Evoluția bolilor profesionale si a celor legate de profesiune. [611889]

1
Evoluția bolilor profesionale si a celor legate de profesiune.
Măsurile de combatere a evoluției luate în departamentul de resurse umane.

Introducere

2

Boli profesionale si cele legate de profesiune sunt incă un subiect nou pentru majoritatea
persoanelor atât din departamentul de execuție cât și cel din conducere.

Am ales ca si subiect de licenta tema de licenta sa cercetez evolutia bolilor profesionale
si a bolilor legate de profesiune, aparitia evolutia , evolutia riscuri lor si aparitia unor riscuri
emergente( noii boli situatii noi )si disparitia unor boli.
In cadrul cercetarii am luat in considerare doua activitatii functii meserii locuri de munca
cea de operator telefonie call center si cea de operator productie indust riala.
In cadrul celor doua functii am cercetat evolutia bolilor printr -un procedeu de interviu
nestructurat in care am vrut sa evidentiez situatiile anterioare (mai vechi) fata de situatia
actuala,Modul prin care au fost influentate psosturile de lucru de catre tehnologie.Modul in
care tehnologia a eliminat sau redus anumoite riscuri si a dezvoltat altele emergente.
Prezenta riscurilor etse ceea care determina apartitia bolilor profesionale si a bolilor legate
de profesiune.
In romania la momentul actual

Romania mebrru al uniunii europene dar si al organizatiei natiunilor unite (onu) are
sematre tratate , regulamente directive si alte tipuri de documente cu aceste entitatii.

Romania este membru a aoganizatiei internationale a a muncii (oil) unde se in tocmesc
regulamente si dispoxzitii pentru ibunatatirea locurilor de munca pentru eliminarea
riscurilor de accidentare si aparitie a bolilor.

Organizatia internationala a muncii face parte din organizatia natiunilor unite la fel ca si
organizatia internati onala a sanatatii (oms)

La nivelul ue regasim agentia europeana a asecuritatii si sanatatii in munca care creeaza
programe si propune apartii sau modificari a directivelor europene pentru intrega
comunitate.

Fiecare stat membru are o institutie abilitat a pentru controlul si verificarea activitatilor de
securitate si sanatate in munca.

3
In romania instutia abilitata este Inspectia muncii impreuna cu inspectoratele teritoriale de
munca si directiile de sanatate publica din cadrul ministerului sanatatii.

In romania se realizeaza raportarea doar a bolilor profesionale acestea sunt anunatte comu
nicate de catre medicul de medicina muncii prin formularul bp1.

4

Capitolul 2
La nivel international regasim Oranizatia Natiunilor Unite im preuna cu alte organizatii la
care Romania este fondatoare sau a aderat pentru imbunatatirea starii de sanatate a
romanilor.
Organzația Națiunilor Unite este cea mai importanta organizație din lume, a fost fondată in
anul 1945 ca ș i act fundamental este Ca rta Organizației Națiunilor Unite unde se regăsesc
noțiuni fundamentale ale respectă rii drepturilor omului , cooperare internationala. ??? de
reformulat
ONU a adoptat in anul 1948 D eclaratia Universala a drepturilor omului prin care statele
membre au ca si responsabilitate respect area si realizarea pr evederilor enuntate in
document .
„Articolul 23.
(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la alegerea liberă a locului de muncă, la condiții
de muncă echitabile și favorabile și la protecția împotriva șomajului .
(2) Orice persoană, fără nicio discriminare, are dreptul la salarii egale pentru muncă egală.
(3) Orice persoană care lucrează are dreptul la o remunerație justă și favorabilă, asigurând
pentru el și familia sa o existență demnă de demnitate umană și com pletată, dacă este
necesar, prin alte mijloace de protecție socială.
(4) Fiecare are dreptul de a forma și de a se alătura sindicatelor pen tru protecția intereselor
sale.
Articolul 24.
Orice persoană are dreptul la odihnă și timp liber, inclusiv limitarea rezonabilă a
programului de lucru și a concediilor periodice cu plată.
Articolul 25.
(1) Fiecare are dreptul la un nivel de viață adecvat sănătății și bunăstării sale și a familiei
sale, inclusiv alimente, îmbrăcăminte, locuințe și îngrijiri medicale și se rvicii sociale
necesare, precum și dreptul la securitate în caz de șomaj, boală, handicap, văduvă,
bătrânețe sau altă lipsă de trai în circumstanțe care nu îi stăpânesc.
(2) Maternitatea și copilăria au dreptul la îngrijiri și asistență speciale. Toți copi ii, născuți
sau nu în căsătorie, beneficiază de aceeași protecție socială. ”
Romania si -a manifestat dorinta de a adera la ONU inca din anul 1946 insa aceasta aderare
a fost stopata pana in anul 1955 , cand Romania a fost declarata membru al ONU impreuna Commented [D1]: https://www.un.org/
Commented [D2]: https://www.un.org/en/universal –
declaration -human -rights/index.html
Commented [D3]: https://www.un.org/en/universal –
declaration -human -rights

