Evolutia Calitatii Mediului In Judetul Galati

Agronomie

Evolutia Calitatii Mediului In Judetul Galati

Byadmin ianuarie 1, 2024

[NUME_REDACTAT] M., 1998 – Teoria gestiuni mediului și a resurselor naturale, Ed. [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT] Valerian , [NUME_REDACTAT] Mărăcineanu – Managementul deșeurilor solide și urbane industriale

Botnariuc C.N., 1987- Monitoringul ecologic, rev. Ocrotirea naturii și mediului înconjurător.

Copacaru I., 1995 – Surse, procese și produse de poluare, Ed. Junimea, [NUME_REDACTAT] Cotiga – Ecologie și protecția ecosistemelor – Ed. Sitech 2008

[NUME_REDACTAT] – Epurarea apelor uzate urbane , Ed. Tehnopress 2005

[NUME_REDACTAT]., Sahleanu V., Bindu G., 1989 – Protecția mediului înconjurător și educația ecologică, editura Ceres, București.

[NUME_REDACTAT] – Funcțiile de protecție ale pădurilor, Ed. Ceres 1996

[NUME_REDACTAT], 1991- Pedologie amelioratativă: Protecția mediului, editura Dacia, Cluj.

Mohan A., Ardelean A., – Ecologia și protecția mediului , Ed. [NUME_REDACTAT] 1994

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Biris – Habitatele din România, Ed. [NUME_REDACTAT] București 2005

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], 2004 – Poluarea mediului și conservarea naturii, editura [NUME_REDACTAT], Bacău.

[NUME_REDACTAT] – Arii speciale pentru protecția și conservarea plantelor în România, Ed. Victor B. [NUME_REDACTAT] Octavian, [NUME_REDACTAT], 2003 – Managementul calității mediului, editura [NUME_REDACTAT], București.

Tufescu V., Tufescu M. – Ecologia și activitatea umană, Ed. [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – Ecologia și protecția mediului, Ed. Matrixrom 2007

http://apmgl.anpm.ro/raport_anual_privind_starea_mediului_in_judetul_galati_anul_2010-40931

http://apmgl.anpm.ro/raport_anual_privind_starea_mediului_in_judetul_galati_anul_2011-70483

http://apmgl.anpm.ro/raport_anual_privind_starea_mediului_in_judetul_galati_anul_2012-103645

https://www.google.ro/search?q=harta+arii+protejate+bacau

http://infonatura2000.cndd.ro/documents/evenimente/seminar_galati/prezentare-natura-2000-a

http://www.prefecturagalati.ro/portal/portal.nsf/AllByUNID/000028DA?OpenDocument

http://www.galati.insse.ro/main.php?id=405

http://www.drdpiasi.ro/Achiz/2010/Lucrari/2010-09-01-Modernizare%20DN%2025/2010-09-01-Modernizare%20DN%2025-09-Studii%20De%20Mediu.pdf

http://www.ecomagazin.ro/37-000-de-hectare-de-arii-protejate-in-judetul-galati

[NUME_REDACTAT]

1. CADRUL NATURAL

1.1. Poziția geografică

1.2. Relieful

1.3. Clima

1.4. Hidrografia

1.5. Resursele solului

2. CALITATEA AERULUI

2.1 Emisii de poluanți atmosferici

2.2. Emisii de metale grele

2.3. Poluanți cu pulberi in suspensie

2.4. Poluarea aerului – efecte locale

3. CALITATEA APEI

3.1. Resursele de apă

3.2. Calitatea apei lacurilor din județul Galați

3.3. Calitatea apelor de suprafață

3.4. Ape subterane

3.5. Calitatea apei potabile

4. CALITATEA SOLULUI

4.1. Categorii de soluri

4.2. Clase de calitate a solurilor35

4.3. Zone critice sub aspectul deteriorării solului

5. BIODIVERSITATEA

5.1. Vegetația

5.2 Fauna

5.3. Habitate naturale

5.4. Starea pădurilor

5.5. Starea ariilor naturale protejate

6. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

6.1. Deșeuri municipale

6.2. Deșeuri industriale

6.3. Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor

Bibliografie

LUCRARE DE LICENȚĂ

EVOLUȚIA CALITĂȚII MEDIULUI ÎN JUDEȚUL GALAȚI

[NUME_REDACTAT]

1. CADRUL NATURAL

1.1. Poziția geografică

1.2. Relieful

1.3. Clima

1.4. Hidrografia

1.5. Resursele solului

2. CALITATEA AERULUI

2.1 Emisii de poluanți atmosferici

2.2. Emisii de metale grele

2.3. Poluanți cu pulberi in suspensie

2.4. Poluarea aerului – efecte locale

3. CALITATEA APEI

3.1. Resursele de apă

3.2. Calitatea apei lacurilor din județul Galați

3.3. Calitatea apelor de suprafață

3.4. Ape subterane

3.5. Calitatea apei potabile

4. CALITATEA SOLULUI

4.1. Categorii de soluri

4.2. Clase de calitate a solurilor35

4.3. Zone critice sub aspectul deteriorării solului

5. BIODIVERSITATEA

5.1. Vegetația

5.2 Fauna

5.3. Habitate naturale

5.4. Starea pădurilor

5.5. Starea ariilor naturale protejate

6. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

6.1. Deșeuri municipale

6.2. Deșeuri industriale

6.3. Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor

[NUME_REDACTAT]

„Realitățile naturii depăsesc și cele mai ambițioase visuri ale noastre.” Auguste-[NUME_REDACTAT] fiind conștient că face parte din natură și că resursele Terrei nu sunt nelimitate, acesta a încearcat sa păstreze, să protejeze și să conserve natura. Preocuparea pentru protecția mediului înconjurător, a devenit o problemă de interes global, odată cu apariția primelor semne vizibile, și ale dereglărilor apărute la nivelul global. Conștientizarea acestei probleme pentru om a constituit o problemă, și o urmă de îngrijorare a acestuia pentru mediul înconjurător și pentru modul rapid în care mediul se schimbă în fiecare zi.

Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii, și-au lasat amprenta asupra mediului înconjurător, influențând apariția anumitor factori care au dus la apariția dereglărilor ce se transmit în întreg circuitul, devenind o preocupare identificarea, întelegerea, gestionarea, prevenirea problemelor de mediu dar și protecția mediului înconjurător prin pregătirea de specialiști în domeniul Protecției mediului.

Lucrarea “Evoluția calității mediului în județul Galați” își propune să prezinte principalele aspecte în legătura cu evoluția calității mediului în judetul Galați, în care se detaliază problemele legate de mediul geografic în care a apărut și s-a dezvoltat teritoriul județului Galați.

Conținutul lucrării tratează modificările aduse cadrului natural, ca urmare a intervenției umane, starea apei fiind supusă poluanților, starea aerului fiind influențată de poluanții emiși în atmosferă, de degradarea solurilor starea și de managementul diversității. Pe parcursul lucrării se tratează sursele principale de poluare, măsurile și obiectivele de combatere a degradări mediului în teritoriul Galațiului.

M-am oprit asupra acestei teme pentru că doresc să îmi îmbunătățesc cunoștiințele despre cadrul natural din județul Galați, în primul rând, la baza alegerii acestei teme au stat motivele personale, județul Galați fiind locul unde am domiciliul. În al doilea rand am vrut sa punctez evoluția calității mediului din ultimii ani, și modificările aduse mediului pe teritoriul județului Galați.

În elaborarea lucrării de licență, s-au ivit unele elemente de dificultate, și as vrea să precizez mulțumirile aduse îndrumătorului științific, dar și sprijinul acestuia care mi-a pus la dispoziție materiale, documente care m-au ajutat în tehnoredactarea și aprofundarea lucrării.

1. CADRUL NATURAL

1.1. Poziția geografică

Poziția geografică a județului este proiectată pe fundalul istoriei poporului român, a însumat un complex de factori, cauze, și consecințe, acest pământ străvechi al Moldovei se învecinează cu Dobrogea și Muntenia.

Galați este un județ situat în regiunea Moldova, la extremitatea est-centrală a României, înscriindu-se în aria județelor pericarpatice, dunărene, fiind situat relativ aproape de [NUME_REDACTAT], la confluența Dunării cu râurile Siret si Prut.

Figura 1.1 Harta județului [NUME_REDACTAT] regiunii se desfăsoară între 45o25’ și 46o10’ latitudine nordică, 27o20’ și 28o10’ longitudine estică, regiunea Galați se mărginește în partea de nord, cu județul Vaslui și județul Vrancea, spre sud , Dunărea stabilește limita cu județul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin județul Brăila, la vest și nord-vest, în mare parte pe cursul aceluiași râu, se învecinează cu județul Vrancea, iar la est, Prutul formează graniță naturală cu [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] (figura 1.1.) are o suprafata de 4,466 km2, ceea ce reprezintă 1,9 % din suprafața țării, această zonă incluzând patru localități urbane ( municipiile Galați și Tecuci, orașele Tg. Bujor și Berești) și 56 comune cuprinzând 180 sate.

1.2. [NUME_REDACTAT] regiunii județului Galați, prin poziția sa la exteriorul arcului carpatic, oferă o priveliște cu înălțimi domolite, caracterizat prin unități de câmpie și podiș cu înalțimi cuprinse între 310 m ( în nord) și 5-10 m (în sud). Ocupă zona de întrepătrundere a marginilor provinciilor fizico-geografice est-europene, sud-europene și în partea central-europeană, ceea ce se reflectă în condițiile climaterice, în învelișul vegetal și de soluri, cât și în structura geologică.

Priveliștea reliefului regiunii este caracterizată prin aria de contact între dealurile cele mai sudice ale [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], la nivelul județului Galați nu se întânlesc regiuni muntoase.

