Evolutia Datoriei Publice In Romania

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Facultatea de EcononimieșiAdministrareaAfacerilor

EVOLUȚIA DATORIEI PUBLICE

ÎN ROMÂNIA

Specializarea: Finanțe-Bănci

Anul: 3

Grupa: 1

Alexie Nicolae Bogdan

Evoluția datoriei publice în România

Conceptul de datorie publică și formele ei de

manifestare

Datoria publică reprezintă totalitatea sumelor împrumutate de către stat, de unitățile administrativ teritoriale și de alte instituții publice, de la persoane fizice și juridice, pe piața internă și pe cea externă, nerambursate la un moment dat, indiferent de scadența acestora. Luând în considerare deprecierea (sau aprecierea) suportată de moneda națională, se poate evidenția dinamica datoriei publice în scopul desprinderii tendinței înregistrate de către aceasta în perioada analizată.

Astfel definită, datoria publică permite înțelegerea situației financiare a unei țări, a gradului său de îndatorare, a încrederii de care aceasta se bucură, a relațiilor existente între balanța creanțelor și angajamentelor și balanța de plăți externe.

Dimensiunile datoriei publice sunt date de volumul absolut al acesteia și, respectiv, de mărimea medie pe locuitor, de raportul dintre datoria publică și PIB (gradul de îndatorare, care exprimă în ce masură valoarea nou creată într-un an este grevată de datoria publică).

Datoria publică se stabilește și se gestionează în mod distinct pe cele două forme ale ei: datoria publică guvernamentală și datoria publică locală.

Datoria publică guvernamentală este acea parte din datoria publică, care reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale statului, la un moment dat, provenind din împrumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, în numele României, de pe piețele financiare.

Datoria publică localăeste acea parte din datoria publică, care reprezintă totalitatea obligațiilor financiare interne și externe ale autorităților administrației publice locale, la un moment dat, provenind din împrumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe piețele financiare.

Datoria publică poate fi analizată din mai multe puncte de vedere:

În raport de gradul de exigibilitatea, datoria publică se clasifică în:

Datorie publică pe termen scurt, respectiv sub un an, numită și datorie flotantă;

Datorie publică pe termne mediu, respectiv între un an și 5 ani, numită și datorie consolidată; aceste datorii sunt remunerate cu rate ale dobânzii apropiate de cele practicate pe pieței monetare;

Datorie publică pe termen lung, respectiv pe o perioadă mai mare de 5 ani, ce face de asemenea parte din categoria datoriei consolidate; aceste datorii sunt remunerate cu rate ale dobânzii apropiate de cele practicate pe piețele financiare;

În funcție de calitatea creditorilor, în unele țări se face distincție între:

Datorie publică brută – este dată de valoarea totală a împrumuturilor, indiferent unde sunt plasate acestea;

Datorie publică netă – în valoarea acesteia nu sunt incluse împrumuturile plasate la instituțiile statului.

Referitor la datoria pe termen lung, în țările occidentale, politica de apropiere a titlurilor de stat de celelalte tipuri de împrumuturi, grație armonizării tehnicilor de plasament și suprimării majorității avantajelor fiscale, a fost completată cu o politică de reînnoire a produselor financiare, ceea ce a condus la apariția de noi tipuri de împrumut și la diversificarea formulelor propuse.

În ceea ce privește datoria pe termen scurt sau mediu, aceasta este acoperită în general prin bonuri de Trezorerie în cont curent, titluri foarte lichide subscrise de instituțiile financiare, treptat aceste bonuri devenind negociabile și accesibilie tuturor instituțiilor, ceea ce a permis un control mai bun al evoluției masei monetare imputabile finanțării deficitelor bugetare.

În funcție de obligațiile asumate, se pot distinge următoare tipuri de datorie publică:

Datorie publică efectivă – evidențiază totalitatea obligațiilor financiare asumate direct de către stat de pe piețele interne și externe de capital;

Datorie publică garantată – reprezintă totalitatea obligațiilor financiare garantate de către stat și ai căror beneficiari sunt autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice și agenții economici.

5. Cel mai important criteriu de clasificare a datoriei publice este reprezentat de sursa de proveniență a sumelor datorate:

Datorie publică internă – reprezentată de acea parte din datoria publică care reprezintă totalitatea obligațiilor statului provenite din împrumuturile contractate direct sau garantate de stat de pe piața internă, inclusiv sumele primite temporar din sursele trezoreriei statului;

Datoria publică externă – reprezentată de acea parte din datoria publică care reprezintă totalitatea obligațiilor statului provenite din împrumuturi de pe piața externă, contractate direct sau garantate de stat.