5
cu alte 15 tari printre care se numara si vecini nostrii Ungaria, Bulgaria dar si Spania,
Italia, Portugalia, etc.
Pe lângă instituț iile sp ecializate ale organizaț iei regăsim: Organizația Internaționala a
Muncii , Organizația Mond iala Sănătății, Banca Mond ială s.a.m.d.
Organizatia M ondiala a Sanatatii a fost infintata in anul 1948 , are ca rol mentinerea si
coordona rea situatiei sanatatii populatiei de pe planeta prin strategia de combaterea bolilor
conform Delaratiei de la Alma -Ata 1978.
Principala tem a ab ordata de OMS este sanatatea oferind o abordare si a bolilor
profesionale si cele legate de mun ca.
„O boala profesionala este orice boala contractat a in principal ca urmare a expunerii la
factorii de risc care decurg din activitatea de munca.
Bolile legate de munca au cauze multiple, in care factorii din mediul de munca pot juca un
rol impreuna cu alti factori de risc, in dezvoltarea unor astfel de boli .’’
OMS colaboreaza intens cu Organizatia Internationala a Muncii pentru a veni in ajutorul
servic iilor m edicale primare si secun dare prin detectarea bolilor si raportarea acestora in
conformitate cu criteriile de d iagnostic.
Statele me mbre inca din anul 2007 au adoptat o fo aie de parcurs avand ca s cop principal
imbunatatirea sanatatii si o bunastare mai buna a populatiei.
In aceasta foaie de parcurs regasim 5 directii strategice si 4 masuri de abilitare cum ar fi
investitii in sanatate sau alfabetizare in sanatate.
In aceasta foaie numita si Agenda 2030 pentru dezvoltare durabila regaseste Agenta despre
sanat ate 2020 si a fost adoptat in 2012 in Comitetul reg ional OMS unde au participat 53 de
state membre . Principla actiune are ca scop imbunatatirea semnificativa a santatii si
bunastarii populatiei , dar si reducerea inegalitatilor de sanatate, etc.
Un partene r importat al OMS -ului este Reteau a de Sud -Est a Europei privind sa natatea
lucratorilor (SEE) are ca si scop principal imbunatatirea sanat atii si bunastarii lucratorilor,
printre tarile participante se numara si Romania impreuna cu Bulgaria, Serbia,
Munten egru, Turcia, etc.
Aceasta retea este folosita ca o adunare unde se pot schimba si impartirea informatiilor si
cunostintelor.
Conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii si Regiunea Europeana arata ca,
conditiile de munca nesanatoa se contribuie cu cel putin 1.6% din povar a boli si respectiv
riscurile majore ale acestei sarcini: Commented [D4]: http://www.mae.ro/
Commented [D5]: http://www.euro.who.int/en/home
Commented [D6]: https://www.who.int/activities/occupa
tional -and-work –related -diseases

