Evolutia Activitatii Hoteliere. Studiu de Caz Complexul Turistic Darina

Activitatea hotelieră – conținut și analiză

Activitatea turistică: istoric, concepte și definiții

Lipsa unor informații istorice concrete nu permite stabilireacu exactitate a detașării turismului de alte activități specifice rasei umane și de transformare a acestuia într-o activitate distinctă. Cu toate acestea, se apreciază, că fără a constitui un scop în sine, satisfacțiile turistice ale unor călătorii au o vârstă aproximativ egală cu cea a primelor așezări omenești stabile. Această idee se bazează pe faptul că, din cele mai îndepărtate vremuri, omul nu a reușit să producă singur toate cele necesare subzistenței sale și, ca atare, în ciuda mijloacelor rudimentare de comunicații, a încercat să întrețină relații cu alte colectivități umane, prin intermediul schimburilor comerciale. Acest lucru a determinat, implicit necesitatea efectuării unor călătorii la distanțe mai mari sau mai mici față de locul de reședință permanentă, permițând o mai bună cunoaștere reciprocă a colectivităților cu care se intră în contact, a obiceiurilor și a cadrului geografic specific.

În antichitate, începuturile călătoriilor în scopuri turistice poate fi asimilat cu vizitele patricienilor romani în stațiunile cu ape termale din Italia, Grecia, Galia sau chiar din Dacia Felix, în scopuri curative. Cu toate că Evul Mediu, cu instabilitatea provocată de năvălirile barbare și fărâmițarea statală, nu a favorizat acest gen de călătorii, turismul nu a dispărut în totalitate, aceste desfășurându-se, cu precădere, în scopuri religioase( pelerinaje la locurile sfinte). Industrializarea specifică secolului al XIX-lea, descoperirea forței aburilor, realizarea locomotivei și construirea primelor căi ferate, iar mai tâziu apariția autoimobului, au constituit factori determinanți pentru progresul rapid al mijloacelor de transport și, implicit, factori favorizanți pentru dezvoltarea spectaculoasă a activitățilot turistice.

Trebuie menționat că, în majoritatea țărilor, transformarea turismului dintr-o activitate de agrement, într-o activitate economico-organizatorică, pe scară națională, s-a produs abia în cea de-a doua jumătate a secolului XIX, ceea ce a favorizat apariția ulterioară și instituționalizarea unor noi ramuri ale economiilor naționale, cunoscute generic sub denumirea de industria turistică, parte component a sectorului terțiar, cel al prestărilor de servicii. Din punct de vedere etimologic, cuvântul „turism” provine din limba engleză „to tour”, ceea ce semnifică a călători, a colinda. La rândul lui, acest cuvânt provine din franceză, unde substantivul „le tour” semnifică călătorie,, mișcare în aer liber. Termenul francez derivă din cuvântul grecesc „tournos” și respectiv, din cuvântul latin „turnus”, ambele având semnificația de circuit, în sensul de călătorie.

Ca fenomen social – economic, turismul începe să fie consolidat în Europa încă din 1880, în 1905 conturându-se prima definiție ce arată ca turismul, în sensul modern al cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre bazate pe creșterea necesității de refacere a sănătății și schimbare a mediului înconjurător, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusețile naturii.

Tratarea ștințifică a activității turistice este condiționată și de necesitatea cunoașterii conținutului – economic și social – al acesteia, mutațiile înregistrate continuu în evoluția turismului impunând readaptarea permanentă a conceptelor cu care se operează.

Turismul- careacterizat pe scurt – apare ca un fenomen economico-social specific civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și, ca atare, influențat de evoluția ei. Adresându-se unor segmente sociale largi și răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detașează printr-un înalt dinamism, atât la nivel național, cât și internațional. Turismul include un ansamblu de măsuri puse în aplicare pentru organizarea și desfășurarea unor călătorii de agrement sau în alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor organizații, societăți sau agenții specializate, fie pe cont propriu, pe o durată limitată de timp. La reușita unei activități turistice contribuie și un mare număr de industrii adiacente, care concură la satisfacerea nevoilor de consum turistic.

De-a lungul anilor, conținutul noțiunii de turism s-a modificat, s-a îmbogățit continuu și, de la începutul secolului nostru, înseamnă, de fapt, „un ansamblu de acțiuni umane puse în funcțiune pentru realizarea călătorilor de plăcere”.

În turism, se disting două categorii de relații:

Relații materiale, care apar atunci când turiștii recurg la anumite servicii plătite.

