Evolutia Efectivelor de Vant Si Imbunatatirea Conditiilor de Viata a Vanatului

1.1 Situarea geografică a fondului de vânatoare

Fondul de vânătoare nr. 19 denumit Condratu se află situat în Carpații de Curbură din punct de vedere administrativ se află în judetul Vrancea pe raza comunelor Tulnici si Păulesti. Suprafața de pădure din cadrul fondului cinegetic este tot în administrarea Ocolului Silvic Tulnici.

1.2. Încadrarea în organizarea administrativă și gestionarea fondului de vânătoare

– Administrator: Statul.

– Gestionat de Ocolul Silvic Tulnici.

– Fondul cinegetic se situează pe raza administrativă a Ocolului Silvic Tulnici,fiind compus din unitățile de producție U.P.I Condratu, U.P.II Coza,U.P.III Hăulișca, U.P.IV Negrilesti U.P.VI Păulești,U.P.VII Vidra,U.P.VIII Viișoara.

Fondul cinegetic are o suprafață de 17425 ha, rezultate din însumarea suprafețelor productive și neproductive.

1.3Structura suprafeței fondului de vânătoare pe categorii de folosință conform fișei fondului

Tabelul nr 1.

Fig 1 Suprafața pe categorii de folosință

1.4. Vecinătăți și descrierea limitelor

NORD: Râul Putna la confluența cu pârâul Bradului până la confluența cu râul Lepșa și de aici pe râul Putna în aval până la confluența cu râul Coza.

EST:Pârâul Coza de la confluența cu râul Putna în amonte până la confluența cu pârâul Pârlitura, de aici pe culmea Muntișoare până la obârșia pârâului Păstaia.

SUD: Culmea Muntișoare pe limita de ocol, culmea Conacelor, culmea Fundului Alunului, Dealul Negru, Dealul Tichertului, culmea Arisoaiei, obârșia pârâului lui Samoilă.

VEST: Pârâul lui Samoilă până în pârâul Bradului, pe pârâul Bradului până la confluența cu râul Putna.

1.5. Căi de acces

U.P.I Condratu:

Drum forestier -pâraul Alb 3km

Drum forestier –Lespezi 9 km

Drum forestier –Neteda 3km

Drum forestier- Porcu 1km

Drum forestier –Cănele 5km

U.P.VI Păulesti

Drum forestier- Dălhatași 4km

Drum forestier –Alunu 12km

Drum forestier –Fundul Boului 4km

Drum forestier –Păsataia 3km

1.6. CONDIȚII STAȚIONALE

1.6.1. Condiții geologice

Dată fiind apartenența la Carpații Orientali, caracteristicile dominante ale structurilor geologice (proprii Munților Vrancei) se înscriu unității de flilș. Cum însă acestea s-au realizat în două perioade deosebite din punct de vedere cronologic, s-au individualizat subunitatea flișului cretacic și subunitatea flișului paleogen.

1.6.2. Condiții geomorfologice

Din punct de vedere geomorfologic,teritoriul pe care se întinde pădurea studiată se încadrează în regiunea Carpaților Orientali, grupa de Curbură în Munții Vrancei.

Unitatea geomorfologică predominantă este versantul, care se întâlnește pe întreaga suprafață. Configurația terenului este ondulată pe cea mai mare suprafață. Altitudinea minimă este 500 m, iar cea maximă 1600m , altitudinea medie fiind de 910 m. Majoritatea arboetelor sunt situate între 800-1000 m.

Expoziția generală a unității e producție este cea sud-estică, însă datorită fragmentării reliefului de către rețeaua hidrografică se întâlnesc și

alte tipuri de expoziții. După gradul de insolație s-a identificat următoarea repartiție pe expoziții:

-expoziții însorite 20 %

-expoziții parțial însorite 56 %

-expoziții umbrite 24%.

Înclinarea terenului înregistrează valori diferite, de la 0-5 grade la 35-45 grade pe versanții abrupți, predomină înclinările repezi (50 %).

Analizând efectul factorilor și determinaților ecologici prezentați mai sus, constatăm că aceștia au valori ce indică o favorabilitate mijlocie la superioară pentru vegetația forestieră din etajul montan de amestecuri (FM2) și etajul montan-premontan de făgete (FM1+FD4).

1.6.3 Condiții climatice

După clasificarea din Geografia României volumul I din 1983, teritoriul situat se află în zona climatică temperat continentală, în sectorul de provincie climatică IV, subținutul climatic al Carpaților Orientali (11) districtul pădurilor, topoclimatul complex al Carpaților de Curbură (60) cu diferite topoclimate elementare de văi înguste, creste, culmi muntoase și verssanți adăpostiți față de circulația din vest.

După Kopen, teritoriul studiat este situat în zona climei boreale, în provincia climatică Dfbx, caracterizată prin ierni reci, cu strat stabil de zăpadă iarna.

Indicele de ariditate de Martonne anual este de 45,1, înregistrând valori mai mari în perioadele de vară.

Indicatori climatici sintetici (stația meteo Lăcăuți)

Tabelul 2

1.6.3.1 Regimul termic

Caracteristicile dominante ale climei Munților Vrancei în care se încadrează suprafața unității studiate, sunt determinate de poziția geografică în cuprinsul arcului carpatic și de etajare a reliefului.

Temperaturile medii anuale sunt în jurul valorii de 6ºC. Temperatura minimă absolută a fost de -32ºC, iar maxima absolută de +36,5ºC. Durata

perioadei bioactive (perioada cu temperaturi medii diurne egale sau mai mari de 0ºC) este de 260-270 zile, încadrându-se aproximativ între 1martie și 1decembrie. Numărul mediu al zilelor cu temperatura peste 10ºC (perioada de vegetație) este de 170 de zile, ceea ce indică o perioadă de vegetație relativ lungă, care începe, în medie, la 21 aprilie și se încheie la 11 octombrie.

Regimul termic al zonei studiate (stația meteo Lăcăuți)

Tabelul nr. 3

1.6.3.2.Regimul pluviometric

Regimul pluviometric al zonei studiate (stația meteo Lăcăuți)

Valorile medii lunare și anuale ale precipitațiilor

Tabelul nr. 4

Media precipitațiilor anuale este de 740 mm. Variația precipitațiilor medii lunare în decursul anului prezintă o alură sinusoidală, înregistrand un

maxim absolut în luna iunie (100 mm) și un minim absolut în luna decembrie (30 mm).

La tranziția anotimpurilor, precipitațiile au caracter mixt, punându-se astfel în evidență și condițiile locale. Spre exemplu, în întreaga zonă se pot produce concomitent ploi, ninsori și lapovițe, așa cum căderile de zăpadă sau ploile torențiale nu lipsesc din manifestările trecătoare ale stării vremii. Cu toate acestea ele nu produc pagube importante arboretelor din cuprinsul zonei studiate. De asemenea, perioadele de secetă, apar spre sfârșitul

perioadei de vegetație, astfel că, nu au influențe negative asupra pădurilor. În ceea ce privesc precipitațiile sub formă de zăpadă, au un rol ecologic foarte important, statul de zăpadă îndeplinind un rol protector pentru sol și culturile forestiere tinere și semințișurile naturale. În general pe munții cu înălțimi de peste 1400-1500 metri, zăpada începe să se depună la sfârșitul lui octombrie începutul lui noiembrie, iar în decembrie acestea se generalizează și persistă până către sfârșitul lunii martie, uneori cele mai înalte masive rămânând albe până în luna mai.

Umezeala relativă a aerului, media anuală, este de 75%. Evapotranspirația potențială medie anuală variază în jurul valorii de 675 mm.

precipitațiile medii anuale în semestrul cald >500 mm;

precipitațiile medii anuale în semestrul rece 300~400 mm.

1.6.3.3 Regimul eolian

Regimul eolian este specific climatului de munte, subtipul climatului munților mijlocii, cu zone frecvente afecatate de mase de aer foehnice.

Regimul eolian al zonei studiate (stația meteo Lăcăuți)

Tabelul nr.5

1.6.4. Condițtii hidrologice

În unitatea studiată, rețeaua hidrografică este foarte bine reprezentată, pâraiele prezente și afluenții lor au debit permanent, variabil însă de la un anotimp la altul, cu maxime primăvara.

Pădurea este situată în bazinul hidrografic al râului Putna, în bazinele următorilor afluenți :pârâul Lespezi, Băhneanu, pârâul lui Florea, izvorul

dintre Gomoaie, pârâul Alb, pârâul Oii, Coza, Tișița, Cărbunelui, Pârâul lui Barbu, Pârâul lui Ilie, Perjii, Jărășteanu, Miclăușu, Vârvănoaia.