6
 raniri (40% din povara profesionala a bolii;
 zgomot 22%;
 cancerigeni 18%;
 particule transportate in aer 17%;
 pericole ergonomice 3%;
Organizatia Internationala a Munci i (OIM) a fost infiintata in anul 1919, si se ocupa de
problemele legate de munca la standarde internationale. Romania fiind membru fondator al
acestei organizatii .
Printre primele masuri legislative ce Romania le -a adoptat au fost repausul duminical si
ocrotirea minorilor si femeilor, dar si fixarea programului de lucru la 8 ore pe zi in anii
1925 si 1928.
Acesta organizatie are un sistem de supraveghere prin care statele aplica aceste conventii
insa ofera si asistenta statelor care intampina dificultati de aplicare.
Romania intre anii 1993 -2008 a primit sprijin din partea OIM in ceea ce priveste
construirea si consolidarea institutiilor pe piata muncii si adoptarea unor legii noi privind
noua economie de piata.
OIM a fost prezent in tara prin intermediul Oficiului Coordonatorului National al IOM ce a
ajuatat la crearea Consiliului Economic si Social la adoptarea prim ului Cod al Muncii dupa
perioada comunismului , a mai ajutat la moternizarea I nspectiei muncii si securitatea
muncii, legi si institutii pentr u sanatate. A mai spriji nit Romania dupa aderarea in UE la
infiintarea Oficiului pentru Medierea Muncii Colective.
Rom ania este me mbra a Uniunii Europene si are ca responsabilitate adoptarea, mentirea
dar si respectarea diferitelor conve ntii privind bunas tarea cetatenilor.
Uninunea Euroapeana a inceput sa ia nastere incepand cu anul 195 0 prin uniunea tarilor
precum Belgia, Franta, Luxemburg, Tarile de jos Germania de Vest cu scopul de a pune
capat razboaieleor sangeroase ce avea loc in diferitele tari veci ne. Totul s -a finalizat in anul
1957 prin Tratatul de Roma unde s -au pus bazele Comunitatii Economice Europene fiind
cunoscuta si sub denumirea de piata comuna, ulterior aderand si alte state pr intre care si
Romania in anul 2007. In prezent UE este formata din 28 de state membre urmand sa
raman 27 de state membre deoare ce Marea Britanie se va retrage.
La nivelul Uniunii Europene regasim urmatoarele autoritati si institutii ce au competente in
domeniul securitatii si sanatatii in munca: Commented [D7]:
Commented [D9]: http://www.euro.who.int/en/home Commented [D8]: http://www.euro.who.int/en/health –
topics/environment -and-health/occupational -health/data –
and-statistics
Commented [D10]: Informatie preluata
https://www.ilo.org/budapest/countries –
covered/romania/WCMS_650156/lang –en/index.htm
Commented [D11]: Informatie preluata
https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Interna%C
8%9Bional%C4%83_a_Muncii#cite_note -cp2012 -05-12-1
Commented [D12]: https://www.ilo.org/

7
1. Agentia Europeana pen tru Securitate si Sanatate in Munca , desfasoara activitati
pentru promovarea sanatatii si securitatii in munca pe intreg continentul european,
catre cele mai variate categorii de public.
2. Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Mu nca, aceasta
contribuie la planificarea si instituirea unor conditii de viata si de munca mai bune
in Europa, punand la dispozitia guvernelor, angajatorilor, sindicatelor si Comisiei
Europene date , cunostinte si avize rezultate din studii independente si c omparative.
3. Comitetul Consultativ pentru Securitate si Sanatate la locul de Munca, are sarcina
de a sprijini Comisia in pregatirea, punerea in aplicare si evaluarea initiativelor
privind securitatea si sanatatea la locul de munca, din sectoarele publice s i private
ale economiei.
4. Comitetul stiintific pentru stabilirea valorilor -limita de expunere profesionala la
agenti chimici, studiaza efectele agentiilor chimici asupra sanatatii lucratorilor la
locul de munca. Are sarcina de a pune la dispozitia Comisiei, la cerere, avizul sau
privind problemele care se refera la analiza toxicologica a substantelor chimice din
punct de vedere al efectelor asupra sanatatii lucratorilor. In mod deosebit, comitetul
este consultat in legatura cu stabilirea limitelor de expuner e profesionala (LEP),
calculate pe baza datelor stiintifice disponibile.
5. Comitetul inspectorilor de munca principali, furnizeaza Comisiei, la solicitarea
acesteia sau din proprie initiativa, avizul sau cu privire la toate problemele
referitoare la aplicare a de catre statele membre a legislatiei comunitare privind
securitatea si sanatatea la locul de munca. Propune Comisiei orice initiativa pe care
acesta o considera adecvata pentru a incuraja aplicarea legislatiei comunitare cu
privire la sanatatea si secur itatea la locul de munca, in special prin intermediul unei
cooperari stranse intre sistemele nationale de inspectie a muncii.

