Evolutia Cheltuielilor cu Investitiile Publice ale Judetului Giurgiu

CUPRINS:

Introducere

CAPITOLUL I: CONSIDERAȚII DE NATURĂ TEORETICĂ PRIVIND FINANȚAREA INVESTIȚIILOR PUBLICE

Investiția publică – concept, rol, reglementări

Tipologia investiițiilor publice

Surse de finanțare a proiectelor de investiții publice

1.4Rolul Consiliului Județean în administrarea proiectelor de investiții publice

CAPITOLUL II: PREZENTAREA JUDEȚULUI GIURGIU

2.1 Istoricul județului

2.2 Conditii geografice si naturale – pozitie în țară, forme relief, climă și vegetatie

2.3 Condiții economice

2.4 Populatie

2.5 Organizare administrativ-teritoriala

CAPITOLUL III: EVOLUȚIA CHELTUIELILOR CU INVESTIȚIILE PUBLICE LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU ÎNTRE ANII 2012-2014

3.1 Structura și evoluția cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare între anii 2012-2014 pe exemplul județului Giurgiu

3.2 Structura cheltuielilor de investiții din proiecte cu finanțare din fonduri europene efectuate pentru pe obiective de investiții între anii 2012-2014 pe exemplul județului Giurgiu

3.3 Evoluția ponderilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții între anii 2012-2014 pe exemplul județului Giurgiu

CONCLUZII SI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Am ales această temă de lucrare, ’’Evoluția cheltuielilor cu investitiile publice ale judetului Giurgiu’’ pentru că este o problemă de mare actualitate. Mi-am propus să încerc să ofer o imagine de ansamblu asupra investițiilor facute la nivelul județului Giurgiu între anii 2012-2014 din diverse surse de finanțare.

În lucrarea de față voi prezenta evolutia cheltuielilor cu investțiile publice la nivelul județului Giurgiu, în baza prelucrarilor proprii facute din informațiile obținute din situațiile financiare consolidate ale Consiliului Județean Giurgiu, respectiv listele pentru investitii publice pentru fiecare dintre cei trei ani luati in studiu.

Consiliul Județean este autoritatea responsabilă de adoptarea de strategii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială, precum și a proiectelor de organizare și amenajare a teritoriului județului, precum și de dezvoltare urbanistică generală a județului și a unităților administrativ-teritoriale component.

În primul capitol „Consideratii de natură teoretică privind finanțarea investițiilor publice ”, am punctat definiția și rolul investițiilor publice, punctând reglementările legale în ceea ce le privește, am făcut o clasificare a acestora și a surselor lor de finanțare. De asemenea am prezentat rolul Consiliului Județean în administrarea proiectelor de investiții publice.

În al doilea capitol „Prezentarea județului Giurgiu”, am prezentat considerații privind istoria județului,condiții geografice și naturale(pozitia in tara, forma de relief, clima, vegetatie), competitivitatea județului si principalele subramuri economice(agricultura, industria, turismul si agrementul).

În capitolul al treilea „ Evoluția cheltuielilor cu investițiile publice la nivelul județului Giurgiu”, am surprins structura cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare. Am calculat evoluția acestora în valori absolute și valori procentuale, luând ca bază anul anterior. În continuare am analizat structura cheltuielilor de investiții din proiecte cu finanțare din fonduri europene, precum si evolutia ponderilor acestora pe obiective de investiții.

În concluziile generale sunt reiterate o parte dintre cele mai importante concluzii stabilite pe parcursul acestei lucrări.

CAPITOLUL 1: CONSIDERAȚII DE NATURĂ TEORETICĂ PRIVIND FINANȚAREA INVESTIȚIILOR PUBLICE

1.1 Investiția publică – concept, rol, reglementări

Articolul 39 din O.U.G. nr.88⁄2013 definește investiția publică ca fiind “investiția realizată de către sau în numele unei autorități publice centrale, al unei administrăți publice locale în cazul în care proiectul este cofinanțat din fonduri alocate de la bugetul de stat prin programele naționale sau al unui operator economic asupra căruia statul deține controlul și este reclasificat în sectorul administrației publice potrivit Regulamentului(CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996, cu modificările și completările ulterioare. Se consideră investiții publice și investițiile realizate din credite bancare garantate de către stat, și investițiile care fac obiectul unui parteneriat public privat pentru elaborare, implementare, operare și/sau finanțare“.

Rolul investițiilor destinate activității economice este crearea unui suport solid al creșterii avuției, al modernizării forței productive a societății, au rol reglator în ocuparea forței de muncă și în imbunătățirea calității vieții. Implementarea unor proiecte sau programe de investiții antrenează modificări pe piața muncii, creând nevoia suplimentară de forță de muncă în sectoarele care pregătesc și realizează acțiuni investiționale, și într-o perspectivă mai puțin sau mai mult îndelungată atenueaza presiunea factorilor generatori de șomaj. Astfel,după cum afirma H. Schmidt, “în economie și societate profiturile de astăzi fac investițiile de mâine, iar acestea locurile de muncă de poimâine“, investițiile reprezentând “un liant“ între generații, prin noile locuri de muncă create pentru generația tânără și prin moștenirea de capital fix pe care aceasta o primește de la generațiile anterioare.

Pe de altă parte, investițiile constituie suportul material al promovării progresului tehnico-științific, în diverse sectoare de activitate. Proiectele de investiții reprezintă principalul mijloc de valorificare a soluțiilor tehnice și tehnologice noi oferite de cercetarea științifică, inclusiv în conservarea mediului ambiant.

Un proiect de investiție reprezintă conform art.39 din O.U.G. nr. 88⁄2013 “un set de activități desfășurate într-un interval de timp, ca parte a unui program de cheltuieli publice, în scopul realizării unei investiții publice“. Astfel, indiferent din ce unghi este privită o investiție, ea trebuie să producă efecte benefice, creându-se un echilibru firesc între:

Conținutul concret material al efortului investițional;

Factorul timp – durata pe parcursul căreia parametrii economici ai proiectului trebuie să fie materializați;

Eficiența sau finalitatea proiectului;

Riscul care decurge din eșalonarea evenimentelor așteptate pe perioade viitoare, respectiv speranțe și nu certitudini.

Normele aplicabile investițiilor publice se regăsesc în mai multe acte normative precum Legea finanțelor publice (Secțiunea a 3-a, “Prevederi referitoare la investiții publice“), legea finanțelor publice locale (Secțiunea a 3-a, “Prevederi referitoare la investiții publice locale“), legea nr.69⁄2010 care au ca element comun norme legale privind implementarea de proiecte de investiții finanțate integral sau parțial din fonduri publice, în timp ce legea 88⁄2003 armonizează legislația națională cu cea internațională, stabilind un mecanism de prioritizare, aprobare și monitorizare a investițiilor publice.

Sintetizând , putem afirma că o investiție publică reprezintă “totalitatea cheltuielilor efectuate de autoritățile publice în scopul acumulării de capital pe baza creării, modernizării sau înlocuirii de active fixe ce au drept rezultat obținerea unor beneficii economice, sociale sau ecologice la nivelul unei țări sau a unei regiuni teritorial-administrative”.

1.2 Tipologia investițiilor publice

O.U.G. nr. 88⁄2013 clasifică investițiile publice ca fiind:

Investiții finanțate integral sau parțial din fonduri de stat;

Investiții finanțate de entități controlate de stat, dar care nu își acoperă cel puțin jumătate din costurile de producție, fiind finanțate din bugetele publice conform Regulamentului (CE) nr. 2223/96 al Consiliului din 25 iunie 1996);

Investiții cu privire la care au fost emise garanții guvernamentale;

Investiții realizate prin intermediul unui parteneriat public – privat.

Astfel, în funcție de modalitate de finanțare a investițiilor publice, ele se clasifică în:

Investiții publice finanțate din fonduri de stat;

Investiții publice finanțate din fonduri private;

Investiții publice mixte, finanțate atât din fonduri de stat, cât și din fonduri private, în diferite proporții, fie cu capital majoritar de stat, fie cu capital majoritar privat.