Partea sud-estică a trupului Coza este situată în bazinetul hidrografic al pârâului Hăulișca, afluent al pârâului Văsuiu care se varsă în Zăbala în dreptul localității Prisaca, acesta din urmă fiind afluent al râului Putna. De asemenea, trupul Coza este brăzdat de numeroase alte pâraie, afluenți ai pârâului Coza, printre care amintim : pârâul Arșița, Iendii, Pârliturii, pârâul Văcăria.

Regimul hidrologic, influențat de condițiile fizico-geografice, este relative echilibrat de tip carpatic. Debitul acestor pâraie se caracterizează prin maxime la începutul primăverii și minime în luna ianuarie. Debitele mari din lunile martie-aprilie sunt rezultatul alimentării bogate din ploi și topirea zăpezilor. Alimentarea subterană variază între 40-50% din scurgerea totală, iar alimentarea superficială este predominant pluvial, regimul hidrologic al solului fiind percolativ.

1.6.5. Condiții edafice ( principalele tipuri de sol)

Analizând amenajamentele U.P.-urilor se constată că cele mai răspândite tipuri de sol din cadrul fondului cinegetic sunt brun eumezobazic și brun acid

Tabelul nr.6 Principalele tipuri de soluri

Brun eumezobazic

A fost identificat pe 60% din suprafața aflată în studiu, pe versanți cu expoziții diverse, înclinări de până la 30g. Pădurile sub care s-a format sunt făgete și amestecuri. Tranziția dintre orizonturi este difuză.

Caracteristic pentru aceste soluri este orizontul B cambic (Bv), cu grad de saturație în baze peste 55%, culori și nuanțe de galben.

Humusul este de tip mull și are grosimi de până la 15 cm. Conținutul de humus în orizontul Ao este foarte ridicat. Aciditatea este moderată pe profil și puternică la suprafață.

Solul este mijlociu profund până la profund. Aprovizionarea cu substanțe nutritive și activitatea microbiologică sunt favorabile.

1.6.6. Tipuri de stațiuni

Tipurile de stațiuni se încadrează în etajul montan de molidișuri (FM3) și etajul montan de amestecuri (FM2).

Etajul cu ponderea cea mai mare este etajul montan de amestecuri care ocupă 61% din suprafață .

Etajele fitoclimatice se diferențiază între ele prin condițiile pedoclimatice caracteristice fiecăruia iar acestea se reflectă întocmai în productivitatea arboretelor

Principalii factori limitativi care influențează bonitatea stațională în etajul montan de molidișuri sunt: temperatura mai scăzută din perioada bio-activă și însușirile solurilor. În acest caz, prezența solurilor superficiale, scheletice, respectiv a litosolurilor, face ca productivitatea arboretelor situate în acest etaj să fie inferioară.

În etajul montan de molidișuri, creșterile sunt foarte reduse întrucât temperaturile sunt mai scăzute iar perioada sezonului de vegetație este mică

Tabelul nr. 7 Principalele tipuri de stațiune

Bonitatea stațiunilor încadrate etajului montan de amestecuri este influențată de factori climatici mai moderați: temperaturile sunt mai ridicate, cantitatea de precipitații variază între limite mai largi iar sezonul de vegetație este mai mare.

Caracteristicile solurile condiționează productivitatea arboretelor. În cadrul acestui etaj există condiții de vegetație foarte bune cu precădere în aval, fapt ce determină ca atât făgetele cât și brădeto – făgetele să înregistreze productivitate superioară.

Productivitatea inferioară a unor arborete situate în acest etaj fitoclimatic se înregistrează pe suprafețe reduse și doar acolo unde sunt prezente litosolurile rendzinice și solurile brun acid litice. Aceste stațiuni au fost identificate în partea superioară a etajului, unde se întrepătrunde cu etajul montan de molidișuri.

1.7. CONDIȚII DE VEGETAȚIE

1.7.1. Vegetația forestieră

Fondul cinegetic studiat este ocupat de pădure pe o suprafață de 15416 ha (89 %).

Compoziția pădurilor este de : 53FA, 32MO, 10BR, 2PI 2DT, 1DR, aceste specii fiind grupate în următoarele tipuri de pădure :

-făgete pure montane (66%)

-brădeto-făgete (26%)

-brădete pure(3%)

-alte formații (5%)

1.7.1.1. Evidența tipurilor de pădure

Tabelul nr. 8Tipuri de pădure

4114 Făget montan pe soluri scheletice cu floră de mull

Este un tip de pădure ce se întâlnește de la altitudinea de 700 de metri până la 1200 metri pe expoziții sud-vestice și estice cu înclinații care variază. Arboretele sunt compuse din fag la care se adaugă bradul, molidul și paltinul de munte.

Consistența naturală este de 0.8-0.9 ; productivitatea mijlocie, regenerarea este destul de activă la fag dar se găsesc și puieți molid și brad.Subarboretul este reprezentat de speciile următoare : alun, scoruș de munte, zmeur.

1.7.1.2. Distribuția pădurilor pe specii

Tabelul nr.9 Distribuția pădurilor pe specii

Fig nr. 2 Ditribuția pădurilor pe specii

Reiese că cea mai mare pondere o are fagul(57 %), dar și molidul, are un procent semnificativ. Fructificațiile fagului constituie o sursă de hrană iar molidul oferă adăpost.

1.7.1.3. Distribuția pădurilor pe clase de vârstă

Tabelul nr. 10 Distribuția pădurilor pe clase de vârstă

Fig. nr 3 Distribuția procentuală a claselor de vârstă

Structura pe clase de vârstă indică un excedent al arboretelor exploatabile și un deficit al arboretelor din clasa I și III. Arboretele exploatabile oferă condiții de liniște , adăpost și hrană prin fructificații.

1.7.1.4. Vegetația arbustivă

Vegetația arbustivă este formată din speciile : soc(Sambucus nigra), alun (Corylus avelana),scoruș de munte, (Sorbus aucuparia), zmeur (Rubus idaeus), mur (Rubus hirtus), salcie căprească de munte (Salix silesiaca), socul roșu (Sambucus racemosa). Semințișul este reprezentat de către speciile care constituie arboretele (fag, molid, brad, pin și paltin de munte într-o proporție mai mică. Distribuția nu este uniformă speciile intâlnindu-se diseminat și în proporție mare la lizieră .

1.7.2. Vegetația pajiștilor

Speciile de plante dominante sunt următoarele :

-Agrosis tenuius : iarba vântului care ocupă 36% din suprafața pajiștilor din etajul montan inferior.

-Festuca rubra : păiușul roșu, ocupă 15% din suprafață în etajul molidișurilor și al amestecurilor , oferă o calitate bună a pășunilor

-Nardus stricta :tăporișca, întălnită în zona subalpină, în zona molidișurilor. Productivitatea este mică. Se urmărește reducerea acestei specii și însămânțarea cu specii mai valoroase (festuca, trifoi alb).

-Agrostis capilaris : este o graminee cu valoare furajeră bună și un grad de ridicat de consumabilitate. Conține 93 % proteină brută . Pajiștile cu agrostis au o productivitate bună.

În pajiștile alpine întâlnim și Vaccinium mirtillus(afin) ce ocupă suprafețe importante .

1.7.3. Culturi agricole

Culturile agricole au o pondere neânsemnată, deoarece ne aflăm într-o zonă de munte unde agricultura este practicată pe suprafețe foarte mici, individual, nemacanizat și nechimizat. Principala cultură agricolă este cea a porumbului, dar se mai cultiva sfeclă și cartofi pe suprafețe foarte mici. Suprafața agricolă din acest fond ajunge la 2 % ; aproximativ 318 hecatre și este răspândită neuniform.

1.8. ORGANIZAREA ZOOTEHNIEI

Zootehnia din interiorul fondului are în vedere cele 8 stâni, cu aproximativ 300 de oi și 10/20 de vaci/stână. Turmele urcă la munte în perioada 15 mai -15 septembrie, datele variind în funcție de vreme. De asemenea la fiecare stână se mai găsesc 3-5 câini de pază.

,, Conflictul de interese dintre vânat și animalele domestice duse la pășune în pădure apare mai cu seamă în locul de iernat a vânatului, dacă oile i-au mâncat hrana în timpul verii"(Comșa.A.M.).

Nu au fost semnalate boli, transmisibile de la animalele domestice la cele din fauna sălbatică. Putem spune ca biocenoza din zona de studiu este caracterizata ca una sanatoasa.