8
Datorita faptului ca la inceputul anilor 1990 se produceau foarte multe accidente de munca
majoritatea fiind mortale s-a infintat in 1994 Agentia Europeana pentru Securitate si
Sanatate in Munca (EU -OSHA) pentru ca locul de munca sa fie un ul sigur, sanatos si
productiv, avand ca principal puct de referinta Directiva -cadru (89/391/CEE) din 1989
avand principii comune de imbuna tatire a securitatii si sanatatii lucratorilor la locul de
munca ce se aplica la toate sectoarele de activitate atat publice cat si cele private exceptie
fac fortele armate, politia si anumite servicii de protectie civila.
Printre temele abordate de Agenti a Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca
putem aminti cele legate de afectiunile musculo -schelet ice, cele legate de stres si ri scuri
psihosociale, TIC / digitalizare si aparitia riscurilor emergente.
Copiaza ce ai scris de bo;i in caiet la locu l de munca
Afectiunile musculo -schelectice, problemele de sanatate mintala sau chiar boli, precum
cancerul, boli cardio -vasculare sau respiratorii pot fi o cauza sau un factor ce duce la
agravarea lor prin conditii necorespunzatoare de munca. Aceste condi tii pot fi declansate
prin expune rea la:
1. Substante periculoase:
1.1. Substantele chimice ;
1.2. Substantele biologice.
2. Radiatii:
2.1. Ionizate ;
2.2. Ultraviolete.
3. Factori fizici:
3.1. Zgomot;
3.2. Vibratii;
3.3. Manipulare manuala;
3.4. Munca sedentara.
4. Factori organizatorici si psihosociali:
4.1. Ture de munca;
4.2. Stres.

Toate acestea pot fi prevenite printr -o gestionare si monitorizare clara dar si prin gasirea
masurilor eficiente.

9
Afectiunile musculo -scheletice reprezinta una dintre celel mai frecvente probleme de
sanatate legate de munca afectand mi lione de lucratori din Europa si presupune cheltuieli
de milioane de euro din partea angajatorilor. Zonele afectate de regula su nt spatele, gatul,
umerii si membrele superioare insa uneori pot fi afectate si membrele inferioare. Pot fi
afectate atat a artic ualtiile cat si tesuturi manifestandu -se prin dureri, disconfort minor sau
pana la afectiuni grave ce necesi ta repaus sau tratament medical. Insa situatia cea mai
grava este ceea de infirmitate sau chiar abandonarea activitatii profesionale.
In general afe ctiunile musculo -scheletice se dezvolta in timp si au factori diversi printre
care pot fi fizici sau organizationali:
 ,,manipularea greutăților , în special cân d este însoțită de mișcări de aplecare și
răsucire;
 mișcările repetitive sau energice;
 pozițiile incomode și statice;
 vibrațiile, iluminatul insuficient sau mediile de lucru friguroase;
 munca accelerată;
 șederea sau statul în picioare pe perioadă îndelunga tă în aceeași poziție. ’’
Pentru a preveni aceste afectiuni nu exista solutii unice insa se ofera cateva masuri pentru a
preveni producerea si agravarea lor:
 echipamente concepute e rgonomic si adecvate sarcinilor;
 o instruire mai eficienta a lucratorilor pentrua intelege mai bine riscurile la care
sunt supusi ;
 schimbarea sarcinilor si in strumentel or de lucru;
 planificarea cauzelor si respective sa nu existe munca repetitive prelungita si pozitii
vicioase.
Din punct de vedere legislative Uniunea Europeana a ccord un interes crescut acest or
afectiuni prin diverse direc tive europene reglementari si ghi duri de bune pra ctici. Una
dintre cele mai importante directive e ste Directiva -cadru privind SSM.

Commented [D13]: https: //osha.europa.eu/ro/themes/m
usculoskeletal -disorders
Commented [D14]: https://osha.europa.eu/ro/themes/m
usculoskeletal -disorders
Commented [D15]: https://osha.europa.eu/ro/themes/m
usculoskeletal -disorders