În funcție de destinația lor, investitiile publice reprezinta cheltuieli materiale, cheltuieli de capital si cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, ele fiind finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetele locale, din fondurile special constituite prin lege in afara acestor bugete si de asemenea din credite externe garantate sau contractate direct de catre stat in vederea realizarii, dupa caz, a urmatoarelor:

proiectarea si executarea de lucrari de constructii, inclusiv instalatiile aferente, de toate categoriile;

modernizari, transformari, extinderi si consolidari la constructii si instalatii;

reparatii capitale, reparatii curente si demolari la constructii si instalatii;

livrari si montaje de utilaje si echipamente tehnologice in cadrul investitiilor noi, al modernizarilor, al transformarilor si al extinderilor, precum si in cazul reparatiilor capitale;

lucrari de foraje, cartarea terenului, fotogrammetrie, cercetari seismologice si alte activitati similare, cu conditia sa fie de interes public;

prestari de servicii care contribuie la realizarea investitiilor publice (consultanta, asistenta tehnica, proiectare etc

1.3 Surse de finanțare a proiectelor de investiții publice

Dintre modalitățile de finanțare ale proiectelor de investiții publice enumerăm:

Surse proprii (taxe, impozite, contribuții, donații și sponsorizări, fonduri externe nerambursabile, grant-uri; subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete cum ar fi: subvențiile de la bugetul de stat pentru retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare, aeroporturi de interes local, planuri și regulamente de urbanism, finanțarea programului de pietruire a drumurilor comunale și alimentare cu apă a satelor etc. ;

Surse împrumutate (contractare de împrumuturi, emisiune de titluri financiare: obligațiuni municipale)

Resursele proprii prezintă ca și avantaje:

economii la costurile cu dobânda: potențialele economii pot fi alocate în scopul finanțării a noi obiective; autoritățile publice nu pot spori nivelul fiscalității în vederea acoperirii cheltuielilor cu dobânzile;

asigurarea flexibilității financiare: neexistând obligații pe termen lung, autoritățile publice vor dispune de un grad ridicat de flexibilitate în ceea ce privește angajarea veniturilor în vederea finanțării altor categorii de cheltuieli;

posibilitate ridicată de contractare a creditelor: finanțarea din resursele proprii astăzi oferă autorităților publice posibilitatea autorităților publice de a obține un împrumut mâine.

Dezavantajele utilizării resurselor proprii:

fonduri insuficiente pentru necesarul de capital (număr prea mare de proiecte, proiecte de mare amploare și costisitoare);

lipsa echității finanțării publice dintre generații (discutabil);

repartizarea inegală a cheltuielilor de capital: costurile inițiale asociate investițiilor publice sunt foarte mari, în comparație cu veniturile care au o repartizare aproximativ egală de la un an la altul.

Avantajele utilizării resurselor împrumutate:

permite autorităților publice demararea rapidă a proiectelor de investiții: (Discuții pe marginea avantajelor împrumuturilor contractate de la instituții de credit vs.împrumut obligatar);

asigură o mai mare echitate între generații;

egalizează, în timp, costurile investiției.

Input-ul oricărui proiect public sau privat, pentru proiectele publice reprezintă o coordonată majoră în managementul investițiilor fiind vorba de bani publici alocați în interesul colectivității.

Principaung, autoritățile publice vor dispune de un grad ridicat de flexibilitate în ceea ce privește angajarea veniturilor în vederea finanțării altor categorii de cheltuieli;

posibilitate ridicată de contractare a creditelor: finanțarea din resursele proprii astăzi oferă autorităților publice posibilitatea autorităților publice de a obține un împrumut mâine.

Dezavantajele utilizării resurselor proprii:

fonduri insuficiente pentru necesarul de capital (număr prea mare de proiecte, proiecte de mare amploare și costisitoare);

lipsa echității finanțării publice dintre generații (discutabil);

repartizarea inegală a cheltuielilor de capital: costurile inițiale asociate investițiilor publice sunt foarte mari, în comparație cu veniturile care au o repartizare aproximativ egală de la un an la altul.

Avantajele utilizării resurselor împrumutate:

permite autorităților publice demararea rapidă a proiectelor de investiții: (Discuții pe marginea avantajelor împrumuturilor contractate de la instituții de credit vs.împrumut obligatar);

asigură o mai mare echitate între generații;

egalizează, în timp, costurile investiției.

Input-ul oricărui proiect public sau privat, pentru proiectele publice reprezintă o coordonată majoră în managementul investițiilor fiind vorba de bani publici alocați în interesul colectivității.

Principalul actor în plan local/sectorial este ordonatorul de credite care are misiunea

principală în plan investițional și este execuția cheltuielilor bugetare.

Ordonatorului de credite este acea persoană juridică ce are obligația de a urmări și a programa derularea cheltuielilor conform principiului respectării destinației banului public. Conform legii, după sfera de competență a acestora distingem trei categorii și anume :

Ordonatori principali- reprezentați de miniștrii, alți conducători ai administrației publice centrale (genții) și în cazul administrației locale ei sunt: președinți ai Consiliilor Județene sau primari,

Ordonatori secundari – fiind conducătorii de instituții subordonate sau alte organe centrale care au în subordine instituții bugetare,

Ordonatori terțiari – conducătorii instituțiilor care utilizează fondurile alocate conform destinației.

Pentru ca un proiect de investiții publice să fie admis la finanțare el trebuie să fie inclus în programul/lista obiectelor de investiții, anexa la buget, aprobarea venind de la ordonatorul principal de credite.

Conform normelor reglementare (legea Bugetului de stat și legea Finanțelor publice locale) ordonatorii principali de credite au obligația de a întocmi : Programele de investiții, anexa la bugetul propriu, pentru anul următor și de asemenea și previziunea pe următorii trei ani. Se vor preciza ce lucrări de investiții, studii de prefezabilitate și fezabilitate se vor executa în anul următor pentru care se întocmește bugetul. Un proiect este inclus în program numai dacă are documentațiile tehnico-economice aprobate.

Pentru finanțările din mijloace extrabugetare; donații, și sponsorizări se intomesc liste separate ele fiind însoțite de contracte din care rezultă caracterul și destinația sumelor.

Fiecare proiect ce este inscris in program este caracterizat prin informații:

informații financiare:     valoarea proiectului, creditele de angajament, credite bugetare, grafic de finanțare (pe surse și ani) corelat cu graficul de execuție, analiză de tip; cost-beneficiu, costuri de întreținere și funcționare,

informații nefinanciare: stategia investițională(prioritățile investiționale, legătură în diferite proiecte, criteriile de analiză pe baza cărora s-au inclus în program proiectele noi etc), descrierea proiectului,stadiul fizic al realizărilor.

Ministerul Finanțelor Publice va elabora Strategia în domeniul investițiilor publice. Documentațiile tehnico-economice ale proiectelor de investiții se aprobă, în limita unor plafoane valorice de către Guvern sau ordonatori principali, ordonatorii principali de credite sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor și de realizarea obiectivelor de investiții incluse în program conform programului și conformitatea derulării proiectului cu dispozițiile legale, întocmind rapoarte de monitorizare pe care le transmit MFP.

Odată acceptat proiectul, pe baza documentelor de fundamentare elaborate in faza de pregatire, se trece la faza de planificare a implementarii sale.

Surse proprii de finantare a proiectelor publice:

impozite și taxe locale- ele sunt aprobate de Consiliile locale, județene sau CGMB în limitele și prevederile legilor în vigoare. Conform OU nr.45/2003 privind finanțele publice locale se includ și cote defalacate din impozitul pe profit din activitățile economice rezidente;

venituri din cesionarea(vânzarea) unor bunuri aparținând domeniului public sau privat al autorităților publice locale;

   venituri din activitățile economice ale unităților de servicii publice de interes local.

