; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Senecio L.

*S. doria L. var. biebersteinii Lindem. (Cruciuliță, Spălăcioasă) – H.; Eur. centr.; Spor.; z.step.-se.fa.; 2n=40; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

*S. erucifolius L. ssp. erucifolius (Bătătorniță) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 50-100 cm; VII-VIII; L7 T6 K4 F3 R8 N4; 2n=40; (Horeanu Cl., 1972)

*S. integrifolius (L.) Clairv.(Cruciuliță, Spălăcioasă) – H.; Euras.; Spor.; z.st.-se.fa.; 80-100cm; VI-VII; L7 T5 K6 Fx Rx Nx; 2n=48; (Horeanu Cl., 1972)

*S. jacobaea L. ssp. jacobaea (Petimbroasă) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.- se.fa.; 40-80 cm; VII-VIII; L8 T5 K3 F4 R7 N5; 2n=40, 80; (Morariu I., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*S. vernalis Waldst. et Kit. (Cruciuliță, Spălăcioasă) – T.; Euras. cont.; Comună; 50-80cm; V-X; z.step.-se.go.; L7 T7 K6 F4 Rx N5; 2n=40.

Serratula L.

*S. tinctoria L. (Șerpet, Gălbinare) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 20-100 cm; VII-VIII; L7 T6 K5 Fx R8 N5; 2n=22; (Horeanu Cl., 1972)

?S. wolffii Andrae (Joldeală, Gălbineaua) – H.; Pont.; Spor.; z.st.-se.go.; 80-150cm; VIII-X; L7 T7 K4 F6 R7 Nx; 2n=22; R; (Horeanu Cl., 1972)

Solidago L.

*S. virgaurea L. ssp. virgaurea (Splinuță) – H.; Circ.; Frecv.; z.st.-e.sa; 100 cm; VII-IX; L5 Tx Kx F5 Rx N5; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Sonchus L.

*S. arvensis L. ssp. arvensis (Susai) – G.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.go.; 50 -150 cm; VII-VIII; L7 T5 Kx F5 R7 Nx; 2n=36, 54; (Horeanu Cl., 1972)

Tanacetum L. (incl. Pyrethrum Zinn; Chrysanthemum L.)

*T. corymbosum (L.) Schultz-Bip. ssp. corymbosum (Năpraznic) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.bo.; (10)30-80 cm; VI-VIII; L7 T6 K5 F3 R8 N4; 2n=36; (Horeanu Cl., 1972)

*T. vulgare L. (Vetrice) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 50-120 cm; VII-IX; L8 Tx Kx F5 Rx N5; 2n=18; (Horeanu Cl., 1972)

Taraxacum Wiggers

*T. officinale Weber ex Wiggers (Păpădie) – H.; Euras.; Comună; z.step.-e.bo.; 5 -40 cm; IV-VI; L7 Tx Kx F5 Rx N7; 2n=24; (Horeanu Cl., 1972)

Telekia Baumg.

*T. speciosa (Schreber) Baumg. (Lăptucul oii, Brusture galben) – H.; Carp.-balc.-cauc.-anat.; Frecv.; se.go.-e.bo.; 90-150cm; VI-VIII; L7 T6 K4 F7 R7 N7; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

Tragopogon L.

*T. dubius Scop. (Barba caprei) – T.-HT.; Eur. centr.-medit.; Frecv.; z.step.-se.go.; 20-80 cm; V-VII; L8 T7 K3 F4 R8 N4; 2n=12; (Horeanu Cl., 1972)

*T. pratensis L. ssp. pratensis (Barba caprei) – HT.-H.; Euras.; Spor.; z.silvost.-se.go.; 30-70 cm; VI-VII; L7 T5 K3 F4 R7 N5; 2n=12; (Horeanu Cl., 1972)

Tussilago L.

*T. farfara L. (Podbal) – G.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 5-15 cm; III-V; L8 Tx K3 F6 R8 Nx; 2n=60; (Horeanu Cl., 1972)

CL. LILIATAE (LILIOPSIDA)

Subcl. ALISMATIDAE

Ord. ALISMATALES

Fam. ALISMACEAE

Alisma L.

*A. plantago-aquatica L. (Limbariță) – HH.; Circ.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 20-70 cm; VI-VIII; L7 T5 Kx F10 Rx N8; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. NAJADALES

Fam. JUNCAGINACEAE

Triglochin L.

*T. palustre L. (Broscăriță, Iarba șerpilor) – H.; Circ.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 15-40cm; VI-VIII; L8 Tx Kx F9 Rx N1; 2n=24; (Horeanu Cl., 1972)

Subcl. LILIIDAE

Ord. LILIALES

Fam. LILIACEAE

Anthericum L.

*A. ramosum L. (Liliuță) – H.; Eur. centr.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 30-70cm; VI-VIII; L6 T5 K4 F4 R7 N4; 2n=30, 32; (Procopianu-Procopovici, A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Asparagus L.

*A. officinalis L. (Sparanghel) – G.; Euras. (submedit.).; Frecv.; z.step.-se.go.; 50-150 cm; VI-VIII; L6 T6 K6 F3 Rx N4; 2n=20, 40; (Horeanu Cl., 1972)

*A. tenuifolius Lam. (Sparanghel sălbatic) – G.; Pont.-medit.; Frecv.; z.silvost.-se.go.; 1 m; V-VI; L6 T7 K4 F3 R6 Nx; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

Colchicum L.

*C. autumnale L. (Brândușă de toamnă) – G.; Eur. centr.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 20-45 cm; IX-X; L5 T5 K2 F6 R7 Nx; 2n=36, 38; (Horeanu Cl., 1972)

Fritillaria L.

◊F. meleagris L. (Bibilică, Laleaua pestriță) – G.; Alp.; Spor.; z.st.-e.bo.;15-20cm; IV-V; L8 T4 K4 F8 R7 Nx; 2n=24; V;

Gagea Salisb.

*G. lutea (L.) Ker-Gawl. (Laptele păsării) – G.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 10-30 cm; III-IV; L2 Tx K4 F6 R7 N7; 2n=72; (Horeanu Cl., 1972)

*G. pratensis (Pers.) Dumort. (Ceapa ciorii) – G.; Eur.; Frecv.; z.step.-se.go.; 10-20 cm; III-IV; L7 T6 K3 F4 R8 N6; 2n = 36, 48, 60; (Horeanu Cl., 1972)

Lilium L.

*L. martagon L. (Crin de pădure) – G.; Euras.; Spor.; z.st.-e.bo.; 30-150cm(200); VI-VIII; L5 Tx K5 F4 R7 N5; 2n=24; R; (Boșcaiu N. și colab., 1977)

Muscari Miller

*M. tenuiflorum Tausch (Floarea viorelei) – G.; Pont.-pan-balc.; Frecv.; z.step.-se.go.; 20-50cm; VIII-IX; L7 T8 K6 F3 R8 Nx; 2n=18; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

Polygonatum Miller

*P. odoratum (Miller) Druce ssp. odoratum (Pecetea lui Solomon) – G., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; 15-50 cm; V-VI; L7T5C5U3R7N3; 2n=20; (Horeanu Cl., 1972)

Scilla L.

*S. bifolia L. ssp. bifolia (Viorele) – G.; Eur. centr.; Comună; z.silvost.-e.bo.; 10-20 cm; III-IV; L5 T6 K5 F6 R7 N6; 2n=18, 36, 54; (Horeanu Cl., 1972)

Veratrum L.

*V. album L. (Stirigoaie) – H.; Euras.; Frecv.; se.fa.-e.bo.; L7 Tx K4 Fx Rx N2; 2n=16; (Horeanu Cl., 1972)

*V. nigrum L. (Stirigoaie) – H.; Euras. cont.; Rară; z.st.-se.go.; VI – VIII; 50 – 200cm; L3 T6 K7 F3 R7 Nx; 2n=16; R; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

Fam. ALLIACEAE

Allium L.