10
Riscurile psihosoci ale si stresul la munca la fel ca afectiun ile musculo -scheletice se numara
printre cele mai frecvente probleme de sanatate si legate de munca , dar au impact si asupra
organi zatiilor si economiilor.
Angajatii europeni considera str esul un factor des intalnit ce duce la pierde rea unui numar
mare de timp din totalul de ore lucrate. Deseori stresul si problemele psih osociale sunt
percepute ca o problema a organizatiei si nu ca o problema individuala. Aceste riscuri sunt
generate de cele mai multe oride organizaera si gestionarea precara a asctivitatiil or.
Efectele acestor riscuri pot determina epuizarea fizica sau depresia. Conditiile de lucru ce
determina aceste riscuri sunt:
a. volum mare de munca;
b. cerinte contradictorii;
c. nesiguranta locului de munca;
d. hartuirea psihologica , sexuala dar si violenta din pa rtea tertilor.
Angajatii se confrunta cu aceste riscuri atunci cand volumul de lucru este extrem de mare,
iar, pe langa un nivel de stres prelungit, lucratorii pot deprinde afectiuni musculo –
schelectice sau chiar afectiuni cardio -vasculare .
La nivelul orga nizatiei efectul acestor riscuri poate fi unul negativ prin imultirea
vatamarilor si accidentelor de munca, prin absenteism sau prin implacarea scazuta a
angajatiilor pentru a indeplinii sarcinile in mod eficient.
Ca si masuri impotriva riscurilor por fi a bordate metodele folosite la celelalte riscuri la
locul de munca.
Directiva -cadru 89/391/ CEEE, in in sprijinujl oamenilor afectati de aceste riscuri oferind
suport jurid ic prin care angajatorul are obligatii de indeplinit.
Pactul european pentru sanatat e mintala si bunastare incurajeaza angajatorul sa aplice
metode de bunastare psihica a angajatului prin recunoasterea presiunii mari si schimbarea
continua a exigentelor la locul de munca.
Se recomanda implicarea angajatiilor si a reprezentantiilor acestor a in transmiterea unor
masuri corespunzatoare si eficiente ce vor duce la diminuarea si respectiv eliminarea
stresului si a riscurilor psihosociale.
Aparitia de noi tehnologii, substante sau procese de lucru, duc la creerea de noi riscuri si
provocari la a dresa securitatii si sanatatii lucratorilor . Aceste noi riscuri trebuiesc anticipate
si solutionate pentru a asigura lucratorului un mediu de lucru sigur si sanatos pe viitor.

11
Principalul obiectiv al Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca este acela
de a identifica si furniza date calitative si credibile privind aparitia de riscuri noi si
emergente la adresa securiatii si sanatatii in munca, permitand cercetatorilor sa adopte
masuri prompte si eficiente pentru combaterea lor.
EU-OSHA aplic a acest principal obiectiv prin Observatorul european al riscurilor , unde se
strang si se analizeaza date pe baza consultariilor cu experti si cercetatori privind factori ce
duc la producerea riscurilor.
Rolul Observatorului este de a mari gradul de consti entizare cu privire la modul in care
orice schimbare de natura tehnologica, politica, economica, sociala pot afecta securitatea si
sanatatea lucratorilor din europa, prin aparitia de riscuri noi si emergente dar si gasirea
solutiilor pentru prevenirea aces tora.
La nivel national institutiile abilitate pentru securitatea si sanatatea in munca a angajatiilor
sunt:
1. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;
2. Ministerul Sanatatii.

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in exercitarea functiilor sale, indepline ste
urmatoarele atributii principale in domeniul securitate si sanatate in munca:
1. Elaboreaza strategia si cadrul legislativ in domeniul securitatii si sanatatii in
munca;
2. Asigura masurile necesare aplicarii legislatiei Uniunii Europene care armonizeaza
conditiile de comercializare a produselor pentru urmatoarele domenii de
competenta: masini, echipamente individuale de protectie, echipamente si sisteme
protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive, explozive de uz
civil si articole pirot ehnice.
3. Elaboreaza cadrul legislativ privind asigurarea pentru accidente de munca si boli
profesionale;
4. Recunoaste si desemneaza organismele de evaluare a conformitatii pentru domeniul
de competenta al ministerului;
5. Promoveaza prioritatile de cercetare -dezvoltare in domeniul securiatii si sanatatii in
munca, in vederea includerii acestora in cadrul Planului sectorial de cercetare –
dezvoltare al ministerului.