Alte surse de finanțare a proiectelor de investiție publică:

Sponsorizările sau donațiile sunt valori materiale cât și bănești primte de la personane fizice sau juridice rezidente sau nerezidente pentru a realiza un obiectiv de interes public;

Taxele speciale- se stabilesc în limitele și condițiile legilor în vigoare și trebuie să fie aprobate de consiliile județene, locale, iar folosirea lor este numai pentru scopul pentru care au fost instituite;

Parteneriatul public – privat (PPP) – caracteristica formelor de parteneriat constă în aceea că, principiul reciprocității este conlucrat de ambele părți, fiecare urmărindu-și propriile obiective; satisfacerea unei nevoi generale a colectivității teritoriale locale de către edili și obținerea profitului de către partenerul privat. Formele principale de parteneriat sunt: asocierea în participatiune sub formă de firme mixte și concesiunea;

emisiunea de titluri de valoare (obligațiuni municipale) și împrumuturile cu sau fără garanții guvernamentale;

Imprumuturile externe se contractează direct sau sunt contractate și garantate autoritățile guvernamentale în contextual existenței unor acorduri bilaterale cu autorități sau instituții internaționale.Bancă Mondială acordă astfel de împrumuturi instituțiilor publice sau guvernelor ,care prezintă garanții guvernamentale pentru finanțarea unor proiecte sau programe pentru care nu s-a identificat posibilitatea de finanțare în condiții onorabile din surse private; Bancă Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru infrastructură; Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru transport și energie; Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) oferă credite avantajoase țărilor sărace etc;

Instrumentele financiare comunitare prin care aceste fonduri sunt la dispoziția fiecărei țări membre sunt denumite generic;fonduri de coeziune si fonduri structurale.

1.4 Rolul Consiliului Județean în administrarea proiectelor de investiții publice

În conformitate cu prevederile art.87, al.1, din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale modificată și republicată, Consiliul Județean este  „autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean”. Atribuțiile Consiliului Județean sunt prevăzute la art. 91 din Legea 215/2001.

Atributiile Consiliului Judetean conform articolul 104 din Legea 215/2001 :

„al.1 lit.(c) adoptă strategii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială a județului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, dispune, aprobă și urmărește, în cooperare cu autoritățile administrației publice locale comunale și orășenesti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora; 

al.1 lit.(e) aprobă bugetul propriu al județului, împrumuturile, virarile de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilește impozite și taxe, precum și taxe speciale, în condițiile legii; hotărăște repartizarea pe comune, orașe și municipii a cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau din alte surse, în condițiile legii; 

al.1 lit.(j) stabilește, pe baza consultării autorităților administrației publice locale comunale și orășenesti, proiectele de organizare și amenajare a teritoriului județului, precum și de dezvoltare urbanistică generală a județului și a unităților administrativ-teritoriale componente; urmărește modul de realizare a acestora în cooperare cu autoritățile administrației publice locale comunale și orășenesti implicate; 

al.1 lit.(k) aprobă construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor, podurilor, precum și a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații de interes județean; acordă sprijin și asistență tehnică de specialitate autorităților administrației publice locale comunale și orășenești pentru construirea, întreținerea și modernizarea drumurilor comunale și orășenești; în acest sens consiliul județean poate înființa servicii publice specializate; 

al.1 lit(l) aprobă documentațiile tehnico-economice pentru lucrările de investiții de interes județean, în limitele și în condițiile legii; 

al.1 lit.(m) asigură, potrivit competențelor sale, condițiile materiale și financiare necesare în vederea bunei funcționari a instituțiilor de cultură, a instituțiilor și serviciilor publice de educație, ocrotire socială și asistentă socială, a serviciilor publice de transport de sub autoritatea sa, precum și a altor activități, în condițiile legii.”

CAPITOLUL II: PREZENTAREA JUDEȚULUI GIURGIU

2.1 Istoricul județului

Municipiul Giurgiu a fost gazda unor premiere tehnice , fiind atestat geografic inca din secolul XIV. Prima linie de cale ferată din România a fost :București-Giurgiu , iar prima linie de telegraf și de asemenea si podul de peste Dunăre.

Fondat de către comercianții genovezi, Giurgiu este port la Dunăre , genovezi aventurandu-se până aici pentru a construi un mic avanpost comercial pentru catifele și mătăsuri . Giurgiu a fost prima oară menționat în documentul Codex Latinus Parisinus , în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân , in anul 1394. Numit după sfântul protector al Genovei, sfântul Gheorghe , Giurgiu a fost cucerit de Imperiul Otoman in anul 1420 care dorea in acest mod să dețină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul "Yergöğü".

Giurgiu a avut un rol important în războaiele dintre români și turci pentru controlul Dunării. De mentionat sunt încercările lui Mihai Viteazul de a stăvili atacurile turcești, iar mai apoi în războaiele ruso-turce. În anul 1659 Giurgiul a fost ars din temelii. În 1829 zidurile și fortificațiile au fost complet distruse, singură apărare care-i mai rămânea era pe insula Slobozia , care era , legată de țărm cu un pod , acolo fiind amplasat un castel.

In anul 1869 a fost construita între București și Giurgiu prima cale ferată din Regatul României. Până la instaurarea regimului comunist în România a fost reședința județului Vlașca.

Între anii 1952-1954 a fost construit Podul Giurgiu-Ruse (sau Podul Prieteniei), si a fost primul pod peste Dunăre care a legat România de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la data de 17 februarie 1968.

La 14-15 ianuarie 1595, frații Radu, Preda și Stroe Buzescu, ei aflandu-se în fruntea unor detașamente curajoase ,la Putineiu și Stănești, , înfrâng tătarii care invadaseră țara. La 13 august 1595 are loc bătălia de la Călugăreni purtata intre armatele otomane, conduse de mareler Sinan Pașa, și cele românești fiind conduse de Mihai Viteazul, bătălia fiind încheiată cu o categorică victorie a românilor, iar la 15-20 octombrie același an, la Giurgiu, Mihai Viteazul, a fost sprijinit de forțele toscane, in care a obținut o importantă victorie asupra trupelor otomane invadatoare, aici cucerind pentru scurt timp cetatea, Sinan Pașa fiind destituit din postul sau de mare vizir.

În urma războiului ruso-turc din 1828-1829, raiaua Giurgiului a fost retrocedată Țării Românești prin Tratatul de la Adrianopol, orașul redevenind reședința județului Vlașca, între anii 1831-1950.

Giurgiu prin desființarea județului Ilfov și modificarea limitelor județului Ialomița a fost întemeiat la 23 ianuarie 1981 județ de sine stătător . Județul Giurgiu este cea mai tânără unitate administrativ-teritorială a țării.

La Giurgiu au fost realizate o serie de premiere în domeniul telecomunicațiilor: și transporturilor: primul vas comercial sub pavilion național (''Marița''— in anul 1833), prima linie de telegraf din Țara Românească (in anul 1854), prima navă militară (''România'' — in anul 1864), prima linie ferată sub administrație feroviară românească (in anul 1869), primul pod construit în curbă din Europa (Podul Bizetz — in anul 1905), prima linie de ferry-boat (in anul 1940), si de asemenea si primul pod între România și Bulgaria (Podul Prieteniei — in anul 1954).

Din județul Giurgiu sunt înregistrate oficial în Lista Monumentelor Istorice peste 300 de obiective, aproximativ 40 fiind considerate de valoare națională. Dintre acestea amintim: fortificațiile de la Giurgiu (Cetatea din Insulă, Tabia și Turnul Ceasornicului); Mănăstirea Comana construita de Vlad Țepeș în anul 1461, fiind o mănăstire-cetate.

2.2 Conditii geografice si naturale – pozitie în țară, forme relief, climă și vegetatie

Județul Giurgiu este amplasat în partea de sud-est a României , el fiind străbătut de paralela de 43 53’ latitudine nordică și de meridianul 2559’ longitudine estică.

Reședința județului este municipiul Giurgiu , si este situat la 64 km de capitală pe ruta București-Sofia-Atena sau București-Istambul.

Suprafața județului este de 3526 km2 , si ea reprezintă 1,5 % din suprafața țării.

Legături fluviale cu țările riverane și Marea Neagră au legatura cu amplasarea pe malul Dunării de-a lungul a 72 km .

Vecinii săi sunt :

județul Călărași la est,

județul Teleorman la vest,

județul Ilfov și județul Argeș la nord-vest ,

județul Dîmbovița la nord ;

fluviul Dunărea in sud desparte Giurgiu de Bulgaria.

Giurgiu fiind un important punct de trecere a frontierei pentru traficul de mărfuri și persoane , este de asemenea si unul dintre cele mai importante porturi românești la Dunăre.

Aparține Câmpiei Române, iar suprafața județului este alcătuită din păduri și terenuri arabile.