*A. ampeloprasum L. – G.; Medit.; 45-60cm; VI-VII; 2n=16, 24, 32, 40, 48, 56, 64;

*A. oleraceum L. (Ai sălbatic) – G.; Eur.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 30-80 cm; VII-VIII; L7 T6 K3 F3 R7 N4; 2n = 32, 40; (Procopianu – Procopovici A., 1892;Horeanu Cl., 1972)

?A. senescens L. ssp. montanum (Fries) Holub (Floarea raiului) – G.; Eur. centr.-submedit.; Frecv.; se.fa.-e.sa.; 30-45cm; VI-VII; L9 T6 K5 F2 R7 N2; 2n= 16, 32; (Țopa E., 1967; Horeanu Cl., 1972)

*A. sphaerocephalon L. ssp. sphaerocephalon – G.; Eur. centr.; Frecv.; z.step.-sego.; 60-90cm; VI-VII; L9 T8 K5 F3 R8 N2; 2n=16, 24, 32; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Fam. AMARYLLIDACEAE

Galanthus L.

◊G. nivalis L. (Ghiocei) – G.; Eur. centr.-submedit.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 10-30 cm, II-III; L5 T7 K4 Fx R7 N7; 2n=24;

Leucojum L.

☼L. vernum L. (Ghiocei bogați) – G.; Eur. centr.; Spor.; z.st.-se.fa.; 10-35 cm; III-IV; L6 T5 K4 F7 R7 N7; 2n=20, 22; V;

Fam. IRIDACEAE

Gladiolus L.

*G. imbricatus L. (Săbiuță, Gladiole) – G.; Euras. cont.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 30–80 cm; V–VII; L7 T7 K7 F7 Rx Nx; 2n=60; (Horeanu Cl., 1972)

Iris L.

*I. aphylla L. (Stânjenei) – G.; Eur. cont.; Spor.; z.silvost.-se.fa.; 15-30cm; V-VI; L8 T7 K3 F3 R6 N1; 2n= 24, 40, 48; [OG3-4]; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Mititiuc M., 1967; Horeanu Cl., 1972)

*I. graminea L. (Stânjenei) – G.; Eur. cent.-submedit.; Frecv.; z.silvost.-se.go.; 15-40cm; V-VI; L8 T6 K3 F4 R8 N4; 2n=34; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

*I. humilis Georgi (Stânjenei) – G.; Pont.-pan.;; z.silvost.- se.go.; 5-25cm; V-VI; L8 T5 K4 F3 R7 N3; 2n=27, 28; V; (Horeanu Cl., 1972; Chifu T. și colab., 2006)

◊I. pseudacorus L. (Stânjenei galbeni) – G.; Eur.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 70-150cm; V-VII; L7 Tx K3 F10 Rx N7; 2n=34.

?I. ruthenica Ker-Gawl. (Stânjenei) – G.; Euras. cont.; Frecv.; se.go.-e.sa.; 3-25cm; V-VI; L6 T5 K7 F4 R7 N3; 2n= 80, 84; (Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*I. sibirica L. (Stânjenei) – G.; Euras.; Spor.; z.st.-e.bo.; 50-120cm; V-VI; L8 T6 K5 F8 R8 N2; 2n=28; V; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Ord. ORCHIDALES

Fam. ORCHIDACEAE

Dactylorhiza Necker ex Nevski

*D. incarnata (L.) Soó ssp. incarnata – G.; Euras.; Spor.; z.st.-e.bo.; 20-50 cm; V-VI; L8 Tx K3 F8 R7 N2; 2n=40; R; (Mititiuc M., 1970; Horeanu Cl., 1972)

Gymnadenia R. Br.

*G. conopsea (L.) R. Br. ssp. conopsea – G.; Eur.; Frecv.; se.go.-e.sa.; Lx Tx K2 F7 R8 Nx; 2n=40, 80; R; (Horeanu Cl., 1972)

*G. odoratissima (L.) L. C. M. Richard – G., Eur. centr.; se.go.-e.bo.; L7 Tx Kx Fx R8 N2; 2n=40; R; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

Orchis L.

*O. ustulata L. (Poroinic) – G.; Eur.; Spor.; se.go.-e.bo.; 10-80cm; VII-VIII; L7 T5 K5 F4 Rx N3; 2n=42; R; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Mititiuc M., 1967; Horeanu Cl., 1972)

Ord. JUNCALES

Fam. JUNCACEAE

Juncus L.

*J. articulatus L. (Pipirig) – H.; Circ.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 20-50 cm; VII-VIII; L8 Tx K3 F8 Rx N2; 2n=80; (Horeanu Cl., 1972)

*J. atratus Krocker (Pipirig negru) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 40-120cm; VI-VII; L8 T7 K7 F9 R7 N4; 2n=40; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*J. inflexus L. – H.; Euras.; Comună; z.step.-e.bo.; 40-80 cm; VI-VIII; L8 T5 K3 F7 R8 N4; 2n=40, 42; (Horeanu Cl., 1972)

◊J.effusus L. (Spetează) – H.; Cosm.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 40-120cm; VI-VIII; L8 T5 K3 F7 R3 N3; 2n=40,42.

Luzula L.

*L. campestris (L.) DC. (Mălaiul cucului) – H.; Circ.; Frecv.; z.st.-e.bo.; 10-30 cm; III-V; L7 Tx K3 F4 R3 N2; 2n=12; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. CYPERALES

Fam. CYPERACEAE

Bolboschoenus (Ascherson) Palla

*B. maritimus (L.) Palla ssp. maritimus (Rogoz, Șovar) – G.(HH.); Cosm.; Comună; z.step.-se.go.; 30-120 cm; VI-VIII; L8 Tx K7 F10 R8 N5; 2n=40, 64, 80, 104, 112; (Horeanu Cl., 1972)

Carex L.

*C. acutiformis Ehrh. (Rogoz) – G.(HH.); Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 50-120 cm; V-VI; L7 T5 K3 F9 R7 N5; 2n = 38, 78; (Horeanu Cl., 1972)

*C. appropinquata Schumacher (Rogoz) – H.(HH.); Euras.-bor.; Spor.; se.go.-e.bo.; 30-80cm; V-VI; L8 T5 K5 F9 R9 N3; 2n=64; (Boșcaiu N. și colab., 1977)

*C. caryophyllea Latour. (Rogojel) – G.; Euras. (submedit.).; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 5-30 cm; III-V; L8 T5 K3 F4 Rx N2; 2n = 62, 64, 66, 68; (Horeanu Cl., 1972)

*C. diandra Schrank (Rogoz) – G.; Circ.; z.st.-e.bo.; 20-70cm; V-VI; L8 T4 K7 F9 R6 N3; 2n=60; R; (Horeanu Cl., 1972)

*C. distans L. (Rogoz) – H.; Euras. (subatl.-submedit.).; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20-60 cm; V-VI; L9 T6 K3 F7 R8 Nx; 2n=72, 74, 76; (Horeanu Cl., 1972)

*C. flava L. (Rogoz) – H.; Eur.; Frecv.; se.fa.-e.bo.; 5-60cm; V-VI; L8 T4 K3 F8 R8 N2; 2n=30, 33, 53, 58, 60, 62, 64, 66; (Horeanu Cl., 1972)

*C. hirta L. – Rogoz – G.; Circ.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 15-20 cm; IV-VI; L7 T6 K3 F6 Rx N5; 2n=112, 114; (Horeanu Cl., 1972)

*C. humilis Leysser (Rogoz) – H.; Euras. cont.; Spor.; se.go.-e.bo.; 10-20cm; IV-V; L7 T5 K5 F3 R8 N3; 2n=36, 38;(Procopianu-Procopovici A., 1892; Țopa E., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*C. nigra (L.) Reichard ssp. nigra – (Rogoz) – G.; Circ.; Frecv.; se.fa.-e.sa.; 10-90cm; V-VI; L8 Tx K3 F8 R3 N2; 2n=43, 82-85; (Morariu I., 1965; Horeanu Cl., 1972)

*C. riparia Curtis (Rogoz) – G.(HH); Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 50-120 cm; V-VI; L7 T7 K3 F9 R7 N4; 2n=72, 76; (Horeanu Cl., 1972)

*C. rostrata Stokes var. rostrata (Rogoz) – H.(HH.); Circ.; Frecv.; se.go.-e.bo.; 25-100cm; VI-VII; L9 T4 Kx F10 R3 N3; 2n=35, 42, 60, 68, 70, 72, 76, 78; (Horeanu Cl., 1972)

*C. tomentosa L. (Rogoz) – G.; Euras.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 20-50 cm; IV-V; L7 T5 K5 F7 R9 Nx; 2n=48; (Horeanu Cl., 1972)

*C. vulpina L. (Rogoz) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-80 cm; V-VII; L9 T5 K5 F9 Rx N5; 2n=66, 68; (Horeanu Cl., 1972)

Eleocharis R. Br.