Se consideră că, cu cât gradul de dezvoltare este mai ridicat, cu cât piața internă a capitalului de împrumut este mai extinsă și mai diversificată, cu cât exportul este mai activ și excedentar importului, cu atât mai mult țara respectivă își procură resursele financiare, pentru acoperirea deficitului de pe piața internă .

În acest sens, statul din țările în curs de dezvoltare își procură în mare parte resursele financiar-valutare de care are nevoie prin împrumuturi externe, creșterea ponderii datoriei publice externe în datoria publică exprimând gradul de dependență economică și financiară a țării desrăinătate, dar și atractivitatea economiei respective pentru capitalurile externe.

Evoluția datoriei publice a României

în perioada 1990-2014

Dacă la începutul perioadei de tranziție, în anul 1990, datoria publică în România era nesemnificativă, în următorii ani procesul său de acumulare s-a accelerat.

În valori absolute, datoria publică nu prezintă o relevanță deosebită în cuantificarea stării economiei sau al pericolului pe care îl prezintă pentru aceasta. Raportul dintre datoria publică și produsul intern brut (denumit în continuare PIB), unul dintre criteriile de convergență stabilite prin Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexă la Tratatul de la Maastricht, reprezintă cel mai important indicator în măsurarea gradului de îndatorare a unei țări în raport cu activitatea sa economică, subliniind solvabilitatea țării, în cazul în care s-ar lua decizia ca aceasta sa fie rambursată integral în anul respectiv.

Analiza sustenabilității are scopul de a oferi răspunsuri în ceea ce privește capacitatea guvernului de a menține aceeași direcție a cheltuielilor și veniturilor sau dacă acesta va trebui să realizeze o ajustare pentru a menține constantă datoria publică guvernamentală ca proporție în PIB.

În perioada 31.12.1990-31.12.2014, nivelul datoriei publice, al PIB-ului României, precum și dinamica acestora au cunoscut următoarea evoluție:

Din datele prezentate în graficul de mai sus se observă faptul că începând cu anul 1990 ponderea datoriei publice în PIB a înregistrat o creștere accelerată, ajungând în numai 3 ani, la finele anului 1993 la 22%. Creșteri semnificative ale acestui indicator s-au înregistrat și în anul 1996 (30,1%) și 1999 (33,2%), după care traiectoria a fost descendentă până în anul 2006, atingând nivelul de 18,4%. După anul 2007 se constată un trend crescător al ponderii datoriei publice în PIB, ajungând la nivelul maxim de 44,4% în anul 2014.

Deși gradul de îndatorare a României continuă să fie mai mic decât gradul de îndatorare înregistrat de alte economii naționale europene, ceea ce îngrijorează este tendința sa de accelerare, impunându-se astfel o analiză a sustenabilității datoriei publice și a deficitelor bugetare.

Deși gradul de îndatorare a României continuă să fie mai mic decât gradul de îndatorare înregistrat de alte economii naționale europene, ceea ce îngrijorează este tendința sa de accelerare, impunându-se astfel o analiză a sustenabilității datoriei publice și a deficitelor bugetare.

România a avut, în momentul aderării sale, un nivel al datoriei publice printre cele mai mici din cadrul UE (18,4% din PIB în anul 2007 și 21,8% în 2008). Perioada 2009-2011, caracterizată prin deficite bugetare mari, a dus, practic, la dublarea datoriei publice. Datoria publică s-a stabilizat în anul 2014 la un nivel de 39,8%, ceea ce o poziționează mult sub media europeană și în limitele acceptate de criteriile de convergență nominală.

Analiza evoluției datoriei publice în România

După forma sa, datoria publică poate fi:

Datorie publică guvernamentală

Datorie publică locală

Datoria publică a manifestat o tendință de creștere continuă, la finele anului2014fiind de 295578,7 milioane lei, din care datoria publică guvernamentală a fost de 280930,5 milioane lei (reprezentând 95% din total datorie publică), în timp ce datoria publică locală a fost de 14648,2 milioane lei (reprezentând 5% din total datorie publică).

La data de 31 decembrie 2014, datoria publică locală a fost în sumă totală de 14648,2milioane lei, înregistrând o scădere cu 0,5% față de soldul anului precedent.

În anul 2014, ponderea datoriei publice locale în valoare de 14648,2 milioane lei a fost de 5% în total datorie publică (295.655,5 milioane lei).

*Valori absolute

*Pondere în Produsul Intern Brut

*Graficul privind evoluția datoriei publica guvernamentale și locale ca pondere in PIB

Datoria publică guvernamentală poate fi analizată din mai multe puncte de vedere:

Din punct de vedere al tipului:

Datorie publică guvernamentală directă;

Datorie publică guvernamentală garantată.