Foto1 animale domestice concurente la hrană(original)

Foto 2 stâna din enclava Carhagău (original)

1.9. INFLUENȚE ALE INDUSTRIEI

1.9.1 Zonele influiențate de activități industiale

În interiorul și în vecinătățile fondului cinegetic 19 Condratu nu există unități industriale care să influențeze negativ activitatea și dezvoltarea cinegetică. Exploatarea forestieră este singura activitate care poate deranja vânatul, dar având în vedere că se respectă zonele de liniște și normele de exploatare, efectul adus de acestea este minim.

1.9.2 Surse de poluare a apelor,aerului,solului

Din cauza lipsei industriale din fondul cinegetic cât și în vecinătatea

acestuia apele existente, cu păraie destul de numeroase nu sunt poluate, unele dintre ele fiind amenajate pentru fauna salmonicolă.

1.10.INFLUIENTE ANTROPOGENE ASUPRA FAUNEI

1.10.1 Distribuția așezărilor umane și atitudinea populației față de vânat

Fondul cinegetic nr. 19 Condratu, după cum am amintit si anterior se

întinde pe teritoriul administrativ al comunei Tulnici și Păulești. Locuitorii aparținând localităților din fondul cinegetic sau din apropierea acestuia sunt crescători de animale și tot odată iubitorii acestora, nefiind împotriva vânatului. Totusi există cazuri, când vânatul iese din raza sa de activitate, producând pagube în agricultură, zootehnie și chiar atentând la viața oamenilor.

Mistreții trec prin terenurile arabile,prin fânețe,producând pagube ursul atestă la bovine ,lupii provoacă probleme la stâni atacând oile . Din această cauză omul manifestă nemulțumiri față de vânat. Proprietarii de animale păgubiți fac demersuri pentru a-și primi despăgubirile, astfel oamenii se obisnuiesc că aceasta e legea naturii.

Totuși atitudinea populației fața de fauna sălbatică este o problemă complexă.Au fost semnalate cazuri când ciobanii au capturat cu câinii purcei de mistreț și chiar mistreți. Ignoranța și necunoașterea vieții faunei sălbatice,

rezultă și din faptul că se mai întâlnesc cazuri de capturi de iezi în primele săptamâni de la fătare dar, ulterior ținuți in captivitate mor.

1.10.2. Alte influiențe antropogene asupra faunei

Influența antropogenă a omului asupra faunei sălbatice este o problema complexă încă din cele mai vechi timpuri.Recoltarea ciupercilor și a fructelor de pădure dar și plimbările cu câinii sperie vânatul și perturbă activitatea cinegetică mai ales în perioadele de fătare și de creștere a puilor. Trebuie menționat că personalul de pază își face datoria, efectele fiind foarte mici, practic nule deoarece populația respectă cu strictețe dispozițiile date de către personalul silvic.

Cap. II. Situația existentă a amenajării fondului de vânătoare

2.1. SPECIILE DE VÂNAT, EFECTIVE, DINAMICA LOR ÎN ULTIMII ANI

2.1.1. Efective de vânat stabil

Tabelul nr.11

2.1.2. Evidența recoltei de vânat stabil

Tabelul nr.12

2.1.3. Evidența recoltei vânatului de pasaj

Pe fondul de vânătoare 19 Condratu nu avem specii de pasaj.

2.1.4. Evidenta recotei speciilor dăunatoare

Tabelul nr. 13

2.1.5.Populari sau repopulări cu vânat

În fondul de vânătoare 19 Condratu nu sau făcut populări sau repopulări cu specii de vânat.

2.2. ORGANIZAREA FONDULUI , PAZA ȘI COMBATEREA BRACONAJULUI

Fondul de vânătoare 19 Condratu se afla în administrarea Ocolului Tulnici din cadrul Drecției silvice Focșani.

Măsurile privind paza fondului de vânătoare sunt asigurate de paznicul de vânătoare.

Braconajul a fost și este o problemă deosebită,pentru combaterea braconajului este nevoie să se cunoască mijloacele și metodele utilizate în practicarea lui, braconajul cu: arma, lațul, curse, mașini agricole, plasa, otravă la pui, câini, prin culegerea ouălor.

Combaterea braconajului este realizată paza individuală pe care o face organul de pază (paznicul), prin paza terenului, executată ziua și noaptea ea facându-se și cu organe de abilitate(poliție,jandarmi) când este cazul, pe anumite trasee și la ore diferite. Patrularea se realizează cu staționarea în anumite locuri de observare camuflate și bine alese pentru a se asigura supravegherea asupra persoanelor și animalelor care circulă pe teren. Patrularea se face cu modificări permanente de la itinerarul general ales, paznicul revenind în anumite puncte la un scurt interval.

2.3. ASIGURAREA HRANEI NATURALE ȘI ADMINISTRAREA HRANEI COMPLEMENTARE ÎN ULTIMELE SEZOANE

Hrana, atât sub aspect calitativ cât și cantitativ are un rol deosebit de important pentu păstrarea vitalității și a sănătății corpului.

În cuprinsul fondului cinegetic studiat, resursele naturale reprezintă principala sursă de hrană și energie pentru creșterea vânatului. Cu toate acestea, uneori, în anii cu fructificație slabă a fagului și iarnă grea, resursele naturale de hrană pot deveni insuficiente și, de aceea, personalul de teren vine în ajutorul vânatului prin măsuri de completare a hranei.

În cuprinsul fondului cinegetic ca hrană suplimentară se folosesc: fânul, frunzarele, suculentele (sâmburi de diverse fructe, sfeclă furajeră,cartof), concentratele (prumbul – boabe sau știuleți). Hrana complementară este

amplasată în locurile de iernare ale vânatului în hrănitori (fânul, frunzarele), în troace sau direct pe sol (suculentele și concentratele). Astfel hrana complementară se administrează în funcție de specii și efective.

Tabelul nr. 14 Asigurarea hranei complementare conform fișei fondului

Valorile din tabel sunt exprimate în tone.

2.4. ASIGURAREA CONDIȚIILOR DE LINIȘTE ȘI ADĂPOST.ZONA DE REFUGIU

Vânatul are nevoie de liniște pentru a se putea hrăni și pentru odihnă ,el are asigurate aceste conditii in majoritatea suprafetelor păduroase , în perioadele de fătare, în perioada boncanitului, au fost reduse sau chiar stopată activitatea de exploatare.

În cuprinsul fondului de vânătoare studiat a fost constituită și o zonă de liniște în zona centrală a fondului, în cuprinsul acestei zone nu este practicată vânătoarea.

2.5 ACȚIUNI DESFĂȘURATE PENTRU PREVENIREA ÎMBOLNAVIRILOR

Speciile de vânat pot fi obiectul a numeroase îmbolnăviri de natură bacteriană și parazitară. Nu au fost semnalate cazuri de imbolnăviri ,anual se fac vaccinari antirabice la vulpi prin intermediul momelilor se administrează și sarea care întărește rezistența organismului .

De asemenea se prelevează probe de la exemplarele recoltate la urs , mistret, cervide,penrtu a se constata daca au fost bolnave.

2.6. MĂSURI DE PREVENIRE A PAGUBELOR ÎN CULTURILE AGRICOLE, FORESTIERE ȘI ZOOTEHNIE

Principalele pagube sau constatat în terenurile agricole si fânete prin râmaturi de către mistret ,cerbul nu afectează sectorul agricol sau mai constatat și câteva intrări în grădinile populației mai ales toamna .

Mistreții care au râmat în terenul agricol au fost alungati prin realizarea de goane și administrarea de hrană în zona apropiată în fondul forestier.

Foto nr 3 (original) pășune râmată de mistreți în punctul Poiana porcului

In ceea ce priveste sectorul zootehnic s-au semnalat atacuri ale ursilor la stânele din zona pe timpul verii ,s-au semnalat coborâri ale ursului în sat,în schimb nu s-au semnalat atacuri asupra animalelor domestice .

Toate acestea au avut loc datorită proastei organizari a pazei sectorului zootehnic.

Sectorul forestier nu a fost afectat de pagube totuși în perioada curațirii coarnelor , căpriorii și cerbii masculi provoaca zdrelirea si jupuirea puieților și a lăstarilor prin frecarea coarnelor dar pagubele înregistrate sunt încă nesimnificative tot ca urmare a hrănirii complementare și a concentrării vânatului departe de zonele în care pagubele ar fi posibile.

