Evolutia Economiei Romanesti

INTRODUCERE: ÎNTREBAREA DE CERCETARE

Scopul cercetării pe baza temei pe care am ales-o este de a observa, atât eu cât și restul oamenilor, evoluția economiei din România, dar totodată am dorit să arăt și ce este mai exact economia.

Mi-am ales acest subiect, deoarece dintotdeauna am fost pasionată de economie, atât ca materie, cât și ca obiect de studii al pieței monetare. Îmi doresc, de asemenea să aflu mai multe despre economia pieței din România și evoluția acesteia pe parcursul anilor.

Am decis să fac acest studiu pe parcursul a 10-15 ani.

Principalele obiective ale cercetării sunt înțelegerea semnificației de economie și observarea unor date statistice importante despre economia din țara noastră, despre evoluția acesteia pe parcursul anilor pe care am decis să îi parcurg și poate și o comparație a economiei din țara noastră și o altă țară din Uniunea Europeană.

Voi încerca să fac rost de date cât mai aproape de realitate despre economia României, pentru a evidenția creșterea sau descreșterea acesteia și în ce constă acestea, ce au ajutat la creștere sau ce au dus la descreșterea acesteia. De asemenea, voi evidenția și termeni care arata creșterea/descreșterea acesteia.

Eu consider că, în economie a contat întotdeauna și educația pe care o au persoanele, normal ar fi, ca cei cu o educație mai mare să aibă un venit mai mare, decât cei cu o educație mai mică. De exemplu, dacă o persoană cu două facultăți absolvite are un salariu de 1000 lei și o persoană cu 12 clase are același salariu, nu ar fi corect, deoarece venitul acestora ar fi același, dar totodată este posibil ca cel cu 12 clase să nu lucreze cu carte de muncă și atunci, acest lucru ar fi un minus pentru economie, deoarece statul primește pentru fiecare persoană angajată cu contract individual de muncă o anumită sumă de bani.

De asemenea, economia crește și din tva-ul luat pe fiecare produs vândut locuitorilor țării. Tva-ul fiind de 24% (până în anul 2015, deoarece de la 1 ianuarie 2016, TVA-ul va deveni de 20 %), statul primește o sumă destul de mare pe lună, bani care provin din venitul romanilor.

ANALIZA ȘTIINȚIFICĂ A LITERATURII TEORETICE RELEVANTE

Am căutat pe internet diverse definiții ale economiei și am găsit foarte multe, dar am ales doar câteva din toate cele găsite.

„Economia este ansamblul activităților umane desfășurate în sfera producției, distribuției și consumului bunurilor materiale și serviciilor.”1

„Economia (din limba greacă) este o știință socială ce studiază producția și desfacerea, comerțul și consumul de bunuri și servicii” 2

„Cu o frază scurtă, profesorul Lionnel Robbins a transformat într-un lucru de scara gigantică câmpul de studiu al economiei, cunoscuta sa definiție spune că "Economia este o știință care studiază relațiile dintre scopuri și mijloace reduse, susceptibile de uzanțe alternative".3

În opinia mea, cea mai potrivită definiție ar fi aceea că, economia reprezintă o sumă de bani survenita din venitul fiecărui roman dar desigur, și din impozitul luat din partea fiecărui locuitor al țării noastre, dar și salariat.

De asemenea, am făcut cercetări și asupra ipotezei pe care am specificat-o în prima parte a proiectului despre salariu și am găsit următorul exemplu.