În nordul județului sunt în exploatare zăcăminte de țiței , iar din albiile Dunării și râurilor ce străbat județul sunt extrase nisipuri și pietrișuri.

În economia județului Giurgiu de asemenea se disting agricultura, industria și comerțul ca activități cu pondere semnificativă.

În cadrul industriei județului reprezentative sunt: industria alimentară și a băuturilor, extracția petrolului și gazelor naturale, industria textilă și a confecțiilor din textile.

Județul Giurgiu în componență sa are un municipiu, două orașe, 51 comune și 167 sate. Populația județului Giurgiu reprezinta 1,3 % din populația României.

Climă

Clima județului Giurgiu este temperat continentală. Vara este un anotimp care aduce temperaturi ridicate ce poate duce chiar si la secetă,iar iarna este cu geruri și crivăț. Vitezele cele mai mari pe care le au vânturile vin dinspre NE, ele pot atinge iarna 125km/h. Precipitațiile medii sunt de 500 mm.

Așezare

Județul Giurgiu se află în sud estul României, si este la granița cu Bulgaria, el fiind situat în lunca Dunării, pe malul stâng al fluviului Dunărea.

Județul Giurgiu din punct de vedere teritorial-administrativ cuprinde : orașul Mihăilești , orașul Bolintin-Vale și 51 de comune cu 166 sate, el facand parte din cele 7 județe care alcătuiesc Regiunea Sud Muntenia.

Apele

Râuri: Cel mai important este fluviul Dunărea. Alte râuri sunt: Dâmbovița ,Argeș, Neajlov, ,Câlnău, Sabar, ,Pasărea. Lacuri: Comana

Fauna

Se situează pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri din Europa. Dunărea izvorăște din Munții Pădurea Neagră din Germania și se varsă printr-o deltă,în Marea Neagră. Această deltă este cea mai nouă din lume, ea fiind denumită Delta Dunării.

Giurgiu se numără printre orașele așezate de-a lungul fluviului. Giurgiu se afla situat situat la Km 493 pe Dunăre. Celelalte orașe române care sunt porturi la Dunăre sunt: Baziaș la km 1075, Moldova Nouă la km 1046, Drobeta Turnu-Severin la km 931 ,Orșova la km 955, Calafat la km 794, Bechet la km 679, Corabia la km 630, Călărași la km 370,Oltenița la km 430, Cernavodă la km 300, de la Brăila începand limita cu Dunărea maritimă.

2.3 Condiții economice

Județul Giurgiu, la ultimul recensământ avea o populație sub 300.000 de locuitori, rata șomajului fiind de 7,4%, cu două procente peste media națională, dar și cu salariul mediu net de numai 1.200 de lei, cu aproape un sfert sub media națională.

Județul Giurgiu se alătură altor județe precum Botoșani ,Teleorman, sau Vaslui în subsolul topurilor economice , prin situarea la aproape toți indicatorii economici ai bunăstării în subsolul clasamentelor naționale . Printre plusuri se numără terenurile agricole fertile și drumul expres care face cei 65 de kilometri care despart portul dunărean de capital tarii ,să poată fi parcurși în mai puțin de o oră.

Producătorul de materiale de construcții finlandez Ruukki România are afaceri sub 50 de milioane de euro ,dar totusi este cea mare companie înregistrată în Județ, iar aproximativ 1.500 de oameni, 5% din forța de muncă salariată a județului, lucrează pentru o firmă de paza si securitate, afacere care deține și statutul de cel mai mare angajator al județului Giurgiu (Nova Force).

Competitivitate economică

Județul Giurgiu cu aproape 50% din populație angajată în acest sector, este încă un județ predominant agricol. Lipsa de productivitate agricolă fiind generată de deficiențele infrastructurii, dimensiunile proprietății precum și de alți factori structurali precum preeminența unei agriculturi de subzistență.

Zona Liberă și Portul Giurgiu pot asigura un tranzit economic variat și facil al mărfurilor care traversează coridorul comercial din sudul României.

Agricultura județului Giurgiu

Județul Giurgiu cu o identitate de județ agricol important, statut ce trebuie revitalizat prin revigorarea agriculturii și industriei alimentare, are de asemenea si domenii cheie pentru dezvoltarea județului Giurgiu.

Se impun măsuri pentru eficientizarea agriculturii , intrucât în continuare mai mult de jumătate din populație este activă în agricultura de subzistență. Pentru a înregistra o creștere economică într-o comunitate trebuie să existe si unele resurse umane calificate care să fie motorul aceastei creșteri. Actual, Giurgiu are o populație îmbătrânită, serviciile de sănătate sunt de slabă calitate în mediul rural și de asemenea este si formarea resurselor umane are o slaba infrastructura . Județul prezintă o evoluție negativă a dinamicii ofertei forței de muncă. Astfel, principala activitatea economică, si anume agricultura, este practicată de populația îmbătrânită în procent de peste 50% în regim de subzistență. In prezent, județul Giurgiu nu mai poate fi considerat un județ agricol prosper al României, identificarea de modalități sustenabile de dezvoltare economică și socială fiind imperios necesară.

Transport și infrastructură tehnică

Transportul rutier, legătura primă cu capitala țării și cu restul țării, dispune de drumuri nationale și de un drum expres , în marea majoritate în condiții acceptabile de circulat. În schimb, cu o nevoie de reabilitare de 63% din drumurile județene (ce ocupă aproximativ 55% din totalul drumurilor publice la nivel județean) județul Giurgiu pentru crearea condițiilor de infrastructură are nevoie de investiții care, pe termen lung se vor transpune dezvoltarea afacerilor ,în creșterea accesibilității, și creștere nivelului de ocupare a populației.

Traficul maritim de mărfuri are si el un flux extrem de mic comparativ cu nivelul național, doar 2,4% din traficul de mărfuri național.

Turismul și agrementul în județul Giurgiu

Județul Giurgiu cu un relief și o climă tipică Câmpiei Române, potrivită dezvoltării turismului, beneficiază de prezența a numeroase obiective turistice pe teritoriul său.

Județul înregistrează un număr scăzut al numărului de sosiri ale turiștilor, lucru compensat prin faptul că majoritatea dintre aceștia sunt turiști străini care în general beneficiază de un buget de călătorie mai mare.

2.4 Populatie

Conform rezultatelor recensământului populației și al locuințelor din 18 martie 2002, populația stabilă a județului Giurgiu, este de 297.859 persoane.

Din totalul populației, 88.537 persoane locuiesc în mediul urban (29,72%) și 209.322 persoane locuiesc în mediul rural (70,27%). Densitatea populației județului este de 84,5 locuitori/km².

Din declarațiile persoanelor recenzate, 96,03% din populația județului sunt români, 3,89% sunt rromi, iar 0,08% sunt alte etnii.

După religie majoritatea populației este ortodoxă (98,5%).

2.5 Organizare administrativ-teritoriala

Județul Giurgiu este situat în partea de sud a României, pe cursul inferior al Dunării, în Câmpia Română, în locul de îmbinare a râurilor Argeș, Neajlov și Sabar.

Giurgiu se învecinează cu județul Călărași la est, județul Teleorman la vest, județul Ilfov și județul Argeș la nord-vest și județul Dâmbovița la nord.

Suprafața județului reprezintă 1,5 % din suprafața țării(3250 kmp).

Județul deține un mare potential in ceea ce priveste turismul rural, afacerile si agro-turismul întrucât comunele dețin peste două treimi din populația stabilă, mediul rural reprezentând 70,8% din total. Populația stabilă a celor doua orașe este următoarea: municipiul Giurgiu 61.400, Bolintin Vale 12.900 și Mihăilești 7.900 persoane.

Ca și unitati administrativ teritoriale în județul Giurgiu avem un municipiu(Giurgiu), 2 orase(Bolintin Vale și Mihăilești) si 51 comune.

Județul face parte din regiunea de Dezvoltare 3 Sud Muntenia, principalele obiective și direcții de dezvoltare sunt:

Dezvoltarea turismului – turismul rural si turismul ecumenic;

Dezvoltarea infrastructurii transport;

Agricultura, fiind cunoscut ca un județ preponderent agricol.