[NUME_REDACTAT] se caracterizează printr-un relief tabular cu o fragmentare mai accentuată în nord și mai slabă în sud, deosebindu-se, după altitudine, poziție și particularități de relief, cinci unități geomorfologice: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Inferior și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] ocupă cea mai mare parte a teritoriului județului, alcătuit din pietrișuri și nisipuri cu intercalații de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor și văilor cu direcția nord-sud. Se distinge și văi cu versanți abrupți ce sunt supuși puternic degradării la torente.

[NUME_REDACTAT] este o câmpie subcolinară de terase care aparține [NUME_REDACTAT], slab fragmentată și alcătuită dintr-un complex de alte patru terase. Văile care fragmentează câmpia Tecuciului sunt paralele și orientate de la nord la sud și nu au apă decât la viituri. Albia râului Bârlad este mai joasă decât cea a râului Siret, ceea ce face să fie înglodată mereu de aluviunile cărate de Siret, ca urmare produce inundații la cele mai mici viituri.

[NUME_REDACTAT] se întinde la sud de culmile deluroase ale podișului Covurluiului și se desfăsoară până la lunca Prutului. Este o zonă de terase cu podișuri largi, acoperite cu straturi de loess, nisipuri și luturi argiloase.

[NUME_REDACTAT] Inferior este o unitate de relief individualizată ce se întinde din dreptul localității Mărășești până la confluența râului Siret cu fluviul Dunărea, formată dintr-un șeș larg și terase locale de luncă. Este un relief tipic de acumulare format din râul Siret și afluenții lui de pe ambele maluri, bogat în aluviuni. În lungul [NUME_REDACTAT] se află zona de subzistență unde miscările de lăsare ocupă o arie întinsă, având o maximă intensitate tocmai pe cursul lui la contactul dintre podiș și câmpie ce corespunde în aval de Nămoloasa cu linia tectonică Pașcani-Nămoloasa-Galați.

[NUME_REDACTAT] se întinde de la confluența râului Prut cu fluviul Dunărea, până la nordul județului Galați, în depresiunea Horincea. Are înălțimi ce variază între 4-6 m și o lățime ce variază de la 1,5-10-11 km.

1.3. [NUME_REDACTAT] județului Galați reprezintă o deschizătură spre nord-est și spre sud-vest, el se gasește în totalitate sub influența sectorului de climă continentală ( partea sudică și centrală însumează mai bine de 90% din suprafață, se încadrează în ținutul cu clima de câmpie, iar extremitatea nordică reprezintă 10% din teritoriu, în ținutul cu climă de deal), lipsește aproape cu totul influența aerului vestic care este oprit de paravanul munților Carpați.

În ambele ținuturi climatice, verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și cu întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Siretului, Prutului și Dunării introduc în valorile și regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de luncă, mai umed și mai răcoros vara și destul de umed și mai puțin rece iarna.

Circulația generală a atmosferei are ca trăsături principale frecvența relativ mare a advecțiilor lente de aer temperat-oceanic din V și NV (mai ales în sezonul cald), frecvența mare a advecțiilor de aer temperat – continental din NE și E ( în anotimpul rece), precum și advecțiile mai puțin frecvente de aer arctic din N și aer tropical maritim din SV și S.

Vântul predominant bate din direcția Nord – Nord – Est cu o frecvență de 18,4% , iar intensitatea medie anuală este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o viteză medie de 8 m/s.

Frecvența medie anuală a vânturilor din direcția Nord – Est este de 18.6%, iar intensitatea medie anuală este de 2,3 grade Beaufort. Vântul se intensifică începând din octombrie și ajunge în apogeu în aprilie, când se înregistrează în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depășind 6 grade Beaufort până la 8,7 grade Beaufort.

Vântul predominant este Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvență de 16% și bate mai mult vara și este destul de uscat.

Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, și la Galați este de 10 oC iar la Tecuci de 9,8 oC. Temperatura medie a verii este cuprinsă între 21,3 oC la Galați și 21 oC la Tecuci.

Pe perioada iernii, deasupra județului Galați vin din nord – est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 oC – 3oC. Temperatura medie anuală este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -4 oC. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 oC. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 10 oC. Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad în timpul anotimpului de vară, sub formă de averse.

1.4. [NUME_REDACTAT] este o resursă regenerabilă, spre deosebire de alte resurse naturale care cunosc un proces de epuizare în timp, aceasta fiind supusă unui proces continuu de reîmprospătare, urmând circuitul natural care îi asigură continuitatea.

Apa de suprafață, care are cea mai mare stabilitate în mediul natural al Terrei, este un solvent ideal și constituie locul de naștere a vieții, locul de conservare a acesteia.

Apele curgătoare din județul Galați se încadrează în tipul de regim continental accentuat, specific dealurilor și podișul Moldovei, cu scurgere predominantă în sezonul de primăvară și vară, cu viituri primăvara și toamna.

Principalele cursuri de apă care străbat județul Galați sunt: Dunărea , Siretul, Prutul, Bârladul.

Rețeaua hidrografică a județului Galați (tab. 1.1), constituită de bazinul hidrografic al fluviului Dunărea ( de la km 155 – confluent cu râul Siret și până la km 134 – confluent cu râul Prut), cursul inferior al râurilor Siret ( cu afluenții principali: Bârlad, Geru și Suhu), Prut ( cu afluenți: Elan- bazinul inferior, Liscov, Horincea ), precum și pârâul Chineja care se varsă în [NUME_REDACTAT], se înscrie într-un profil hidro-economic complex, ce cuprinde alimentări pentru centre urbane și rurale, acumulări pentru irigații, măsuri antierozionale, lucrări de apărare contra inundațiilor și desecărilor.

[NUME_REDACTAT] reprezintă sursa principală pentru alimentarea cu apă a municipiului Galați, atât pentru populație cât și pentru industrie și alte utilități. Fluviul curge pe o distanță de 22 km și colectează apele râurilor Siret și Prut.

Tabel 1.1. Principalele cursuri de ape de suprafață din județul [NUME_REDACTAT] 1.2. Principalele lacuri naturale și bălți din județul [NUME_REDACTAT] totală ocupată de ape și bălți la nivelul județului Galați este de 13019 ha. Resursa de apă subterană este înmagazinată în orizonturi de pietriș și nisipuri, prin inflitrarea apelor din precipitații, topirea zăpezii cât și din apele din rețeaua hidrografică, formându-se straturi acvifere întinse sau locale situate la adâncimi de 10-30 m către terasele Siretului, unde adâncimea acestora descrește treptat.

Resursele de apă subterane ale județului Galați sunt : straturi de mică adâncime ( sub 50 m: Cosmești, Salcia-Liești, Cernicari), straturi de medie adâncime ( 50-100 m: [NUME_REDACTAT] Nicorești) și straturi de mare adâncime ( peste 100 m: Rotunda și intravilanul municipiului Galați).

1.5. Resursele solului

Resursele subsolului au fost identificate și se exploatează hidrocarburi – țiței și gaze naturale în zonele Schela – Independența, Munteni – Berheci și Brateș.

O importanță pentru industria materialelor de construcții o constituie formațiunile geologice tinere și în special cele cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrișuri – exploatate la Galați, Tecuci, Braniștea și în albia minoră a râului Prut.

Potențialul productiv al agriculturii în județul Galați este constituit din 351.008 ha, din care:

288.881 ha suprafață arabilă;

40275 ha pășuni;

639 ha fânețe naturale;

19568 ha patrimoniu viticol;

1716 ha patrimoniu pomicol;

3 ha plantații de duzi masiv;

6 ha arbuști fructiferi.

Tabel 1.3. Domeniul de folosință al terenurilor în județul Galați

2. CALITATEA AERULUI

2.1 Emisii de poluanți atmosferici

În județul Galați, în perioada 2010-2012, s-au monitorizat în stații emisii de poluanți atmosferici: emisii de dioxid de sulf, emisii de oxizi de azot și emisii de amoniac.

În tabelul 2.1 sunt prezentate valorile emisiilor de dioxid de sulf emise în perioada 2010-2012.

Tabel 2.1 Emisiile de SO2 (tone/an) din județul Galați în perioada 2010-2012

Figura 2.1. Emisii anuale de SO2 din județul Galați în perioada 2010-2012

Analizând datele din tabelul 2.1. și figura 2.1, comparând cantitățile de emisii de SO2 emise în atmosferă, se remarcă o creștere a volumului de SO2 în anul 2011,comparativ cu anul anterior 2010 și anul 2012 .

Tabel 2.2 Valorile emisiilor de oxizi de azot

Figura 2.2. Valorile emisiilor de oxizi de azot

Din datele prezentate în tabelul 2.1.2 și figura 2.1.2, se constată că emisiilor de Nox sunt într-o continuă creștere față de anii precedenți, anul 2012 înregistrând o valoare aproape dublă fața de anii 2010-2011.

Tabel 2.3 Emisii de amoniac (NH3)

Figura 2.3. Emisii anuale de NH3

Din datele prezentate în tabelul 2.3 și figura 2.3 se observă o descreștere a cantității emise de NH3 în anii 2010-2012 , anul 2010 înregistrând o valoare de 3843.87, pe când, în anul 2012 nivelul emisiilor de NH3 au scăzut considerabil până la 1246,98.

2.2. Emisii de metale grele

Situația valorilor rezultate din monitorizarea emisiilor de metale grele la nivelul județului Galați sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Tabel 2.4. Valorile emisiilor de metale grele

Figura 2.4. Emisii anuale de mercur (Hg)

Figura 2.5. Emisii anuale de cadmiu

Din datele analizate, în anul 2011, se remarcă o creștere a valorilor emisiilor de metale grele, cadmiu și mercur, dar nu s-au înregistrat valori peste măsura normală.