Ministerul Finanțelor Publice a raportat în „Contul general anual al datoriei publice guvernamentale la data de 31.12.2014” un sold al datoriei publice guvernamentale directe în sumă de 265593,2 milioane lei, cu cea mai mare pondere în datoria publică a României (90%).

MFP a raportat în „Contul general anual al datoriei publice pe anul 2014” soldul final al garanțiilor guvernamentale în sumă de 15337,3 milioane lei, compus din:

I. Garanții guvernamentale acordate în baza legilor speciale în sumă de 10.576,10 milioane lei.

II. Alte garanții guvernamentale în sumă de 4.761,2 milioane lei.

*Valori absolute

*Pondere în Produsul Intern Brut

*Graficul privind evoluția datoriei publice guvernamentale directe și garantate

ca pondere în PIB

Din punctul de vedere al creditorilor:

Multilaterală;

Bilaterală;

Bănci private și alții.

*Valori absolute

*Pondere în Produsul Intern Brut

*Graficul privind evoluția datoriei publice guvernamentale din punctul de vedere al creditorilor exprimată ca pondere în PIB

Din punct de vedere al instrumentelor:

Certificate de trezorerie;

Instrumente de cash management;

Obligațiuni;

Eurobligațiuni;

Leasing financiar;

Împrumuturi;

Împrumuturi din disponibilitățile CGTS.

În anul 2014 a fost emis un număr de 17 serii de certificate de trezorerie cu discont în lei pe piața internă, cu scadență de până la un an, în valoare totală de 12.822,86 milioane lei.

Conform notelor întocmite de MFP, plasarea prin licitație a emisiunilor de certificate de trezorerie a avut în vedere următoarele:

asigurarea necesităților de finanțare conform prevederilor prospectului de emisiuni și consolidarea poziției financiare a Trezoreriei Statului;

finanțarea deficitului bugetului de stat din anii precedenți, acoperit din disponibilitățile temporare ale Contului general al trezoreriei statului, precum și acoperirea golului temporar de casă;

obiectivul MFP de a menține reduse costurile asociate titlurilor de stat și de a asigura o finanțare constantă de-a lungul anului, printr-o ofertă regulată, lunară, prin emisiuni pe piața internă;

corelarea randamentului mediu acceptat cu ratele de referință pentru titlurile de stat.

Volumul împrumuturilor lansate de MFP în anul 2014, pe piața internă și externă, prin

emisiuni de obligațiuni de stat a fost determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar de 2,2% din PIB și de nivelul refinanțărilor de titluri de stat scadente în cursul anului.

Leasingul financiar – acest instrument de datorie publică nu a fost supus testării, întrucât acesta nu a prezentat sold inițial, sold final și mișcări în cursul anului financiar auditat.

Instrumentele de cash management – contul general anual al datoriei publice prezintă un sold inițial la data de 01.01.2014 de 0 lei.

Rulajul anului 2014 prezintă „Trageri” în sumă de 1.750 milioane lei (393,74 milioane euro), reprezentând angajamente noi aferente anului 2014 și „Rambursări” în sumă de 1.750 milioane lei (393,74 milioane euro). Aceasta înseamnă că depozitele atrase în cursul anului 2014 au fost rambursate integral până la sfârșitul anului, soldul final la 31.12.2014 fiind 0.

*Valori absolute

*Pondere în Produsul Intern Brut

După valute:

RON;

USD;

EURO;

Altele.

*Valori absolute

*Graficul privind evoluția datoriei publice guvernamentale în funcție de principalele valute

ca pondere în PIB

În funcție de scadențe:

Termen scurt;

Termen mediu;

Termen lung.

*Valori absolute

*Pondere în Produsul Intern Brut

*Graficul privind evoluția datoriei publice guvernamentale în funcție gradul de exigibilitate

ca pondere în PIB

După rata dobânzii:

Rată a dobânzii fixă;

Rată a dobânzii variabilă.

*Valori absolute

*Pondere în Produsul Intern Brut

*Graficul privind evoluția datoriei publice guvernamentale în funcție de rata dobânzii ca pondere în PIB

Datoria publică locală poate, la rândul ei, să fie analizată din mai multe perspective:

După tip:

Datorie publică locală directă;

Datorie publică locală garantată.

La data de 31 decembrie 2014, datoria publică locală a fost în sumă totală de14648,2 milioane lei, înregistrând o scădere cu 0,5% față de soldul anului precedent.

În anul 2014, ponderea datoriei publice locale a fost de 5% în total datorie publică (295.655,5 milioane lei).

Din punct de vedere al nivelului datoriei publice locale la data de 31.12.2014, ponderea cea mai ridicată în total o deține municipiul București, urmată de Sectorul 1 și Sectorul 5 din București.