*E. palustris (L.) Roemer et Schultes (Pipiriguț) – G.(HH.); Cosm.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 20-70cm; VI-VII; L8 Tx Kx F10 Rx Nx; 2n= 16, 38; (Horeanu Cl., 1972)

Eriophorum L.

*E. latifolium Hoppe (Bumbăcăriță) – H.; Circ.; Frecv.; se.go-e.bo.; 30-120cm; IV-VI; L8 T7 K3 F9 R8 N2; 2n=54, 58, 72; (Horeanu Cl., 1972)

Scirpus L.

*S. sylvaticus L. (Pipirig) – G.; Circ.; Frecv.; z.st.-se.go.; 30-120 cm; VI-VII; L7 T5 K4 F9 R4 N3; 2n=56, 58; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. POALES

Fam. POACEAE

Agrostis L.

*A. capillaris L. ssp. capillaris (Păiuș, Păiușină) – H.(G.); Circ.; Frecv.; z.st.-e.sa.; 20-50 cm; VI-VII; L7 Tx K3 Fx R3 N3; 2n = 28 (32, 34); (Horeanu Cl., 1972)

*A. stolonifera L. ssp. stolonifera (Iarba câmpului) – H.; Circ.; Comună; z.step.-se.fa.; 30-60 cm; VI-VIII; L8 Tx Kx F6 Rx N5; 2n = 28, 35, 42; (Horeanu Cl., 1972)

Alopecurus L.

*A. pratensis L. ssp. pratensis (Coada vulpii) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-100 cm; V-VII; L6 Tx K5 F6 R6 N7; 2n=28; (Horeanu Cl., 1972)

Anthoxanthum L.

*A.odoratum L. (Vițelar) – H.; Euras.; Comună; z.st.-e.a.; 15-50 cm; IV-VI; Lx Tx K3 Fx R5 Nx; 2n=10, 20; (Horeanu Cl., 1972)

Arrhenatherum Beauv.

*A. elatius (L.) Beauv. ex J. et C. Presl ssp. elatius (Ovăscior) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 50-150 cm; VI-VII; L8 T5 K3 F5 R7 N7; 2n=28; (Horeanu Cl., 1972)

Avenula (Dumort.) Dumort.

*A. pubescens (Hudson) Dumort. ssp. pubescens (Ovăscior) – H.; Euras.; Spor.; se.go.-e.bo.; 30-100cm; V-VII; L5 T2 K4 F3 R8 Nx; 2n=14, 15; R; (Horeanu Cl., 1972)

Brachypodium Beauv.

*B. pinnatum (L.) Beauv. ssp. pinnatum – H.; Euras (submedit.).; Spor.; z.silvost.- e.bo.; 70-120cm; V-IX; L6 T5 K5 F4 R7 N4; 2n= 14, 18, 28, 35, 42; (Horeanu Cl., 1972)

Briza L.

*B. media L. (Tremurătoare) – H.; Euras.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 20-50 cm; V-VIII; L8 Tx K3 Fx Rx N2; 2n=14, 28; (Horeanu Cl., 1972)

Bromus L.

*B. arvensis L. ssp. arvensis (Obsigă) – T.-HT.; Euras. (submedit.).; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-100 cm; V-VII; L6 Tx K4 F4 R8 Nx; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

*B. commutatus Schrader – T.-HT.; Euras. (submedit.).; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30-90 cm; V-VI; L6 T7 K5 F4 R7 N3; 2n=14, 28; (Horeanu Cl., 1972)

*B. hordeaceus L. – T.-HT.; Euras. submedit.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 20- 80 cm; V-VI; L7 T6 K3 Fx Rx Nx; 2n=28; (Horeanu Cl., 1972)

*B. inermis Leysser (Obsigă nearistată, Târsacă) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.- se.go.; 30-100 cm.; VI-VII; L8 Tx K7 F4 R8 N5; 2n=56; (Horeanu Cl., 1972)

*B. squarrosus L. – T.-HT.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 10-50cm; V-VI; L8 T8 K7 F3 R8 N3; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Calamagrostis Adanson

*C. epigeios (L.) Roth (Trestie de câmp, Trestioară) – G.; Euras.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 60-150 cm; VI-VII; L7 T5 K7 Fx Rx N7; 2n = 28, 42, 56; (Horeanu Cl., 1972)

Cynodon L. C. M. Richard

*C. dactylon (L.) Pers. (Pir gros, Iarba câinelui) – G.; Cosm.; Comună; z.step.-se.go.; 10-30 cm; VI-VIII; L8 T7 K3 F3 Rx N5; 2n = 18, 27, 30, 36, 40; (Horeanu Cl., 1972)

Cynosurus L.

*C. cristatus L. (Pieptănăriță) – H.; Eur.; Spor.; se.go.-e.sa.; 20-60 cm; VI-VII; L8 T5 K3 F5 Rx N4; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Dactylis L.

*D. glomerata L. var. glomerata (Golomăț) – H.; Euras.; Fecv.; z.step.-e.bo.; 50-100 cm; VI-VII; L7 Tx K3 F5 Rx N6; 2n=14, 28; (Horeanu Cl., 1972)

Deschampsia Beauv.

?D. caespitosa (L.) Beauv. ssp. caespitosa (Paiușul bălților) – H.; Cosm.; Frecv.; z.st.-e.sa.; 80-100cm; V-VI; L6 Tx Kx F7 Rx N3; 2n= 24, 26, 52; (Horeanu Cl., 1972)

Dichanthium Willement

*D. ischaemum (L.) Roberty (Bărboasă) – H.; Euras. (submedit.); Frecv.; z.step.-se.go.; 20-60 (100) cm; VII-X; L9 T7 K6 F3 R8 N3; 2n=20, 40; (Procopianu-Procopovici A., 1892; Horeanu Cl., 1972)

Echinochloa Beauv.

*E. crus-galli (L.) Beauv. (Mohor, Mohor lat) – T.; Cosm.; Comună; z.step.-se.fa.; 0,8-1,5m; VI-IX; L6 T7 K5 F5 Rx N8; 2n=36, 54, 56; (Horeanu Cl., 1972)

Elymus L. (incl. Elytrigia Desv., Roegneria C. Koch)

*E. hispidus (Opiz) Meldevis ssp. hispidus – G.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 40-100 cm; V-VII; L7 T7 K6 F3 R8 Nx; 2n=42; (Horeanu Cl., 1972)

*E. repens (L.) Gould ssp. repens – Pir târâtor – G.; Circ.; Comună; z.step.-se.fa.; 30-150 cm; VI-VII; L7 Tx K7 F5 Rx N8; 2n=42; (Horeanu Cl., 1972)

Festuca L.