Tabel 2.6. Valorile emisiilor de [NUME_REDACTAT] 2.6. Emisii de [NUME_REDACTAT] datele prezentate în tabelul 2.6 și figura 2.6, la nivelul județului Galați se remarcă o creștere considerabilă a cantității de plumb emise în anul 2011.

2.3. Poluanți cu pulberi in suspensie

Poluanții cu pulberi în suspensie, monitorizați în stațiile din județul Galați în perioada 2010-2012 sunt de forma poluanților de pulberi în suspensie, pulberilor în suspensie fracțiunea Pm 2,5 și pulberilor sedimentale.

Tabel 2.7. Pulberi în suspensie

Figura 2.7. Pulberi în suspensie

În stațiile de monitorizare, cantitatea pulberilor în suspensie au înregistrat valori crescute în anul 2012, spre deosebire de anii anteriori.

Tabel 2.8. Pulberi în suspensie – fracțiunea PM 2,5

În stația FU – GL 2, la nivelul județului Galați, cantitatea de pulberi în suspensie de fracțiunea PM 2,5, emisă în anul 2012 a avut o creștere aproape dublă față de anii anteriori.

Tabel 2.9. Concentrații medii anuale de pulberi sedimentale

Figura nr. 2.8. Pulberi sedimentale

Concentrațiile medii anuale de poluanți cu pulberi sedimentale nu au înregistrat creșteri foarte mari, sau descreșteri, valorile pulberilor sedimentale în anii 2010-2012 fiind constante.

2.4. Poluarea aerului – efecte locale

La nivelul județului Galați, se realizează monitorizarea unitară a calității aerului prin Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului – RNMCA, aflată în administrarea [NUME_REDACTAT] și Pădurilor.

Din analiza datelor de monitorizare a aerului se remarcă o tendință generală de îmbunătățire a calității mediului prin:

scăderea concentrațiilor medii anuale ale poluanților monitorizați în [NUME_REDACTAT] de Monitorizare a [NUME_REDACTAT] ;

reducerea numărului de depășiri înregistrate la stațiile automate de monitorizare a calității aerului pentru indicatorul pulberi în suspensie – fracțiunea PM 10. În anul 2010, nu s-au înregistrat depăsiri la acest indicator.

În anul 2010, în cadrul proiectului pentru “ Prevenirea catastrofelor natural generate de inundații și poluarea aerului”, ARPM Galația fost dotată cu 5 stații automate pentru monitorizarea calității aerului achiziționate în cadrul Contractului nr. 84/2006 – Componenta 2 “ Monitorizarea calității aerului”.

În cursul anului 2011, pe teritoriul județului Galați, nu s-au înregistrat depășiri ale concentrației maxime admise ale poluaților monitorizați. Singurul indicator la care s-au semnalat depășiri în perioada 2008-2009-2011, îl constituie pulberile în suspensie- fracțiunea 10.

[NUME_REDACTAT] de Supraveghere a Calității aerului, evidențiază faptul că în cursul anului 2012, pe teritoriul județului Galați, nu s-au înregistrat depășiri ale concentrației maxime admise ale poluanților monitorizați.

Prin urmare, în județul Galați, în perioada 2010-2012, nu s-au înregistrat fenomene de poluare care să afecteze calitatea vieții și să pună în pericol sănătatea umană.

3. CALITATEA APEI

3.1. Resursele de apă

Resursele de apă ale județului Galați sunt reprezentate din: ape de suprafață, constituite din râuri și lacuri, fluviul Dunărea, râul Prut și râul Siret, apele subterane, asigurate de apele freatice în apele de adâncime, în cadrul celor trei bazine hidrografice ce se întânlesc pe teritoriul județului Galați : Dunărea, Prut și Bârlad.

Volumul resursei de apă teoretice și tehnic utilizabile în anii 2010-2012, de pe teritoriul județului Galați, pentru diferite categorii de activități economice este redat în tabelul nr. 3.1.

Tabelul 3.1. Volumul resursei de apă

În județul Galați, volumul resursei de apă s-a modificat în anul 2012, resursa de suprafață-utilizabilă și resursa din subteran-utilizabilă a crescut considerabil față de anii precedenți.

Volumul de apă prelevat în anul 2012, pentru diferite categorii de activități economice este redat în tabelul nr. 3.2.

Tabelul 3.2 Volumul de apă prelevat în anul 2012

Sursa de date: Administrația bazinală de apă [NUME_REDACTAT]

În anul 2011, volumul total de apă prelevat pentru diferite categorii de activități economice a fost de : cerința de apă – 223.569 (mil.mc) și prelevarea de apă – 121,566 (mil.mc)

În anul 2010, volumul total de apă prelevat pentru diferite categorii de activități economice din județul Galați a însumat un total de : cerința de apă – 228,18 (mil.mc) și prelevarea de apă – 121,42(mil.mc)

În anul 2012, putem observa o modificare a volumului total de apă prelevat pentru diferite categorii de activități economice pentru județul Galați, față de anii precedenți, acesta fiind într-o continuă creștere.

Datele prelevărilor de apă, din sursele aferente fiecărui bazin hidrografic de pe teritoriul județului Galați, sunt prezentate în tabelul nr. 3.3.

Tabelul 3.3 Prelevări de apă din surse de apă aferente

Sursa de date: Administrația bazinală de apă [NUME_REDACTAT]

În ultimii trei ani, prelevările de apă au cunoscut un trend crescător al cantităților de apă prelevate anual, de la 121.417 mii/mc în 2010, la 123.603,516 mii/mc în anul 2012, cu o mare pondere a prelevării din sursa de suprafață, față de cea subterană. Ponderea volumului anual total de apă prelevată în anul 2012 este de 60%.

3.2. Calitatea apei lacurilor din județul [NUME_REDACTAT] mai importante lacuri de pe teritoriul județului sunt:

[NUME_REDACTAT] – “ [NUME_REDACTAT]” ( din cele 7.800 ha, mai are 2.120 ha), este exploatat piscicol.

[NUME_REDACTAT] face legătura dintre lacul Brateș și râul Prut. Cuveta lacustră este împărțită de pintenul de la Șivița în două bazine: Brateșul de sus și Brateșul de jos.

În anul 1948, s-a început amenajarea lacului, prin construirea unui dig principal spre Prut, și a unui dig de centură. Zona îndiguită a Brateșului de sus este drenată de un canal cu funcțiune de desecare, orientat pe fosta vale a pârâului Chineja care deversează apele printr-un stăvilar, în luciul de apă care există astăzi.

Canalul principal de desecare are o lungime de 30 de km și cuprinde afluenți cu văi regularizate ( Stoeneasa, Brănești, Drăculești). În zona Brateșului de jos, se mai practică și agricultura irigată pe cca. 14500 ha, iar în incinta Brateșului de sus pe cca. 7500 ha.

Mața – Rădeanu ,cu o suprafată de 650 ha, este una dintre cele mai mari bălți naturale din [NUME_REDACTAT]. Pe o distanță de vreo 60 de km, pe masură ce cursul râului coboară spre vărsarea în Dunăre, se găsesc [NUME_REDACTAT] (75 ha), [NUME_REDACTAT] (223 ha), [NUME_REDACTAT] (43 ha), [NUME_REDACTAT] (324 ha), [NUME_REDACTAT] ( 23 ha) și [NUME_REDACTAT] (49 ha).

Estimarea stării ecologice și chimice a apei lacurilor s-a realizat pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerințelor Directivei cadru a Apei, de către [NUME_REDACTAT] de [NUME_REDACTAT]-Bârlad-Iași.

Banca de date primare utilizată a fost reprezentată de rezultatele analizelor fizico-chimice și biologice, procesate de programul ARQ (Analysis and Reporting for [NUME_REDACTAT]). [NUME_REDACTAT] de Apă definește în Art. 2, starea apelor de suprafață prin starea ecologică și starea și starea chimică.

3.3. Calitatea apelor de suprafață

Urmărirea calității apelor curgătoare de suprafață din spațiul hidrografic Prut- Bârlad se realizează prin urmărirea în cadrul monitoringului de supraveghere (campanii lunare și trimestriale) a indicatorilor fizico-chimici, biologici și bacteriologici.

În județul Galați, în bazinul hidrografic Prut-Bârlad, s-au identificat 76 corpuri de apă, din care:

-63 corpuri de apă-râuri identificate, din care: 56 corpuri de apă- râuri sunt în stare naturală și 7 corpuri de apă-râuri puternic modificate și artificiale;

-3 corpuri de apă- lacuri naturale, ce cuprind 2 zone protejate;

-10 copuri de apă- lacuri de acumulare, ce cuprind 14 lacuri de acumulare.

Evaluarea stării corpurilor de apă, în care nu există nicio secțiune de monitoring, se determină având în vedere starea corpurilor de apă la nivelul grupării corpurilor de apă, realizată pentru scopul monitorizării, menționându-se „ confidența medie de evaluare” din considerente de grupare a corpurilor de apă.

Elementele de calitate fizico-chimice generale suport pentru elementele biologice, necesare în evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt:

– condiții termice: temperatura apă, temperatură aer;

– nutrienți: N-NH4, N-NO2, P-PO4, P total, N Kjeldahl, N total;

– starea acidifierii: pH, alcalinitate;

– condiții oxigenare: oxigen dizolvat, grad saturație oxigen, CBO5, CCOCr, CCOMn, COT, COD;

– condiții de salinitate: reziduu fix, conductivitate.