Se urmărește păstrarea în limitele optime a tuturor speciilor ce pot provoca pagube , distribuția uniformă a acestor specii și evitarea concentrarii vânatului în anumite zone(plantații, regenerări naturale, culture agricole) .

2.7. MĂSURI DE OCROTIRE A PUILOR

În ceeia ve priveste ocrotirea puilor se fac o patrulari în zone unde sunt femele cu pui pentru ca acestea să nu fie deranjate de câinii însoțitori ai turmelor de oi sau de cei hoinari . Se interzice pășunatul în pădure ,se combat câinii hoinari , se fac controale la stână pentru a se constata dacă câinii sunt prevăzuți cu jujeu,sau sistat activitățile silviculturale și de exploatare în aceste zone pe perioada creșterii puilor .

2.8. AMENAJĂRI CINEGETIC EXISTENTE

2.8.1. Poteci de vânătoare

Potecile de vanatoare au ca scop ușurarea deplasării în teren,facilitarea observării,recoltarii vânatului precum și combaterea răpitoarelor. Pe raza fondului de vânătoare 19 Condratu sunt amenajate poteci de vânătoare care totalizează 30 de km.

În U.P. Coza ua 33A ,28B,A,D având o lungime de 4 kilometri, în U.P.VI,Păulești1B,2C,2G,2D,5D,1OA,C,9,A,C,23B,A,24A,25,26,74A,75B,75A,80,81,având o lungime de 14 kilometri

Tot în U.P.VI Păulești ua 76C,75A,74A,73C,72A,29C,30F,C,31B cu o lungime de 6 kilometri.

În U.P.III Hăulișca ua 14B,G,13A,12B având o lungime de 2 kilometri,iar în U.P.VII Vidra ua 10A,9,8,7,6,5B,4A,3 având o lungime de 4 kilometri.

2.8.2. Scăldători

Se găsesc în mod natural deoarece rețeaua hidragrafică este una bogată.Sunt utilizate de către vânat pentru a se răcori pe timpul zilelor călduroase și pentru îndepărtarea paraziților. Sunt necesare pentru cerb și mistreț, lipsa scăldătorilor ar duce la părăsirea zonei de către vânat. În zona studiată scăldătorile sunt naturale fondul de vanaoare fiind in zonă de munte și sunt bine aprovizionate cu apă.

2.8.3. Adăpători.Surse artificiale de apă

Surse de apă artificială în cadrul fondului nu există, dat fiind rețeaua hidrografica bine reprezentată.

2.8.4.Sărării

Unele dintre cele mai importante amenajări pe raza unui fond de vânătoare, sarea fiind necesară pentru menținerea vânatului în teren. Se administrează vara și iarna. În fondul de vânătoare studiat există un număr de 96 de sărării( în despicătură40,în cioată 30, iar restul în stâlp) .

Ele sunt distribuite pe întreaga suparfață a fondului .

2.8.5. Linii da vânătoare

În cadrul fondului cinegetic studiat nu există linii de vânătoare.

2.9. INSTALAȚII CINEGETICEE EXISTENTE

2.9.1. Hrănitori : sunt amplasate în locurile de iernat ale vânatului, cu accesibilitate bună ; atât pentru personalul silvic cât și pentru vânat. Hrănitorile pentru cerb sunt amplasate în arborete bătrâne pentru evitarea

cojirii sau a ruperii vârfurilor puieților. În fondul studiat există un număr de 25 hrănitori,conform tabelului de mai jos :

Tabel nr 15

2.9.2. Depozite de hrană complementară

Sunt folosite pentru depozitarea unor cantități mari de hrană pentru a putea fi utilizate pe întreg sezonul de hrănire complementară. Pe suprafața

fondului există 2 depozite,unul situat în comuna Tulnici ,Sat Lepșa,celălalt în comuna Păulesti.

2.9.3. Standuri de vânătoare

Sunt standuri înalte, pentru 1-2 persoane asemănătoare cu observatoarele descoperite. Există 22 astfel de instalații pe raza fondului studiat .

Tabel nr 16

3.8.4. Observatoare pentru vânătoare

Instalații pentru observarea vânatului, în special al urșilor. Pe raza fondului există un număr de 5 observatoare.

Tabel nr 17

2.9.5. Bordee de pândă

Pe raza fondului nu sunt bordee de pândă.

2.10. CONSTRUCȚII VÂNĂTORESTI EXISTENTE

2.10.1. Colibe de vânătoare

Construcție destinată adăpostirii atât personalului silvic cât și al vânătorilor. Este formată dintr-o singură cameră, prevăzută cu pat și vatră de foc,în fondul studiat nu există o colibe de vânatoare.

2.10.2. Cabane de vânătoare

Construcție destinată adăpostirii și staționării vânătorilor. Pe raza fondului studiat există două cabane de vânatoare,respectiv în U.P.VI Păulești ua 74A1,și U.P.III Hăulișca situată în golul alpin pasune Hăulișca.

Foto nr 4(original) cabană de vânătoare în up Păulești ua 74A1

2.10.3 Case de vânătoare

Pe raza fondului nu sunt case de vânătoare.

2.11. OGOARE PENTRU HRANA VANATULUI

Pe raza fondului cinegetic 2 ha destinate pentru hrana vânatului respectiv în U.P.VI Păulesti ua 74 a .

Anual se face analiza necesarului de hrană complementară în urma definitivarii lucrarii de evaluarea efectivelor, stabilindu-se astfel necesarul culturilor de înființat , asfel în anului 2014 suprafata destinată culturilor pentru hrana vânatului este următoarea: 2 ha trifoi in U.P.Păulesti

Foto nr 5 (original) fân depozitat în căpițe

2.12. PLANTAȚII DE ROS

În acest moment nu există plantații de ros, dar urmează să se înființeze.

2.13. RECOLTAREA ȘI VALORIFICAREA VANATULUI

Recoltarea se face în baza cotelor de recoltă aprobate anual.Se face prin împușcare în sezonul de vânătoare pentru valorificarea cărnii și a trofeelor, sau pentru selecția artificială.Cotele de recoltă aprobate se fac cu vânatorii străini și vânătorii români.

Pentru cerbul de trofeu metoda de vânătoare aplicată este la pandă și cu ajutorul unor chemători ,în perioada 10 septembrie-15 noiembrie.Pentu

mascul de selecție perioada de vânătoare este 1 septembie-15noiembrie,iar pentru femela și vițel 1 septembrie 15 februarie.

Recoltarea mistrețului se realizează în perioada 1august -15ferbuarie

Metodele de vânătoare sunt goana care se realizeză cu gonaci și câini,pânda care se poate face la culturi agricole,la alte locuti de hrănire,la locurile de trecere,trofeul este costituit din colți.

Foto nr 6 (original) ,mistreț împușcat in fondul de vânatoare 19 Condratu

Ursul se recolteza pe baza de aprobare speciala,trofeul fiind constituit din blana și craniu.

Capra neagră exemplarul de trofeu în perioada 15 octombrie-15 decembrie,iar exemplarul de selecție 1septembrie-15februarie.

Trofeul este constituit din craniu cu coarne.

Foto nr.7. (original),trofeu de capră neagră

Valorificarea se face asfel :

-calcularea trofeelor la , mistreț, cerb, capră neagră și urs în funcție de punctajul obținut, de către gestionar.

-carnea este vandută la prețul pieței.

2.14 TROFEE OBȚINUTE

Trofeele obținute de pe raza fondului de vânătoare 19 Condratu sunt prezentate în tabelul de mai jos :

Tabelul nr. 18 Trofee obținute

2.15. REZULTATE ECONOMICE OBȚINUTE ÎN ULTIMUL AN

Tabelul nr. 19 Rezultate economice în sezonul 2014-2015

Cap. iii. propuneri privind evoluția efectivelor de vânat și imbunĂTĂȚirea condiȚiilor de viaȚĂ a vânătului

3.1.PARTICULARITĂȚTI BIOLOGICE ȘI ETOLOGICE ALE PRINCIPALELOR SPECII DIN ZON ASTIDIATĂ

Cerbul comun (Cervus elaphus)

Foto:3 cerb (sursa internet)

Este cel mai reprezentant din familia Cervidae din fondul de vânătoare studiat . Prezintă un evident dimorfizm sexual evidențiat prin prezența coarnelor care sunt prezente numai la masculi si dimensiunile mai mari ale acestora comparative cu cele ale femelelor. Masculul denumit cerb sau taur are o lungime 220-250 cm, o greutate vie ce poate oscila între 240-250kg si înălțime la greabăn de 140-150 cm. Femelele denumite ciute sau cerboaică au dimensiuni mai mici si o greutate ce oscilează între 80-140 kg. Vițeii sunt denumiți pui până la 10 luni si au la nastere 7-12 kg. Greutatea corporală variază în funcție de vârstă, anotimp, condiții de hrană si diferite faze din ciclul anual de viață, astfel cerbii pierd mult din greutate în perioada împerecherii, septembrie – octombrie.