*F. arundinacea Schreber ssp. arundinacea – H.; Eur. centr.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 1-1,2m; VI-VII; L8 T5 Kx F7 R7 N4; 2n=42; (Horeanu Cl., 1972)

*F. pratensis Hudson ssp. pratensis (Păiușul de livadă) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-100 cm; V-VII; L8 Tx K3 F6 Rx N6; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

*F. pseudovina Haeckel (Păiușcă) – H.; Euras. cont.; Spor.; z.step.-se.go.; 20-35 cm; V-VII; L8 T7 K7 F3 R8 N1; 2n=14, 28; Țopa E., 1967; Horeanu Cl., 1972)

*F. rubra L. ssp. rubra (Păiuș roșu) – H.; Circ.; Frecv.; se.go.-se.fa.; 30-50 cm; V-VI; Lx Tx K5 Fx R6 Nx; 2n=14, 28, 42, 56, 70; (Horeanu Cl., 1972)

*F. rupicola Heuffel ssp. rupicola – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.st.-e.sa.; 25-70 cm; V-VII; L9 T7 K7 F3 R8 N2; 2n=42; (Horeanu Cl., 1972)

*F. valesiaca Schleicher ex Gaudin – (Păiușul de silvostepă) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.go.; 25-40 cm; V-VII; L8 T7 K7 F2 R7 N2; 2n=14, 42; (Horeanu Cl., 1972)

Holcus L.

*H. lanatus L. (Flocoșică) – H.; Cosm.; Frecv.; z.silvost.-se.fa.; 30-100 cm; VI-VII; L7 T5 K3 F6 Rx N4; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Koeleria Pers.

*K. macrantha (Ledeb.) Schultes ssp. macrantha – H.; Circ.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 30-45cm; V-VI; L7 T6 K7 F3 R8 N2; 2n=14, 28, 42, 70; (Horeanu Cl., 1972)

*K. pyramidata (Lam.) Beauv. – H.; Eur.; Spor.; z.step.-se.fa.; 30-50cm; VI-IX; L7 T6 K3 F4 R7 N2; 2n=14, 56, 70, 84; (Morariu I., 1965; Horeanu Cl., 1972)

Lolium L.

*L. perenne L. (Iarbă de gazon, Raigras englezesc) – H.; Cosm.; Comună; z.step.- se.fa.; 30-70cm; V-IX; L8 T5 K3 F5 Rx N7; 2n=14; (Horeanu Cl., 1972)

Melica L.

*M. ciliata L. ssp. ciliata (Mărgică) – H.; Eur. centr.-medit.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 50-100cm; V-VI; L8 T7 K4 F2 R7 N2; 2n=18, 36; (Horeanu Cl., 1972)

Molinia Schrank

*M. caerulea (L.) Moench ssp. caerulea var. caerulea (Iarbă albastră) – H.; Euras.; Spor.; z.st.-e.bo.; 1-2,3m; VI-XI; L7 Tx K3 F7 Rx N2; 2n=36; (Horeanu Cl., 1972)

*M. caerulea (L.) Moench ssp. arundinacea (Schrank) K. Richter H.; Euras.; Rară; 1-1,5m; VI-XI; L7 T5 K3 Fx R8 N2; 2n=36, 90 ; R; (Chifu T. și colab., 2006)

Phleum L.

*P. phleoides (L.) Karsten (Timoftică) – H.; Euras. cont.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 30- 60 cm; VI-VII; L8 T5 K7 F2 R8 Nx; 2n=14, 28; (Horeanu Cl., 1972)

*P. pratense L. (Timoftică) – H.; Euras.; Frecv.; z.silvost.-e.bo.; 30-70cm; VI-VIII; L7 Tx K5 F5 Rx N6; 2n=42; (Horeanu Cl., 1972)

Phragmites Adanson

*P. australis (Cav.) Steudel ssp. australis var. australis (Stuf, Trestie) – G.(HH.); Cosm.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 1-4(-10) m; VII-IX; L7 T5 Kx F10 R7 N5; 2n = 36, 48, 54, 56, 84, 96; (Horeanu Cl., 1972)

Poa L.

*P. angustifolia L. – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-e.bo.; 30-70 cm; V-VI; L7 T5 Kx F3 Rx N3; 2n = 46-63; (Horeanu Cl., 1972)

*P. annua L. (ssp. annua) (Hirușor) – T.-H.; Cosm.; Comună; z.step.-e.sa.; 2-30 cm; I-XII; L7 Tx K5 F6 Rx N8; 2n=28; (Horeanu Cl., 1972)

*P. bulbosa L. ssp. bulbosa (Firuță bulboasă) – H.; Euras.; Frecv.; z.step.-se-fa.; 15-30 cm; IV-VII: L8 T8 K7 F2 R4 N1; 2n = 14, 21, 28, 39, 42; (Horeanu Cl., 1972)

*P. pannonica A. Kerner – H.; Pan.;se.go.-se.fa.; 25-45cm; L5 T5 K3 F2 R7 Nx; 2n=42; R; (Chifu T. și colab., 2006)

*P. pratensis L. (Firuță de livadă) – H.; Cosm.; Comună; z.step.-e.sa.; 20-50 cm; V-VI (IX); L6 Tx Kx F5 Rx Nx; 2n=56, 60, 63; (Horeanu Cl., 1972)

Setaria Beauv.

*S. viridis (L.) Beauv. ssp. viridis (Mohor verde) – T.; Cosm.; Frecv.; z.step.-se.go.; 20-60 (100) cm; VII-X; L7 T6 Kx F4 Rx N7; 2n=18, 36; (Horeanu Cl., 1972)

Stipa L.

*S. capillata L. (Năgară) – H.; Euras. cont.; Spor.; z.step.-se.go.; 60-90cm; VI-VII; L8 T7 K8 F2 R8 N2; 2n=44; (Horeanu Cl., 1972)

*S. pennata L. ssp. pennata (Colilie) – H.; Euras. cont.; Spor.; z.step.- se.go.; 60-90cm; VI-VII; L8 T7 K8 F2 R7 N2; 2n=44; (Horeanu Cl., 1972)

Ord. TYPHALES

Fam. TYPHACEAE

Typha L.

◊T. angustifolia L. (Papura) – G.(HH.); Circ.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 1-2,5 m; VII-VIII; L8 T7 K5 F10 Rx N7; 2n = 30;

◊T. latifolia L. – G.(HH.); Cosm.; Frecv.; z.step.-se.fa.; 1-2,5 m; VII-VIII; L8 T6 K5 F10 Rx N8; 2n = 30;

Subcl. ARECIDAE

Ord. ARALES

Fam. ARACEAE

Arum L.

◊A. maculatum L. (Rodul pământului) – G.; Eur. centr.-medit.; Frecv.; z.st.-se.fa.; 15-30 cm; III-IV; L3 T6 K2 F7 R7 N8; 2n=56.

6.2. Analiza florei vasculare

6.2.1. Analiza taxonomică

Ca urmare a cercetărilor efectuate în teren s-a realizat conspectul florei vasculare din Rezervația Fânețele seculare Ponoare – Bosanci, conspect ce cuprinde 571 specii ce fac parte din 73 de familii cu 297 de genuri. Numărul total de familii citate de diverși botaniști este de 74, dar au fost regăsite doar 72, familiile Nymphaceae și Menyanthaceae fiind cele care nu au fost regăsită. Din cele 571 de specii, 515 au fost citate în literatura de specialitate și regăsite în timpul observațiilor realizate în teren, 24 au fost introduse/ cultivate și 32 au fost regăsite, fără a fi citate în literatura de specialitate.

Tab. 6.2.1.1. Distribuția taxonilor pe familii, genuri, specii

Distribuția florei vasculare pe încrengături și clase (Fig. 6.2.1.1.) este dominată de Clasa Magnoliopsida (Dicotiledonate) cu 56 de familii (79%), urmată de Clasa Liliopsida (Monocotiledonate) cu 12 familii (16%), Încrengătura Polypodiophyta cu 3 familii (4%) și încrengătura Pinophyta reprezentată doar de o familie (1%)

Fig. 6.2.1.1 Distribuția florei pe încrengături și clase.