*Valori absolute

*Pondere în Produsul Intern Brut

*Graficul privind evoluția datoriei publice locale directe și guvernamentale ca pondere în PIB

Însumând valorile raportate de către MFP în Contul general al datorieipublice locale directe, la data de 31 decembrie 2014, rezultă că datoria publică locală directă la 31.12.2014 a fost în sumă de 14648,2 milioane lei.

Structura datoriei publice locale directe, pe tipuri de instrumente, la data de 31 decembrie 2014, se prezintă astfel:

Astfel, în anul 2014, ponderea principală în structura datoriei publice locale directe, pe tipuri de instrumente, au deținut-o împrumuturile de la bănci, înregistrând un procent de 77,1%.

La 31.12.2014, datoria publică locală garantată a fost în sumă de 531,4 milioane lei (118,6 milioane euro), în următoarea structură:

Astfel, în anul 2014, în structura datoriei publice locale garantate pe tipuri de instrumente cea mai mare pondere au avut-o împrumuturile garantate, în procent de 63,1%.

După valută:

RON;

EURO;

USD.

*Valori absolute

*Pondere în Produsul Intern Brut

*Graficul privind evoluția datoriei publice locale exprimată în principalele valute ca pondere în PIB

Dupa scadențe:

Între 1-5 ani;

Peste 5 ani.

*Valori absolute

*Pondere în Produsul Intern Brut

*Graficul privind evoluția datoriei publice locale din punct de vedere al exigibilității

ca pondere în PIB

Cel mai important mod de clasificare a datoriei publice rămâne totuși clasificarea acesteia în raport de piața pe care se contractează, și poate fi:

Datorie publică internă;

Datorie publică externă.

Datorie publică internă – reprezentată de acea parte din datoria publică care reprezintă totalitatea obligațiilor statului provenite din împrumuturile contractate direct sau garantate de stat de pe piața internă, inclusiv sumele primite temporar din sursele trezoreriei statului;

Datoria publică externă – reprezentată de acea parte din datoria publică care reprezintă totalitatea obligațiilor statului provenite din împrumuturi de pe piața externă, contractate direct sau garantate de stat.

Se consideră că, cu cât gradul de dezvoltare este mai ridicat, cu cât piața internă a capitalului de împrumut este mai extinsă și mai diversificată, cu cât exportul este mai activ și excedentar importului, cu atât mai mult țara respectivă își procură resursele financiare, pentru acoperirea deficitului de pe piața internă .

În ceea urmează mai jos se poate vedea evoluția datoriei publice, atât interă cât și externă, în raport cu Produsul Intern Brut, de-a lungul perioadei 1990-2014:

În perioada analizată se poate observa că evoluția datoriei interne în raport cu Produsul Intern Brut se află în continuă creștere, întrucât ritmul de creștere al datoriei publice interne este superior ritmului de creștere al Produsului Intern Brut.

În ceea ce privește datoria publică externă, chiar dacă la începutul perioadei analizate (1990) valora doar 0,03% din Produsul Intern Brut, aceasta a înregistrat o creștere foarte rapidă ajungând ca în numai 5 ani, respectiv în anul 1995, să dețină o pondere de 15,5% din Produsul Intern Brut. În restul perioadei analizate se observă că, spre deosebire de datoria publică internă, care prezintă un ritm de creștere relativ uniform, ritmul de creștere al datoriei publice externe a înregistrat diverse oscilații în raport cu ritmul de creștere al Produsului Intern Brut.

Însă, odată cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeană, ritmul de creștere al datoriei externe înregistrează o tendință de creștere continuă. Acest lucru se datorează faptului că România este o țară în curs de dezvoltare ceea ce înseamnă că aceasta își procură în mare parte resursele financiar-valutare de care are nevoie prin împrumuturi externe, creșterea ponderii datoriei publice externe în datoria publică exprimând gradul de dependență economică și financiară a țării desrăinătate, dar și atractivitatea economiei respective pentru capitalurile externe.

BIBLIOGRAFIE

Marcel Drăcea, Nicolae Sichigea – "Finanțe Publice", Editura Universitaria, 1999;

Marcel Drăcea, Narcis Eduard Mitu – ”Buget și Trezorerie Publică”, Editura Universitaria, Craiova, 2012;

Iulian Văcărel – "Politici fiscale și monetare în România 1990-2000", Editura Expert, București, 2001;

Iulian Văcărel – "Finanțe Publice", Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007;

http://www.bnr.ro/Finante-publice-8554.aspx , accesat astăzi, 07.12.2015, ora 23:16;

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Strucdatpubl2000_2015ianrom.pdf , accesat astăzi, 10.12.2015, ora 11:23;

http://www.mfinante.ro/rapoarteMFP.html?pagina=buletin , accesat astăzi, 13.12.2015, ora 17:52.