Dintre parteneriatele încheiate la nivelul județului de Consiliul Județean enumăr:

Membru al Euroregiunii Danubius;

Autoritatile locale din Ruse (BG);

Teleorman si Consiliile Regionale Overijssel si Gelderland (NL);

Writtle College (EN), Regiunea Emilia – Romagna (IT), Provincia Bolzano (IT).

Dintre proiectele mari in derulare menționez:

„Giurgiu – Îmbunătățirea infrastructurii de acces la graniță”- îmbunătățirea accesibilității punctelor de trecere a frontierei RO – BG, situate pe teritoriul municipiului Giurgiu;

„Centre de legătură și asistență economică între Giurgiu – Ruse” dezvoltarea economică durabilă a zonei Giurgiu – Ruse prin promovarea parteneriatelor de afaceri în cadrul sectorului privat de IMM- uri prin înființarea centrelor și crearea de parteneriate inovative de afaceri, instruirea în domeniul procedurilor de înființare de companii mixte și proceduri vamale și înființarea centrelor de inovare și incubatoare în afaceri româno – bulgare.

Giurgiu este un important port dunarean pe traseul coridorului de transport nr.7, Canalul Rinn Mein Dunare. Este legat pe cale fluviala de 9 tari, precum si de Marea Neagra si Marea Nordului, fiind la distanta de doar 65 de km de capitala tarii Bucuresti si la 75 km fata de aeroportul international Henri Coanda si legatura spre acesta se face pe DN5 Bucuresti – Giurgiu.

În privința transport rutier este de menționat că la nivelul județului există: 1084 km de drumuri publice, din care 267 km dintre acestia sunt drumuri naționale și 817 km sunt drumuri județene și comunale. Lungimea liniilor de cale ferată care traversează județul este de 113 km.

CAPITOLUL III: EVOLUȚIA CHELTUIELILOR CU INVESTIȚIILE PUBLICE LA NIVELUL JUDEȚULUI GIURGIU ÎNTRE ANII 2012-2014

3.1 Structura și evoluția cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare între anii 2012-2014 pe exemplul județului Giurgiu

În cele ce urmează voi prezenta structura și evoluția cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în perioada 2012-2014 pe exemplul județului Giurgiu în baza informațiilor obținute din situațiile financiare consolidate ale Consiliului Județean Giurgiu.

În următorul tabel voi prezenta structura cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în sume absolute în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în județul Giurgiu.

Tabel 1: Structura cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014

-mii lei-

Sursa: Consiliul Județean Giurgiu

Din structura cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 se observă ponderea mare pe care proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile o are în totalul acestora, respectiv 80,87% în 2012, 87,91% în 2013 și 95,33% în 2014. Cheltuielile făcute pentru active fixe au o pondere în totalul cheltuielilor făcute pentru investiții în scădere, 18,89% în 2012, 8,99% în 2013 și 4,66% în 2014, iar cheltuieli pentru active financiare se fac doar în 2012 când au o pondere în totalul cheltuielilor pentru investiții de 0,28%, acestea fiind trecute pe bugetul localîn componența căruia au o pondere de 0,37%; în anii 2013 și 2014 nu se prevăd cheltuieli de investiții pentru active financiare.

De asemenea, se remarcă că majoritatea investițiilor se fac din bugetul local, respectiv

75,5% în 2012, 95,68% în 2013 și 93,89% în 2014. Și aici se observă că proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabilă au o pondere mare în totalul cheltuielilor pentru investiții, respectiv 60,95% în 2012, 90,96% în 2013 și 91, 03 în 2014 și o pondere majoră în totalul cheltuielilor pentru investiții făcute din bugetul local, respectiv 80,73% în 2012, 95,07% în 2013 și 96,95% în 2014.

Ponderea cheltuielilor făcute pentru active fixe în totalul cheltuielilor pentru investiții este în scădere, 14,26% în 2012, 4,71% în 2013 și 2,86% în 2014, la fel și ponderea acestora în totalul cheltuielilor pentru investiții făcute din bugetul local, respectiv 18,89% în 2012, 4,92% în 2013 și 3,04% în 2014.

În continuare voi prezenta în Tabelul 2 evoluția cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale luând ca an de referință anul anterior.

Pentru o mai bună vizualizare voi construi Graficul 1.

Tabel 2: Evoluția cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale

-mii lei / %-

Sursa: Prelucrări proprii

Din evoluția cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 se observă o creștere a acestora în anul 2012 față de anul 2011, pentru ca în următorii doi ani analizați acestea să scadă.

Totalul cheltuielilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile are tendință de creștere în toți cei trei ani analizați, de remarcat este că în 2012 crește foarte mult nivelul absorției fondurilor externe nerambursabile, mai precis cu 131,01%.

Totalul cheltuielilor de investiții făcute în active fixe crește masiv în 2012 față de 2011, respectiv cu 188,93%, înregistrează în 2013 o scădere de 54,58% față de anul anterior, pentru ca în 2014 să crească din nou cu 41,15% față de anul precedent.

Activele financiare se regăsesc doar în anul 2012 când au o valoare egală cu 401, în ceilalți ani analizați nu se fac cheltuieli pentru active financiare în investițiile făcute la nivelul județului Giurgiu.

Graficul 1: Evoluția cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014

În cele ce urmează voi analiza în Tabelul 3 evoluția cheltuielilor totale efectuate din bugetul local pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale.

Tabel 3: : Evoluția cheltuielilor totale efectuate din bugetul local pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale

Sursa: Prelucrări proprii

Din evoluția cheltuielilor totale efectuate din bugetul local pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale se observă o creștere a acestora în toți cei trei ani luați în studiu, de menționat este că în 2012 cresc cu mai bine de 50% față de valoarea anului anterior.

Cheltuielile de investiții din bugetul local făcute pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au și ele tendință de creștere, îm anul 2012 față de anul anterior cresc cu 136,41%, în 2013 față de 2012 cresc cu 41,95%, iar în 2014 față de 2013 cresc cu 11, 40%.

Activele fixe au tendință de scădere în toți cei trei ani analizați

Activele financiare se regăsesc doar în anul 2012 când au o valoare egală cu 401, în ceilalți ani analizați nu se fac cheltuieli pentru active financiare în investițiile făcute la nivelul județului Giurgiu.

Pentru o mai bună vizualizare a evoluției acestora am construit Graficul 2.

Grafic 2: Evoluția cheltuielilor totale efectuate din bugetul local pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale

În continuare voi analiza în Tabelul 4 evoluția cheltuielilor totale efectuate din credite interne pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale.

Pentru o mai bună vizualizare a acestora am contruit Graficul 3 pe baza procentelor obținute în privind evoluția cheltuielilor totale efectuate din credite interne pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii analizați, luând ca bază anul anterior.

Tabel 4: Evoluția cheltuielilor totale efectuate din credite interne pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale

Sursa: Prelucrări proprii

Din evoluția cheltuielilor totale efectuate din credite interne pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale se remarcă creșterea totalului analizat în 2012 față de 2011 când se dublează, pentru ca în următorii doi ani de studiu să scadă, respectiv se înjumătățesc față de anul anterior.

Aceeași situație se remarcă și în privința proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Activele fixe au o valoare pozitivă doar în anul 2013, în ceilalți doi ani analizați sunt nule.

Grafic 3: Evoluția cheltuielilor totale efectuate din credite interne pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale

Tabel 5: Evoluția cheltuielilor totale efectuate din venituri totale pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale

Sursa: Prelucrări proprii

Din evoluția cheltuielilor totale efectuate din venituri totale pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu în anii analizați se observă că în anii 2012 și 2013 au înregistrat o scădere față de anii precedenți, pentru ca în anul 2014 să înregistreze o creștere majoră pusă pe seama creșterii de active financiare.

Activele financiare au înregistrat o scădere în anul 2012 față de 2011; în anii 2012 și 2013 nu s-au prevăzut active financiare. În anul 2014 activele financiare au o valoare egală cu 4 465.

Activele fixe au înregistrat scăderi în toți cei trei ani analizați față de anii precedenți, în anul 2012 cu 23,99%, în anul 2013 cu 33,73% și în anul 2014 cu 24,31%.

Pentru o mai bună vizualizare a evoluției cheltuielilor totale din venituri totale pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu în cei trei ani analizați am construit Graficul 4.