Având ca bază datele din tabelul 6.2.1.1. se poate realiza și distribuția speciilor pe cele 72 de familii. Figura nr. 6.2.1.2 ne arată principalele familii, respectiv cele care sunt reprezentate printr-un număr mai mare de 20 taxoni. Astfel, familiile care domină sunt: Asteraceae cu 70 de specii, Fabaceae cu 48 de specii, Poaceae cu 45 de specii, Lamiaceae cu 39 de specii, Rosaceae cu 29 de specii, Brassicaceae cu 27 de specii, Ranunculaceae cu 26 de specii, Apiaceae cu 25 de specii, Scrophulariaceae și Caryophyllaceae cu câte 22 de specii.

Conform conspectului floristic realizat de profesorul Horeanu, în anul 1972, principalele familii sunt: Composeae (astăzi Asteraceae), Gramineae (astăzi Poaceae), Labiatae (astăzi Lamiaceae), Leguminosae (astăzi Fabaceae) și Umbelliferae (astăzi Apiaceae)

Fig. 6.2.1.2. Distribuția florei pe principalele familii botanice

6.2.2. Analiza indicilor ecologici

Flora din zona studiată a fost analizată și din punct de vedere ecologic. Pentru analiza indicilor ecologici am utilizat lucrarea elaborată de Ellenberg în 1974, Indicator Values in Vascular Plants in Central Europe. Ellenberg definește un sistem de 6 indici ecologici L – lumină, T – temperatură, K – continentalism, F – umiditatea solului, R – reactia solului și N – cantitatea de azot accesibil din sol. L, T, K, R, N au o scară de valori de la 1-9, F are o scară de valori de la 1-12. Fiecare dintre acești indici prezintă și câte o valoare – x – care se traduce prin acel specii care nu au o preferință anume, fiind numite specii amfitolerante sau indiferente și o categorie – ? – prin care sunt definite speciile ale căror preferințe nu sunt cunoscute.

Tab. 6.2.2.1 Analiza statistică a indicilor ecologici

În ceea ce privește preferința speciilor față de lumină (L) (Tab. 6.2.2.1.) se poate observa că cea mai mare pondere o au speciile de semilumină (L7 – 41,82%), urmate de speciile de lumină (L8 – 25,82%) și de L6 – 13,82% care reprezintă o categorie intermediară ce face trecerea dintre speciile de semiumbră (L5) și speciile de semilumină (L7). Speciile de umbră (L2, L3, L4, L5) întâlnite mai ales la baza rezervației dețin o pondere destul de mică (10,00%). Speciile amfitolerante (Lx), cunoscute și sub denumirea de specii eurifile, dețin o pondere destul de nesemnificativă, 2,18%.

În funcție de preferințele speciilor față de temperatură (T) putem constata că cea mai mare pondere o au speciile răspândite în zonele temperate, mezotermofile (T5 – 27,27%), urmate de speciile amfitolerante, euritermofile (Tx – 25,45%) și de speciile subtermofile (T6 – 23,82%). Categoriile situate la extreme (T2, T3, T4, T8, T9) sunt slab reprezentate în cadrul zonei studiate. Distribuția speciilor în funcție de temperatură depinde de altitudine, latitudine, dar și de expoziția terenului.

Indicele de continentalism (K) are cea mi mare pondere în categoria speciilor răspândite într-un climat intermediat între cel oceanic și cel sub-oceanic (K3 cu 139 specii care reprezintă 25,27% din total). Această categorie este urmată de o categorie intermediară între climatul sub-oceanic și cel sub-continental (K5 cu 109 specii care reprezintă 19,82% din total). Ultima categorie semnificativă este reprezentată de speciile răspândite într-un climat sub-oceanic (K4 cu 102 specii care reprezintă 18,55% din total).

În funcție de preferințele speciilor față de umiditatea solului (F), cea mai mare pondere o au speciile dintr-o categorie intermediară (F4 – 20,00%), urmate de speciile care trăiesc pe soluri uscate – speciile xeromezofite (F3 – 19,45%), și mai apoi de speciile din categoria celor care trăiesc pe soluri moderat-umede-reavene (F5 – 15,82%) și apoi de speciile amfitolerante sau eurifite (Fx – 9,27%). Speciile care preferă soluri mai umede, până la soluri inundate sunt slab reprezentate (F9 – 3,45%; F10 – 2,36%).

În ceea ce privește preferințele speciilor față de reacția solului – pH (R), reprezentativitatea cea mai mare o au speciile amfitolerante (Rx – 30,73%), urmate de speciile dintr-o categorie intermediară între solurile neutre și cele bazice (R8 – 27,64%) și de speciile adaptate la soluri cu un pH neutru (R7 – 25,27%). Categoriile inferioare care reprezintă de fapt speciile răspândite pe soluri foarte acide, acide și moderat acide – speciile acidofile sunt foarte slab reprezentate (R1 – 0,18%; R2 – 0,55%; R3 – 1,82%; R4 – 1,64%).

Sub aspectul preferinței speciilor față de cantitatea de azot accesibil din sol (N), majoritatea este deținută ca și în cazul reacției solului de speciile amfitolerante (Nx – 19,82%). Următoarea categorie importantă este cea a specilor care preferă solurile sărace în azot mineral (N3 – 15,09%), urmată îndeaproape de o categorie intermediară (N2 – 15,27%).

Fig. 6.2.2.1. Spectrul indicilor ecologici

6.2.3. Analiza formelor biologice (bioformelor)

Spectrul bioformelor (forme biologice sau forme de viață) a fost realizat având la bază 583 din cele 586 de specii, deoarece pentru 3 hibrizi, nu au fost precizate bioformele.

Analizând tabelul 6.2.3.1 putem observa clar că spectrul bioformelor este dominat de hemicriptofite (H), cu 294 speciii care reprezintă 51,49% din totalul speciilor prezentate. Hemicriptofitele sunt principalele componente ale pajiștilor și fânețelor dar și ale stratului ierbos din păduri. Ponderea crescută a acestora ne arată ca teritoriul cercetat aparține unui climat temperat-moderat, similar cu fitoclimatul hemicriptofitic.

Terofitele (T) ocupă locul al doilea după hemicriptofite cu 91 de specii (15,94%). Acest tip este caracteristic zonelor cu climat uscat și zonelor antropizate. Fitoclimatul terafitic caracteristic terofitelor corespunde unui climat continental.

Următoarea categorie importantă este cea a geofitelor (G) reprezentate de 63 de taxoni care reprezintă 11,03% din totalul speciilor. Geofite sunt în general speciile prevernale, vernale și estivale care și-au dezvoltat organe de rezistență situate în sol (bulbi, rizomi, rădăcini tuberizate, tuberculi, etc.) .

O pondere importantă dețin și fanerofitele (Ph) cu 55 de specii (9,63%) și hemiterofitele (Ht) cu 51 de specii (8,93%).

La polul opus se află camefitele (Ch) cu 2,28% din total, hidro helofite (HH) cu 0,53% și hidrofitele (Hd) cu 0,18%. Prezența acestor ultime 2 categorii se datorează existenței unor ochiuri de apă, situate mai ales la baza rezervației.

Tab. 6.2.3.1 Distribuția bioformelor

Fig. 6.2.3.1 Distribuția procentuală a bioformelor

Analizand tabelul 6.2.3.1 si figura 6.2.3.1 se poate observa cu claritate diferența dintre rezultatele actuale ale analizei bioformelor și rezultatele obținute de Horeanu în anul 1972. Cea mai accentuată diferență se observă la hemicriptofite (H) la care se observă o scădere destul de semnificativă, 11,01%, (de la 62,50% în 1972 la 51,49% în 2013). De asemenea și fanerofitele (Ph) au scăzut în prezent, ceea ce ne indică că în trecut existau în cadrul rezervației cu 5,95% mai mulți arbori și arbuști decât în prezent. Specii ca Acer campestre L. și Tilia cordata L. confirmă faptul că în trecut existau mai multe fanerofite. Aceste 2 specii reprezintă un rest din pădurea ce a existat odată în zona rezervației.

Fig. 6.2.3.2. Evoluția bioformelor între 1972-2013

6.2.4. Analiza elementelor floristice (geoelemente)

Analiza elementelor floristice cunoscute și sub denumirea de geoelemente presupune gruparea taxonilor în funcție de zona geografică de origine. Spectrul elementelor floristice ne oferă informații importante despre topoclimat și despre migrația în timp a diferitelor specii.