Elementele de calitate fizico-chimice din grupa “ poluanților specifici” pentru care s-au introdus valori sunt: substanțele sintetice (organice și anorganice) -detergenții anion-activi, Fenol, Cianuri totale, Toluen, Xileni, Acenaften, PCB 28, PCB 52, PCB 138, PCB 180, PCB 153, PCB 118, PCB 101, PCB-uri și substanțe nesintetice (metale): Cu dizolvat, Cu total, Cr total dizolvat, Cr total total, Zn dizolvat, Zn total, As dizolvat.

Elementele de calitate biologice penru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă sunt: fitoplancton, fitobentos, macronevertebrate, pești.

Potențialul ecologic al cursurilor de apă din județul Galați este dat de fluviul Dunărea, râul Siret și Prut.

[NUME_REDACTAT] se întinde pe o lungime de 22 km, între confluența cu râul Siret și confluența cu râul Prut, și îndeplinește numeroase funcții:

reprezintă principala sursă de apă pentru diverse folosințe;

este o importantă arteră de transport;

reprezintă sursă de recreere în numeroase puncte;

este colector natural al cursurilor de apă de pe teritoriul județului;

susține un habitat natural pentru un mare număr de specii de floră și faună pe care de dispariție;

constituie sursă de hrană, prin cantitățile importante de pește care se pescuiesc.

Prutul are puțini afluenți pe teritoriul județului Galați: Bașeu, Jijia, Elan, Horincea, Chineja.

Principalele caracteristici ale râului pe sectorul județului Galați:

lungime de 103 km;

debitul mediu multianual este de 93,6 mc/s.

Siretul culege apele a 1013 cursuri de apă (cel mai bogat din tară).

Principalele carateristici ale râului pe sectorul județului Galați:

lungimea 150 km din 559 km pe teritoriul României;

debitul mediu anual este de 220 mc/s.

[NUME_REDACTAT], din punct de vedere al stării ecologice/potențial ecologice, este monitorizat prin intermediul a 3 secțiuni de control, și este evaluat de către Administrația bazinală de apă Siret, pe teritoriul județului Galați – Cosmești, Lungoci, Șendreni.

În anul 2012, evaluarea stării ecologice a corpului de apă Siret s-a făcut în funcție de evaluarea biologică, în funcție de fitoplancton, fitobentos și macronevertebrate, având o stare ecologică finală foarte bună, evaluarea fizico-chimică s-a remarcat printr-o stare bună a corpului de apă și evaluarea poluanților specifici s-a distins printr-o stare bună a corpului de apă.

Tabel 3.4. Lungimea cursurilor de apă (km) din punct de vedere calitativ- corpurile de apă de suprafață puternic modificate și artificiale

Surse de date: Administrația bazinală de apă Prut – [NUME_REDACTAT]

Tabel 3.5. Centralizator privind evaluarea stării ecologice și chimice pentru corpurile de apă de suprafață natural (râuri) monitorizate in anul 2012 – SGA [NUME_REDACTAT] de date: Administrația bazinală de apă Prut- [NUME_REDACTAT]

Tabel 3.6. Calitatea râului Siret, pe teritoriul județului Galați, din punct de vedere al conținutului de oxigen dizolvat, materii organice (regim de oxigen)

Surse de date: Administrația bazinală de apă [NUME_REDACTAT] 3.7. Calitatea râului Siret, pe teritoriul județului Galați, din punct de vedere al conținutului de amoniu, azotați, fosfați ( Nutrienți)

Surse de date: Administrașia bazinală [NUME_REDACTAT] datelor din tabel, în anul 2012, corpul de apă Siret ( baraj Călimănești – confl. Dunărea) a înregistrat o stare ecologică bună. Comparativ cu anul anterior, 2011, se poate aprecia calitatea râului Siret, ca fiind staționară.

3.4. Ape subterane

Apele subterane din bazinul hidrografic al râului Prut- Bârlad sunt înmagazinate în depozite poros-permeabile de vârstă cuaternară și terțiară dispuse peste formațiuni mai vechi cretacice, liuriene și chiar presiluriene, situate la diverse adâncimi, care datorită condițiilor climatice și de strat au debite reduse și conținut ridicat de săruri.

În raport cu posibilitățile naturale de drenare, apele subterane sunt: sub presiune ( de adâncime) și freatice (libere).

Apele freatice se acumulează în primul orizont de roci permeabile, și se alimentează din precipitații, din unitățile hidrogeologice vecine și local din revărsarea râurilor, apele freatice au un grad ridicat de mineralizare.

Apele subterane libere, sunt drenate natural, acestea incluzând strate acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o zonă de alimentare și o zonă de descărcare.

Apele sub presiune se acumulează în depozitele permeabile intercalate între strate argilo-marnoase repartizate pe mai multe nivele și sunt întânlite în zonele secționate de văile râurilor.

În județul Galați au fost monitorizate calitativ foraje aparținând corpurile de apă: GWROPR02, GWROPR03, GWROPR04, GWR0PR06, GWR0PR12

În anul 2011, s-a făcut o evaluare chimică a corpului de apă GWROPR02 (Lunca și terasele Prutului mediu și Inferior și afluenții săi) și s-au semnalat depășiri față de valorile prag de calitate în 21 de foraje monitorizate, care reprezintă 45% din totalul punctelor monitorizate, s-a constatat că există depăsiri la indicatorii pentru care există valori de prag și anume : NH4, sulfați, cloruri, fosfați, azotați. Corpul de apă GWROPR02 se situează în stare chimică slabă.

În anul 2011, monitorizarea corpului de apă GWROPR02, s-a realizat prin 44 de foraje, din care 41 foraje de observație și 3 fântâni pentru urmărirea poluării cu nitrați: s-au semnalat depășiri față de valorile standard de calitate în 22 de puncte monitorizate, care reprezintă 50% din totalul punctelor monitorizate, s-a constatat că există depășiri la indicatorii pentru care există valori de prag și anume: NH4 în 2 puncte, SO4 în 9 puncte, cloruri în 10 puncte, NO2 în un punct, PO4 în 4 puncte și NO3 în 5 puncte . Corpul de apă GWROPR02 se situează în stare chimică slabă.

În anul 2012, monitorizarea corpului de apă subterană s-a realizat prin 32 de puncte: 20 foraje din rețeaua hidrologică națională, 3 fântâni de urmărire a poluării cu nutrienți și 6 foraje de urmărie a influenței asupra apelor subterane a plantformelor de deșeuri.

GWROPR02 se află în stare chimică slabă, întrucât 53,12 % din punctele monitorizate prezintă depășiri ale valorilor prag.

În anul 2010 , monitorizarea corpului de apă GWROPRO3 ( Lunca și terasele râului Bârlad), s-a realizat prin 38 de foraje: 36 foraje de observație și 2 foraje de control al poluării: se remarcă depășiri de valorile prag de calitate în 17 din forajele monitorizate, care reprezintă 44,7 % din totalul punctelor monitorizate, s-a constatat că există depășiri la indicatorii pentru care există valori de prag și anume : NH4, in 3 foraje, SO4 în 4 foraje, cloruri într-un foraj, PO4 în 8 foraje și NO3 în 4 foraje. Corpul de apă GWROPR03 se situează în stare chimică slabă.

Monitorizarea stării calitative a acestui corp de apă subterană, în anul 2011, s-a realizat prin 24 de foraje din care: 23 foraje de observație și o fântână pentru control al poluării cu nutrienți, și s-a constatat că există depășiri la indicatorii pentru care există valori de prag și anume: SO4 în 3 puncte, cloruri în două puncte și NO3 în 6 puncte, s-au semnalat depășiri față de valorilede prag de calitate în 8 din punctele monitorizate, care reprezintă 33,33% din totalul punctelor monitorizate. Corpul de apă GWROPR03 se situează în stare chimică slabă.

În anul 2012, monitorizarea acestu corp de apă s-a realizat prin 14 puncte de monitorizare din care: 11 forajedin rețeaua națională, 2 foraje de urmărire a poluării și o fântână pentru control al poluării cu nutrienți.

Corpul de apă GWROPR03, se află în stare chimică slabă, întrucât 35,7 % din punctele monitorizate prezintă depășiri ale valorilor prag.

Corpul de apă, GWROPR04 , este localizat în [NUME_REDACTAT], este de tip poros permeabil, suprafața corpului este de 1445 kmp.

În anul 2010, în acest corp de apă , s-au semnalat depășiri față de valorile standard de calitate, la indicatorul SO4, într-un singur foraj de monitorizare, care reprezintă 8% din totalul punctelor monitorizate. Monitorizarea stării calitative a corpului de apă s-a realizat printr-un foraj de observație.

S-au remarcat depășiri, față de valorile de prag,în anul 2011, la indicatorul SO4 în 3 puncte de monitorizare, Cl în 2 puncte de monitorizare, NO2 într-un punct și NO3 în 5 puncte de monitorizare, care reprezintă 35,7 % din totalul punctelor monitorizate. Corpul de apă situându-se în stare chimică bună, depășirile având caracter local.

GWROPR04, în anul 2012, se află intr-o stare slabă, întrucât 55% din punctele monitorizate prezintă depășiri ale valorilor prag. Suprafața corpului de apă GWROPR04 ( [NUME_REDACTAT]) este de 748 kmp,de tip poros permeabil.

Tabelul 3.8. Monitorizare suprafața corpului de apă GWROPR06

3.5. Calitatea apei potabile

Conform NTPA 013/2002 – H.G. nr.100/2002 modificată și completată prin H.G. nr. 567/2004 și H.G. 662/2005, apele de suprafață destinate potabilizării sunt clasificate, în funcție de valorile limită, în trei categorii: A1,A2 și A3.

În conformitate cu NTPA 013/2002 (art.4), acțiunea de monitorizare și ameliorare a calității apei de suprafață, se desfășoară după planul-cadru de acțiune ce are un termen de derulare pe o perioadă de 10 ani.

