Evolutia cladirilor de birouri Lucrare de disertatie 2017Indrumator: Prof.dr.arh. ANCA SANDU TOMAȘEVSCHIStud. arh. : PANAIT ELENA STELIANA EVOLUTIA… [624520]

Evolutia cladirilor de birouri Lucrare de disertatie 2017Indrumator: Prof.dr.arh. ANCA SANDU TOMAȘEVSCHIStud. arh. : PANAIT ELENA STELIANA

EVOLUTIA CLADIRILOR DE BIROURI

CUPRINSIntroducere____________________________________________________________________1. CLADIRI ADMINISTRATIVE, PREZENTAREA CADRULUI GENERAL IN CARE S-AU DEZVOLTAT SI FORMAT ______________________________________________________1.1 Egiptul Antic, Grecia antica, Roma antica______________________________________1.2 Autoritatile administrative moderne timpurii___________________________________1.3 Epoca industriala. Progresul programului prin prisma tehnologiei de secol XVIII____1.4 Secolul XX_________________________________________________________________2. CONTEMPORANEITATEA PROGRAMULUI DE ARHITECTURAPRINCIPII ACTUALE DE PROIECTARE A CLADIRILOR DE BIROURI______________2.1 Tansformarea companiilor cu divizii ierarhice traditionale de munca si modificarea culturii de birou_____________________________________________________________2.2 Noi directii ale structurilor corporatiste – Forma si dimensiunea cladirilor de birouri______________________________________2.3 Noul mediu de lucru: Aspectul si amenajarea spatiilor interioare________________
EVOLUTIA CLADIRILOR DE BIROURI

IntroducereIn contextul in care anumite programe de arhitectura precum: muzee si centre culturale sunt considerate a fi cladiri de prestigiu si totodata constructii cu sarcini solicitante, iar stadioanele si spitalele sunt imobile tehnice pentru specialisti, chiar si complexele rezidentiale continua sa ofere arhitectilor premisa unui anumit grad de realizare, in masura in care exista la baza proiectului un concept experimental, atunci programulcladirilor de birouri, desi gazduieste majoritatea activitatilor intelectuale si profesionale ale indivizilor de mai bine de o suta de ani, ocupa un loc secund din punct de vedere al realizarii conceptului, deoarece acest tip de constructie consta, in principal, intr-un “stass structural organizat din plansee identice stivuite una peste cealalta, cu un nucleu central de serviciu”.1
Grecia Antica / Ellicott square N.Y. / Office buildings N.Y.Asadar, orice aspect legat de originalitatea conceptului sau al design-ului se limiteaza, de regula, la nivelul fatadelorsi prin urmare nevoile factorului uman sunt de cele mai multe ori ignorate, individual fiind vazut in istoria mediului corporatist, strict ca o agentie de productie.
HASCHER, Rainer, JEKSA, Simone, KLAUCK, Birgit ‘Office Buildings – a design manual’ Birkhauser 1Publishers for Architecture (Mai 2002) pg. 7, citat tradus din limba engleza ;EVOLUTIA CLADIRILOR DE BIROURI

1. CLADIRI ADMINISTRATIVE, PREZENTAREA CADRULUI GENERAL IN CARE S-AU DEZVOLTAT SI FORMATDiversele forme ale cladirilor administrative de astazi, de tip birouri celula dispuse in randuri de-a lungul coridoarelor, birouri open-plan in zone deschise interconectate, birouri care fac parte dintr-o structura diferentiata de camere cu spatii de recreere, sau birouri de tip sediu (headquarters) , birouri satelit sau locuri de munca la domiciliu ce implica deplasari in zone centrale de intalnire, nu reprezinta structuri specifice secolului XX, ci fiecare dintre aceste tipuri de birouri a existat intr-o forma similara in cursul ultimelor milenii. Astfel, spatiile de bucatarie si bai anexate birourilor mesopotamiene si camerelor administrative grecesti ce functionau ca sali de mese, devin corespondentele cafenelelor si lounge-urile de astazi, scribii egipteni, a caror munca se realiza prin deplasari dese si conferinte in scriptorii, sunt omologii “nomazilor de birouri”, iar nenumaratele filiale dispersate ale imperiilor comerciale din secolele XV si XVI sunt comparabile cu birourile satelit de astazi. Parcursorii birourilor de tip open-plan se gasesc in scriptorii, unde carturarii din Egiptul Antic si calugarii din Evul Mediu isi desfasurau activitatea.1.1 Egiptul Antic, Grecia Antica si Roma AnticaSistemul statal din Egiptul Antic (3200-525 iHr) a cauzat o separare spatiala a puterii dintre temple si autoritatea administrativa. Istoria ne arata ca statul centralizat controla nu numai infrastructura, aprovizionarea cu apa, costructiile civile sau armata, ci si era responsabil de directia intregii economii si a fost propus un sistem sofisticat administrativ,”un model istoric pentru birocratia tarzie” , pentru a gestiona eficient 2multiplele responsabilitati. Aparatul administrativ egiptean a fost organizat intr-un sistem ierarhizat, care functiona in sediul curtii roiale, unde se luau deciziile si autoritatile subordonate curtii, localizate in centrul oraselor si in afara acestora. Activitatea propriu-zisa a fost efectuata de catre scribi, care functionau ca legatura a departamentelor de administrare a templelor, drept contabili sau carturari, si alte autoritati de registratura care se ocupau cu redactarea, inregistrarea si clasificarea documentelor.
WEBER Max (1864-1920) ii este recunoscuta formularea clasica cea mai cuprinzatoare a caracteristicilor 2birocratiei. El nu numai ca a emis idei noi despre birocratie ci a acoperit un intreg spectru de gandire istorica, politica, economica si sociala ;EVOLUTIA CLADIRILOR DE BIROURI

