Evolutia Comertului Electronic In Romania

Capitolul 2. Evoluația comerțului electronic din România

In ultimii ani, comertul electronic a dobandit o insemntate deosebita pentru majoritatea companiilor. Comertul electronic merge dincolo de marketing si vanzari online. El necesita un schimb dinamic de informatii si idei prin intermediul web-ului intre partenerii de afaceri si in interiorul intreprinderilor pentru maximizarea eficientei, proiectarii si evolutiei produsului, furnizarea lantului de actiuni si a proceselor de fabricatie.

2.1 Începutul comerțului electronic românesc

Potrivit Web Internet Archive, primul magazin online din România a fost lansat de către PC Net în 1997 și se numea CyberShop.ro, acesta comercializând CD-uri cu muzică. La scurt timp, ia nastere eShop.ro, care introduce pentru prima data intr-un magazint online conceptul de coș de cumpărături, într-o varianta nedezvoltată din punct de vedere al uzabilității.

Între timp, intră firav în afacerile online și alți comercianți, printer care, Romanian Music Online și AllOnline.ro Pe 14 septembrie 2000 se lansează eMania.ro, primul magazin de succes, urmat la scurt timp de Rate.ro si de MagazinulTău.ro..

Tot în anul 2000, se lanseaza si OKazii.ro, un site de licitații online, similar cu celebrul website american, eBay. La momentul lansării OKazii.ro nivelul de încredere al internauților români în tranzacționarea online era extrem de scăzut.

În preajma sărbătorilor de iarnă din 2001, se lansează eMag.ro – actualmente, cel mai mare magazin online din România. Putem spune că momentul de start al comerțului electronic românesc a avut loc în anii 2000, odată cu cele câteva proiecte de amploare: eMania, Rate.ro, MagazinulTău, Okazii și eMag.

Majoritatea conexiunilor la Internet în anii 2000, erau de tip dial-up. Românii abia atunci făceau cunoștință cu mediul online, fiind fascinați de informația oferită de Internet.

Foarte puțini erau cei care ar fi cumpărat un produs prin intermediul Internetului din două considerente: li se părea cel puțin ciudat să achiziționeze online datorită mentalității că trebuie să palpeze produsul sau le era teamă de fraudă din cauza multitudinii de articole de presă care mediatizau Internetul ca “tarâmul nimănui”, un mediu unde nu există control, nu există legi, un mediu anarhic în care dacă furi, nu ești prins sau pedepsit.

Din punct de vedere al website-urilor de comerț electronic, acestea aveau mai degrabă un rol informative, de tip “catalog de produse”, puțini optând să cumpere online. Nici măcar cei care vizitau astfel de site-uri nu erau mulți.

Portalul de monitorizare a traficului pe Internet, Trafic.ro, oferea în anul 2001, următoarele statistici referitoare la numarul de vizitatori pe saptamana: OKazii.ro beneficia de doar 7.179 de vizitatori unici pe săptămână, fiind urmat de Rate.ro cu 4.838 de vizitatori și de eMania.ro cu 2.357 vizitatori. Dacă, în acel moment, rata de conversie actualmente general acceptată, era de 1%, putem spune că OKazii.ro ar fi avut aproape 72 de tranzacții pe săptămână, Rate.ro cu 48 de tranzacții pe săptămână, iar eMania.ro cu aproape 24 de tranzacții. Calificative care vorbesc de la sine despre nivelul de dezvoltare al pieței românești de comerț electronic din anul 2001.

Figura 2.1 Statistiti referitoare la numarul de vizitatori pe situri

Sursa: Trafic.ro

In anul 2011, cei care vizitau web site-urile nu erau mulți, fata de anul 2014 unde numarul vizitatorilor au crescut considerabil. In 2014 Trafic.ro, ofera următoarele statistici:

OKazii.ro beneficia de doar 2.481.053 de vizitatori unici pe săptămână, fiind urmat de Shopmania.ro cu 716.850 de vizitatori și de Price.ro cu 509.357 vizitatori. Dacă, în acel moment, rata de conversie actualmente general acceptată, era de 10-15%, putem spune că OKazii ar fi avut aproape 772 de tranzacții pe săptămână, Shopmania.ro – 148 de tranzacții pe săptămână, iar Price.ro – aproape 104 de tranzacții.