Principala sursă de apă, de suprafață destinată potabilizării a [NUME_REDACTAT] este fluviul Dunărea, prin priza tip cheson, amplasată pe malul stâng al Dunării, ce permite prelevarea apei brute necesare alimentării cu apă tehnologică și potabilă la SC [NUME_REDACTAT] S.A. Galați și necesarul de apă pentru alimentarea municipiului Galați.

Uzina de apă nr.2 asigură tratarea apei brute din sursa de suprafață și pomparea apei potabile obținute în rețeaua de distribuție, are o capacitatea de tratare de 800-900 l/s.

Monitorizarea calității apei potabile se face în conformitate cu prevederile Ordinului M.S. nr. 1030/2009, completat și modificat prin Ordinul M.S nr. 1185/2012, în cadrul Direcției de [NUME_REDACTAT] Galați s-au derulat activități din cadrul Obiectivului I, al [NUME_REDACTAT] de Monitorizare a [NUME_REDACTAT] din Mediul de Viață și Muncă:

în perioada 01.01-31.12.2012, au fost prelevate, un numar de 5485 probe de apă de la stațiile de apă și consumatori, fântâni, puțuri forate și unități de industrie alimentară.

din totalul de 4688 probe de apă, un numar de 2622 probe au fost recoltate din mediul urman, și 2065 din mediul rural.

Tabel 3.11. Surse de alimentare în județul [NUME_REDACTAT]: Direcția de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT] datele tabelului 3.11, reiese că în anul 2012, s-au recoltat 302 probe de apă din unități de producție alimentară care au fost corespunzătoare chimic și bacteriologic.

4. CALITATEA SOLULUI

4.1. Categorii de soluri

Solul este o componentă a biosferei și un produs al interacțiunii dintre mediul biotic și abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfășoară o viată intensă și care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic.

Solul determină producția agricolă și starea pădurilor, condiționează învelișul vegetal, reglează scurgerea lichidă și solidă în bazinele hidrografice și actionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului și a apei pentru reținerea, reciclarea și neutralizarea poluanților, cum sunt substanțele chimice folosite în agricultura, deșeurilor, reziduurilor organice, și alte substanțe chimice.

Solul prin proprietățile lui de a întreține viața, de a se regenera, filtrează poluanții, îi absoarbe și îi transformă.

Pentru protejarea și conservarea acestei resurse naturale sunt necesare acțiuni susținute pentru prevenirea, stoparea sau reducere factorilor care influențează negativ buna gestionare și exploatare a fondului funciar existent.

Fondul funciar este alcătuit din: terenuri cu destinație agricolă (arabile, păsuni și fânețe, vii, livezi, și pepiniere etc. ), păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră, construcții, drumuri și căi ferate , ape, bălți și alte suprafețe.

Suprafața totală a județului Galați este de 446.632 ha. Potențialul productiv al agriculturii este constituit din 351.088 ha, din care 288.881 ha suprafață arabilă, 40275 pășuni, 639 ha fânețe naturale, 19568 ha patrimoniu viticol, 1716 ha patrimoniu pomicol, 3 ha plantații de duzi masiv și arbuști fructiferi 6 ha.

Evoluția repartiției terenurilor agricole pe categorii de folosință pentru perioada 2010-2012 în județul Galați, este reprezentată în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1. Evoluția repartiției terenurilor agricole pe categorii de folosință

Sursa: Direcția pentru [NUME_REDACTAT]

Figura 4.1. Repartiția terenurilor agricole pe categorii de folosință

În ceea ce privește repartiția pe categorii de folosință, remarcăm o scădere a suprafațelor de terenuri agricole, producându-se modificări în ceea ce privește mărimea terenurile arabile si ale plantațiilor de arbuști fructiferi și a celor de duzi .

4.2. Clase de calitate a solurilor

Caracteristicile solului, din punct de vedere pedologic, variază de la o zonă la alta în funcție de numeroși factori cum ar fi clima și altitudinea. În zonele temperate, predomină cernoziomurile de culoare neagră și cu fertilitate ridicată, solurile brune și podzolurile legate de porțiunile forestiere; în zonele calde se întânlesc solurile roșii și laterite, sărace în humus și săruri minerale.

Categorii de sol caracteristice județului Galați sunt reprezentate în tabelul 4.2 .

Tabelul 4.2. Categorii de sol

Sursa: [NUME_REDACTAT] pentru Studii pedologice și [NUME_REDACTAT]

Suprafața agricolă a județului Galați este de 351157 ha, ocupată astfel: 71,23% – clasa cernisoluri și 28,77% – soluri de tipul – protisoluri, hidrisoluri, luvisoluri, antrisoluri.

Figura 4.2. Suprafața agricolă

Clasificarea terenurilor în clase de calitate, se face după nota medie de bonitare, numărul punctelor de bonitare exprimând favorabilitatea terenului față de cerințele de viață ale unor plante de cultură date, în condiții climatice normale.

Terenurile agricole se împart în 5 clase de calitate, diferențiate după nota medie de bonitare.

Gruparea terenurilor agricole în 5 clase de calitate, după gradul de fertilitate, se face după cum urmează:

clasa I : soluri cu fertilitate foarte bună;

clasa a II-a: solurile cu fertilitate bună;

clasa a III-a: solurile cu fertilitate mijlocie;

clasa a IV-a: solurile cu fertilitate slabă;

clasa a V-a: solurile cu fertilitate foarte slabă.

Tabelul 4.3. Repartiția terenurilor pe clase în județul Galați în anii 2010-2012

Datele tabelului de mai sus, prezintă repartiția terenurilor pe clase în anii 2010-2012, suprafața claselor de bonitare crescănd , anul 2012 având un total de 3358456,0 ha.

Tabelul 4.4 Situația utilizării îngrășămintelor în anii 2009-2012, pe aria județului Galați:

Sursa: Direcția pentru [NUME_REDACTAT]

În anii 2010-2012, în județul Galați, s-au utilizat următoarele cantități de produse fitosanitare:

Tabelul 4.5. Cantități de produse fitosanitare

Sursa: Direcția pentru [NUME_REDACTAT]

Tabel 4.6. Suprafața irigată în anii 2010-2012, în județul [NUME_REDACTAT] 4.3 Evoluția suprafețelor irigate în anii 2010-2012, în judetul [NUME_REDACTAT] datele reprezentate în tabelul 4.6 și figura 4.3, se constată că suprafețele irigate au avut o creștere mare, fiind aproape dublă suprafața irigată, în anul 2012, față de anii precedenți.

4.3. Zone critice sub aspectul deteriorării solului

Fenomenele de eroziune, alunecări de teren, exces de umiditate determină extinderea zonelor critice sub aspectul degradării solurilor. În aria județului Galați sunt frecvente alunecările de teren, datorate unor cauze naturale, sau a unor activități antropice, a gradului mare de înclinare a pantelor și a procesului de salinizare. Inițierea și dezvoltarea ciclului activ de alunecări de teren sunt cauzate de defrișările masive. [NUME_REDACTAT] se confruntă cu opt procese de degradare a solului : eroziunea, degradarea materiei organice, contaminarea, salinizarea, compactizarea, pierderea biodiversității solului, scoaterea din circuitul agricol, alunecările de teren și inundațiilor.

Principalele restricții ale calităților solurilor, la nivel de județ sunt: alunecările de teren și prăbușire; pseudogleizarea; eroziunea de suprafață și în adâncime; poluarea cu deșeuri organice și anorganice; sărătura secundară; acidifierea; carența de elemente nutritive; fertilizări neraționale; tehnici agricole necorespunzătoare; împăduriri pe terenuri de calitate superioară fără întocmirea de studii pedologice.

Degradarea solurilor la nivelul județului Galați este reprezentată în tabelul următor:

Tabelul 4.6. Degradarea solurilor

Sursa: Oficiul de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT]

La nivelul județului Galați, se poate observa că degradarea solurilor de salinizare are o pondere mare de 5,37%, față de ceilalti factori de degradare a solurilor.

5. BIODIVERSITATEA

5.1. [NUME_REDACTAT] județul Galați, flora cuprinde 1442 de specii și 305 subspecii, aparținând la 502 genuri și 108 familii superioare, din care, 9 specii sunt ferigi, 2 specii sunt gimnosperme cultivate, iar 1431 specii sunt angiosperme dintre care 49 specii sunt hibride, iar 19 specii sunt subspontane.

Pe nisipurile de pe valea Bârladului și a Siretului, cât și pe stratul litologic alcătuit din loess care ocupă o suprafață importantă a județului Galați, s-a instalat o vegetație ierboasă, tipic de stepă. Asociațiile stepice sunt asemănătoare cu cele ale Europei estice, ce se continuă si pe teritoriul județului Galați, care apar numai pe terenurile unde nu se face agricultură.

Gramineele și dicotiledonate sunt reprezentante pentru vegetația de stepă.

Gramineele sunt reprezentate de tufărișuri rezistente la uscăciune formate din :

Păiuș (Festuca vallesiaca);

Pir crestat( Agropyrum oristatum);

Lucernă mică ( Medicago minima);

Negară ( Stipa capillata);

Asociații vegetale derivate sau secundare : Andropogan ischaemun-rezistentă la pășunat, se instalează pe terenuri ușor degradate .

Pe nisipuri fixe apar: sărăcică ( Salsola ruthenica), ciulini (Cecatocarpus sarenarius).

Vegetația de stepă ierboasă, apare pe material dezagregat, rămas pe loc, unde spălarea a fost redusă. Acest tip de vegetație favorizează formarea unui sol schelet de suprafață, în care se acumulează o cantitate redusă de humus.