Spectrul elementelor floristice din rezervația “Fânețele seculare Ponoare” este dominat vizibil de elementele eurasiatice (Euras.) cu un număr de 275 de specii, respectiv 48,84%.

Elementele eurasiatice sunt secondate de elementele europene (Eur.) cu 131 de specii, care reprezintă 23,26% din total. Aceste elemente dau caracterul european al florei din zona studiată și totodată sunt caracteristice unui climat temperat-continental.

O pondere importantă au și elementele circumpolare (Circ.) cu 50 de specii (8,88%), elementele pontice (Pont.) cu 47 de specii (8,56%) și elementele cosmopolite (Cosm.) cu 30 de specii (5,32%). Elementele cosmopolite indică un oarecare grad de antropizare, generat de culturile care înconjoară rezervația “Fânețele seculare Ponoare – Bosanci”.

Tab.6.2.4.1. Distribuția elementelor floristice

Analizând figura 6.2.4.1. putem observa diferențele dintre flora analizată de Horeanu în anul 1972 și cea analizată în anul 2013. Diferențele mai vizibile sunt la elementele floristice eurasiatice și la cele europene. În primul caz se poate observa o scădere semnificativă a speciilor eurasiatice de la un procent de 61,49% la 48,84% în prezent. În cel de-al doilea caz se distinge o creștere a elementelor europene de la 15,55% acum 40 de ani până la 23,26% în anul 2013. De remarcat creșterea, cu aproape 5% (4,7%) a elementelor adventive și cosmopolite de la un procent de 0,62% în anul 1972 la 1,42% în prezent, respectiv 4,57% în anul 1972, la 5,32 în prezent. De asemenea se poate remarca absența unor elemete floristice cum ar fi cele: atlantice, euxinice, dacice sau panonice. Acestea nu existau acum 40 de ani, dar există astăzi, chiar dacă dețin o pondere relativ mică.

Fig.6.2.4.1. Evoluția elementelor floristice între anii 1972 – 2013.

6.2.5. Analiza speciilor protejate

Pe baza literaturii de specialitate analizate (Oltean M. și colab., 1994; Dihoru Gh., Dihoru Alexandrina, 1994; Boșcaiu N., Coldea Ghe., Horeanu Cl., 1994; Chifu T. și colab., 2006; Lista carpatică a speciilor amenințate, 2005; Lista roșie a speciilor de floră și faună sălbatică din zona de graniță România-Republica Moldova, 2008) se poate observa în tabelul 6.2.5.1 flora rezervației Fânețele seculare Ponoare – Bosanci din punctul de vedere al valorii protective. Astfel în cadrul rezervației există 47 de taxoni încadrați în diferite liste. Aceste specii reprezintă 8,31% din totalul de 565.

“Relictele bucovinene” numite astfel de Taras Seghedin în lucrarea “Rezervațiile Naturale din Bucovina”, 1983 sunt acele specii care s-au păstrat până în prezent din diferite perioade geologice. Conform acestei lucrări există în arealul studiat 12 specii considerate ca având caracter relictar (Crambe tatarica Sebeok, Centaurea marschalliana Sprengel, Dictamnus albus L., Ferulago sylvatica (Besser) Reichenb., Iris sibirica L., Ligularia sibirica (L.) Cass., Menyanthes trifoliata L., Serratula wolffii Andrae., Succisa pratensis Moench., Triglochin palustre L., Trollius europaeus L., Veratrum album L.).

Anexa II a Convenției relative la conservarea vieții sălbatice și a mediului natural în Europa – Berna, 1979 cuprinde 5 specii întâlnite pe teritoriul rezervației naturale: Adonis vernalis (L.) Mill.; Crambe tatarica Sebeok; Fritillaria meleagris L.; Ligularia sibirica (L.) Cass. și Pulsatilla patens (L.) Mill.

Directiva habitate 92/43/CEE (1992) realizată pentru conservarea habitatelor, a florei și a faunei, are incluse în anexe 7 din speciile rare sau vulnerabile: Crambe tatarica Sebeok; Echium rubrum Jacq.; Galanthus nivalis L.; Iris aphylla L.; Iris humilis Georgi; Ligularia sibirica (L.) Cass. și Pulsatilla patens (L.) Mill.

Legislația națională este reprezentată cel mai bine de Ordonanța de urgență nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Galanthus nivalis L., Iris aphylla L., Ligularia sibirica (L.) Cass.) și Ordonanța de urgență nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Centaurea jacea L.; Crambe tatarica Sebeok, Dictamnus albus L., Echium rubrum Jacq., Galanthus nivalis L., Iris aphylla L., Iris humilis Georgi, Ligularia sibirica (L.) Cass., Pulsatilla patens (L.) Mill., Pulsatilla pratensis (L.) Mill.ssp hungarica Soo).

Tabel 6.2.5.1. Analiza specii protejate

Notă: R- specie rară; V- scpecie vulnerabilă; V/R-specie vulnerabilă și rară; E-specie endemică; NT-Specie aproape amenințată;

Fig. 6.2.5.1. Proporția speciilor protejate și incluse în diferite categorii de protecție,

în raport cu speciile neprotejate

Aurel Procopianu-Procopovici a studiat flora fânețelor în anul 1892, publicând rezultatele obținute în lucrarea “Sur Flora von Suceava”(Flora din Suceava). Autorul își considera lucrarea ca fiind doar un “supliment necesar” ce trebuie livrat o dată cu lucrarea predecesorului său Blasius Knauer. În această lucrare, autorul a studiat pajiștile și fânețele din jurul acumulărilor de apă – Bulai, Nica, Strâmbu și Roșia, și dealurile Ciriței, Căldărușa, Zaharești, Frumoasa. Procopianu a enumerat în conspectul său 58 de specii, menționând pentru fiecare din ele localitatea unde au fost observate, în acea perioadă nefiind declarate rezervații, zonele mai importante din punct de vedere botanic.

80 de ani mai târziu, în anul 1972, Clement Horeanu efectueaza o serie de cercetări în cadrul rezervației, publicate în lucrarea “Flora și vegetația Rezervației Ponoare- Bosanci, județul Suceava”. Botanistul descoperă 483 de specii reunite în 13 asociații vegetale.

6.3. Considerații privind impactul antropic asupra florei

Datorită modului diferit în care s-au desfășurat relațiile omului cu natura de-a lungul timpului, fiecare acțiune a acestuia și-a pus amprenta asupra naturii. Rezultatele acestor activități umane este reprezentat de degradarea echilibrului natural, dereglarea echilibrului mediului înconjurător, a cărui componentă biotică este foarte fragilă.

Relațiile om-natură s-au intensificat direct poporțional cu expansiunea teritorială a omului, care o dată cu această expansiune a fost nevoit să consume mai multă hrană și mai multe materii prime, preluate din natură.

Conform formularului standard NATURA 2000, principalele activități antropice care ar putea avea impact asupra florei și a faunei din rezervație sunt pășunatul și agricultura.

În majoritatea zonelor de câmpie, agricultura s-a extins modificând aspectul floristic al peisajelor naturale și modificând mecanismele naturale de refacere a solurilor.

Impactul negativ dat de agricultură este legat de gradul înalt de fragmentare a terenurilor agricole, fertilizarea irațională, combaterea chimică a dăunătorilor prin utilizarea pesticidelor, a insecticidelor și a altor substanțe dăunătoare, arderea miriștilor, lipsa fondurilor pentru studii agrochimice, abandonarea activităților agricole ca urmare a lipsei cunoștințelor de specialitate sau a resurselor financiare limitate, abandonarea practicării pășunatului rezultând din aceasta pajiști degradate datorită succesiuni ecologice, manifestată prin apariția unor specii invazive, ruderale sau segetale.