Relații imateriale (intangibile), rezultate din contactul cu populația locală, cu civilizația, cultura, tradițiile, instituțiile publice etc. din țara vizitată.

Pentru evitarea controverselor privitoare la definirea fenomenului turistic, se poate apela la metoda inductivă, urmărindu-se reținerea principalelor elemente caracteristice care marchează activitatetea turistică, pentru a se ajunge astfel la o definiție cât mai cuprinzătoare. În acest sens, pentru o definiție acceptabilă a activității turistice, pot fi reținute următoarele elemente caracteristice ale acesteia:

Presupune deplasarea persoanelor în cursul călătoriei efectuate.

Presupune sejurul într-o localitate în afara domiciliului (reședinței permanent) a persoanei care se deplasează.

Sejurul are durată limitată.

Sejurul nu trebuie să se transforme într-o reședință definitivă.

Categorii de termeni cu care se operează în turism și utilizați în această lucrare:

TURÍSM- Totalitatea relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului lor de reședință (ca petrecerea vacanței sau concediului de odihnă, participarea la diferite manifestări etc.). Conform HG nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România se definește astfel: Ramură a economiei naționale cu funcții complexe, ce reunește un ansamblu de bunuri și servicii oferite spre consum persoanelor care călătoresc în afar mediului lor obișnuit pe o perioadă mai mică de un an și așl căror motiv principal este altul decât exercitarea unei activități renumerate la locul vizitat.

Turismul reprezintă ansamblul relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului de reședință, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare.

Cu timpul s-au încercat multe alte definiții ale fenomenului turistic. În 1910 austriacul J. Von Schullen vu Schrattenhnfen descria turismul ca „fenomen care desemnează toate legăturile , în special economice, și care intră în acțiune pentru rezidenții temporari și străini dispersați înăuntrul unei comune, unei provincii, unui stat determinat”. Profesorul belgian, Edmund Picard definește turismul ca pe „… ansamblul organelor și funcțiilor lor, nu numai din punctul de vedere al valorilor pe care călătorul le ia cu el și al celor care în țările unde sosește cu portofelul doldora, profită direct și indirect pe cheltuieli pe care le face spre a-și satisface nevoile de cunoștință sau plăcere…”.

Una dintre cele mai cuprinzătoare definiții date turismului, general acceptată pe plan mondial, este aceea a profesorului elvețian dr. W. Hunziker: „ Turismul reprezintă ansamblul de relații și fenomene care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afar domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate printr-o stabilire permanentă și activitate lucrativă oarecare”. Turismul este definit ca reprezentând activitatea persoanelor care călătoresc către și rămân în locurile aflate în afara mediului lor obișnuit (usual), pe o perioadă de timp de cel mult un an, pentru relaxare, afaceri sau alte scopuri.

1.2 Unitatea hotelieră și serviciile prestate

În primul rând vă prezint conceptul de hotel, unitatea hotelieră. Putem defini hotelul ca fiind unitatea de cazare care pe lângă serviciul de casă și masă (odihnă și alimentație) asigură și o gamă variată de alte prestații hoteliere pentru a satisface nevoile, dorințele și preferințele turiștilor și a obține o eficiență economică ridicată. Hotelul este un tip de unitate de cazare complex și ocupă primul loc în cadrul unităților de primire cu funcțiuni de cazare turistică.

El este amplasat, de obicei, în zonele centrale ale localităților, pe artere însă cu o circulație mai puțin intensă a vehicolelor grele, în localitățile stațiuni balneoclimaterice sau cu obiective de importanță turistică, în preajma gărilor, aerogărilor.

În literatura engleză, hotelul este definit adesea ca fiind stabilimentul de natură permanentă, cu cel puțin patru camere, ce oferă cazare și mic dejun pe baza unui contract de scurtă duată și care furnizează anumite standarde minime ale serviciilor aferente.

După legislația românească, definiția hotelului este prezentată in Ordinul ministrului pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii liberale nr. 636/2008 referitor la aprobarea normelor metodologice și a criteriilor privind clasificarea pe stele și categorii de încadrare a structurilor de primire turistică amenajată în clădiri sau în corpuri de clădiri, care pune la dispoziție turiștilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzător, asigură prestări de servicii specifice și dispune de recepție și de spații de alimentați în incintă.