Grafic 4: Evoluția cheltuielilor totale efectuate din venituri totale pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 în valori absolute și în valori procentuale

3.2 Structura cheltuielilor de investiții din proiecte cu finanțare din fonduri europene efectuate pentru pe obiective de investiții între anii 2012-2014 pe exemplul județului Giurgiu

În ceea ce urmează voi prezenta în Tabelul 6 structura cheltuielilor efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene efectuate pentru pe obiective de investiții în fiecare din anii analizați pe exemplul bugetului local al județului Giurgiu, precum și și evoluția acestora, luând ca bază anul anterior.

Tabel 6: Structura cheltuielilor din bugetul local efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene pe obiective de investiții între anii 2012-2013 în județul Giurgiu

Sursa: Prelucrări proprii

Din structura cheltuielilor din bugetul local efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene pe obiective de investiții între anii 2012-2013 în județul Giurgiu se observă ponderea mare pe care cheltuielile de investiții pentru transport o au în cheltuielile prevăzute pentru investiții din bugetul local, acestea fiind o prioritate pentru dezvoltarea și modernizarea acestui segment.

Rolul transporturilor este evident, prin intermediul acestora asigurându-se procesul de producție cu mijloace de producție și forță de muncă. Importanța transporturilor constă nu numai în funcția pe care o au în dezvoltarea complexului socio-economic național, ci și în rolul important exercitat asupra amplificării relațiilor dintre state.

În acest sens în anul 2012 s-au făcut cheltuieli pentru investiții din fonduri externe nerambursabile pentru modernizarea și repararea unor poduri situate pe drumuri județene cum ar fi cele de pe DJ 601 la nivelul satului Crevedia Mare și la nivelul satului Malu Spart, de pe DJ 412 la nivelul satului Colibași, pentru reabilitarea și modernizarea unor drumuri județene precum DJ 412 pe segmentul Prundu-Colibași și pe segmentul Uiești-Goleasca-DJ 601; DJ 601 la limita cu județul Teleorman; DJ 151 la limita cu județul Dâmbovița; DJ 151E și DJ 401 la limita cu județul Ilfov, dar și a unor drumuri comunale care fac legătura cu drumuri județene cum ar fi DC 121 Slobozia – DJ 504. În anul 2013 s-au reabilitat și modernizat DJ 411-limită județul Călărași cu legătură cu DN 61; DJ 404-limită județul Dâmbovița, DJ 401 pe segmentul Herăști-Hotarele, dar s-a început și proiectarea altor lucrări de reabilitare și modernizare precum cele de pe DJ 503 pe traseul Giurgiu-Răsuceni, DJ 504 pe segmentul Giurgiu-Gogoșari. În anul 2014 s-au făcut lucrări de reabilitare a unor poduri precum cel de pe DJ 412 la nivelul satului Bucșani, s-a început în urma lucrărilor de proiectare din același an reabilitarea și modernizare a DJ 603 pe segmentul Schitu-Comana, cu legătură cu DN 6 și DJ 411 la limita cu județul Călărași.

Un loc important în structura cheltuielilor din bugetul local efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene pe obiective de investiții între anii 2012-2013 în județul Giurgiu o au și acțiunile generale economice, comerciale și de muncă, se observă că acestea au o ușoară creștere în anul 2013 față de anul 2012, pentru ca în anul 2014 să înregistreze o scădere dramatică, de aproximativ cinci ori mai puțin. În anul 2013 s-au derulat următoarele proiecte de investiții din fonduri nerambursabile: proiectul ”EMES“ cu o valoare de 2514, 423 mii lei, proiectul ”JAMES“ cu o valoare de 9965 mii lei și proiectul “ECO-BIZ” cu o valoare de 3130 mii lei, toate legate de achiziția unor sisteme imformatice și de comunicare. În anul 2014 este de menționat că s-a continuat proiectul “JAMES” cu o valoare de 2675 lei.

Investițiile din fonduri cu finanțare externă în cultură, recreere și religie au avut un trend ascendent, în 2013 aproape că s-au dublat față de anul precedent, iar în 2014 au avut o creștere cu aproximativ 50% față de anul precedent și s-au triplat față de anul 2012. Prin proiecte de finantare nerambursabilă europeană s-a restaurat monumentul istoric Mănăstirea Comanaîn anul 2013, în 2014 s-a făcut o expertiză de conservare a valorilor tradiționale în județul Giurgiu, s-a continuat reabilitarea Mănăstirii Comana, s-au început lucrări de reabilitare a Bibliotecii Județene a municipiului Giurgiu și ale Muzeului Frătești.

În ceea ce privesc investițiile din proiecte cu sursă din fonduri externe nerambursabilă în domeniul asigurări și asistență socială se observă o scădere în anul 2013 față de anul precedent, pentru ca în anul 2014 acestea să crească chiar peste nivelul anului 2012. În anul 2013 s-au derulat proiecte de reabilitare și modernizare a centrului de asistență sociale Mogoșești, a complexului de persoane vârstnice din municipiul Giurgiu, a căminului de persoane vârstnice Mironești, proiecte continuate în anul 2014, an în care s-au început și lucrări de amenajare în ale unui centru pentru persoane vârstnice în satul Oncești, comuna Stănești.

Segmentul sănătate a avut o absorție slabă a proiectelor cu finațare europeană, în anul 2012 nu au existat cheltuieli de investiții pentru proiecte cu finanțare europeană, în anul 2013 au avut o valoare egală cu 2682 mii lei când s-a modernizat spitalul din Vadu-Lat pentru ca în anul 2014 să se continue aceste lucrări și să se conceapă un proiect de modernizare a Spitalului Județean Giurgiu.

Segmentul locuințe, servicii și dezvoltare publică a avut o valoare nulă a cheltuielilor cu investiții din proiecte cu finanțare externă nerambursabilă în anul 2012 și în anul 2013, iar în 2014 a crescut rata de absorție a fondurilor nerambursabile având o valoare egală cu 5269 mii lei, an în care s-a achiziționat un proiect informatic denumit “RAGIS 1” creat pentru implementarea unui registru agricol geospațial în județul Giurgiu.

Slaba absorție a fondurilor europene nerambursabile în segmente ca sănătatea și locuințe, servicii și dezvoltare publică dovedesc o slabă capacitate instituțională și o comunicare deficitară între Consiliul Județean Giurgiu și alte instituții. Creșterea ratei de absorție a acestor fonduri trebuie să fie o prioritate pentru dezvoltarea comunității și a infrastructurii sociale care cuprinde pe lângă aceste segmente și educația și protecția mediului, domenii pentru care nu s-au inițiat proiecte de atragere a unor fonduri nerambursabile.

În continuare voi analiza în Tabelul 7 evoluția în valori absolute și în valori procentuale cheltuielilor din bugetul local efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene pe obiective de investiții între anii 2012-2013 în județul Giurgiu, date pe care le voi reitera în Graficul 5 tocmai pentru a putea vizualiza cu mai mare ușurință situația evoluției acestor cheltuieli.

Tabel 7: Evoluția în valori absolute și în valori procentuale cheltuielilor din bugetul local efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene pe obiective de investiții între anii 2012-2013 în județul Giurgiu

Sursa: Prelucrări proprii

În ceea ce privește evoluția cheltuielilor din bugetul local efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene pe obiective de investiții între anii 2012-2013 în județul Giurgiu, luând ca bază anul anterior se observă o creștere a investițiilor din proiecte cu finanțare europeană în toți cei trei ani analizați, îndeosebi în anul 2012 față de 2011 cu 136,41%, în 2013 față de anul 2012 crește cu 41,96% și în anul 2014 față de 2013 crește cu 13,61%.

Domeniul sănătate înregistrează o scădere a absorției din fonduri europene în 2012 față de anul precedent, întucât în acest an nu s-au derulat proiecte de investiții din surse fonduri nerambursabile, având valoarea egală cu 0; în 2013 au avut valoarea egală cu 2682, iar în 2014 față de anul 2013 au scăzut cu 55,66%, respectiv 1493 mii lei.

Domeniul cultură, recreere și religie a înregistrat creșteri în toți cei trei ani analizați față de anii precedenți, în 2012 față de 2011 cu 25,31%, respectiv 3043 mii lei, în 2013 față de 2012 cu 87,88%, respectiv 7765 mii lei, în 2014 față de 2013 cu 9294 mii lei, repectiv cu 55,98%.