Condiții favorabile pentru pomii fructiferi și cultura viței de vie sunt date de materialul fin la suprafață. Zona predominantă cu material grosier favorizează plantațiile de protecție și pășunat. Apar astfel, și păduri de stejar în amestec cu tei și carpen, precum și păduri de stejar brumăriu, arțar tătăresc sau plantații de salcâm.

5.2 [NUME_REDACTAT] fauna județului Galați sunt incluse 24 de specii de mamifere, 240 de specii de păsări, 13 specii de reptile, 14 specii de amfibieni, 35 de specii de pești.

Fauna terestră este constituită de rozătoare de câmp, șopârle, șerpi și iepuri, iar dintre păsări, întânlite sunt potârnichea, prepelița și ciocârlia.

Pădurile seculare de la Adam, Buciumeni și Viile adăpostesc specii de interes cinegetic ca mistrețul și vulpea.

Fauna spontană este reprezentată prin animale sedentare și migratoare. Fauna aparține biotopului stepei , silvostepei si biotopului luncilor și bălților.

Elementele faunistice care populează zona silvostepei sunt adapatate agrobiocenozelor sunt:

popândăul,hârciogul, dihorul de stepă;

rațe, gâste, grauri, ciori, dropii (dintre păsări).

Fauna care populează luncile și bălțile se compune din: vulpe, vidră, iar dintre păsări: rața, gâsca, pescărușul ,sitarul și lișița.

Modificările care au loc în biotop au ca efect reducerea lor ca număr și aria de răspândire.

5.3. Habitate naturale

[NUME_REDACTAT] deține o diversitatea de ecosisteme terestre și acvatice, caracteristice regiunii biogeografice stepice. Habitatele acvatice au conservat cel mai bine diversitatea biologică naturală reprezentativă județului.

Habitate naturale de interes comunitar identificate la nivelul județului Galați sunt:

ape stătătoare oligotrofe cu vegetație din Littoretea uniflorae și Isoeto-Nanojuncetea;

lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion;

lacuri distrife și bălți;

cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion;

râuri cu malurinămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention;

tufărișuri de foioase ponto-sarmatice;

pajiști xerice pe substrat calcaros;

stepe ponto-sarmatice;

comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin;

pajiști aluviale din Cnidion dubii;

pajiști de altitudine joasă;

păduri de fac de tip Asperulo-Fagetum;

păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum;

vegetația forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos;

păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior;

păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustilofolia;

vegetația de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp*.;

văduri dacice de stejar și carpen;

zăvoaie cu Salix alba și Populus alba.

Rețeaua ecologică Natura 2000 cuprinde în județul Galați:

– 5 arii protecție avifaunistică ( SPA): [NUME_REDACTAT] Inferior și [NUME_REDACTAT] – Vlădești – Frumușița; [NUME_REDACTAT], Mața – Cârja – Rădeanu, [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT] – Sinoe;

– 14 situri de importanță comunitară (SCI): Dunele de nisip de la [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – Roșcani, [NUME_REDACTAT] – Mâțele, [NUME_REDACTAT],[NUME_REDACTAT] Inferior, [NUME_REDACTAT] – Munteni, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] a Prutului, [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] – Homocea, [NUME_REDACTAT] între Zorleni și [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT].

Figura 5.1. Rețeaua de arii protejate în județul [NUME_REDACTAT] naturale protejate de interes județean au fost instituite prin [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], Nr. 46/1994, în ceea ce privește instituirea regimului de protecție oficială a unor zone și momente de pe teritoriul județului Galați s-au desemnat 6 rezervații de tip dentrologic, ca arii naturale protejate de interes județean.

Tabel 5.1. Rezervații de tip dentrologic

În tabelul de mai sus, sunt enumerate rezervațiile de tip dentrologic de pe teritoriul județului Galați având o suprafată totală de 72,52 ha.

Arii naturale protejate de interes național:

Dunele de nisip de la [NUME_REDACTAT] – 199,30 ha;

[NUME_REDACTAT] – 230,00 ha;

[NUME_REDACTAT] – Roșcani – 78,30 ha;

Locul fosilifer Tirighina – Barboși – 1,00 ha;

Locul fosilifer Rateș – 1,50 ha;

[NUME_REDACTAT] – 53,20 ha;

[NUME_REDACTAT] – 20,00 ha;

[NUME_REDACTAT] – 71,20 ha;

[NUME_REDACTAT] – 62,00 ha;

[NUME_REDACTAT] – 49,00 ha;

[NUME_REDACTAT] – 139,00 ha;

Locul fosilifer Berești – 49,00 ha;

Lunca joasă a Prutului – 81,00 ha;

[NUME_REDACTAT] – 74,80 ha;

[NUME_REDACTAT] – 41,80 ha;

[NUME_REDACTAT] – 33,50 ha;

– [NUME_REDACTAT] “ [NUME_REDACTAT] a [NUME_REDACTAT]” – 8247 ha.

5.4. Starea pădurilor

Pădurea este cel mai complex și cuprinzător ecosistem terestru tridimensional, cu legi proprii de dezvoltare, în care se desfășoară cele mai intense schimburi de substanță, energie, informație și cele mai mari procese biologice.

Pădurile au o importanță ecologică, socială și economică, acestora li se datorează în cel mai înalt grad stabilitatea și calitatea factorilor fundamentali ai mediului.

Suprafața ocupată de fondul forestier este de cca. 37 mii ha, reprezentând cca. 8,2% din suprafața județului Galați, suprafața totală a județului Galați fiind de 446.600.

Figura 5.1. Suprafața fondului forestier în județul [NUME_REDACTAT] tabelul 5.1 , sunt trecute doar suprafețele de fond forestier proprietate publică de stat, aflate în administrarea [NUME_REDACTAT] Galați, diminuate în intervalul 2010-2012 ca efect al retrocedărilor către foștii proprietari.

Tabelul 5.2. Evoluția suprafețelor ocupate de fondul forestier proprietate publică

Figura 5.2. Evoluția suprafețelor ocupate de fondul forestier proprietate publică

Se poate observa că față de anii anteriori, în anul 2012 suprafețele ocupate de fondul forestier proprietate publică sunt în creștere cu 0,7%.

Pădurile au un rol istoric în dezvoltarea economică și socială, fiind de importanță strategică majoră, producând venituri din exploatarea forestieră din valorificarea produselor lemnoase și nelemnoase ale pădurii, furnizând locuri de muncă în industria de prelucrare a lemnului.

Funcția economică a pădurilor este exprimată prin valoarea și diversitatea produselor furnizate, astfel produsele pădurilor condiționează dezvoltarea unor sectoare și ramuri economice în industria de prelucrare a lemnului, a construcțiilor, a agriculturii etc.

Masa lemnoasă este cel mai valoros produs al pădurii și din acest punct de vedere pădurile sunt extrem de diferite ca productivitate. Lemnul poate fi folosit în faze diferite ale industrializării sale, sub formă brută (lemn rotund), după o prelucrare primară (cherestea) sau dupa o prelucrare avansată (mobilă, hârtie, placaje).

Pădurile exercită numeroase influențe, regăsindu-se cu prioritate următoarele:

apără solul împotriva eroziunii și degradării sale, micșorează probabilitatea de reducere a alunecărilor de teren, rădăcinile fixează solul, împiedică degradarea solurilor prin înmlăștinare sau sărăturare;

protejează apele curgătoare, reduce riscul de producere a inundațiilor;

diminuează viteza vântului;

pădurea moderează regimul temperaturilor;

înfrumusețează peisajul;

îmbogățește aerul cu oxigen;

Masa lemnoasă pusă în circuitul economic în județul Galați, pentru perioada 2010-2012 este redată în tabelul 5.3.

Tabelul 5.3. Evoluția masei lemnoase pusă în circuitul economic în județul [NUME_REDACTAT] masei lemnoase pusă în circuitul economic în județul Galați în perioada 2010-2012 este reprezentată în următorul grafic:

Figura 5.3 Evoluția masei lemnoase pusă în circuitul economic

Conform graficului de mai sus, se remarcă o creștere cu 800 mc, în anul 2012 față de anul precedent, ceea ce reprezintă o mărire de 1,36% a volumului masei lemnoase puse în circuitul economic.

În următorul tabel (Tabelul 5.5.) este reprezentată distribuția după principalele forme de relief în județul Galați:

Tabelul 5.5. Distribuția după principalele forme de relief

La nivelul județului Galați, au fost identificate păduri de: Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia, Tilia tomentosa, Carpinus betulus, Acer campestre precum si zăvoaie cu Salix alba și Populus alba.

Monitorizarea stării de sănătate a pădurilor include urmărirea manifestărilor fizice și fiziologice ale arborilor, defolierea, decolorarea frunzișului din coroana arborilor, vătămările cauzate de vânat și animale domestice, insecte, ciuperc, agenți abiotici și antropici, incendii etc.

Suprafețele de păduri afectate de diverși factori, la nivelul județului în 2012, conform raportărilor statistice pentru fondul forestier de stat sunt prezentate în tabelul 5.6.

Tabelul 5.6. Suprafețe de păduri afectate

Din totalul fondului forestier de 36,328 ha din județul Galați, se observă că suprafața de 139,6 ha a fost afectată de diverși factori, reprezentând cca. 0,4%. Incendierea necontrolată a miriștilor reprezintă un factor care trebuie avut în vedere în managementul acestor zone. Suprafața silvică afectată a fost mică raportată la suprafața totală, observându-se că un factor important a fost constituit de boli și dăunător, aplicarea lucrărilor silvice specifice limitând pagubele.