Foto:4 hranirea ursului (original)

Foto 5(original) punct de observație urs

Ursul (Ursus arctos)

Principalele caracteristici ale acestei specii sunt:

Greutatea variează în funcție de anotimp, cea mai mare este toamna, înainte de a intra în bârlog când ursul îsi adună rezerve de grăsime pentru perioada de iarnă. Greutatea cea mai mică are, primăvara după consumarea rezervelor acumulate din toamna anului precedent.

Lungimea trunchiului plus a capului la mascul în medie este de 218 cm, iar

femela 168 cm, înălțimea la greabăn la mascul în medie este de 110 cm, iar la femela 90cm.

Greutatea la mascul, în medie este de 268 kg, iar la femelă de214kg,culoarea blănii variază în linii mari de la cenusiu brun, brun închis până la

aproape negru.Unii ursi în speciali cei tineri au un fel de guler alb, care la

cei mai mulți dispare cu vârsta, longevitatea este de 30-35 de ani.

Foto:6 original urma de urs

Foto:7 punct observație urs (original)

Mistrețul (Sus scrofa)

Masculul se numeste vier, iar femela scroafă. Pui se numesc purcel până la 1 aprilie a celui de al doilea an al vieții, când au 8-12 luni. De la vârsta de un an până la împlinirea vârstei de 2 ani se numeste masculul godac iar femela scrofiță. Masculi de 2-4 ani constituie clasa vierilor mijlocii iar cei de la 5-8 ani vieri apți de a fii vânați, iar cei de peste 8 ani vieri bătrâni. Greutatea unui purcel abia fătat este de 700-1000 g. Godacul eviscerat în vara celui de al doilea an este de 40-45 kg. Mistreți eviscerați ajung la 210-250 kg. Vierul ajunge la dezvoltarea corporală completă la vârsta de cca.4 ani, iar femela la 3 ani. Când sunt fătați purcei au pe corp dungi longitudinale de culoare mai deschisă decât restul corpului, care încep să se estompeze cam pe la vârsta de 2 luni si dispar complet la cca. 5-6 luni. Culoarea părului de iarnă este de rosie-brună, care se deosebeste de cea închisă a mistreților adulți. Dungile de culoare deschisă îi ajută ca atunci când sunt culcați să se asemene cu mediul înconjurător, deci să scape de

dusmani. Firele de păr lungi si aspre, numite spic, de obicei sunt despicate la vârf.

Longevitatea este de circa 20 ani.Caninii din maxilarul inferior al vierului se numesc colții-armă, sunt cei mai mari si constituie arma lui de atac si apărare. Colții din maxilarul superior sânt mai mici, iar restul lor este de a servi la ascuțirea colților de armă.

Urmele mistrețului este foarte asemănătoare cu cea a cerbului cu deosebirea că la mistreți pintenii sunt situați lateral și se imprimă întotdeauna în sol. Excrementele seamănă cu cele ale porcului domestic, dar sunt mai mari si conțin resturi de hrană.

Maturitaea sexuală atinge la vârsta de 2 ani. Împerecherea începe

la sfârsitul lunii octombrie, este în toi în noiembrie si se termină la începutul lui decembrie. Masculi se luptă între ei pentru femele, cei învinsi fiind alungați. Momentul împrecherii depinde de femelă, masculul fiind gata pentru a o fecunda în orice lună a anului. Durata sarcinii este de 17 săptămâni, în martie – aprilie, femela fată cca.4-10 purcei. Numărul poate fii mai mare sau mai mic în funcție de asprimea iernii precedente si de abudența hranei (ghindă,jir), în timpul împerecherii. De la fătat si până toamnă târziu purcei stau cu mama lor, devenind independenți în noiembrie în timpul împerecherii. În noiembrie purcei precum si godacul de un an si jumătate se contopesc în cârduri mai mari sau mai mici, cărora li se alătură si vieri de 3 ani, eventual scroafe sterpe sau care dintr-o cauză oarecare si-au pierdut purceii.

Cârdurile pot fi constituite dintr-o scroafă bătrână cu purcei, căreia i se alătură purcele de-ale ei, care la rândul lor au fătat si ele, condiția fiind însă ca purceii să fie cam de aceeasi vârstă. Femelele se despart de cârd primăvara când îsi caută locuri de fătat. Masculi mai în vârstă trăiesc izolați. Mistrețul este un animal omnivor, hrana de bază o constituie ghinda si jirul. Din păcate aceste două sortimente, pe fondul studiat sunt destul de puține. Iarna când solul este înghețat, caută izvoare si soluri neînghețate unde râmează. Hrana animală constă din rozătoare, soareci, sunt preferat larvele de Melolontha melolontha. Mistrețul consumă si pui de iepuri, iezi de căpriori. Mistrețul este un animal de noapte. În căutarea hranei iese din desis seara si se întoarce în adăpost dimineața. Nu îsi păstreză cu regularitate trecătoriile. În cârduri merg unul după altul, mai ales dacă zăpada este într-un strat gros.

Capra neagră (Rupicapra rupicapra L.)

Foto:8 capra negra (sursa internet)

Este un animal sprinten, cu corpul îndesat, cu lungimea de 110 – 130 cm și înălțimea la greabăn de 70 – 80 cm. Coada scurtă de 3 – 4 cm, cu greutatea medie la femele de 30 – 35 kg iar masculii de 40 – 45 (60) kg. Greutatea este în funcție de sex, vârstă și anotimp.

La ambele sexe apar coarne care nu se schimbă și au o creștere continuă până la sfârșitul vieții,deosebirea întrea mascul și femelă se face după corp,masculii având corpul mai mare și după coarne, ale țapilor sunt groase și recurbate la 180o pe când ale femelelor sunt mai sibțiri și recurbate până la 140o .

În fondul cinegetic 19 Condratu efectivul optim este mai mare ca cel real ceeia ce denotă că are bune condiții de hrană,liniște și adăpost.

Ocrotire și îngrijire: În golul de munte urcă rar lupul și râsul. Din acest motiv ei par mai puțin periculoși pentru capra neagră decât câinii de la stâne, care prind nebănuit de mulți iezi. Și acvila de munte poate constitui un

prădător de temut al iezilor mici. Capra neagră nu se pretează la hrănire complementară. Are însă nevoie de sare și de zone de liniște nepășunate.

3.2 STUDIUL BONITĂȚII FONDULUI ȘI CALCULUL EFECTIVULUI OPTIM PENTRU PRINCIPALELE SPECII DE VÂNAT

Tabelul nr. 20 Studiul bonității pentru cerb

Tabelul nr.22 Studiul bonității pentru mistreț

Tabelul nr. 23 Studiul bonității pentru Urs

Tabelul nr 24 . Studiul bonității pentru capra neagră

3.3. COMPARAREA EFECTIVELOR REALE CU CELE NORMALE

Tabelul nr. 25

Fig 4. Compararea efectivelor optime cu cele reale la principalele specii

Se observă că efectivul real este mai mare decât efectivul optim la speciile urs, capră neagră și cerb; în schimb efectivul de mistreț este mai mic cu 7 exemplare.

3.4. CALCULUL RECOLTEI ȘI NORMALIZAREA EFECTIVELOR PRINCIPALELOR SPECII

Din calculul recoltei și normalizarea efectivelor reiese că se va ajunge la efectivele optime la principalele specii după cum urmează : cerb-anul 2017 , capra neagra-anul 2021, mistreț-anul 2020, urs anul 2028.

Dinamica efectivelor reale în comparație cu cele optime în

perioada 2006-2014

Fig nr. 5 Cerb

Fig nr. 6 Capră neagră

Fig. nr 7 mistreț

Fig. 8 Urs

3.5. PROPUNERI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ORGANIZĂRII FONDULUI , A PAZEI, A COMBATERII BRACONAJULUI

Întrucât paza fondului de vânătoare este făcută de un singur paznic de vânătoare, iar fondul de vânătoare este format pe 7 UP-uri, cu o suprafață semnificantă 17425 ha, se recomandă suplimentarea pazei cu încă un paznic de vânătoare.