Domeniul asigurări și asistență socială a înregistrat creșteri în anii 2012 și 2014 față de anii precedenți, iar în anul 2013 a avut o scădere față de anul 2013.

Domeniul acțiuni generale economice, comerciale și de muncă a înregistrat o creștere în anul 2011 față de anul 2012 pentru ca în următorii doi ani de analiză nivelul absorției din fonduri externe nerambursabile să scadă, se remarcă anul 2014 când acestea scad cu 80,98% față de anul 2013, respectiv cu 13509 mii lei.

Segmentul locuințe, servicii și dezvoltare publică a avut o valoare nulă a cheltuielilor cu investiții din proiecte cu finanțare externă nerambursabilă în anul 2012 și în anul 2013, iar în 2014 a crescut rata de absorție a fondurilor nerambursabile având o valoare egală cu 5269 mii lei, în ceea ce privește domeniul transporturi se observă că a înregistrat creșteri în anii analizați, se remarcă o crestere de mai bine de sașe ori în anul 2012 față de anul anterior.

Grafic 5: Evoluția în valori absolute și în valori procentuale cheltuielilor din bugetul local efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene pe obiective de investiții între anii 2012-2013 în județul Giurgiu

3.3 Evoluția ponderilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții între anii 2012-2014 pe exemplul județului Giurgiu

În continuare voi analiza în Tabelul 8 ponderile proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții între anii 2012-2014 pentru a pune în evidență modalitatea de prioritizare a atragerii de fonduril pe domeniile care fac parte din bugetul local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă a Consiliului Județean Giurgiu, luând ca bază anul anterior.

Pentru o mai bună vizualizare voi construi Graficul 6 privind ponderilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții între anii 2012-2014 în județul Giurgiu.

Tabel 8: Analiza ponderilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții între anii 2012-2014 în județul Giurgiu

Sursa: Prelucrări proprii

Din analiza ponderilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții între anii 2012-2014 se observă că transporturile au reprezentat prioritatea în bugetul local al investițiilor județului Giurgiu, respectiv au avut o pondere de 63% în 2012, 66,89% în 2013 și 69,03% în 2014 în totalul bugetului local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă.

În anul 2012 și în anul 2013 a doua prioritate o reprezintă acțiunile generale economice, comerciale și de muncă cu o pondere de 19,41%, respectiv 13,52% în în totalul bugetului local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă, pentru ca în anul 2014 locul acestora să fie luat de domeniul cultură, recreere și religie cu 18,47% din în totalul bugetului local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă.

A treia prioritate în anii 2012 și 2013 o reprezintă domeniul cultură, recreere și religie cu 9,17%, respectiv 13,46% din în totalul bugetului local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă, iar în anul 2014 locul acestuia este luat de domeniul asigurări și asistență socială cu 5,64% din totalul bugetului local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă.

A patra prioritate în anii 2012 și 2013 o reprezintă domeniul asigurări și asistență socială cu 7,34%, respectiv 3,95% din totalul bugetului local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă, iar în anul 2014 domeniul locuințe, servicii și dezvoltare publică cu 3,76% din totalul bugetului local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă.

Se remarcă că domeniul sănătate are o pondere mică în totalul bugetului local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă, are valoare nulă în 2012, 0,8% în 2013 și 2,18% în 2014 din totalul bugetului local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă.

Domeniul locuințe, servicii și dezvoltare publică are o pondere mică în totalul bugetului local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă, în anul 2012, respectiv 0,08%, în 2013 valoare nulă, iar în 2014 devine a patra prioritate, în detrimentul domeniului acțiuni generale economice, comerciale și de muncă care au în acest an o valoare de 2,26% din totalul bugetului local din proiecte de finanțare externă nerambursabilă.

Graficul 6: Ponderile proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții între anii 2012-2014

În cele ce urmează voi calcula și analiza în Tabelul 9 evoluția ponderilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții între anii 2012-2014 pe exemplul județului Giurgiu pentru a pune în evidență o schimbare a priorităților în domeniile de atragere a acestora, luând ca bază anul anterior. Pentru o mai bună vizualizare voi construi Graficul 7.

Tabel 9: Evoluția ponderilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții între anii 2012-2014 pe exemplul județului Giurgiu

Sursa: Prelucrări proprii

Din evoluția ponderilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții între anii 2012-2014 pe exemplul județului Giurgiu se remarcă o creștere a ponderilor domeniului transporturi în anii 2012 și 2013 cu 42,57% , respectiv 3,89% pentru ca în 2014 să scadă cu 2,14%.

Domeniul sănătate are o evoluție a ponderilor egală cu 0 în 2012, crește cu 2.18% în 2013 față de 2012, pentru ca în anul 2014 să scadă cu 1,34%.

Domeniul cultură si recreere are o scădere a evoluției ponderilor cu 22,34% în 2012 față de 2011, pentru ca în 2013 și 2014 să crească cu 4,29%, respectiv 5,01%.

Domeniul asigurări și asistență socială are o creștere a evoluției ponderilor cu 6,49% în 2012 față de 2011, scade cu 3,39% în 2013 față de 2012 și crește cu 1,69% în 2014 față de 2013.

Domeniul locuințe, servicii și dezvoltare publică are o creștere a evoluției ponderilor cu 0,08% în 2012 față de 2011, scad cu acelasi procent în 2013 și cresc cu 3,76% în 2014.

Toate ecestea pun în evidență schimbarea ratei de absorție în domeniile de construcție a bugetului local de investiții din fonduri externe nerambursabile, astfel încât dacă în 2012 și 2013 prioritățile sunt în ordinea: transporturi;acțiuni generale economice, comerciale și de muncă; cultură, recreere și religie; asigurări și asistență socială; locuințe, servicii și dezvoltare publică; sănătate în anul 2014 locul acțiunilor generale economice, comerciale și de muncă este luat de cultură, recreere și religie, la rându-i cu asigurări și asistență socială care este și el înlocuit cu domeniul locuințe, servicii și dezvoltare publică.

Grafic 7: Evoluția ponderilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții

CONCLUZII SI PROPUNERI

Lucrarea de față a avut ca problematică ’’Evoluția cheltuielilor cu investitiile publice ale judetului Giurgiu’’ luand ca ani de studiu anii 2012-2014.

În lucrarea de față am prezentat evolutia cheltuielilor cu investitiile publice la nivelul judetului Giurgiu, în baza prelucrarilor proprii facute din informațiile obținute din situațiile financiare consolidate ale Consiliului Județean Giurgiu, respectiv listele pentru investitii publice pentru fiecare dintre cei trei ani luati in studiu.

Consiliul Judetean este autoritatea responsabila de adoptarea de strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, precum si a proiectelor de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a judetului si a unitatilor administrativ-teritoriale component.

Investiția publică reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de autoritățile publice în scopul acumulării de capital pe baza creării, modernizării sau înlocuirii de active fixe ce au drept rezultat obținerea unor beneficii economice, sociale sau ecologice la nivelul unei țări sau a unei regiuni teritorial-administrative.

Rolul investițiilor destinate activității economice este crearea unui suport solid al creșterii avuției, al modernizării forței productive a societății, au rol reglator în ocuparea forței de muncă și în imbunătățirea calității vieții atenuand presiunea factorilor generatori de șomaj. Proiectele de investiții reprezintă principalul mijloc de valorificare a soluțiilor tehnice și tehnologice noi oferite de cercetarea științifică, inclusiv în conservarea mediului ambiant.

Dintre modalitățile de finanțare a proiectelor de investiții publice enumerăm: surse proprii (impozite, taxe, contribuții, donații și sponsorizări, fonduri externe nerambursabile, grant-uri; subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete: subvenții de la bugetul de stat pentru retehnologizarea centralelor termice și electrice de termoficare, aeroporturi de interes local, planuri și regulamente de urbanism, finanțarea programului de pietruire a drumurilor comunale și alimentare cu apă a satelor etc.si surse împrumutate (contractare de împrumuturi, emisiune de titluri financiare: obligațiuni municipale) .