Unitatea hotelieră este reprezentată de industria serviciilor primare de primire turistică (activități de cazare și alimentație), adică totalitatea structurilor de primire care furnizează turiștilor servicii de cazare și alimentație – hotel, motel, pensiuni, hanuri. Unitatea hotelieră exclude structurile de primire care nu au spații de alimentație incluse în ele sau pe acelea care dau posibilitatea turiștilor de a-și pregăti masa în incintă. Industria serviciilor de primire turistică secundare este reprezentată de totalitatea structurilor de primire care oferă doar servicii d cazare. Astfel de structuri de primire sunt: vilele, bungalourile, satele de vacanță, cabanele, camerele de închiriat ale locuințelor familiale și fermelor agroturistice.

Hotelăria este forma tradițională de cazare turistică în turismul internațional. Ea a devenit o activitate economică integrată, mare creatoare de locuri de muncă directe și indirecte, importantă sursă de venituri valutare. Hotelăria oferă principalele capacități de cazare în țările industrializate. Totuși, locul său relativ ridicat în ansamblul mijloacelor de cazare este în scădere și structura sa cunoaște profunde transformări. Hotelurile mici, independente, cu gestiunea familială sunt în scădere în timp ce lanțurile hoteliere cunosc o expansiune rapidă.

Pornind de la principalele momente asociate prezenței turiștilor în unitățile hoteliere și anume primirea, șederea și plecarea, și având în vedere varietatea necesităților acestora, se poate prezenta astfel serviciile ofeirte de o întreprindere hotelieră punctând faptul că între acestea există relații de interdependență, astfel voi prezenta serviciile oferite de unitatea hotelieră:

Cazarea propriu-zisă și serviciile complementare acesteia.

Cazarea propriu-zisă constă în asigurarea odihnei și a igienei turistului prin intermediul spațiilor și dotărilor adecvate, aceasta reprezentând funcția principală a unităților hoteliere. De asemenea, prin intermediul serviciilor de cazare se asigură condițiile pentru desfășurarea relațiilor sociale în

spațiile amenajate în cadrul hotelurilor destinate primirii turiștilor, organizării de întâlniri cu prieteni sau de afaceri, derularea unor evenimente sau manifestări (conferințe, simpozioane, mese rotunde, expoziții).

Alături de cazarea propriu-zisă, o serie de servicii complementare sunt menite să completeze funcția de bază și să asigure aproprierea de nevoile specifice ale fiecărei categorii de consumatori. Ținând cont de locul pe care îl dețin și frecvența cu care sunt solicitate, serviciile complementare cazării sunt:

Păstrarea obiectelor de valoare

Primirea și distribuirea mesajelor (corespondenței)

Spălatul și călcatul lenjeriei

Curățarea hainelor și a încălțămintei

Manipularea bagajelor

Asigurarea parcării autoturismelor

Schimb valutar

Dotarea camerelor cu inventar, la cererea clienților (paturi, perne, pături, aparatură de gimnastică, foen).

Alimentația și serviciile complementare acesteia.

Serviciul de alimentație, presupune satisfacerea nevoii de hrană și agrement pentru toți consumatorii și în orice moment.

Din categoria serviciilor uzuale complementare alimentației propriu-zise, fac parte:

Rezervările

Servirea mesei în cameră

Organizarea unor mese festive

Activitățile cultural-artistice și de agrement.

Activitățile cultural-artistice și de agrement caracteristice, în general, unităților hoteliere de sejur mediu și lung, de odihnă și a celor de categorie superioară, necesită dotări corespunzătoare petrecerii timpului liber și divertismentului: terenuri de sport, piscine, saune, săli de gimnastică etc., cât și un personal având calificare de specialitate, care să asigure instruirea sau supravegherea turiștilor.

Hotelurile pot, de asemenea, să organizeze sau să găzduiască manifestări culturalartistice de tipul festivalurilor muzicale sau de dansuri, reuniunilor, expozițiilor, spectacolelor.

Serviciile de informare și intermediere.

Serviciile de informare sunt realizate prin intermediul personalului din compartimentul front-office, car oferă informații, la cererea clienților. Sistemul de comunicare și informațiile vehiculate fiind integrate acestei funcțiuni.

Întreprinderile hoteliere mijlocesc, prin intermediul serviciilor de intermediere, realizarea dicerselor activității, cum ar fi:

Rezervări de bilete la manifestări cultural-artistice

Rezervări de locuri în mijloacele de transport sau în alte unități de cazare

Repararea sau întreținerea unor obiecte aflate în dotarea turiștilor

Închirierea de autoturisme de la unitățile specializate

Servicii comerciale.