Referitor la paza trebuie facute patrulari individuale ale personalului silvic , patrulari in grup , cat si cu organe abilitate.

Combaterea braconajului este o măsură permanentă, care vizează, pe de o parte, asigurarea linistii vânatului, iar pe de altă parte, asigurarea protecției lui în fața pericolului de a fi decimat .

Unul din mijloacele curente de prevenire și combatere este paza terenului, executată ziua și noaptea când este cazul pe anumite trasee și la ore diferite. Patrularea trebuie combinată cu staționarea în anumite locuri de observare camuflate și bine alese pentru a se asigura supravegherea asupra

persoanelor și animalelor care circulă pe teren.Se evita regularitatea rondurilor, paznicii vor părăsi casa pe cât posibil neobservați. Patrularea se

va face cu modificări permanente de la itinerarul general ales,paznicul să revine în anumite puncte la un scurt interval.

3.6. MĂSURI PROPUSE PENTRU PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR VÂNATULUI ȘI TRANSMITERII UNOR BOLI

Pe lângă pericolul ce-l constituie braconajul, vânatul mai este expus și la diferite boli de pe urma cărora se pot înregistra mari pierderi de efectiv.

Trebuie să conștientizăm faptul că vânatul este într-o continuă mișcare și nu ne stau la dispoziție prea multe mijloace pentru a combate anumite boli.

Bolile cele mai periculoase se transmit vânatului de la animalele domestice bolnave care pășunează lângă păduri sau care după moarte sunt abandonate în pădure.

Măsurile de prevenire a îmbolnăvirii vânatului se fac cu ajutorul organelor veterinare, prin vaccinarea periodică a animalelor domestice și

prin identificarea și analiza cadavrelor de vânat găsite în teren, în vederea instalării a unei zone de carantină dacă este cazul.

Principalele măsuri luate pentru combaterea și prevenirea bolilor sunt:

– evitarea supraaglomerării vânatului în anumite puncte ale terenului mai ci seamă în timpul iernii, ca urmare a unei improprii echilibrări în distribuția hranei și adăăpostului.

– întărirea rezistenței organismului animal față de boli prin crearea condițiilor de hrana și adăpost eficiente.

– administrarea hranei complementare sub formă de concentrate bogate în săruri și vitamine precum și sare, pentru a întări rezistența organismului față de boli.

– crearea unor scăldători, acolo unde acestea lipsesc, precum și protejarea celor existente.

– menținerea densității de vânat în limite normale.

– îngroparea cadavrelor găsite în pădure și dezinfectarea locului unde au fost găsite.

– vaccinarea animalelor domestice care vin în contact cu locurile de hrană și adăpost ale vânatului.

– dezinfectarea periodică a locurilor de hrănire pentru evitarea apariției epizootiilor.

3.7. ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE HRANĂ NATURALĂ ȘI REDUCEREA CONCURENȚEI LA HRANĂ

Pe fondurile de vânătoare din zonele de munte hrana naturală disponibilă pentru vânat depinde în cea mai mare măsură de structura claselor de vârstă și de distribuția lor în teren. Se impun unele măsuri de ameliorare a mediului precum :

-cu ocazia lucrărilor de exploatare și îngrijire vor fi ocrotite speciile cu rol deosebit pentru hrana vânatului :salcia căprească, plopul tremurător, scorușul .

-introducerea în anumite zone a unor specii de arbori și arbuști preferați de vânat(salcie căprească, scoruț ) .

-realizarea unor arborete cu funcții multiple, favorabile dezvoltării faunei cinegetice .

-trebuie orpit pășunatul excesiv și mai ales pășunatul în pădure .

-lucrările de exploatare vor trebui să se facă pe cât poibil pe timpul iernii, vânatul având astfel posibilitatea să-și completeze hrana cu lujerii și scoarța de pe arborii doborâți.

-favorizarea dezvoltarii fructelor de pădure și în special mur , zmeur , afin prin ferirea de pășunat sau alte moduri de distrugere ;

-favorizarea dezvoltarii pomilor fructiferi sălbătici prin protejarea lor și a semintisului , mai ales la marginea masivului.

-pregatirea terenului din poieni și însămânțarea unui amestec de ierburi cu valoare nutritivă ridicată , în special cu trifoi .

-plantarea de arbori fructiferi în perimetrul pădurii ;

-amplasarea parchetelor de produse principale și secundare să se facă pe cât posibil pe toata suprafața pădurii , pentru ca vânatul să se poată folosi de trunchiurile și mugurii arborilor doborați ;

-executarea degajărilor să se facă prin frângerea semințișului de salcie căpreasc și plop de la un metru de la sol și numai parțial și îndoirea vârfului la pământ pentru a continua să vegeteze și să fie folosite de vânat .

-evitarea plantațiilor pure , chiar pe suprafete mici , promovarea în culturi a arborilor preferați de vânat și suportați de etajul de vegetație ;

-subarboretul se va elimina duar atunci când devine stânjenitor pentru regenerare .

-păstrarea speciilor care produc ramuri și frunze consumate de vânat .

-cu ocazia exploatării pădurii se vor lăsa netăiați arborii și arbuștii necesari pentru hrana vânatului și alte specii producătoare de semințe de pe marginea pădurilor și poienilor .

3.8.ÎMBUNĂTĂȚIREA CONDIȚIILOR DE LINIȘTE ADĂPOST ȘI OCROTIRE A PUILOR

În fondul studiat, principala măsură de pentru asigurarea liniștii vânatului și pentru ocrotirea puilor este constituirea zonelor de liniște.

Pe cuprinsul acestor zone și în jurul lor sunt necesare măsuri precum :

-interzicerea pășunatului în pădure.

-interzicerea liberei circulații,cu atv-uri.

-construirea de bariere pe drumurile forestiere.

-evitarea zgomotelor cu care vânatul nu este obișnuit.

-protejarea subarboretului, acesta constituind loc de adăpost.

–combaterea câinilor hoinari și limitarea numarului de caini la stână ;

-reducera termenelor de exploatare pentru parchetele aflate in zonele de iernat ale vânatului ,boncănit , cresterea puilor.

– totodată trebuie impus portul jujeului de către câinii ciobănești.

Jujeul trebuie să aibă dimensiuni standard, adică: 30 cm lungime și 5 cm în diametru și să fie lăsat destul de jos de la zgarda de la gâtul câinelui pentru a împiedica deplasarea în fugă a câinelui.

3.9.PROPUNERI PENTRU EVITAREA PAGUBELOR CAUZATE DE VÂNAT ÎN CULTURILE AGRICOLE, FORESTIERE ȘI ÎN ZOOTEHNIE

În cuprinsul fondului cinegetic 19 Condratu agricultura este practicată foarte puțin suprafețele de teren arabil fiind reduse,totuși sau constatat pagube minore ale misteților ,care au râmat în terenul agricol și fanețe.

În ceeia ce privește sectorul forestier ,pagube minore produc cerbul și căpriorul in perioada de iarna prin roaderea puietilor din plantatii tinere sau consumarea lujerilor terminali,aceste pagube se produc mai ales în timpul iernii când stratul de zăpadă este gros. Cerbul produce de asemenea pagube

prin cojirea trunchiurilor arborilor în timpul curățirii coarnelor.Urșii prin cojitul sau ruperea arborilor în special pe cei tineri.

Referitor la zootehnie în anul 2012 au fost semnalate cazuri cand urșii au intrat in gospodariile oamenilor atacând animalele domenstice,si de asemenea n timpul verii ursul ataca oile si vacile din interiorul stanilor.

Pagubele pot fi reduse,sau evitate prin :

– realizarea de goane oarbe în cazul mistrețului.

-administrarea de hrană complemenatră.

-menținerea în teren a efectivului optim.

– îmbunătățirea condițiilor de hrană în timpul verii, prin culturi de plante

pentru vânat.

– crearea unui habitat atrăgător în pădure, de unde să nu fie tentat să

plece vânatul, păstrarea subarboretului, ca loc de adăpost si de hrană.

– protejarea cu gard electric.

– solicitarea aprobării cotelor suplimentare.

– să se vâneze cu prioritate în zonele unde se produc pagube.

3.10.Stabilirea necesarului de hrană complemantară și sare pentru principalele specii de vânat,în funcție de evoluția efectivelor pe următoarele trei sezoane

Tabel 28 necesarul minim de hrană complementară la principalele speci din zona montană

Suculentele se vor distribui în zilele cu temperaturi de peste 00 C.