Județul se află în sud estul României, la granița cu Bulgaria, la o distanță de 65 km la sud de capitala București, in Campia Romana, pe malul stâng al fluviului Dunărea, pe drumul european E70 ce leagă vestul Europei de zona balcanică și de Orientul Mijlociu.

Are o economie preponderent agrara, dar se efectueaza si investitii in alte ramuri precum industria metalurgica, turismul si comertul.

Din structura cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 se observă ponderea majoritara pe care proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile o are în totalul acestora. Cheltuielile făcute pentru active fixe au o pondere în totalul cheltuielilor făcute pentru investiții în scădere de la un an la altul, 18,89% în 2012, 8,99% în 2013 și 4,66% în 2014. Cheltuieli pentru active financiare se fac doar în 2012 când au o pondere în totalul cheltuielilor pentru investiții de 0,28%.

De asemenea, se remarcă că majoritatea investițiilor se fac din bugetul local, se observă că proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabilă au o pondere majora în totalul cheltuielilor pentru investiții.

Din evoluția cheltuielilor totale efectuate pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu între anii 2012-2014 se observă o creștere a acestora în anul 2012 față de anul 2011, pentru ca în următorii doi ani analizați acestea să scadă. Totalul cheltuielilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile are tendință de creștere în toți cei trei ani analizați, de remarcat este că în 2012 crește foarte mult nivelul absorției fondurilor externe nerambursabile, mai precis cu 131,01%.

Totalul cheltuielilor de investiții făcute în active fixe inregistreaza cresteri fata de anii precedenti, iar activele financiare se regăsesc doar în anul 2012 când au o valoare egală cu 401, în ceilalți ani analizați nu se fac cheltuieli pentru active financiare în investițiile făcute la nivelul județului Giurgiu.

Din evoluția cheltuielilor totale efectuate din venituri totale pentru proiecte de investiții publice și sursele acestora de finanțare în județul Giurgiu în anii analizați se observă că în anii 2012 și 2013 au înregistrat o scădere față de anii precedenți, pentru ca în anul 2014 să înregistreze o creștere majoră pusă pe seama creșterii de active financiare.

Din structura cheltuielilor din bugetul local efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene pe obiective de investiții între anii 2012-2013 în județul Giurgiu se observă ponderea mare pe care cheltuielile de investiții pentru transport o au în cheltuielile prevăzute pentru investiții din bugetul local, acestea fiind o prioritate pentru dezvoltarea și modernizarea acestui segment.

În acest sens în anul 2012 s-au făcut cheltuieli pentru investiții din fonduri externe nerambursabile pentru modernizarea și repararea unor poduri situate pe drumuri județene.

Un loc important în structura cheltuielilor din bugetul local efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene pe obiective de investiții între anii 2012-2013 în județul Giurgiu o au și acțiunile generale economice, comerciale și de muncă, se observă că acestea au o ușoară creștere în anul 2013 față de anul 2012, pentru ca în anul 2014 să înregistreze o scădere dramatică, de aproximativ cinci ori mai puțin.

Investițiile din fonduri cu finanțare externă în cultură, recreere și religie au avut un trend ascendent ,in ceea ce privesc investițiile din proiecte cu sursă din fonduri externe nerambursabilă în domeniul asigurări și asistență socială se observă o scădere în anul 2013 față de anul precedent, pentru ca în anul 2014 acestea să crească chiar peste nivelul anului 2012.

Segmentul sănătate a avut o absorție slabă a proiectelor cu finațare europeană, în anul 2012 nu au existat cheltuieli de investiții pentru proiecte cu finanțare europeană. Segmentul locuințe, servicii și dezvoltare publică a avut o valoare nulă a cheltuielilor cu investiții din proiecte cu finanțare externă nerambursabilă în anul 2012 și în anul 2013, iar în 2014 a crescut rata de absorție a fondurilor nerambursabile având o valoare egală cu 5269 mii lei.

Slaba absorție a fondurilor europene nerambursabile în segmente ca sănătatea și locuințe, servicii și dezvoltare publică dovedesc o slabă capacitate instituțională și o comunicare deficitară între Consiliul Județean Giurgiu și alte instituții. Creșterea ratei de absorție a acestor fonduri trebuie să fie o prioritate pentru dezvoltarea comunității și a infrastructurii sociale care cuprinde pe lângă aceste segmente și educația și protecția mediului, domenii pentru care nu s-au inițiat proiecte de atragere a unor fonduri nerambursabile.

În ceea ce privește evoluția cheltuielilor din bugetul local efectuate pentru proiecte cu finanțare din fonduri europene pe obiective de investiții între anii 2012-2013 în județul Giurgiu, luând ca bază anul anterior se observă o creștere a investițiilor din proiecte cu finanțare europeană în toți cei trei ani analizați in domenii precum cultură, recreere și religie, acțiuni generale economice, comerciale și de muncă, locuințe, servicii și dezvoltare publică.

Domeniul sănătate înregistrează o scădere a absorției din fonduri europene în 2012 față de anul precedent, întucât în acest an nu s-au derulat proiecte de investiții din surse fonduri nerambursabile, având valoarea egală cu 0 si cresteri in ceilalti ani analizati.

Din analiza ponderilor proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile pe obiective de investiții în totalul cheltuielilor de investiții între anii 2012-2014 se observă că transporturile au reprezentat prioritatea în bugetul local al investițiilor județului Giurgiu.

Daca în 2012 și 2013 prioritățile sunt în ordinea: transporturi;acțiuni generale economice, comerciale și de muncă; cultură, recreere și religie; asigurări și asistență socială; locuințe, servicii și dezvoltare publică; sănătate în anul 2014 locul acțiunilor generale economice, comerciale și de muncă este luat de cultură, recreere și religie, la rându-i cu asigurări și asistență socială care este și el înlocuit cu domeniul locuințe, servicii și dezvoltare publică.

Ca și propuneri aș putea menționa creșterea ratei de absorție a fondurilor europene, o mai bună gestionare a acestora, precum și investirea în sectoare ca sănătatea și educația deoarece, consider eu, că aceste domenii sunt prioritare în dezvoltarea economico-socială a județului Giurgiu.

BIBLIOGRAFIE

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/215-2001.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiu

http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/11/20/destinatie-romania-judetul-giurgiu-scurt-istoric-12-06-57

http://www.avocatnet.ro/content/forum|displayTopicPage/topicID_382559/Definitie-investie-publica.html

http://www.cjgiurgiu.ro/portal/giurgiu/cj/portal.nsf/AllByUNID/00001516?OpenDocument

http://www.cjmaramures.ro/structura/consiliul-judetean/rolul-consiliului-judetean

http://www.giurgiu.insse.ro/main.php?id=404

http://www.zf.ro/special/cum-arata-economia-judetului-giurgiu-unde-cea-mai-mare-companie-are-afaceri-mai-mici-de-50-mil-si-cel-mai-mare-angajator-este-o-firma-de-paznici-13281880

http://www.zf.ro/special/cum-arata-economia-judetului-giurgiu-unde-cea-mai-mare-companie-are-afaceri-mai-mici-de-50-mil-si-cel-mai-mare-angajator-este-o-firma-de-paznici-13281880

BIBLIOGRAFIE

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/215-2001.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiu

http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/11/20/destinatie-romania-judetul-giurgiu-scurt-istoric-12-06-57

http://www.avocatnet.ro/content/forum|displayTopicPage/topicID_382559/Definitie-investie-publica.html

http://www.cjgiurgiu.ro/portal/giurgiu/cj/portal.nsf/AllByUNID/00001516?OpenDocument

http://www.cjmaramures.ro/structura/consiliul-judetean/rolul-consiliului-judetean

http://www.giurgiu.insse.ro/main.php?id=404

http://www.zf.ro/special/cum-arata-economia-judetului-giurgiu-unde-cea-mai-mare-companie-are-afaceri-mai-mici-de-50-mil-si-cel-mai-mare-angajator-este-o-firma-de-paznici-13281880

http://www.zf.ro/special/cum-arata-economia-judetului-giurgiu-unde-cea-mai-mare-companie-are-afaceri-mai-mici-de-50-mil-si-cel-mai-mare-angajator-este-o-firma-de-paznici-13281880