Serviciile comerciale oferite de hoteluri implică vânzarea de către compartimentul recpție sau prin magazine specializate a unor produse necesare turistului pe durata sejurului: ilustrate și efecte poștale, ziare, reviste, cărți, cosmetice suveniruri, produse artizanale. Băuturi, țigări, dulciuri.

Serviciile având caracter special.

În funcție de specificul fiecărei întreprinderi hoteliere, unele dintre activitățile menționate pot fi mai mult sau mai puțin prezente, mai mult sau mai puțin dezvoltate. De asemenea, alături de serviciile mai sus menționatepot fi dezvoltate și alte prestații suplimentare. Cu cât unitatea beneficiază de o încadrare superioară, cu atât ea trebuie să asigure turiștilor o gamă mai bogată de servicii, în mod gratuit, fiind incluse în soctul inițial al cazării sau pe bază de taxă suplimentară.

În continuare voi prezenta clasificarea unităților hoteliere clasificate după mai multe criterii și anume:

După capacitatea de cazare

Prin capacități de cazare se înțeleg acele dotări de bază materială care asigură înnoptarea și odihna turiștilor pe o anumită durată de timp în baza unor tarife determinate, diferențiate în funcție de gradul lor de confort, perioada de an (sezonul) în care sunt solicitate serviciile de cazare. Capacitatea de cazare cuprinde totalitatea formelor de cazare (hoteluri,moteluri, hanuri, cabane, campinguri), care, în vederea asigurării unui sejur cât mai atractiv, oferă turiștilor condiții optime de adăpostire (înnoptare).

Acestea pot fi:

-exploatație familială (până la 49 de camere)

-capacitatea medie (50-150 de camere)

– exploatație tip „ industrie hotelieră” (peste 150 de camere)

Spațiile de cazare care pot fi prezente în cadrul unităților cu activitate hotelieră din țara noastră sunt următoarele :

– cameră cu pat individual – reprezintă spațiul destinat folosirii de către o singură persoană, lățimea patului trebuie să aibă minim 90 cm.

– cameră cu pat matrimonial – reprezintă spațiul destinat folosirii de către o persoană sau două, lățimea patului trebuie să aibă minim 140 cm.

– cameră cu pat dublu – reprezintă spațiul destinat folosirii de către două persoane cameră cu 3 sau mai multe paturi individuale – reprezintă spațiul destinat folosirii de către un număr de persoane egal cu numărul paturilor.

– cameră cu priciuri – reprezintă spațiul destinat folosirii de către mai multe persoane; priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale, pe care se asigură un spațiu de 100 cm lățime pentru fiecare turist.

– garsoniera – reprezintă un spațiu compus din dormitor pentru 2 persoane, salon, vestibul și grup sanitar propriu.

– apartamentul – reprezintă spațiul compus dintr-un dormitor sau mai multe (maxim 5), sufragerie, vestibul și echipament sanitar propriu.

Corespunzător acestor spații de cazare,pentru rezervare se folosesc următorii termeni caracteristici:

– single – reprezintă spațiul închiriat unei singure persoane ce nu implică în mod obligatoriu dotarea camerei cu un pat individual

– double – reprezintă camera închiriată unui număr de 2 persoane. Termenul ”twin” este folosit pentru a desemna spațiul de cazare cu douăpaturi individuale, iar ”twin – double” desemnează spațiul de cazare cu 2 paturi duble care se închiriază unui număr de 2, 3 sau 4 persoane.

– apartamentul/ suite – este considerat cel mai bun spațiu de cazare în cadrul unui hotel, dar și celmai scump. Are unul sau mai multe dormitoare și sufragerii. Când este amplasat pe două nivele, cu scară interioară, se numește duplex. Unele hoteluri oferă apartamente care au ieșirea pe acoperiș – așa-numitele penthouse suite.

– junior suite – este o cameră mare, împărțită în spațiu de zi și spațiu de dormit. Pot fi cazate 2 persoane în pat standard, și în funcție de hotel 1-2 persoane în living (de obicei copii).