Stabilirea necesarului de hrană comoplementară și sare pe sezonul

2015-2016

Tabel nr. 29

Necesarul de sare

Tabelul nr. 30

Stabilirea necesarului de hrană complementară și sare pe sezonul

2006- 2017

Tabel nr. 31

Necesarul de sare

Tabelul nr. 32

Stabilirea necesarului de hrană comoplementară și sare pe sezonul 2016-2017

Tabelul nr. 33

Tabelul nr. 34

3.11. HRANA CE VA FI PRODUSĂ ȘI HRANA CE VA FI ACHIZITIONATĂ

Fânul,frunzarele se vor face intregral din fondul de vânătoare ,iar concentratele și suculentele se vor achiziționa.

3.12. FRUNZARELE (SPECII VEGETALE, RECOLTARE, DEPOZITARE)

Frunzarele se recoltează din specii arborescente și arbustive,cu valoare nutritivă mare, consumate de vânat. Dintre aceste specii amintim: salcia căprească, plopul tremurător, socul, recoltarea se face la începutul lunii iulie în zilele fără ploaie,iar uscarea se face la umbra pentru diminuarea apei,ceia ce determina pierderea unor substante nutritive.

3.13. NECESARUL DE OGOARE DE HRANĂ

3.13.1. Ogoare propuse a se cultiva cu plante agricole furajere. Ogoare situate în fond forestier. Ogoare situate în afara fondului forestier .

În viitor din cele 60 ha destinate hranei vânatului 30 ha se vor cosi iar din restul se va încerca înfiintarea a 8-10 ha ogoare hrană cultivate cu napi .

Productia la hectar este în jur de 10 tone,de preferat să nu se recolteze în primii ani pentru a avea continuitate,tulpinile și frunzele se pot folosi pentru frunzare.

3.13.2. Pășuni și fânețe pentru vânat

În cuprinsul fondului de vânătoare sunt aproximativ 60 hectare pășuni,dintre care se cosesc jumatate,obținându-se circa 30-32 tone fân în funcție de an.Cosirea și recoltarea se face manual,depozitarea se realizează

în căpițe sau în depozite.Vânatul fiind foarte exigent în ceeia ce privește calitatea fânului,se recomandă ca acesta să fie cosit în luna iulie,iar uscarea să se facă cu atenție sporită.

3.13.3. PLANTAȚII DE ROS (SPECII, SUPRAFEȚE)

Nu exista plantații de ros dar urmeza să se se înființeze.

Cap. iV. completarea amenajării fondului de vânătoare în funcție de evoluția efectivelor de vânat și a situației din teren

4.1. STUDIUL RĂSPÂNDIRII VÂNATULUI ÎN DIFERITE PERIOADE ALE ANULUI

Cerbul

Vara prefera locurile liniștite ,din jurul parchetelor exploatate unde găsește hrana suficientă și de bună caliate, pășunând în general în pădure dar și în poienile din interiorul ei.Toamna și iarna se concentrază în zonele cu fructificație unde se semnalează concentrari de efective în arboretele mature.

Cervidele pe perioada iernii se grupeză în cârduri ,masculii în cârduri separate fată de ciutele și vițeii din primăvara respectivă.Cârdurile se concentreză pe versanți și culmi însorite ,unde beneficiază de caldură ,acolo stratul de zăpada fiind și mai subțire.

Mistrețul

Se găsește răspândit pe întraga suprafață a fondului de vânătoare 19.

Condratu,de la golul de munte până la liziera pădurii.În perioada verii preferă,pădurile,poienile din interiorul ei,zonele mlăștinoase.

În perioada de iarnă preferă preferă arboretele din clasa I și II de vârtă,desișurile,versanții sudici deoarece acolo termeraturile sunt mai mari,iar stratul de zăpadă mai mic.

Ca și în cazul cerbului toamna și iarna se concentrază în zonele cu fructificație abundentă.

Ursul

Trăiește solitar cu exepția femelelor cu pui,este întâlnit pe întreaga suprafață a fondului. Primăvara după ce iese din bârlog preferă poienile din interiorul pădurii unde are linistea și hrana necesară, vara prefer ă parchetele exploatate unde găsește fructe de pădure ca: mure, zmeură, afine, toamna se concentreză înspre zonele cu fructificatie abundentă precum ghindă, jir, pere pădurețe, mere pădurețe. La hrana vegetală s-ar putea adăuga ciupercile și rădăcinile, ovăzul, si porumbul în lapte. Ursul este un animal de noapte.Iese la mâncare după ce se întunecă si se înapoiează înainte de a se face ziua.

Pe timpul iernii ,se retage în bârlog,de regulă pe versanții sudici ferit de vânt și în apropiere de apă.

Capra neagră

Se întâlnește pe stâncării ,acolo unde atât omul cât și animalele domestice nu pot să ajungă, în limita superioară a pădurii, aici găsind locuri sigure de retragere în situația în care este încolțită de dușmani (lup, râs).

Iarna când stratul de zăpadă este gros o întâlnim și în pădure,aici găsind condiții prielnice pentru a se adăposti și totodată gasindu-și și hrană,trăiește în ciopoare de 3-20 indivizi,uneori chiar mai mulți.

4.2. NECESARUL DE AMENAJĂRI CINEGETICE ȘI COMPARAREA CU SITUAȚIA ACTUALA DIN TEREN

Tabel nr.35

4.3.AMPLASAREA AMENAJĂRILOR VÂNĂTORORESTI PROPUSE ȘO EȘALONAREA EXECUȚIEI LOR PE 1-3 ANI. ÎNTREȚINEREA AMENAJĂRILOR EXISTENTE

Nu sunt necesare amplasarea de scăldatori , adăpatori sau sărării având în vedere bogata rețea hidrografică bogată.Este necesar amenajarea a 40 km poteci vanatoare și anume :

U.P.I Condratu ,anul execuției 2016 :

Ua 33B,33C,37B,E,42A,43,44B,45B,47A,B,48A,49B,64 cu o lungime de 12 kilometri.

U.P.VIII Viișoara anul execuției 2017 :

Ua 74E,75B,D,77D,78D,79A,80B,83B, cu o lungime de 13 kilometri

U.P. VIII Viișoara anul execuției 2018 :

Ua 33,32B,34C,35,36C,44,45D,46B,C,48B,51A,52A,53A,54B, având o lungime de 15 kilomtri.

Se vor curata anual cei 30 km de poteci existente care vor fi folosite și pe viitor, sarea va fi administrată tot timpul anului .În funcție de frecvența vânatului asupra sărăriilor se vor propune sau nu schimbarea locului de amplasare .Potecile de vânătoare servesc la apropierea de vânat, în general pentru observatii,dar și pentru practicarea vânătorii,sau amplasarea hranei în locurile special amnenajate.

4.4.NECESARUL DE INSTALAȚII CINEGETICE ȘI COMPARAREA CU SITUAȚIA ACTUALĂ

Tabel nr .36

Ar fi necesar construirea unui bordei de pândă,și a unui depozit pentru hrană.

4.5.AMPLASAREA INSTALAȚIILOR VÂNĂTORORESTI PROPUSE ȘI EȘALONAREA EXECUȚIEI LOR PE 1-3 ANI. ÎNTREȚINEREA AMENAJĂRILOR EXISTENTE

Tabel nr.38

Bordeiul de pânadă se va construi în U.P. IV Negrilești ua 104 D,depozitul de hrană va fi pentru pentru porumb și concentrate , se va construi în una din anexele Ocolului Silvic Tulnici ,ceeia ce va face posibil transportul mai ușor către punctele de hrănire

4.6.CONSTRUCȚII VÂNĂTOREȘTI NECESARE COMPARATIV CU SITUAȚIA ACTUALĂ

Cele două cabane sunt suficiente pentru suprafața fondului de vânatoare,în plus ar mai fi necesar construirea a două colibe de vânătoare.

4.7.AMPLASAREA CONSTRUȚIILOR VÂNĂTORESTI PROPUSE ȘI EȘALONAREA LUCRĂRILOR PE 1-3 ANI. LUCRARI DE ÎNTREȚINERE ,REPARAȚII ,MODERNIZĂRI LA CELE EXISTENTE

Cele două cabane sunt suficiente pentru nevoile personalului silvic și a vânătorilor străini,pe viitor se va trece la modernizarea uneia din cabane

respectiv cea din U.P. Hăulișca care necesita schimbarea acoperișului,respectiv din șindrila se va pune tablă.