Figura 2.2 Statistici referitoare la numarul vizitatorilor, anul 2014

Sursa: Trafic.ro

2.2. Comerțul electronic sub standardul 3D Secure

La 3 ani dupa lansarea magazinului virtual eMag, RomCard împreună cu organizațiile internaționale emitente de carduri, implementează standardul de securitate 3D Secure – posesorii de card pot plăti online, iar piața românească de comerț electronic beneficiază de primele statistici oficiale în ceea ce privește tranzacționarea prin Internet.

În anul 2004, organizațiile emitente de carduri au lansat în România programul de securitate 3D Secure, respectiv Verified by Visa și MasterCard Secure Code, momentul a reprezentat începutul comerțului electronic românesc. La sfarsitul anului 2003, RomCard a configurat primele bănci în 3D Secure atât pe activitatea de emitere, cât și de acceptare și Alpha Bank pe emitere sub sigla Visa.

Implementarea 3D Secure a însemnat însă și un pionierat în întreaga regiune CEMEA, România fiind singura țară din zonă în care Visa și MasterCard au promovat noul standard de securitate. De altfel, la nivel de mapamond mai existau doar trei țări care experimentau acest standard, respectiv Spania, Marea Britanie și Portugalia.

România a avut o poziție privilegiată și șansa de a deveni centrul de procesare al plăților online din regiunea CEMEA. Magazinele online din țările vecine ca Bulgaria sau Ungaria, începuseră în 2005 să proceseze plățile online prin băncile românești. De asemenea, un număr tot mai mare de comercianți din SUA și Canada preferau procesarea plăților prin România, având în vedere că nu dispuneau de tehnologia 3D Secure, iar comisioanele bancare erau printre cele mai mici. Astfel, cifrele de tranzacționare creșteau vertiginos de la o lună la alta, întreaga piață fiind extaziată de performanțele înregistrate în comerțul electronic.

În ultimele zile ale lunii februarie 2004 s-au înregistrat primele tranzacții online cu cardul. Începutul a fost timid și în primele 7 luni de e-commerce securizat s-au realizat doar 3.106 tranzacții, în timp ce ultimul trimestru al anului a adus un volum semnificativ: 16.304 tranzacții în valoare de aproape 3 milioane USD. 2004 se încheia cu un total de 19.410 tranzacții efectuate în magazinele online configurate 3D Secure de către RomCard și cu un bilanț de aproximativ 3,5 milioane USD generate de plata online cu cardul.

Figura 2.3 Valoarea tranzacțiilor efectuate în ultimul trimestru al anului 2004

Sursa: RomCard

În schimb, raportul pentru 2004 făcut public de Visa International, arăta că deținătorii de carduri Visa din România au cheltuit mai mult în magazinele online din străinătate decât în cele românești. Din suma totală de 4,6 milioane USD tranzacționată online de posesorii de carduri Visa din România, aproximativ 80% au reprezentat cheltuieli în magazinele online din afara țării.

Nu același lucru se poate spune despre deținătorii de carduri Visa din străinătate care au fost mai puțin atrași de produsele și serviciile oferite de magazinele românești, efectuând cumpărături de doar 1,17 milioane USD, comparativ cu 3,68 milioane USD, cât au cheltuit românii.

2.3. Perioada 2005-2007 în comerțul electronic

Dacă anul 2004 s-a încheiat cu 3,5 milioane USD procesați în e-commerce, 2005 a adus un volum de aproape 18 ori mai mare, atingându-se valoarea de 44,3 milioane USD rezultați din plata online cu cardul. Cheia succesului o reprezentau, însă, tranzacțiile cross-border care au fost acceptate de Visa și MasterCard până în vara anului 2005. Cu alte cuvinte, un comerciant străin vindea produse sau servicii către un client străin, dar tranzacția era procesată printr-o bancă românească, comisionul rămânând în țară. Acest fapt a generat volumul mare de tranzacții înregistrat în vara lui 2005, doar în luna iulie procesându-se 53.000 de tranzacții în valoare de peste 9,5 milioane USD.