B. După categoria de confort

Unitățile de cazare din domeniul turismului, organizate pentru găzduirea pasagerilor, se clasifică după caracteristicile constructive, amplasament (poziția lor pe plan teritorial), calitatea și complexiatea dotărilor, instalațiilor și diversitatea serviciilor pe care le oferă. Spațiile de alimentație din incinta unităților cu activități hoteliere se calsifică o dată cu acestea după criterii specifice, trebuind să existe o corelație strânsă între confortul acestor două activități. Conform acestor norme, în România pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire cu funcțiuni de cazare turistică după categoria de confort:

Hoteluri de 5,4,3,2,1 stele

Hoteluri-apartament de 5,4,3,2 stele

Moteluri de 3,2,1 stele

Hoteluri pentru tineret de 3,2,1 stele

Vile de 5,4,3,2,1 stele

Bungalouri de 3,2,1 stele

Cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3,2,1 stele

Sate de vacanță de 3,2 stele

Campnguri de 4,3,2,1 stele

Popasuri turistice de 2,1 stele

Pensiuni turistice urbane de 4,3,2,1 stele

Pensiuni turistice rurale de 4,3,2,1 flori ( margarete), pensiuni agroturistice de 4,3,2,1 flori (margarete)

– Apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale de 3,2,1 stele

C. După perioada de funcționare

În funcție de perioada de funcționare a obiectivelor de cazare, acestea pot avea o activitate

Permanentă – în cazul în care funcționează fără întrerupere în tot cursul anului

Sezonieră – în cazul în care activitatea pronunțat sezonieră din unele stațiuni turistice impune întreruperea temprară a activității în anumite perioade de extrasezon

D. După forma de exploatație

exploatație individuală

asociere ( lanțuri hoteliere voluntare)

societăți sau grupuri (lanțuri hoteliere integrate)

După forma de proprietate

proprietate privată ( părți sociale, acțiuni)

proprietate de stat

proprietate mixtă

F.După amplasarea în teritoriu

în orașe

în stațiuni balneoclimaterice

la mare și la munte

în lungul căilor rutiere

După scopul vizitei

vacanță

business

conveniență

După durata medie a sejurului

hotel de tranzit

hotel de vacanță

hotel de tratament

hotel pentru sportivi

hotel de zi

În ceea ce privește unitățile hoteliere ele pot fi clasificate și după capacitatea de hoteluri deținute, ele pot fi clasificate astfel:

Hoteluri independente

Hotelurile de tip exploatare individuală sunt acele hoteluri care nu fac parte dintr-o structură de lanț hotelier, voluntar sau integrat. Cazul tipic al acestui tip de exploatare individuală este prezentat de hotelurile familiale, de 1* -2*, chiar 3*, cu capacitate relativ redusă. Independența hotelului constă în autonomia juridică financiară și patrimonială a întreprinderii hoteliere ca entitate economică de sine stătătoare.

În generel, în cazul hotelurilor de tip exploatare individuală, funcțiile de proprietar și de exploatant sunt fie îndeplinite de una și aceeași persoană, fie în cadrul unei societăți, fie prin intermediul a două societăți imobiliare. De asemenea, proprietarul poate încredința unui terț (exploatant individual sau societate) exploatarea și gestiunea hotelului, în schimbul unei redevențe pentru care se va încheia un contract de locație a gestiunii pentru o perioadă determinată (recomandată, de regulă, ca situație provizorie, pe termen scurt, înainte de vânzarea fondului de comerț) și eventual a unui contract deînchiriere a patrimoniului imobiliar.

Printre avantajele acestei forme de exploatare se numără și:

Independența de acțiune a proprietarului

Flexibilitatea sporită în luarea deciziilor

Aplicarea mai rapidă a deciziilor adoptate

Proprietarul are control deplin asupra politicilor manageriale, demarketing și a procedurilor de operare

Proprietarul păstrează în întregime profitul realizat

O serie de dezavantaje grevează această formă deexploatare. Printre acestea se numără și:

Proprietarul își asumă în întregime riscul afacerii

Dificultăți în obținerea capitalului necesar extinderii

Datorită mijloacelor financiare limitate, proprietarul beneficiază în mică măsură de efectele pozitive ale sistemelor de rezervări și de activități de marketing complete și profesioniste

Datorită dinamismului cererii și a concurenței tot mai intense a lanțurilor hoteliere cu care se pot confrunta, hotelurile independente pot alege să acționeze în următoarele moduri:

Afilierea la un lanț hotelier voluntar

Încheierea unui contract de management sau franciză cu un lanț hotelier integrate

Adaptarea serviciilor la exigențele clientelei,valorificarea atuului diversității și asigurarea unei calități superioare

Lanțurile hoteliere voluntare

Un lanț hotelier voluntar este o uniune benevolă de hotelieri independenți, care- oferind un produs hotelier relativ omogen din punct de vedere al confortului și al serviciului, deși diferențiat din punct de vedere al arhitecturii și amenajării promovează și dezvoltă o marcă unică, colectivă. Hotelurile aderente nu sunt proiectate de la început pentru a rescpecta anumite norme. De regulă, un lanț voluntar se creează la inițiativă unui grup de hotelieri, pe care îl leagă apartanența la o anume regiune care propunându-și să ofere un produs relativ tipizat, definesc un număr de criterii obligatorii, mai mult sau mai puțin restrictive. Multe dintre lanțuri reușesc să definească un produs-tip, suficient de diferențiat prin tematică, ceea ce le conferă o poziționare comercială distinctă.