Amplasarea celor două colibe de vânătoare se face un U.P.VIII Viișoara, ua 49 A,respectiv U.P.IV Negrilești ua 23A

4.8.AMPLASAREA OGOARELOR DE HRANĂ PROPUSE A SE ÎNFIINȚA

Tabel nr.39

4.9.POPUNERI PRIVIND RECOLTAREA ȘI VALORIFICAREA VÂNATULUI

Pentru a se îmbunătăți condițiile de recoltare și pe viitor ar fi necear achiziționarea a 3-4 câini de vânătoare ,pentru recuperarea vânatului rănit la cerb și urs și pentru realizarea goanelor la mistreț.Construirea a 21 ștanduri de vânătoare,pentru executarea goanelor la misterț,dotarea cu o mașină de teren,pentru ușurarea deplasării în teren a personalului silvic.Ar fi nececar crearea unui punct de eviscerat vânatul.

Recoltarea să se facă în continuare ,atât cu vânători străini,cât și cu cei români.

Cap.V.venituri si cheltuieli estimate a se realiza în următorii ani

5.1.VENITURI DIN VÂNĂTOARE

Trofee din vânat

Tabel nr.40

La recoltare sa luat media trofeelor să fie –cerb mascul 1500 E, femela tânără 240 E, capră neagră 1100 E,mistreț 1100 E,iar la urs sa propus extagerea a câte unu două exemplare de știut faptul că se vânează prin derogare specială ,media trofeului fiind cuprins între 5500-6000 E

Carne

Tabel nr.41

Sa luat o medie de 100 kilograme carne pentru un cerb pretul fiind 8 lei kg,14kg pentru capră neagră ori 10 lei kilogramul,mistreț 60 kilograme exemplarul , urs 100 kg exemplarul ori 7 lei kg.

1Euro= 4,3 lei

Total venituri 2016-2018

672570 lei

156417 euro

Organizarea vânătorii 2016-2018

9350euro

40205lei

5.2 VENITURI DIN COTIZAȚIE

Nu avem venituri din cotizație , membriivânători ocupăndu-se pe timp de iarnă cu ducerea hranei în teren,ceeia ce compensează cotizația.

5.3 VENITURI DIN VÂNATUL VIU

Nu avem venituri din vânatul viu.

5.4. ALTE SURSE DE VENIT

În fondul cinegetic studiat nu sunt alte surse de venit.

5.5 CHELTUIELI

Cheltuieli de administrare

Tabelul nr.26

Salariu net paznic/lună :777 lei

Costul angajatorului cu salariul pe lună/paznic :1292 lei

Salariu net inginer/lună :1424 lei

Costul angajatorului cu salariul pe lună/inginer :2460 lei

3.2 Cheltuieli cu întreținerea vânatului (hrană + sare)

Tabelul nr.27

Cheltuieli de amenajare

Tabel nr.41

Schimbarea acoperișsului la cabană 2000 lei

Total cheltuieli-637654lei

148292euro

5.6.RENTABILITATE

Total venituri-Total cheltuieli: 34916lei

8120euro

CUPRINS

Cap.I. Descrierea generală a zonei studiate

1.1. Situarea geografică a fondului de vânătoare …………………………………….2

1.2. Încadrarea în organizarea administrativă și gestionarea fondului

de vânătoare ………………………………………………………………………………………2

1.3. Structura suprafeței fondului de vânătoare pe categorii de folosință…….2

1.4. Vecinătățile și descrierea limitelor ………………………………………………….3

1.5. Căi de acces …………………………………………………………………………………3

1.6. Condiții staționale ………………………………………………………………………..4

1.7. Condiții de vegetație……………………………………………………………………11

1.8. Organizarea zootehniei ……………………………………………………………….15

1.9. Influențe ale industriei ………………………………………………………………..17

1.10. Influențe antropogene asupra faunei ……………………………………………17

Cap. II. Situația existentă a amenajării fondului de vânătoare

2.1. Speciile de vânat și efectivele lor în ultimii ani ………………………………20

2.2. Organizarea fondului, paza și combaterea braconajului …………………..22

2.3. Asigurarea hranei naturale și administrarea hranei complementare în ultimele sezoane ……………………………………………………………………………….22

2.4. Asigurarea condițiilor de liniște și adăpost. Zona de refugiu……………..23

2.5. Acțiuni desfășurate pentru prevenirea îmbolnăvirilor …………………….24

2.6. Măsurile luate în scopul prevenirii pagubelor în culturi agricole, forestiere și în zootehnie ……………………………………………………………………24

2.7. Măsuri de ocrotire a puilor……………………………………………………………25

2.8. Amenajări cinegetice existente ……………………………………………………..25

2.9. Instalații cinegetice existente ………………………………………………………..26

2.10. Construcții vânătorești existente …………………………………………………29

2.11. Ogoare pentru hrana vânatului ……………………………………………………30

2.12. Plantații de ros ………………………………………………………………………….30

2.13. Recoltarea și valorificarea vânatului ……………………………………………30

2.14. Trofee obținute în ultimii ani………………………………………………………32

2.15. Rezultate economice obținute în ultimul an…………………………………..33

Cap. iii. propuneri privind evoluția efectivelor de vânat și imbunatatirea conditiilor de viata a vânătului

3.1. Particularități biologice și ecologice ale principalelor specii de vânat din zona studiată……………………………………………………………………………………..35

3.2. Studiul bonității fondului de vânătoare și calculul efectivului optim, pentru principalele specii de vânat ………………………………………………………41

3.3. Compararea efectivelor reale cu efectivele optime calculat……………….45

3.4. Calculul recoltei și normalizarea efectivelor principalelor specii de vânat………………………………………………………………………………………………..46

3.5. Propuneri de îmbunătățire a organizării fondului, a pazei și a combaterii

braconajului ……………………………………………………………………………………..49

3.6. Măsuri propuse pentru preveniria îmbolnăvirilor vânatului și transmiterii a unor boli ………………………………………………………………………50

3.7. îmbunătățirea condițiilor de hrană naturală și reducerea concurenței la hrană………………………………………………………………………………………………..51

3.8. îmbunătățirea condițiilor de liniște, adăpost și ocrotire a puilor………..52

3.9. Propuneri pentru evitarea pagubelor cauzate de vânat in culturile agricole, forestiere și în zootehnie………………………………………………………..52

3.10. Stabilirea necesarului de hrană complementară și sare pentru principalele specii de vânat, în funcție de evoluția efectivelor, pe următoarele trei sezoane…………………………………………………………………….55

3.11. Hrana ce va fi produsă și hrana care se va achiziționată………………….56

3.12. Frunzarele pentru vanat ……………………………………………………………..56

3.13. Necesarul de ogoare de hrană pentru vânat, modul de folosire și compararea cu situația actuală……………………………………………………………..56

Cap. iV. completarea amenajării fondului de vânătoare în funcție de evoluția efectivelor de vânat și a situației din teren

4.1. Studiul răspândirii vânatului în diferite perioade ale anului……………..58

4.2. Necesarul de amenajări cinegetice și compararea cu situația actuală din

teren…………………………………………………………………………………………………59

4.3. Amplasarea amenajărilor vânătorești propuse și eșalonarea execuției lor pe 1-3 ani. Întreținerea amenajărilor existente ………………………………………59

4.4. Necesarul de instalații cinegetice și compararea cu situația actuală………………………………………………………………………………………………60

4.5. Amplasarea instalațiilor vânatorești propuse și eșalonarea lucrarilor

pe 1-3 ani………………………………………………………………………………………….61

4.6. Construcții vânătorești necesare, comparativ cu situația actuală………..61

4.7. Amplasarea construcțiilor vânatorești propuse și eșalonarea lucrarilor pe 1-3 ani. ………………………………………………………………………………………..62

4.8. Amplasarea ogoarelor de hrană …………………………………………………….62

4.9. Propuneri privind recoltarea și valorificarea vânatului……………………..62

Cap. V. venituri și cheltuieli estimate a se realiza în următorii ani

5.1. Venituri din vânătoare …………………………………………………………………64

5.2. Venituri din cotizații…………………………………………………………………….65

5.3. Venituri din vânatul viu………………………………………………………………..65

5.4. Alte surse de venit……………………………………………………………………….65

5.5. Cheltuieli……………………………………………………………………………………65

5.6. Rentabilitate………………………………………………………………………………66

Desene obligatorii

1. Harta zonei studiate cu principalele tipuri de vegetație (păduri, pășuni, gol de munte, culturi agricole, etc.)

2. Harta distribuției actuale și viitoare a ogoarelor de hrană, amenajărilor, instalațiilor și construcțiilor vânătorești