Turismul, la fel ca agricultura și ca industria are nevoie de spațiu și de resurse naturale și antropice. Expansiunea turismului nu dorește distrugerea echilibrului ecologic ci păstrarea acestuia și evitarea suprasolicitării resurselor. Efectele negative ale turismului sunt date de faptul că factorul uman nu este încă conștient de faptul că are nevoie de natură acum, în prezent, dar vor avea nevoie de ea și generațiile viitoare.

Dintre efectele negative date de turism și întâlnite în rezervație se pot exemplifica următoarele: deteriorarea echilibrului ecologic, tăierea arborilor, depozitarea deșeurilor, camparea și practicarea focurilor de tabără în afara locurilor destinate acestor activități, abaterea de la trasee, practicarea de săpături, culegerea faunei și a florei în scop comercial sau medicinal.

Cantitățile de deșeuri menajerea regăsite pe teritoriul rezervației, nu sunt foarte mari, dar ele poluează solul, apa din sol și afectează estetica zonei. În Rezervația “Fânețele seculare Ponoare”, nu se poate vorbi despre un turism dezvoltat, dar o eventuală creștere a numărului de vizitatori ar putea deregla ecosistemul și ar duce la o creștere a cantității de deșeuri. Aceste deșeuri sunt un indicator al gradului de conștientizare a populației asupra problemelor de mediu și asupra conservării biodiversității. În perimetrul ariei nu există locuri special amenajate pentru depozitarea deșeurilor menajere provenite de la persoanele care frecventează zona.

Camparea în perimetrul ariei, practicarea picnicurilor și aprinderea focului, sunt activități care distrug covorul vegetal și o dată cu acesta distrug și fauna adiacentă.

Tăierea arborilor, la fel ca ruperea lor, dezrădăcinarea, striivirea plantelor și recoltarea acestora sunt activități interzise în cadrul unei arii protejate. Această distrugere voluntară sau involuntară a speciilor este practicată atât de turiști cât și de localnici. Speciile de plante sunt recoltate de ovicei pentru frumusețea lor, în scopuri medicinale iar datorită acestei selecții, materialul genetic riscă să se piardă.

Pășunatul sau creșterea animalelor este practicat frecvent în jurul rezervației. Această activitate are efecte negative asupra stratului de vegetație. Solul superficial este distrus de copitele oilor, care bătătoresc zonele în care sunt amplasate stânile și zonele în care se pășunează. Speciile de plante devin mai rare sau chiar dispar, deoarece rădăcinile nu mai au suport de susținere. Deoarece hrănirea animalelor este selectivă, se poate observa o sărăcire a covorului vegetal, iar în unele zone o modificare a compoziției floristice.

DISCUȚII. CONCLUZII. RECOMANDĂRI.

7.1. Flora rezervației

Situația actuală sub aspect floristic diferă destul de mult față de situația surprinsă prin studiile de floră realizate în decursul timpului de numeroși biologi;

Dintre speciile inventariate și citate în lucrările de specialitate au fost identificate ……, alături de care s-au identificat ……specii de cormofite noi, fapt ce arată o evoluție clară a spectrului floristic al rezervației;

Activitățile omului desfășurate în zonă, modul de gospodărire a fâneței în decursul vremii, precum și preziunea zoogenă au condus la actualul spectru floristic, din care lipsesc specii valoroase sub aspect științific…..

Spectrul floristic dezvăluie o creștere a numărului de specii eurasiatice și o micșorare a numărului de specii ……., de asemenea speciile cosmopolite și cele adventive au crescut ca număr de reprezentanți.

specii rare regăsite ……

analiza indicilor ecologici indică o ușoară modificare a mediilor acestora, fapt datorat și modificării spectrului floristic și, cu siguranță, și a eventualelor schimbări climatice.

Propuneri privind gospodărirea optimă a fânețelor rezervației

conștientizarea publicului larg, în special a comunităților locale (în școli și primării) dar și a populației din localitățile limitrofe orașului Suceava, privind importanța speciilor și a vegetației naturale din rezervație.

prevenirea și stoparea cositului mecanic în rezervație și promovarea cositului manual care să se realizeze în perioada optimă (iulie-august), în concordanță cu desfășurarea fazelor fenologice (fructificarea speciilor ierboase):

menținerea proporțiilor actuale ocupate de diferitele tipuri de vegetație naturală, prin evitarea defrișărilor sau realizareade plantări (exemplu: cătina albă, introdusă pe o mică suprafață din rezervație)

monitorizarea regulată a speciilor de flora și fauna;

restricționarea utilizării drumurilor agricole de pe teritoriul rezervației;

monitorizarea activităților turistice și de cercetarea, dar și a altor activități realizate pe teritoriul rezervației, prin implicarea comunităților locale;

încurajarea proprietarilor de a menține terenurilor ca fânețe prin susținerea lor cu ajotorul unor plăți compensatorii;

BIBLIOGRAFIE

Bojoi I., Cârlan N., Cocuz I., Iacobescu M., Monoranu O., Popescu-Argeșel I., Ursulescu N., 1979, Suceava. Ghid turistic al județului., Editura Sport-Turism, București.

Boșcaiu N., Lungu L., Seghedin T., 1977, Cercetări sintaxonomice în rezervația botanică Ponoare-Bosanci (Jud. Suceava). Variațiile ariei minime și indicatori informaționali într-o serie de asociații imbricate. Studii și comunicări de ocrotire a naturii, Vol. 4, Suceava.

Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., Șurubaru B., 2002, Îndrumător pentru lucrări practice de botanică sistematică. Cormobionta. Edit. Univ. "Al. I. Cuza", Iași.

Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora și vegetația Moldovei (România), Vol. I, Edit. Univ. "Al. I. Cuza", Iași.

Ciocârlan V., 1988, Flora ilustrată a României. Determinarea și descrierea speciior spontane și cultivate, Vol. I și II, Edit. Ceres, București.

Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României – Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres, București.

Ellenberg H., 1974, Indicator values of vascular plants in Central Europe, Göttingen, Scripta Geobotanica, Band 9, Verlag Erich Goltze KG.

Gușuleac M., 1921, Fînețele seculare din Bucovina și conservarea lor ca monumente naturale, Cernăuți.

Horeanu Cl., 1972, Flora și vegetația rezervației "Ponoare – Bosanci" (Jud. Suceava), Studii și comunicări. Științele Naturii, Vol. III, Suceava

Ionesi B., 1962, Microfauna Sarmațianului inferior din regiunea Pîrtești de Jos –Strigoaia –Ilișești (reg. Suceava), An. șt. Univ. "Al. I. Cuza", VI, Iași.

Ionesi L., Ionesi B., Lungu A., Roșca V., Ionesi V., 2005, Sarmațianul mediu și superior de pe Platforma Moldovenească, Editura Academiei Române.

Kottek M., Grieser J., Beck C., Rudolf B., Rubel F., 2006, World Map of the Köppen-Geiger climate classification updated, Meteorologische Zeitschrift, Vol. 15, Nr. 3, 259-263.

Mititiuc M., 1967, Contribuții la studiul micromicetelor din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa – Suceava, Nota II, An. șt. Universitatea "Al. I. Cuza", t. 12, fasc. 1, Iași.

Mititiuc M., 1968, Contribuții la studiul micromicetelor din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa – Suceava, Nota III, An. șt. Universitatea "Al. I. Cuza", t. 14, fasc. 2, Iași.

Mititiuc M., 1970, Variațiile sezoniere în repartiția și frecvența micro și macromicetelor din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa – jud. Suceava, Studii și comunicări. Ocrotirea Naturii, Suceava.

Mititiuc M., 1970, Prezența diferitelor specii de ciuperci în principalele asociații vegetale din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa – jud. Suceava, Studii și comunicări. Ocrotirea Naturii, Suceava.

Mititiuc M., 1972, Observații asupra modului de viață a ciupercilor în rezervația naturală "Ponoare", jud. Suceava, Studii și comunicări. Ocrotirea Naturii, Suceava.

Morariu I., 1965, Rezervația de la Bosanci,Ocrotirea naturii. Suceava.