Treptat, lanțurile hoteliere voluntare își extind cercul aderenților la ascară națională sau chiar internațională. Fiecare aderent își păstrează independența juridică și financiară. Esența acțiunilor întreprinse vizează adoptarea și aplicarea unei strategii promoționale și comerciale comune. De altfel, uneori, lanțurile hoteliere voluntare au fost numita lanțuri de publicitate. Totuși, de regulă, hotelurile își păstrează numele inițial, adăugându-și însă la vedere noua emblemă.

Din punct de vedere juridic, la nivelul fiecărui lanț hotelier se creează o societate comercilă sau asociație fără scop lucrativ, ca entitate juridică distinctă de fondatori. De altfel, calitatea de aderent nu este ceva imuabil: anual se înregistrează noi hoteluri care aderă, tot așa cum se înregistrează și retrageri sau sancțiuni, soldate cu excluderea hotelurilor care nu se conformează exigenților. Se apreciază că succesul în realizarea obiectivelor specifice se bazează tocmai pe o politică riguroasă, cu controale severe. Costurile de aderare depind de serviciile oferite. În general este vorba de o taxă de intrare, la care se adaugă o redevență anuală de 0,5-1 % din cifra de afaceri, în funcție de lanț.

Principalele avantaje oferite de un lanț voluntar unităților aderente sunt:

Campanii promoționale precum și editarea de ghiduri incluzând toate hotelurile aderente, cu difuzare pe scară largă în hotelurile lanțului, agenții de voiaj

Birou de rezervări informatizat

Asociere la lanțul hotelier a unei societăți furnizoare de echipamente sau produse alimentare și, în general, obținerea de prețuri preferențiale în relațiile cu furnizorii agreați

Posibilități de finanțare preferențială

Spălarea lenjeriei

În general, lanțurile voluntare găsesc teren prielnic în localitățile mai mici, pe când lanțurile integrate își fac simțită prezența îndeosebo în marile metropole. Principalele argumente pro lanț voluntar sunt următoarele:

Fiecare hotel afiliat își păstrează independența de gestiune și caracterul specific

Beneficii generate de susținerea logistică a grupului

Realizarea unor acțiuni de marketing cu costuri mai reduse

Clientului i se garantează serviciile prin eticheta calității promovată de către lanț

Avantajele centralei de rezervare

Clientul beneficiază de sisteme de fidelitate cu aplicabilitate la nivelul întregului lanț și tarife negociae pentru firme

Argumentele care vin să combată afilierea unui hotel independent la un lanț voluntar sunt următoarele:

Pentru hotelier:

Afilierea implică respectarea unor standarde minimale referitoare la gestiune și calitate

Uneori redevențele și taxele de afiliere sunt mari pentru un hotel de dimensiuni reduse

Obligativitatea acceptării tarifelor negociate de grup, care uneori nu asigură premizele desfășurării unei activități rentabile

Pentru client:

Diferențe de stil și prestarea serviciilor de la un hote la altul (în cadrul aceluiași lanț)

Hoteluri de categorii diferite

Lanțurile hoteliere integrate

Lanțurile hoteliere integrate au drept scop dezvoltarea și comercializarea unor produse hoteliere coerente și omogene, există un control direct și indirect asupra hotelurilor ce poartă mărcile lanțurilor, fie prin proprietatea totală asupra hotelurilor componente, fie prin contracte de franciză.

Spre deosebire de lanțurile voluntare – care constituie „ simple” înțelegeri între exploatanți independenți, mai mult sau mai puțin artizanali – lanțurile hoteliere integrate oferă un produs coerent omogen, sub direcția unui stat major unic.

Acest stat major de direcție planifică extinderea lanțului, politica de înființare de noi hoteluri, structura organizatorică, angajarea personalului, pregătirea profesională și asigură un sistem comun de gestiune.