Ex.: „Să luăm un cetățean oarecare care se presupune că are un salariu de 1000 RON / lună brut. El are de plătit în calcule aprox. urmatoarele : CASS – 10.5%; Șomaj – 0.5%; CAȘ – 5.5%
Total până acum din suma de bani pe care ar trebui sa o ia 16.5% adică 165 RON. Deci din 1000 am rămas cu 835.
Intervine de asemenea si un impozit pe salariu de 16% din ce a rămas adică aproximativ 133 RON.
Am rămas deci cu 835-133 = 702 RON.
Deci plătim de fapt aproape 30% din venitul brut ca diverse taxe către stat.
O firmă dacă vrea să angajeze pe cineva trebuie să plătească și ea niște taxe. Practic suma pe care o plătește angajatorul pentru un angajat ar trebui inclusă în calculul venitului cuvenit de angajat fiindcă până la urmă un angajat trebuie să muncească pentru a produce pentru angajator cel puțin această sumă. Un angajator puteți fi siguri că ia în calcul și această sumă când se gândește să țină sau nu un angajat și dacă angajatul nu produce suficient cât să o acopere nu va fi rentabil și va fi dat afară. Ba mai mult, angajatul trebuie să acopere și costul cu chiria pe biroul în care luceraza precum și toate utilitățile de la locul de muncă. Dacă nu acoperă toate costurile necesare tinerii lui acolo și dacă nu produce și un profit pe deasupra nu are angajatorul niciun motiv să îl țină. Astfel un angajat are din punct de vedere al angajatorului un preț mai mare decât valoarea salariului brut pe care îl primește. Nu o să includ aici costuri cu chiria biroului fiindcă până la urmă sunt costuri necesare desfășurării activității nu taxe. Însă suma plătită la stat contează fiindcă este o sumă pe care angajatorul este dispus să o plătească pentru a angaja pe cineva. Deci sunt niște bani pe care angajatul îi produce prin munca lui pentru angajator. Dacă nu i-ar lua statul în mod normal i s-ar putea cuveni angajatului acei bani.” 4

„Conform ziare.com pot spune ca România a înregistrat cea mai mare creștere economică procentuala din Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2015 comparativ cu precedentele trei luni, conform celei de-a doua estimări publicate Oficiul European pentru Statistică .
Datorită unei creșteri economice trimestriale de 1,4%, România este lider în UE, urmată de Croația (1,3%), Malta (1,1%), Letonia (1%), Polonia și Slovacia (ambele cu o creștere de 0,9%), Suedia și Spania (ambele cu un avans de 0,8%). Singurele scăderi s-au înregistrat în Grecia (minus 0,9%), Estonia și Finlanda (ambele cu minus 0,5%) și Danemarca (minus 0,1%).”5

„Produsul Intern Brut (PIB) al României a urcat în 2014 cu 3% ,prin comparatie cu anul precedent, potrivit datelor semidefinitive anunțate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de datele provizorii publicate în aprilie.
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2014, date semidefinitive, a fost de 667,577 miliarde lei în prețuri curente, față de 666,637 miliarde lei în varianta provizorie. Procentual, față de varianta provizorie, în varianta semidefinitiva, Produsul Intern Brut nominal estimat pentru anul 2014 s-a majorat cu 0,1% .” 6

„Potrivit celor mai recente date referitoare la produsul intern brut (PIB), economia României a fost în anul 2014 aproape de a ajunge la nivelul real realizat în 2008.
Poziția Romaniei s-a înrăutățit în intervalul 2009 – 2014 în raport cu media Uniunii Europene, deși a marcat un avans de aproape un punct procentual față de performanță medie a țărilor din Uniunea Europeana.
Astfel, conform datelor oferite de statistică oficială, PIB-ul României de anul trecut a fost cu aproximativ 0,3% mai mic decât cel din 2008, în timp ce la nivelul UE 28 s-a înregistrat un avans de 0,1%.”7

Sursă: INSS

„Potrivit datelor INS, economia a avansat cu 2,8% anul trecut, cu 3,5% în 2013, cu 0,6% în 2012 și cu 1,1% în 2011, când a fost reluată creșterea după doi ani de stagnare. În anul 2010, economia a crescut cu 0,8%, iar cu un an în urmă, de asemenea si primul în care criza financiară s-a resimțit în România, scăderea a fost de 7,1%.
În perioada 2005-2008, creșterea economică a fost cuprinsă între 4,2% și 8,5%, maxim atins în 2008.”8

Ca o concluzie, se poate spune că România a avut pe parcursul a 10 ani, atât o creștere economică, cât și o descreștere. Nivelul maxim al descreșterii a fost în 2009 când PIB-ul a scăzut cu 7.1 %, iar cea mai mare creștere a avut-o în 2008 și anume 8,5. Totodată, datele transmise spre UE nu sunt întocmai adevărate. Statul transmite date care să arate creșterea economică, dar acestea nu sunt și reale.