Ruinele orasului Amarna din Egiptul de Mijloc, resedinta a faraonului Amenophis al IV-lea demonstreaza un exemplu elocvent de organizare spatiala al acestor domenii de activitateprin prezenta atat a fostelor cladiri administrative ce gazduiau birourile scribilor, cat si a ruinelor Per Ankh , un complex de scoli si scriptorii, ce ocupa o parte 3semnificativa a centrului orasului vechi. Spre deosebire de structura administrativa egipteana, o vasta structura ierarhica, polis-ul grecesc (state-orase democratice organizate) este reprezentat de unitati administrative reduse inca din secolul al V-lea iHr. Sustinute de o constitutie a primei democratii, noi institutii au fost create pentru distibuirea puterii si responsabilitatilor statale in consilii, adunari ale poporului, comitete de supraveghere si curti juridice in Atena si imprejurimile Atticii.Activitatea administrativa se desfasura in interiorul agorei, centru soio-politic specific statelor grecesti, in cladiri special concepute pentru fiecare tip de profesie, precum: bouleuterion, prytaneion, strategion, tholos si hale multifunctionale delimitate de 4567coloane in stil arhitectural grecesc. Aceste hale au fost utilizate atat pentru a lua masa, cat si pentru conferinte si audieri cu scopuri adminstrative. La nivel de plan, cladirea era dispusa intr-un spatiu cu o zona centrala, multifunctionala, care comunica cu spatii anexe, de dimensiuni reduse ce functionau strict ca arhive, birouri administrative locale si bucatarii, iar latura lunga a planului ce delimiteaza aceste spatii, comunica cu agora, alcatuitadintr-o zona portic, unde de asemenea erau utilizate in scopuri administrative. Concomitentdezvoltarii economice a polisului au fost ridicate cladiri pentru autoritatile portuare si birouri vamale in apropierea portului. PER ANKH este denumirea antica egipteana pentru scoli si biblioteci in care scribii redactau textele 3hieroglifice. Institutia a servit pentru a pastra vie amintirea societatii, a cunostintelor acumulate de generatii ale oamenilor ; bouleuterion (greaca : βουλευτήριον; βουλή = consiliu; τήριον = spatiu de activitate) reprezinta un imobil 4care gazduia consiliul de cetateni din Grecia Antica. Institutie de baza a orasului stat antic (polis), in vremuri istorice, a fost formata din reprezentanti ai cetatenilorcare luau decizii cu privire la afacerile publice; prytaneion (greaca : Πρυτανεῖον) a fost atat sediul guvernului din Grecia Antica, cat s resedinta 5executivului. Termenul este folosit pentru a descrie orice serie de structuri antice, unde oficialii formau. Prytaneion este localizat in centrul orasului, in agora. Cladirea continea focul sfant al Hestia, zeita caminului si simbolul vietii orasului; strategion reprezinta sala de sedinte unde oficialii orasului si conducatorii armatei se intalneau sa 6dezvolte strategii referitoare la administrarea teritoriala a Atenei; tholos la nivel de plan, este o cladire circulara cu o structura de sase coloane dispuse in interior pentru 7sustinerea acoperisului, care pe zona de nord, avea in alcatuire o anexa ce functiona a bucatarie;EVOLUTIA CLADIRILOR DE BIROURI

Odata cu dezvoltarea din zona mediterana apare in istorie, in secolul I iHr atestarea orasului-stat roman, cu un sector privat in progres si un sistem administrativ de stat bine dezvoltat. Procesul de munca al serviciului public al republicii romane a constat in multiple transferuri de informatii si documente intre patricieni si scribi sau mesageri. Conform afirmatiilor lui Franz van der Ven, spre deosebire de perceptia actuala a functionarii serviciului public, sinonima cu conceptul de imobilitate si dependenta nejustificata, spatiile administrative romane reprezinta Operae Liberales, un simbol al 8fiabilitatii sistemului de stat si totodata, al libertatii absolute cu care lucratorul poate actiona liber in spiritul principiilor republicii romane.In Roma Antica activitatea administrativa se desfasura in cladiri publice de tipul forumurilor, plan dezvoltat ulterior de la baza modelului grecesc de tip agora. In centrele oraselor si in interiorul acestora apar spatii pentru functionari de tipul vilei cu atrium in vecinatatea zonelor rezidentiale si variatii la scara mai mare al acestor spatii in forumuri sau complexe de structuri anexe pe parter care delimiteaza o zona centrala, spre exemplu: ruinele din Cosa si Veleia, 108 iHr. Forumul lui Traian, era incadrat de coloane ce deschid un spatiu central pe directia unui ax transversal fata de Basilica Ulpia, o cladire impozanta pe doua nivele ce functiona strictca galerie, biblioteca si birouri juridice administrative spre zona vestica a complexului.9In contextul dezvoltarii orasului roman antic si administratiei sale, sectorul privat reprezinta formarea sistemului monetar bancar si a firmelor financiare, cu sedii de birouri situate in principal, in interiorul forumurilor, mai exact Basilica Aemilia si respectiv Basilica Julia din interiorul Forumului Roman.
VEN, Franz van der ’Sozialgeschichte der Arbeit’ (1971) pg.73 , adaptare dupa citatul tradus din limba 8germana :”in dem der freie, gut geboren Mann zum Handeln leben seinem Drang” ; GROS, Pierre ‘L’architecture Romaine, vol.1 Les monuments public’ Paris Edition Picard (1996) pg. 2199EVOLUTIA CLADIRILOR DE BIROURI

EVOLUTIA CLADIRILOR DE BIROURI