Lucrările de tăiere a suprafețelor din fondul forestier național urmăresc creșterea capacității producției de masă lemnoasă, păstrarea și ameliorarea stării de sănătate a arboretelor, conservarea și ameliorarea biodiversității, sporirea rezistenței arboretelor la acțiunea factorilor dăunători.

Tabelul 5.7. Suprafețe parcurse de tăieri pe tipuri la nivelul județului Galați, în anul 2012:

Conform tabelului de mai sus, se poate constata că la nivelul anului 2012, din suprafața totală de fond forestier parcursă cu tăieri de 6.092 ha, tăierile de igienizare s-au realizat pe 2786 ha, fiind urmate de tăieri accidentale de 1512 ha, de îngrijirea arboretelui 1287 ha și tăieri de regenerare 426 ha. Pe suprafața de 6.092 ha pe care s-au efectuat tăieri, o suprafață de 2.280 ha aparține fondului forestier privat.

Zonele cu deficit de vegetație forestieră și disponibilitățile de împădurire în județul Galați au un procent de împădurire de sub 16%, fiind încadrat în zona cu deficit de vegetație forestieră. În tabelul 5.8. au fost menționate doar suprafețe care au făcut obiectivul împăduririlor în fondul forestier proprietate publică a statului aflate în administrarea RNP Romsilva.

Tabel 5.8. Suprafețe cu deficit de vegetație forestieră în județul [NUME_REDACTAT] evoluția suprafețelor cu deficit de vegetație forestieră, se constată în anul 2012, o scădere cu 40% față de anul anterior. În anul 2012, în județul Galați nu au fost scoase suprafețe de teren din fondul forestier pentru alte utilizări.

Tabelul 5.9. Evoluția suprafețelor de păduri regenerate natural sau artificial în perioada 2010-2012

Figura 5.4. Evoluția suprafețelor de păduri regenerate natural sau artificial

Se observă o scădere a suprafețelor de păduri regenerate natural ( cu cca. 5%) cât și artificial ( cu cca. 40%) față de anul 2011.

5.5. Starea ariilor naturale protejate

[NUME_REDACTAT] 2000 implementată și în România reflectă preocupările în domeniul conservării biodiversității și a dezvoltării durabile. România este una dintre țările europene cu un capital natural divers și bine conservat datorită interferenței pe teritoriul țării a cinci regiuni biogeografice din cele 11 europene- alpină (22,75%), continentală (53,63%), panonică (6,2%), stepică (6,85%) și a [NUME_REDACTAT], respectiv pontică (0,75).

Lucrarea “ Habitatele din România”, încearcă să stabilească similitudinile între sisteme diferite de clasificare, fiind descrise 22 de subclase de habitate și un număr de 357 de tipuri de habitate existente în tara noastră.

Nivelul ridicat al diversității habitatelor se reflectă și la nivelul ridicat al diversității speciilor de flora și fauna, pe teritoriul României fiind identificate 3700 specii plante, dintre care speciile endemice reprezintă 4%. În ceea ce privește fauna, au fost identificate 33.792 specii de animale, din care 33.085 nevertebrate și 707 vertebrate. Dintre acestea au fost identificate și specii de interes comunitar: 29 specii mamifere, 34 specii de pești, 11 spcii de amfibieni/ reptile, 55 specii de nevertebrate, 45 specii de plante, 165 specii de păsări nemigratoare din [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] deține o mare varietate de ecosisteme terestre și acvatice ( păduri specific de uncă, pajiști, bălți și lacuri etc), caracteristice regiunii biogeografice stepice. Habitatele acvatice, destul de diverse, sunt cele care, în profida impactului antropic, au conservat cel mai bine diversitatea biologică naturală caracteristică județului.

6. MANAGEMENTUL DEȘEURILOR

Obiectivele gestiunii deșeurilor în cadrul managementul deșeurilor sunt date prin: protejarea sănătății populațiilor, protejarea mediului, conservarea resurselor naturale prin politicile de reducere a deșeurilor, prin reutilizare, reciclare și prin menținerea valorilor estetice a peisajelor naturale și antropice. Gestionarea deșeurilor cuprinde următoarele activități de colectare, transport, tratare, valorificare, eliminare a deșeurilor și de monitorizare a acestor activități.

Activitatea de gestionare a deșeurilor este fundamentată de Legea nr.211/2011 privind refimul deșeurilor, care transpune Directiva 2008/98/CE a [NUME_REDACTAT] și al Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive. Gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului și a apelor subterane și de suprafață, amenințând și sănătatea populației.

6.1. Deșeuri municipale

În județul Galați, la nivelul anului 2011, au fost colectate 158.960 tone de deșeuri municipale (tabelul 6.1.), în amestec și separat de la populație și agenți economici. În anul 2011 s-a înregistrat o ușoară creștere de 2%, față de cantitatea de deșeuri municipale generate în anul 2010.

Tabelul 6.1. Deșeuri municipale generate în perioada 2010-2011

Deșeurile municipale și asimilabile, rezultate în județul Galați sunt de tipul deșeurilor menajere colectate în amestec și separat de la populație, deșeuri asimilabile celor menajere colectate din industrie, comerț și instituții, deșeuri stradale,deșeuri din piețe, deșeuri din grădini și parcuri, deșeuri din construcții și demolări.

Cea mai mare parte a deșeurilor menajere colectate, aproximativ 85% provine de la populație.

6.2. Deșeuri industriale

La nivelul județului Galați, principalele activități generatoare de deșeuri industriale provin din următoarele ramuri: metalurgie, construcții și reparații navale, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, industria alimentară, producția de mobilier, agricultură.

Cantitățile de deșeuri generate din activitățile industriale sunt prezentate în tabelul 6.2.și figura nr. 6.1

Tabelul 6.2 Cantități de deșeuri industriale în anul 2011

Sursa: [NUME_REDACTAT]-ANPM

Figura 6.1. Evoluția deșeurilor generate, valorificate și eliminate în anul 2010

Cantitatea de deșeuri industriale generate, în județul Galați, este într-o continuă scădere, datorită reducerii unor capacități de producție și închiderii unori societăți comerciale, pe fondul crizei economice.

Deșeurile periculoase provenite din activități industriale reprezintă o problemă atât prin modul în care sunt gestionate, cât și prin cantitățile de deșeuri produse și diversității compoziției. Prin natura lor, deșeurile periculoase reprezintă un risc major asupra mediului înconjurător și sănătății populației. În județul Galați, în cea mai mare parte, deșeurile periculoase provin din industria metalurgică, din activitatea de construcții și reparații nave, transport.

Deșeurile nepericuloase și periculoase generate în județul Galați în anul 2010 sunt prezentate în tabelul 6.3. și figura 6.2.

Tabelul 6.3. Deșeuri periculoase și nepericuloase generate în județul Galați în 2010

Sursa: [NUME_REDACTAT]-ANPM

Figura 6.2. Evoluția deșeurilor periculoase și nepericuloase generate în anul 2010 în județul [NUME_REDACTAT] 2% reprezintă deșeuri periculoase (figura 6.2.2.), din cantitatea totală de deșeuri generată în anul 2010. Principalul operator economic din județul Galați, SC ArcelorMittal SA Galați a generat în anul 2012 o cantitate de 453.751 tone de deșeuri de producție din care aprox. 770 t sunt deșeuri periculoase, conform datelor transmise de operator în Raportul anual de mediu.

Tabelul 6.4. evoluția deșeurilor periculoase și nepericuloase generate de SC ArcelorMittal SA Galați în perioada 2010-2012.

Sursa: [NUME_REDACTAT]:ANPM, RAM 2011-1012 ArcelorMittal SA

SC ArcelorMittal SA este principalul generator de deșeuri periculoase, acesta și-a redus considerabil cantitatea generată în ultimii ani datorată restrângerii activității și dezafectării unor sectoare importante de producție.

Figura 6.3. Evoluția deșeurilor periculoase generate de SC ArcelorMittal Galați SA în perioada 2010-2012

Sursa: [NUME_REDACTAT]-ANPM, Ram 2011-2012 ArcelorMittal SA

Figura 6.4.Evoluția cantităților de deșeuri periculoase din deșeurile generate, valorificate și eliminate, în perioada 2010-2012, pentru SC ArcelorMittal SA

Gestionarea deșeurilor industriale se face în conformitate cu prevererile Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor, producătorul de deșeuri sau, dupa caz, orice deținător de deșeuri are obligația de a efectua operațiunile de tratare ( valorificare sau eliminare) respectând ierarhia deșeurilor și fără a pune în pericol sănătatea umană și fără a dăuna mediului sau de a transfera aceste operațiuni unui operator economic autorizat care desfășoară activități de tratare a deșeurilor sau a unui operator public ori privat de colectare a deșeurilor.

Directiva-cadru privind deșeurile(2008/98/CE) este fundamentată pe principiile consacrate privind gestionarea ecologică a deșeurilor, și stabilește o ierarhie în cinci etape a gestionării deșeurilor, promovând reciclarea și alte forme de valorificare, prevenirea generării de deșeuri si pregătirea acestora pentru reutilizare.

6.3. Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor

În județul Galați, procesul de colectare selectivă a deșeurilor municipale în vederea valorificării materialelor a înregistrat un progres în ultimii ani, deși nu a fost introdus în fiecare localitate.

În anul 2012, numărul comunelor care dispus de puncte de colectare selectivă a crescut la 39, spre deosebire de anul 2011 unde doar 19 comune dispuneau de puncte de colectare selectivă a deșeurilor municipale. Colectarea selectivă a fost extinsă și în mediul rural, în localitățile Schela, Ivești, Foltești și Bălătești, în orașele Tg.Bujor și Tecuci din județul Galați, ca urmare și a implementării unor proiecte finanțate din fonduri preaderare.