METODOLOGIE: DISCUȚIE ASUPRA METODELOR UTILIZATE PENTRU ANALIZA DATELOR

Am considerat că, pentru aflarea unor date despre economie, este necesar să folosești date cantitative. Ca metoda de cercetare, am ales chestionarul. În urma acestuia am aflat că în ultimii 10 ani, consumatorii au observat o creștere în ceea ce privește economia. Aceste date le-am aflat prin intermediul a 7 întrebări esențiale pentru a afla dacă economia este în creștere sau în descreștere.

Am intervievat mai mulți consumatori și din răspunsurile acestora, am aflat că economia României a crescut, nu foarte mult, însă această creștere a fost esențială în creșterea venitului acestor consumatori. De asemenea, și creșterea monezii euro a fost esențială în creșterea economică, deoarece în acest fel, fondurile primite de la Uniunea Europeană au fost mai mari și în acest fel am putut ieși și din ctriza economică în care ne-am aflat în 2009, când produsul intern brut era cu 7.1 % mai mic decât numărul minim pe care ar fi trebuit să-l aibă. De asemenea, unii consumatorii considera că, aderarea la Uniunea Europeană a fost atât un lucru bun, cât și unul prost. Imediat după aderarea la Uniunea Europeană se poate observa și în GRAFICUL 2 că, în anul în care am intrat, cât și în urumatorul am avut un PIB destul de bun, în 2008, chiar am avut cea mai mare creștere economică a țării în ultimii 10 ani, adică, 8.5%, dar la un an imediat, am avut și cea mai mare scădere a PIB-ului, aceste fiin de -7.1%.

Întrebările pe care le-am folosit în chestionar sunt:

Considerați că economia României a crescut sau a scăzut după criză economică din 2008?

A crescut

A scăzut

Economia din România din ultimii 5 ani, au ajutat la creșterea venitului dumneavoastră?

DA

NU

Considerați că, o mărire a salariului minim pe economie va ajuta la creșterea economiei?

DA

NU

Dar o scădere a tva-ului?

DA

NU

Considerați că, o creștere a monezii Euro influențează și creșterea economică a României?

DA

NU

Considerați că, aderarea la Uniunea Europeană a ajutat economia României?

DA

NU

Pentru alegerea întrebărilor, nu am avut o ordine anume, le-am pus aleatoriu, doar întrebările 3, 4, 6 și 7 au o legătură și am fost nevoită să le pun în ordine, deoarece aveau legătură una cu alta. Am aplicat chestionarul pentru consumatorii cu vârsta intre 35-45 ani, deoarece exista posibilitatea ca aceste persoane să fii avut un loc de muncă în ultimii 10 ani și ar fi putut observa, atât criză economică, cât și creșterea maximă a produsului intern brut.

Avantajele chestionarului sunt următoarele:

– Am aflat opinia consumatorilor despre creșterea economică României.

– Am aflat ce consideră oamenii despre aderarea la UE

Dezavantajele chestionarului sunt:

– Variantale de răspuns sunt simple, ci nu complexe

– Consumatorii îmi puteau răspunde scurt, deși unii își explicau și punctul de vedere în ceea ce privește răspunsul pe care l-au dat, dar nu am mai luat în considerare și afirmațiile pe care le aveau după rezolvarea chestionarului.