12
Inspectia Muncii, este organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea
Minist erului Muncii si Protectiei Sociale, cu sediul in municipiul Bucuresti. Institutia are
personalitate juridica si indeplineste functia de autoritate de stat, prin care asigura
exercitarea controlului in domeniile relatiilor de munca , securitatii si sanatati i in munca si
supravegherii pietei.
Inspectia Muncii actioneaza pentru asigurarea protectiei sociale a muncii, in baza
prevederilor art. 41 din Constitutia Romaniei, republicata, si respectiv , a prevederilor
Conventiei OIM nr. 81 / 1947 privind inspectia m uncii in industrie si comert, ratificata prin
Decretul Consiliului de Stat nr. 284 / 1973 si ale Conventiei OIM 129 / 1969 privind
inspectia muncii in agricultura, ratificata prin Decretul Consiliului de Stat nr. 83 / 1975.
Institutia este infiintata si es te organizata in baza:
a. Legii nr. 108/1999, republicata, cu modificari si completari ulterioare;
b. H.G. nr. 488/2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a
Inspectiei Muncii.
Inspecția Muncii are ca principal scop urmărirea îndeplinir ii de către angajatori a
obligațiilor legale în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și al
supravegherii pieței, precum și a celor referitoare la condițiile de muncă, apărarea vieții,
integrității corporale și sănătății salariaț ilor și a altor participanți la procesul de muncă, în
desfășurarea activității.
Pe lângă funcția de autoritate de stat, Inspecția Muncii îndeplinește și alte funcții generale:
 de comunicare, prin care se asigură schimbul de informații cu autoritățile ad ministrației
publice locale și centrale, precum și cu persoanele fizice și juridice supuse activității de
control, informarea acestora și a cetățenilor asupra modului cum se respectă și se aplică
prevederile legislației din domeniile de competență;
 de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român și al Guvernului
României, reprezentarea pe plan intern și extern în domeniile sale de competență;
 de formare, prin care se realizează pregătirea și perfecționarea profesională a
personalului p ropriu, în condițiile legii;
 de cooperare, prin care se asigură desfășurarea de acțiuni în comun, pe plan intern și
internațional, în domeniile de competență;
 de administrare, prin care se asigură gestionarea bunurilor din domeniul public, respectiv
privat al statului ori, după caz, al unităților administrativ -teritoriale pe care le are în

13
administrare sau în folosință, a fondurilor alocate în scopul funcționării în condițiile legii,
precum și organizarea și gestionarea sistemelor informatice necesare activităților proprii.

În subordinea Inspecției Muncii funcționează inspectorate teritoriale de muncă, unități cu
personalitate juridică, organizate în fiecare județ și în municipiul București. Prin structurile
sale centrale și locale, Inspecția Muncii e xercită controlul aplicării unitare a dispozițiilor
legale în domeniile sale de competență în unitățile din sectorul public, privat, mixt la
autoritățile administrației publice locale și centrale, la persoanele fizice și juridice și la
organismele neguvern amentale, precum și la alte categorii de angajatori.
În realizarea funcțiilor și atribuțiilor sale, Inspecția Muncii cooperează, pe plan național și
internațional, pe bază de protocoale, acorduri și memorandumuri, cu instituții similare, cu
inspecții din a lte domenii, instituții publice sau private, cu organizații ale partenerilor
sociali și cu orice alte organizații care sunt constituite și funcționează potrivit legii.
Pe plan extern, Inspecția Muncii cooperează cu organisme de inspecție a muncii din alte
state membre și participă la evenimentele organizate de instituții europene și i nternaționale,
în domeniile sale de competență. De asemenea, Inspecția Muncii dezvoltă relații de
colaborare cu organismele de inspecție a muncii europene cu care a încheiat protocoale sau
memorandumuri de cooperare: Spania, Portugalia, Ungaria, Bulgaria, Grecia și Republica
Moldova.
De asemenea, Inspecția Muncii este autoritatea publică cu atribuții de birou de legătură,
care efectuează schimbul de informații cu instituțiile competente din statele membre ale
UE sau ale Spațiului Economic European.
În înde plinirea atribuțiilor generale, Inspecția Muncii controlează aplicarea prevederilor
legale în domeniile sale de competență, furnizează informații angajatorilor și salariaților cu
privire la mijloacele de aplicare a prevederilor legale, informează autorităț ile competente
despre deficiențele sau abuzurile legate de aplicarea dispozițiilor legale în vigoare,
prestează servicii specifice domeniului său de activitate și inițiază propuneri legislative pe
care le înaintează Ministerului Muncii și Justiției Sociale .
În activitatea sa curentă, Inspecția Muncii organizează campanii de control și de
conștientizare pe teme de interes identificate la nivel comunitar, utilizând în acest scop
metode de inspecție și instrumente de formare a inspectorilor de muncă, similare celor
folosite de organismele de inspecție a muncii din statele membre ale UE, aliniindu -se astfel
inițiativelor organismelor europene în domeniu.