Moțiu P.T., 2008, Îndrumător de lucrări practice la pedologie – soluri forestiere, Editura Universității din Oradea, Oradea.

Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihăilescu S., 1994, Lista roșie a plantelor superioare din România, Studii. Sinteze. Documentații de Ecologie, Academia Română – Institutul de Biologie, București.

Procopianu – Procopovici A., 1892, Zur flora von Suceava, V.Z.B.G., Viena.

Saulea E., 1967, Suceava. Harta geologică 1:200.000. Republica socialistă română. Comitetul de stat al geologiei. Institutul geologic, București.

Seghedin T., Răducu A., 1969, Rezervațiile naturale din Ținuturile Sucevei, Comitetul județean pentru cultură și arta, Consiliul Județean de Îndrumare pentru Ocrotirea Naturii, Suceava.

Seghedin T., 1983, Rezervațiile naturale din Bucovina, Edit. Sport-Turism, București.

Tutin T.G.. Heywood V.H., Burges N.A., Moore D.M., Valentine D.H., Walters S. M., Webb D.A., 1964 – 1980, Flora Europaea, Vol. 1-5, Cambridge: Cambridge University Press.

Țopa E., 1965, Fînețele seculare de la Bosanci și Zaharești, regiunea Suceava, Ghid geobotanic pentru Moldova de Nord, București.

Țopa E., 1967, Importanța fînețelor seculare din regiunea Suceava declarate monumente ale naturii, Com. Bot. S. S. N. G., București.

****Flora R. P. R. – R. S. R., 1952 – 1976, București, Vol. I – XIII, Edit Acad. R. P. R. – R. S. R.

****Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arienaturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Anexele 2-5.

ANEXĂ – FOTOGRAFII

Adonis vernalis Aster amellus

Campanula glomerata Carlina acaulis

Cerinthe minor Cimicifuga europaea

Dianthus superbus Dictamnus albus

Digitalis grandiflora Echium russicum

Euphorbia villosa Iris gramineea

Iris hungarica Iris pseudacorus

Iris sibirica Linum perene

Onobrychis viciifolia Pulmonaria officinalis

Salvia nutans Salvia pratensis

Sanguisorba officinalis Stellaria holostea

Trifolium montanum Trollius europaeus

Veratrum nigrum Verbascum nigrum

Verbascum phoeniceum Veronica austriaca

Vincetoxicum arundinaria

BIBLIOGRAFIE

Bojoi I., Cârlan N., Cocuz I., Iacobescu M., Monoranu O., Popescu-Argeșel I., Ursulescu N., 1979, Suceava. Ghid turistic al județului., Editura Sport-Turism, București.

Boșcaiu N., Lungu L., Seghedin T., 1977, Cercetări sintaxonomice în rezervația botanică Ponoare-Bosanci (Jud. Suceava). Variațiile ariei minime și indicatori informaționali într-o serie de asociații imbricate. Studii și comunicări de ocrotire a naturii, Vol. 4, Suceava.

Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., Șurubaru B., 2002, Îndrumător pentru lucrări practice de botanică sistematică. Cormobionta. Edit. Univ. "Al. I. Cuza", Iași.

Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora și vegetația Moldovei (România), Vol. I, Edit. Univ. "Al. I. Cuza", Iași.

Ciocârlan V., 1988, Flora ilustrată a României. Determinarea și descrierea speciior spontane și cultivate, Vol. I și II, Edit. Ceres, București.

Ciocârlan V., 2000, Flora ilustrată a României – Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres, București.

Ellenberg H., 1974, Indicator values of vascular plants in Central Europe, Göttingen, Scripta Geobotanica, Band 9, Verlag Erich Goltze KG.

Gușuleac M., 1921, Fînețele seculare din Bucovina și conservarea lor ca monumente naturale, Cernăuți.

Horeanu Cl., 1972, Flora și vegetația rezervației "Ponoare – Bosanci" (Jud. Suceava), Studii și comunicări. Științele Naturii, Vol. III, Suceava

Ionesi B., 1962, Microfauna Sarmațianului inferior din regiunea Pîrtești de Jos –Strigoaia –Ilișești (reg. Suceava), An. șt. Univ. "Al. I. Cuza", VI, Iași.

Ionesi L., Ionesi B., Lungu A., Roșca V., Ionesi V., 2005, Sarmațianul mediu și superior de pe Platforma Moldovenească, Editura Academiei Române.

Kottek M., Grieser J., Beck C., Rudolf B., Rubel F., 2006, World Map of the Köppen-Geiger climate classification updated, Meteorologische Zeitschrift, Vol. 15, Nr. 3, 259-263.

Mititiuc M., 1967, Contribuții la studiul micromicetelor din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa – Suceava, Nota II, An. șt. Universitatea "Al. I. Cuza", t. 12, fasc. 1, Iași.

Mititiuc M., 1968, Contribuții la studiul micromicetelor din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa – Suceava, Nota III, An. șt. Universitatea "Al. I. Cuza", t. 14, fasc. 2, Iași.

Mititiuc M., 1970, Variațiile sezoniere în repartiția și frecvența micro și macromicetelor din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa – jud. Suceava, Studii și comunicări. Ocrotirea Naturii, Suceava.

Mititiuc M., 1970, Prezența diferitelor specii de ciuperci în principalele asociații vegetale din rezervațiile naturale Ponoare și Frumoasa – jud. Suceava, Studii și comunicări. Ocrotirea Naturii, Suceava.

Mititiuc M., 1972, Observații asupra modului de viață a ciupercilor în rezervația naturală "Ponoare", jud. Suceava, Studii și comunicări. Ocrotirea Naturii, Suceava.

Morariu I., 1965, Rezervația de la Bosanci,Ocrotirea naturii. Suceava.

Moțiu P.T., 2008, Îndrumător de lucrări practice la pedologie – soluri forestiere, Editura Universității din Oradea, Oradea.

Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihăilescu S., 1994, Lista roșie a plantelor superioare din România, Studii. Sinteze. Documentații de Ecologie, Academia Română – Institutul de Biologie, București.

Procopianu – Procopovici A., 1892, Zur flora von Suceava, V.Z.B.G., Viena.

Saulea E., 1967, Suceava. Harta geologică 1:200.000. Republica socialistă română. Comitetul de stat al geologiei. Institutul geologic, București.

Seghedin T., Răducu A., 1969, Rezervațiile naturale din Ținuturile Sucevei, Comitetul județean pentru cultură și arta, Consiliul Județean de Îndrumare pentru Ocrotirea Naturii, Suceava.

Seghedin T., 1983, Rezervațiile naturale din Bucovina, Edit. Sport-Turism, București.

Tutin T.G.. Heywood V.H., Burges N.A., Moore D.M., Valentine D.H., Walters S. M., Webb D.A., 1964 – 1980, Flora Europaea, Vol. 1-5, Cambridge: Cambridge University Press.

Țopa E., 1965, Fînețele seculare de la Bosanci și Zaharești, regiunea Suceava, Ghid geobotanic pentru Moldova de Nord, București.

Țopa E., 1967, Importanța fînețelor seculare din regiunea Suceava declarate monumente ale naturii, Com. Bot. S. S. N. G., București.

****Flora R. P. R. – R. S. R., 1952 – 1976, București, Vol. I – XIII, Edit Acad. R. P. R. – R. S. R.

****Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arienaturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Anexele 2-5.

ANEXĂ – FOTOGRAFII

Adonis vernalis Aster amellus

Campanula glomerata Carlina acaulis

Cerinthe minor Cimicifuga europaea

Dianthus superbus Dictamnus albus

Digitalis grandiflora Echium russicum

Euphorbia villosa Iris gramineea

Iris hungarica Iris pseudacorus

Iris sibirica Linum perene

Onobrychis viciifolia Pulmonaria officinalis

Salvia nutans Salvia pratensis

Sanguisorba officinalis Stellaria holostea

Trifolium montanum Trollius europaeus

Veratrum nigrum Verbascum nigrum

Verbascum phoeniceum Veronica austriaca

Vincetoxicum arundinaria