Prin proiectul ISPA derulat de Primăria municipiului Galați “ Managementul integrat al deșeurilor urbane solide în municipiul Galați și împrejurimi”, s-au organizat 220 de puncte de colectare selectivă a deșeurilor, dotate cu containere tip igloo, cu o capacitate de 2 mc, pentru colectarea deșeurilor de hârtie/carton, plastic/metal și sticlă de la populație.

Gradul de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile de populație este destul de scăzut, având în vedere faptul că a fost creată infrastructura necesară pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Pentru a crește cantitățile de deșeuri reciclabile colectate și a eficientizării investițiilor, se impune realizarea periodică de campanii de conștientizare a populației în care să se promoveze sistemul de colectare selectivă a deșeurilor.

Tabelul 6.5. Situația corespunzătoare anului 2012 privind deșeurile colectate în puncte de colectare selectivă

În tabelul de mai sus, se prezintă situația privind deșeurile colectate în puncte de colectare selectivă, cantitatea colectată fiind aproape toată valorificată.

7. CONCLUZII

Cadrul natural. [NUME_REDACTAT] care are o suprafață de 4,466 km2 , situat în regiunea Moldova, spațiul se desfășoară între 45o25’ și 46o10’ latitudine nordică, 27o20’ și 28o10’ latitudine estică, se mărginește în partea de nord cu județul Vaslui și județul Vrancea, spre sud, Dunărea stabilește limita cu județul Tulcea, la sud-vest, are ca vecin județul Brăila iar la est, Prutul formează graniță naturală cu [NUME_REDACTAT].

Relieful județului Galați este caracterizat printr-un relief tabular cu o fragmentare accentuată în nord și mai slabă în sud. Prin poziția sa la exteriorul arcului carpatic, nu se întânlesc regiuni muntoase, întânlindu-se unități de câmpie și podiș, oferind o priveliște cu înălțimi domolite. Se deosebesc, după altitudine, poziție și particularități de relief 5 unități morfologice: [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Inferior și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT], se află în totalitate sub influența sectorului de climă continentală, cu veri foarte calde și uscate, iar iernile sunt geroase,cu viscole puternice, temperaturi cuprinse între – 3 și -4 iarna, iar vara medie a verii este de 21,7o. Vântul predominant este Crivățul, și al doilea vânt care bate mai mult vara si este uscat este vântul din sud.

Regiunea județului Galați prezintă o hidrografie bogată, principalele cursuri de apă fiind: Dunărea, Siretul, Prutul și Bârladul. [NUME_REDACTAT] reprezintă sursa principală pentru alimentare cu apă a municipiului Galați. Județul însumează o suprafață totală ocupată de ape și bălți de 13019 ha.

Resursele solului sunt reprezentate de exploatarea hidrocarburilor – țiței și gaze naturale- , formațiuni geologice –argile comune, nisipuri, pietrișuri-, dar și de potențialul productiv al agriculturii județului Galați – suprafețe arabile, pășuni, fânețe naturale, patrimonii viticole și pomicole, plantații de duzi masivi și arbuști fructiferi- .

Calitatea aerului în județul Galați este monitorizată prin stațiile care măsoară emisiile de poluanți atmosferici. Nivelul emisiilor de SO2 înregistând o creștere mare în anul 2011, față de 2010 și 2012. Emisiile de NOx sunt într-o continuă creștere, în anul 2012 înregistrând o valoare dublă față de anii anteriori. Nivelul emisiilor de NH3 au avut o scădere considerabilă în anul 2012.

Emisiile de metale grele (Cd și Hg) au avut valori normale. Valorile emisiilor de plumb au suferit o creștere considerabilă în perioada 2010-2012.

Poluanții cu pulberi în suspensie – fracțiunea PM 2,5- au înregistrat la stație valori duble în anul 2012 față de perioada 2010-2012. Poluanții cu pulberi sedimentale în perioada 2010-2012 au avut valori constante.

La nivelul județului Galați se realizează monitorizarea calității aerului și îmbunătățirii calității mediului prin RNMCA. În perioada 2010-2012, nu s-au înregistrat fenomene de poluare a aerului – efecte locale- care sa afecteze calitatea vieții și să pună în pericol sănătatea umană a locuitorilor județului Galați.

Calitatea apei. Resursele de apă ale județului Galați sunt reprezentate de: apele subterane și apele de suprafață. Volumul resurselor de suprafață – subterană utilizabilă s-a modificat în anul 2012, crescând considerabil față de anii anteriori. Volumul de apă prelevat pentru diferite activități economie este într-o continuă creștere. Prelevările de apă din surse de suprafață au un volum mai mare față de sursele din subteran.

Calitatea apei lacurilor din județul Galați – estimarea stării ecologice a apei lacurilor s-a realizat prin corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM. Lacurile și bălțile cele mai importante, de pe teritoriul județului Galați sunt: [NUME_REDACTAT] – exploatat piscicol- , Mața- Rădeaunu – cea mai mare baltă naturală din [NUME_REDACTAT]- , [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

Supravegherea calității apelor de suprafață, se realizează prin urmărirea în cadrul monitoringului de supraveghere a indicatorilor fizico-chimici, biologici și bacteriologici. În județul Galați, în bazinul hidrografic Prut- Bărlad, s-au identificat 76 de corpuri de apă. Corpul de apă Siret, în anul 2012, s-a remarcat printr-o stare ecologică foarte bună, evaluarea fizico- chimică s-a remarcat printr-o stare bună și evaluarea poluanților specifici s-a distins printr-o stare bună. Comparativ cu anul 2011, calitatea corpului de Siret a fost staționară.

Apele subterane, sunt freatice și sub presiune, iar datorită condițiilor climatice și de strat au debite reduse și au un conținut ridicat de săruri. În perioada 2010-2012 , corpurile de apă au avut o stare chimică slabă.

Calitatea apei potabile, la nivelul județului Galați, în anul 2012, au fost recoltate 302 probe de apă din unități de producție alimentară care au fost corespunzătoare chimic și bacteriologic.

Calitatea solului- s-au produs modificări în ceea ce privește mărimea terenurilor arabile și ale plantațiilor de arbuști fructiferi și a celor de duzi, iar în cazul suprafețelor agricole, acestea au scăzut considerabil.

Clase de calitate a solurilor – suprafața agricolă a județului Galați este de 351157 ha, ocupată de 71,23% și 28,77% protisoluri, hidrisoluri, luvisoluri și antrisoluri. Clasificarea terenurilor în clase de calitate, se face dupa nota medie de bonitare, terenurile agricole împărțindu-se în 5 clase de calitate. Suprafața claselor de bonitare a crescut în anul 2012.

Zonele critice sub aspectul deteriorării solului sunt determinate de fenomenele de eroziune, alunecărle de teren și excesul de umiditate. Degradarea solurilor de salinizare, în anul 2012, are o pondere mare de 5,37% față de ceilalți factori de degradare a solurilor.

Biodiversitatea. Vegetația județului Galați este una variată și diversificată, flora cuprinde 1442 de specii și 305 subspecii.Vegetația ierboasă, tipic de stepă ocupă cea mai mare parte a teritoriului județului.

Fauna include o varietate de specii : mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești. Modificările care au loc în biotop au ca efect reducerea lor ca număr și arie de răspândire.

Habitatele naturale deținute de județul Galați, cuprind o diversitatea de ecosisteme terestre si acvatice. Rețeaua ecologică Natura 2000 cuprinde în județ 5 arii de protecție avifaunistică ți 14 situri de importanță comunitară.

Pe teritoriul județului Galați, s-au desemnat 6 rezervații de tip dentrologic, ca arii protejate de interes județean, având o suprafață totală de 72,52 ha.

Starea pădurilor – suprafața ocupată de fondul forestier este de cca. 37 mii ha, reprezentând 8,2% din suprafața județului Galați. Suprafața ocupată de fondul forestier proprietate publică este în creștere cu 0,7%.

Funcția economică a pădurilor este exprimată prin valoarea și diversitatea produselor , astfel produsele pădurilor condiționează dezvoltarea unor sectoare. Volumul masei lemnoase în circuitul economic a suferit o mărire de 1,36% în anul 2012. Din totalul forestier de 36,328 din județul Galați, suprafața de 139,6 ha a fost afectată de diverși factori, reprezentând 0,4%.

Tăierile de igienizare a fondului forestier s-au realizat pe 2786 ha, tăierile accidentale fiind de 1512 ha, îngrijirea arboretelui este de 1287 ha. Față de anul 2011, a fost o scădere a suprafețelor de păduri regenerate natural cât și artificial.

Starea ariilor naturale protejate – [NUME_REDACTAT] 2000 în România reflectă preocupările în domeniul conservării biodiversității și a dezvoltării durabile. În lucrarea, Habitatele din România, s-au descris 22 de subclase de habitate și un număr de 357 de tipuri habitate existente în tara noastră.

Managementul deșeurilor. La nivelul județului Galați, au fost recoltate 158.960 tone de deșeuri municipale, în anul 2011 s-a înregistrat o ușoară creștere de 2% față de cantitatea de deșeuri municipale generate în anul 2010.

Activitățile de deșeuri industriale provin din mai multe ramuri. Gestionarea acestor deșeuri, în conformitate cu prevederile legilor, obligă deținătorul de deșeuri să efectuieze operațiuni de tratare, respectând ierarhia deșeurilor, fără punerea în pericol a sănătății umane și fără a dăuna mediul.

Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor în vederea valorificării materialelor a înregistrat un progres în ultimii ani. În anul 2012 numărul comunelor care dispun de puncte de colectare selectivă a crescut la 39. Gradul de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile de populație este destul de scăzut, având în vedere faptul că infrastructura necesară a fost creată.