Magazinele online românești și, în general, comerțul electronic autohton nu au resimțit beneficii majore în urma activității de cross-border. Ar fi existat, totuși, avantaje la nivel de industrie prin investiții continue în dezvoltarea centrelor de procesare, prin impulsionarea pieței cu cifre tot mai mari, prin creșterea interesului băncilor românești pentru activitatea de comerț electronic. Nu în ultimul rând, ar fi existat posibilitatea ca România să devină nucleul de procesare a plăților online pentru regiunea CEMEA / Europa de Est. Restricționarea cross-border-ului a făcut ca ultimul trimestru al anului 2005 aproape să nu mai conteze ca pondere în bilanțul final pe întreg anul. Practic, riscul crescut de fraudă a făcut ca organizațiile emitente de carduri să interzică cross-border-ul până în momentul aderării României la structurile europene.

Comerțul electronic românesc a început, din luna septembrie 2005, să își arate adevărata lui valoare. Proporția de tranzacții generate de carduri românești în magazinele online s-a inversat față de prima jumătate a anului 2005: dacă până atunci, peste 90% din tranzacții erau generate de carduri emise în străinătate, din momentul restricționării cross-border, majoritare au devenit tranzacțiile cu carduri autohtone și doar 10% erau, în acel moment, generate de carduri în alte valute. Fapt care, pe de o parte putea fi privit optimist pentru că cel puțin cunoșteam adevărata valoare a pieței de comerț electronic pur românească.

Putem să remarcăm până în anul 2006 încercări timide de a face comerț electronic, majoritatea siturilor fiind de fapt extinderi ale afacerilor existente în retailul clasic. Companiile de obicei își făceau un site care să reprezinte firma și care avea și o componentă de a adauga în cos”. Nu putem vorbi de volume în această perioadă sau de înregistrări, pentru ca noțiunea în sine de comerț electronic era asimilată unui canal de marketing suplimentar, deseori privit speculativ și nereglementat.

Anul 2006 a început din nou timid, cu doar 2.812 tranzacții înregistrate în luna ianuarie dar, surprinzător și îmbucurător în același timp, numărul acestora a crescut constant cu o medie de 15% pe lună, depășind în octombrie 2006 pragul de 12.500 de tranzacții efectuate pe magazinele online românești, configurate 3D Secure.

Plata online cu cardul este printre cele mai puțin folosite modalități de plată de către internauții români. Reprezentanții principalelor magazine online din România (eMag, PCfun, PC Garage) susțin că procentul plății cu cardul este de aprox. 5% din totalul de comenzi efectuate de consumatori. Drept urmare, volumul total al pieței de comerț electronic este mult mai mare decât singurele statistici publice oferite de RomCard.

Conform instrumentului de măsură Trafic.ro, pe care îl putem considera relevant în privința măsurării activității magazinelor online din România într-o proporție de 90%, evoluția numărului de magazine raportat la mărimea pieței de Internet din România este relativ constantă.

Figura 2.3 Activitatea magazinelor online din România raportata la numarul de magazine.

Sursa: Trafic.ro

2.4 Analiza evoluției magazinelor de comerț electronic (perioada 2005-2014)

Cercetările făcute au vizat exclusiv magazine care:

a) există online

b) își desfășoară activitatea în mod curent

c) comunică și sunt active ca afaceri pe Internet

2005 – 412 magazine

2006 – 433 magazine

2007 – 640 magazine

2008 – 875 magazine

2014 – 4500 magazine

Creșterea 2008-2014 este de 50% pe an la numărul de magazine care își desfășoară activitatea și preconizăm că acest ritm de creștere se va menține cel puțin 3 ani, până se va ajunge la maturitate și la un echilibru în numărul de magazine și de cumpărători. În 2008 avem indicatorul de 1 magazin la 24.000 de locuitori, iar in 2014 am ajung la aproximativ 7 magazine la 24.000 de locuitori.

Este foarte interesantă evoluția între aceste perioade pe grupe de produse. În studiile făcute, comparațiile nu sunt întotdeauna relevante pentru ca am încercat să rafinăm și să diversificăm categoriile și modul de analiză pentru fiecare magazin. Analiza actuală se face pe grupe de produse și nu pe magazine care înglobează grupe de produse. De aceea, între 2006 și 2008 există comparații mai pertinente privind magazinele online din România, perioadă care de altfel coincide și cu dezvoltarea accelerată a acestui segment.