PREZENTAREA INSTRUMENTULUI DE CERCETARE

Prin adresarea acestor întrebări, am încercat să aflu câți consumatori considera că creșterea economică e benefică pentru viața fiecăruia, fie că vorbim despre sănătate, fie că vorbim despre hrană sau orice altceva. Am pus aceste întrebări mai multor persoane și am ajuns la concluzia că 1 din 3 romani apreziaza creșterea economică, deși aceasta nu se resimte întocmai cum ar trebui, deoarece aceștia țin cont că pe o perioadă de 6-7 ani România ar fi trebuit simtă în mare măsură această creștere.

La prima întrebare, răspunsul majoritar al consumatorilor a fost că economia a crescut după criză economică din 2008. Un bun exemplu al creșterii economiei este, consider eu, creșterea minimului pe economie, mărirea pensiilor (din ce m-am informat s-ar crește cu 5 % de la 1 ianuarie 2016), scăderea tva-ului (20 % în 2016).

Exemplu creșterea minimului pe economie: „În baza numeroaselor acte normative care au stabilit valoarea acestui salariu în fiecare an și eventualele tranșe de creștere a sumei, se remarcă următoarele:

într-un interval de aproximativ 14 ani (cu anul în curs), din 2000 până în 2013, valoarea salariului de bază minim brut a crescut cu 755 lei;

nu a existat nicio reducere a valorii salariului de bază minim brut;

cea mai slabă creștere pentru doi ani consecutivi a avut loc în 2006, când valoarea s-a ridicat de la 310 la 330 de lei (20 lei diferență), potrivit HG nr. 1766/2005;

cea mai mare creștere pentru doi ani consecutivi a avut loc în 2008, când valoarea s-a ridicat de la 390 la 500 de lei (110 lei diferență), ca urmare a intrării în efect a prevederilor HG nr. 1507/2007 la 1 ianuarie 2008;

singura stagnare a avut loc în perioada 2009 – 2010, când valoarea salariului de bază minim brut a fost de 600 de lei;

anii în care s-au produs majorări salariale în mai multe tranșe sunt următorii: 2000, 2008, 2013 2014 și 2015” 9

Sursă: http://legestart.ro/wp-content/uploads/2013/06/salariu.jpg

Sursă: http://legislatiamuncii.manager.ro/a/16769/salariu-minim-pe-economie-2015-transe-de-crestere-calcul-salarial-si-modificari-importante.html

Sursă: http://legestart.ro/wp-content/uploads/2013/06/salariu2.jpg

La cea de-a doua, mulți au zis că a fost între, adică nu pot spune nici un DA, dar nici un NU. Aceștia consideră că nu s-a făcut nici o creștere și că economia este aceeași ca și până acum.

În cea de-a treia întrebare, răspunsul predominant a fost DA. La cea de-a patra întrebare, răspunsul predominant a fost, de asemenea, DA. La următoarea, răspunsul majoritar a fost, tot DĂ.

La ultima întrebare, răspunsurile au fost împărțite, unii au spus că aderarea la UE a fost benefică pentru țara noastră, dar alții au spus că nu a fost tocmai bine, deoarece imediat după aderare, a urmat criză economică și posibil acesta a fost și unul din motivele pentru care am trecut prin așa ceva.

Operaționalizarea conceptului de economie/creștere economică se prezintă astfel:

Operaționalizarea conceptului de creștere economică:

Acesta consta în factorii care au dus la creșterea conomica, un bun exemplu a fost aderarea la Uniunea Europeană. Restul factorilor sunt pentru a se observa că, s-a produs o creștere a economiei, deoarece dacă aceasta nu ar fi existat, atunci nu ar fi existat nici micșorarea TVA-ului, nici mărirea pensiilor, deși este un procentaj destul de mic, este important în a arăta că s-a întâmplat ceva în economie. De asemenea, creșterea salariului minim pe economie, este de asemenea un factor important în a arăta ceea ce vreau să evientiez în acest proiect.

Operaționalizarea conceptului de economie

În schema alăturată, am arătat unii din factorii importanți ai economiei.