14
Pentru a răspunde cât mai bine exigențelor din domeniile sale de interes, Inspecția Muncii
include, în strate gia și programul său anual de acțiuni, prioritățile și obiectivele identificate
la nivel național pe baza politicii UE privind ocuparea forței de muncă, afacerile sociale și
incluziunea. Acestea au în vedere, în principal, controlul implementării legislați ei muncii,
inclusiv dreptul la libera circulație a lucrătorilor, egalitatea de șanse, timpul de muncă,
detașarea, informarea și consultarea lucrătorilor, precum și controlul implementării
legislației de securitate și sănătate în muncă.
În domeniul securită ții și sănătății în muncă și al supravegherii pieței, îndeplinindu -și
atribuțiile specifice, Inspecția Muncii:
 controlează, coordonează și îndrumă metodologic aplicarea prevederilor referitoare la
securitatea și sănătatea în muncă, ce decurg din legisla ția națională, europeană și din
convențiile OIM;
 cercetează evenimentele conform competențelor, avizează cercetarea, stabilește sau
confirmă caracterul accidentelor, colaborează cu instituțiile implicate în ceea ce privește
evidența și raportarea accide ntelor de muncă și bolilor profesionale;
 controlează activitatea de instruire, informare și consultare a salariaților și furnizează
informații în vederea îmbunătățirii acesteia;
 autorizează, din punctul de vedere al securității și sănătății în muncă, funcționarea
persoanelor fizice și juridice și retrage sau poate propune retragerea autorizării, în
condițiile legii;
 analizează activitatea serviciilor externe de prevenire și protecție și propune retragerea
abilitării, după caz, comisiei de abilitare a serviciilor externe de prevenire și protecție și de
avizare a documentațiilor cu caracter tehnic de informare și instruire în domeniul SSM din
cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă;
 eliberează avize și autorizații conform competențelor stabilit e prin actele normative
aplicabile;
 dispune sistarea activității sau oprirea din funcțiune a echipamentelor de muncă, în cazul
în care se constată o stare de pericol grav și iminent de accidentare sau de îmbolnăvire
profesională, și sesizează, după caz, organele de urmărire penală;
 dispune angajatorului efectuarea de măsurători, determinări și expertize pentru
prevenirea unor evenimente sau pentru stabilirea cauzelor evenimentelor produse, precum

15
și verificarea, prin organisme abilitate, a încadrării nivelului noxelor profesionale în limite
admisibile la locurile de muncă, cheltuielile fiind suportate de către angajator;
 controlează respectarea prevederilor legale referitoare la introducerea pe piață a
produselor pentru care desfășoară acțiuni de su praveghere a pieței, conform competențelor;
 restricționează, prin măsurile legale stabilite de legislația în vigoare, comercializarea
produselor neconforme și dispune măsuri de eliminare a neconformităților constatate;
 prelevează probe și efectuează testări în vederea identificării produselor care prezintă
suspiciuni de neconformitate;
 colaborează cu autoritățile vamale și alte organisme responsabile cu controalele la
frontiere, în vederea schimbului de informații cu privire la produsele ce prezint ă riscuri în
utilizare;
 colaborează cu autoritățile competente naționale și din cadrul UE în toate problemele de
supraveghere a pieței, inclusiv în ceea ce privește notificarea clauzei de salvgardare în
cazul produselor neconforme.

Casa Națională de Pensii P ublice (CNPP) este instituția publică de interes național care
administrează sistemul public de pensii și sistemul de asigurare pentru accidente de muncă
și boli profesionale și acordă persoanelor asigurate pensii și alte prestații de asigurări
sociale.
CNPP aplică politicile și strategiile Ministerului Muncii și Protecției Sociale privind
pensiile și alte prestații de asigurări sociale și asigură beneficiarilor săi servicii publice
bazate pe transparență, legalitate și eficiență.
CNPP are în subordine ca se județene de pensii și Casa de Pensii a Municipiului București
care sunt servicii publice, învestite cu personalitate juridică.
CNPP are rolul principal în administrarea majorității prestațiilor de asigurări sociale,
incluse în conceptul de securitate so cială de către legislatorul comunitar. Deține un rol
cheie în asigurarea resurselor necesare pentru mecanismele de protecție socială, în
stabilirea unor proceduri detaliate, în finanțarea și organizarea sistemului conform
legislației și practicii naționale .