Se poate remarca în fiecare an o creștere deosebită a popularității pe anumite segmente de produse. Pentru 2007: laptopuri, papetărie, rețelistică, software, jucării, auto, încălțăminte, audio, video, muzică. În 2008, entuziasmul îl regăsim la computere, telefoane, filme, artă, industrial, auto și îmbrăcăminte. Se marchează prima reducere pe o grupă de produse: muzică.

Un aspect important de luat în calcul pentru aceste cifre este că diferențele între fiecare doi ani aduc un număr de 100-150 de magazine care dau faliment. Numărul este greu de aproximat din cauză că acest lucru nu se declară, ci trebuie descoperit.

Această analiză comparativă trebuie privită în ansamblu. Este normal că primele care au avut acces la comerțul electronic au fost magazinele care comercializau tehnică de calcul și care prin definiție erau mai aproape de tendințele industriei decât restul. Prima explozie a magazinelor și prima apariție a concurenței reale s-a petrecut în această zonă de magazine care comercializează astfel de produse și produse apropiate pe orizontală (echipamente video și audio digitale, muzică pe CD, papetărie pentru print etc).

Evoluția ulterioară aduce în față magazine de produse pentru care există o cerere evidentă și care nu era satisfăcută: îmbrăcăminte și încălțăminte, filme pentru echipamentele video, artă (aceasta mai mult ca un element de implicare al segmentului feminin în comerțul electronic). Deja sunt unele nișe care s-au aglomerat și altele care abia așteaptă comercianți să intre online. Tendința generală va fi însă de apariție a magazinelor online că urmare a cererii de pe piață.

Prin prisma funcționării mecanismelor în momentul de față, putem să spunem că în România există comerț electronic și că este o nișă cunoscută și care nu mai este un mister, ci un fenomen care trebuie cunoscut, reglementat și promovat.

2.5 Clasificarea din punct de vedere logistic a magazinelor din România

Poștă Romană rămâne în continuare cel mai mare transportator de produse în România, deși monopolul ei a rămas în momentul de față doar pentru transporturile în țară, unde și-a menținut cota de piață din cauza prețurilor. Magazinele online își construiesc propriile soluții logistice. Această statistică este cu grad de eroare mare pentru că magazinele nu comunică întotdeauna cum fac livrarea. Fan Curier și-a câștigat locul de lider între transportatorii privați și îl consolidează rapid. Există o tendință la unele magazine să folosească platformele logistice ale altor magazine.

Distribuția pe transport magazine online

Modalități de comandă

Shopping Cart 78,63%

Telefonică 24,34%

Formular 11,89%

Email 14,17%

SMS 0,80%

Abonament 0,23%

Este normal și firesc ca magazinele care își propună să facă comerț electronic să folosească coșul de cumpărături, (shopping cart), ca și modalitate principală de comandă. Însă avem un procent important de magazine care încă nu îl folosesc. Modalitățile alternative de comandă ar trebui de asemenea să existe în majoritatea cazurilor, dată fiind situația comerțului online din România, unde încă încrederea nu este foarte mare. Totuși, deși acceptă comenzi telefonice, de multe ori magazinele nu o comunică oficial sau expres.

Numărul de comercianți înrolați 3D secure în România

Sursa: RomCard

RomCard procesează mai multe tipologii de comercianți care pot face sau nu obiectul studiului nostru. Având în vedere că dintre cei înrolați în 3D Secure mulți folosesc metode de plată pentru încasarea altor plăti, care pot intra la categoria comerț electronic, însă nu intră sub incidența magazinelor de produse online, va trebui să punem lângă și cercetarea pe datele acestora.

În urma cercetării pe magazinele online au reieșit următoarele date:

Modalități de plată

Poți plăti la 698 magazine și online si la 203 doar offline. Aceasta înseamnă că multe magazine acceptă mai multe metode de plată, însă un procent destul de important – 23% – nu iau încă în calcul varianta de plată cu cardul.