Fiecare lanț hotelier integrat se află sub direcția unui stat major unic care are următoarele atribuții:

Planifică extinderea lanțului

Stabilește politica de înființare de noi hoteluri

Aprobă structura organizatorică

Asigură pregătirea profesională

Asigură un sistem comun de gestiune

Deosebirea între un lanț voluntar și un lanț integrat

Distincția lanț voluntar – lanț integrat are la bază noțiunea de strategie: dacă strategia comună se reduce la un șir de acțiuni concentrate, este vorba despre un lanț voluntar; lanțurilor hoteliere integrate le este caracteristică adoptarea unei strategii comune, impuse cu strictețe de către centrul unic de decizie de la nivelul grupului.

1.3 Indicatori utilizați în cadrul unităților hoteliere

Indicatori utilizați:

Număr de turiști – este cel mai cunoscut și reprezentativ indicator utilizat în teoria și practica activității turistice.

Sosiri/plecări de turiști – obținut de la punctele de frontieră, în cazul sosirilor de turiști străini și a plecărilor internaționale. După categorii de mijloace de transport utilizate, pe continente și țări de origine. „ Sosirea unui turist în structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare se produce când o persoană se înscrie în registrul de cazare turistică pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți neîntrerupte. În fiecare structură de cazare turistică pentru a fi găzduită una sau mai multe nopți neîntrerupte. În fiecare structură de cazare se socotește o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din șederea sa neîntreruptă.”24

Numărul de zile-turist (înnoptări) – se calculează ca produs între numărul turiștilor și durata șederii (exprimată în zile). Indicatorul se poate calcula,analiza astfel: înnoptări în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare pe tipuri de structuri, categorii de confort, tipuri de turiști, destinații turistice.

Durata medie a sejurului ( sejurul mediu) – arată numărul mediu de zile petrecute de un turist în cadrul unei structuri de primire turistică. Acest indicator se poate calcula pe categorii de turiști, destinații turistice etc., prin împărtțirea numărului de înnoptări realizate la numărul de sosiri ale turiștilor, formula de calcul fiind următoarea:

Dș/sj=

Densitatea turistică se referă la densitatea circulației turistice reprezentând o mărime relativă de intensitate, ce pune în legătură circulația turistică cu populația autohtonă a țării receptoare. Modul de calcul frecvent întâlnit în literatura de specialitate națională și internațională pentru indicatorul densitatea circulației turistice este cel în raport cu populația rezidentă a zonelor vizitate, dar și cu suprafața acestora, după formulele:

Dt=

Dti=

Profitul în activitatea turistică se obține ca diferență între încasările și cheltuielile cu această activitate.

Productivitatea medie a muncii (Wm) exprimă eficiența utilizării factorului muncă. Producția poate fi exprimată atât fizic prin numărul de înnoptări sau zile-turist (Nzt), cât și valoric prin volumul încasărilor (I), iar consumul de muncă este exprimat prin numărul de angajați sau lucrători (L). Formulele de calcul sunt:

Wmv=

Wmf=

În cele ce urmează, voi prezenta indicatorii turismului la nivel național respectiv la nivel județean, evoluția structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică și evoluția numărului de structuri de primire turistică pe categorii de confort. Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare reprezintă orice construcție sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști. Voi prezenta și evoluția sosirilor de turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare pentru perioada 2012-2015. Numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică cuprind toate persoanele (români și străini) care călătoresc în afara localitățilorde domiciliu, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turistică în zone vizitate din țară.

O ultimă prezentare cuprinde evoluția înnoptărilor în structurile de primire turistică. Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat.

Tabel 1.1 Evoluția structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, la nivel național în perioada 2012-2015 (număr)

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Graficul 1.1 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri, la nivel național (nmăr)

Ceea ce privește evoluția structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, pe tipuri de structuri, la nivel național în perioada 2012-2015 nivelul acestuia a crescut de la 5821 până la 6821. Cea mai mare pondere în totalul unităților turistice cu funcțiuni de cazare o reprezintă pensiunile agroturistice, care au avut o evoluție crescândă considerabilă.

Tabel 1.2 Evoluția numărului de structuri de primire turistică pe categorii de confort, la nivel național în perioada 2012-2015 (număr)

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Graficul 1.2 Numărul de structuri de primire turistică pe categorii de confort, la nivel național (număr)

Cele mai mute unități hoteliere cu funcțiuni de cazare au încadrarea pe categorie de confort de trei stele. Dintre unitățile turistice cu funcțiuni de cazare neclasificate pe stele ponderea cea mai mare o dețin unitățile clasificate la trei flori.