– PIB (produsul intern brut)

– Politica monetară și Politica fiscală

– Piața și Prețul

– Inflația și Deflația

– Ofertă și Cererea

– Schimbul Monetar

– Bani, care după părerea mea sunt cei mai importanți când vine vorba de economie, deoarece, dacă aceștia nu ar exista, nici economia nu ar exista.

CONCLUZII GENERALE

1. Încă de la începutul proiectului, am vrut să evidențiez faptul că, mi-am axat cercetarea asupra economiei, dar mai ales asupra evoluției acesteia pe parcursul a 15 ani, am dat și câteva date din 2016, deoarece mi s-au părut necesare.

2. Mi-am continuat cercetările despre economie, aducând astfel și 2-3 definiții ale acesteia, dar și o deducere personală a ei. Astfel că, după ce am enumerat unele din definițiile găsite, m-am gândit să spun și opinia mea despre ce înseamnă pentru mine economie, inspirându-mă și din definițiile date mai sus.

3. În prima parte a proiectului, am dat exemplul cu salariatul, și cum din salariul acestuia merg bani și spre stat, așa că în a doua parte am dat un exemplu clar, în care se arata cât la % îi revine statului dintr-un salariu de 1000 de lei.

4. Tot la punctul 2, am specificat și comparația României cu alte țări din Uniune Europeană, astfel observându-se că România a fost lider în UE, datorită creșterii economice din trimestrul al treilea în anul 2015.

5. De asemenea, se poate observa că, PIB-ul din anul 2014 a crescut cu 3 % față de anul 2013. Însă pot spune și faptul că PiB nominal estimat pentru anul 2014 s-a majorat cu 0,1%.

6. Minimul economiei țării noastre a fost în 2009, când PiB-ul a atins -7,1 %, acest lucru întâmplându-se în perioada crizei financiare, iar cel mai mare PiB a fost în 2008, atingând 8,5 %.

7. Am folosit chestionarul ca și metoda de cercetare, pentru a afla opiniile oamenilor cu privire la economia țării.

8. În următoarea parte a proiectului, am evidențiat opiniile oamenilor în ceea ce privește economia țării, mi-am spus și eu punctul de vedere și bineînțeles am adus și argumente care să îmi susțină punctul de vedere.

9. În ultima parte a proiectului am operaționalizat atât conceptul de creștere economică, cât și conceptul de economie, aducând și câțiva factori care să îmi susutina ideea.

Ca o concluzie, pot spune că datorită acestui proiect de cercetare asupra economiei, am descoperit informații despre economia țării noastre, pe care nu le știam, totodată am aflat lucruri pe care nu mă gândeam vreodată că o să le aflu, deoarece nu eram atât de interesată să aflu ce PiB a avut România în ultimii ani sau în ce an s-a simțit criză economică într-un mod foarte puternic.

Consider că, este un lucru bun acest proiect, deoarece nu poți da doar un copy-paste, trebuie să te gândești la unele informații, deoarece ajungi într-un punct în care trebuie să îți dai seama de ceea ce ai scris, ori pentru a formula o concluzie ori pentru tine.

De asemenea, este bine să îți alegi o temă pe care consideri că o stăpânești cât de cât, deoarece îți va fi destul de greu să realizezi proiectul. Mi-a fost destul de dificil să mă gândesc și la metoda de cercetare aplicată, dar am considerat că un chestionar o să mă ajute mult mai bine ca oricare altă metodă să aflu răspunsurile pe care le doream și să îmi pot exprima și eu punctul de vedere cu privire la temă pe care am ales-o.

Dacă ar trebui să aleg din nou o cercetare în viitor, cred că aș alege tot economia, dar de data asta aș alege o temă din economie, de exemplu piața monetară sau PiB-ul. Deși am spus destul de mult despre ultimul, nu afost cercetarea strict espre el, a fost folosit deoarece aveam nevoie de acesta pentru a afla cum se afla economia României, dacă este în creștere sau în descreștere. Fiind însă în încheierea acestui proiect, pot spune că economie României a realizat o creștere după criză economică.

BIBLIOGRAFIE :