Distribuția pe procesatori din magazinele online:

E-Payment – 69

Romcard – 26

Dot Commerce – 21

2CheckOut – 13

Pay Pal – 10

Leul Virtual – 4

CC Now – 2

Lider de piață este E-Payment care devine în 2014 procesatorul numărul 1 în România și RomCard, care continuă lupta de înrolare în 3D secure. În continuare, mare majoritate a magazinelor menționează că se poate plăti online, însă nu menționează cum. Ca o concluzie importantă, marea parte a magazinelor din România NU folosesc sistemele de securitate oferite de 3D Secure și merg pe varianta clasică SSL.

2.6 Evoluția comerțului electronic românesc pentru perioada anului 2014

Numărul de tranzacții achitate online de către clienții magazinelor online românești a înregistrat o creștere cu peste 30% in 2014 , față de anul 2013, în timp ce valoarea coșului mediu achitat online s-a majorat cu 20%, conform estimărilor PayU, integratorul de plăți online din România.

De altfel, în fiecare minut al anului 2014, au loc aproximativ 70 de comenzi online, cu o valoare totală de 11,783 lei. Spre deosebire de ultimii 3 ani, când valoarea medie a coșului de cumpărături a scăzut sub efectul diversificării gamei de produse achiziționate online, aceasta a crescut, în medie, cu 20% față de aceeași perioadă a anului 2013. Cele mai mari evoluții au avut loc pe segmentele turism, jucării, IT&C și fashion unde comanda medie a crescut cu 52%, 25% și respectiv 12%.

Evoluția înregistrată pe toate segmentele arată o creștere a încrederii utilizatorilor în magazinele online și o înțelegere a beneficiilor cumpărăturilor online, lucru indicat și de studiul Shopping Experience Rank. Evoluția unor segmente precum cel al jucăriilor, unde valoarea medie o depășește chiar și pe cea din fashion și se apropie de IT&C, este un alt mod prin care ne putem da seama că achizițiile online nu mai reprezintă o excepție, ci sunt parte integrantă din viața unui număr tot mai mare de oameni. De altfel, lunar, în sistemul PayU se înregistrează, în medie, 30.000 de utilizatori unici noi, cei mai mulți ajungând să fie utilizatori recurenți.

De asemenea, creșterea accelerată a vânzărilor înregistrate de tablete și smartphone-uri se reflectă și în comerțul electronic românesc, unde aproximativ 20% dintre comenzi sunt plasate de pe un astfel de dispozitiv. Jumătate dintre acestea sunt și achitate online, tot prin intermediul unui telefon sau al unei tablete.

Segmentul cu cea mai mare pondere a plăților online efectuate de pe un dispozitiv mobil este cel al magazinelor de fashion, unde ajunge la 15%, însă cele mai mari evoluții au fost înregistrate pe segmentele telecom (de la 2% în 2013 la 8% în 2014) și utilități (de la 0,71% în 2013 la 6% în 2014).

Concomitent cu evoluția numărului de tranzacții efectuate de pe un dispozitiv mobil, crește și adopția metodelor alternative de plată. Astfel, cardurile cu rate, care au început să fie tot mai utilizate în ultimul an și jumătate, continuă să crească în preferințele de plată, înregistrând o creștere lunară de aproximativ 10% iar numărul tranzacțiilor achitate prin iTranfer – metoda de plată prin internet banking cu confirmare instant, oferită exclusiv de PayU – crește cu aproximativ 30% în fiecare lună.

Potrivit statisticilor RomCard, anul 2014 se va încheia cu aproximativ 65 de milioane de euro procesate online cu cardul în sistemul 3D Secure dar, în continuare, acest lucru reprezintă doar 5% din totalul plăților efectuate în magazinele online românești. De menționat că RomCard nu poate oferi statistici decât pentru comercianții înrolați în 3D Secure, în prezent în număr de 186. Nu se știe însă exact numărul de comercianți români care procesează prin intermediul unui procesator extern și care nu sunt configurați 3D Secure. Potrivit estimărilor oficialilor RomCard, aceștia sunt puțini, drept pentru care am putea spune că nu influențează cu mult valoarea plăților online furnizată de RomCard.