Tabel 1.3 Evoluția sosirilor de turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, la nivel național în perioada 2012-2015 (număr persoane)

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR104A

Graficul 1.3 Sosiri de turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, la nivel național (număr persoane)

În ceea ce privește sosirea turiștilor la nivel național este evidențiat faptul că, numărul persoanelor sosite în perioada 2014-2015 a crescut cu 1464587 de persoane, de la 8 465909 la 9930496 de persoane. Pensiunile turistice sunt unitățile care au înregistrat cele mai multe sosiri pe parcursul perioadei analizate.

Tabel 1.4 Înnoptări în structuri de primire turistice (număr), la nivel național,

în perioada 2012-2015

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Graficul 1.4 Înnoptări în structuri de primire turistice, la nivel național (număr)

Înnoptările la nivel național, sunt și ele în creștere, dacă în anul 2012 numărul înnoptărilor erau de doar 19166122, în anul 2015 numărul acestora erau de 23519340. Cele mai multe înnopări s-au înregistrat în cazul hotelurilor.

Tabel 1.5 Evoluția structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri,la nivel de județ în perioada 2012-2015 (număr)

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Graficul 1.5 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri,la nivel de județ (număr)

Cele mai multe unități turistice cu funcțiuni de cazare înregistrate în județul Mures, sunt pensiunile turistice urmate de hoteluri. Daca în anul 2012 numărul pensiunilor turistice era de 81 de unități, în anul 2015 numărul acestora a crescut cu 40 de unități, resprectiv la 81 de unități.

Tabel 1.6 Evoluția sosirilor de turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, la nivel de județ în perioada 2012-2015 (număr persoane)

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Graficul 1.6 Sosiri de turiști în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, la nivel de județ (număr persoane)

Numărul sosirilor de turiști la nivelul județului Mureș a crescut de la an la an, dacă în anul 2012, turiștii erau în număr de 353459 persoane, în anul 2015 numărul acestora a crescut la 495481. Unitatea turistică cu funcțiuni de cazare care a înregistrat cea mai mare evoluție a numărului de turiști este hotelul de la 249647 turiști pentru anul 2012 la 327495 turiști în anul 2015.

Tabel 1.7 Înnoptări în structuri de primire turistice, la nivel de județ,

în perioada 2012-2015 (număr)

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Graficul 1.7 Înnoptări în structuri de primire turistice, la nivel de județ (număr)

Numărul înnoptărilor în unitățile turistice cu funcțiuni de cazare din județul Mureș au crescut de la an la an. În anul 2012 în județul Mures au fost înregistrate doar 716212 înnoptări, în timp ce în anul 2015 au fost înregistrate 1028643 înnoptări. Cele mai multe înnoptări sau înregistrat în cadrul pensiunilor turistice.

Prezentarea Complexului Turistic Darina

2.1 Prezentarea generală a Complexul Darina

Povestea brandului Darina a început în 1994. Odată cu prima investiție făcută de mureșeanul Aurel Baciu în domeniul comerțului alimentar.Un concept nou, acela de a oferi clientului o gamă foarte largă de produse, la prețuri corecte, a asigurat succesul tipului de comerț propus de Darina și a deschis drumul spre noi investiții, cum ar fi serviciile hoteliere și de restaurant.A urmat construirea hotelului Darina din Tîrgu Mureș, deschiderea unui nou Complex Hotelier în Ungheni și, cea mai recentă investiție în turism a companiei Darina, achiziționarea și modernizarea Complexului Peștișorul de Aur din Sîncraiu de Mureș. Aici, într-un „colț de rai” funcționează Hotel Laguna, o locație optimă pentru teambuilding, iar complexul poate găzdui nunți pe lac, cu o capacitate maximă de 600 de persoane.

Odată cu dezvoltarea afacerii, Aurel Baciu a reusit să înființeze o a doua firmă, pe care o gestionează în paralel, dar la fel de bine și cu aceeași dăruire și dragoste pentru toți cei care hotărăsc să îi solicite serviciile de calitate. Cele două firme cu care vine în întâmpinarea clienților sunt: SC DARINA COM SRL și SC NARIDA SRL. Fiecare din ele are în componență o serie de hoteluri și restaurante, ale căror locații și oferte le voi prezenta în continuarea lucrării.

A. S.C. DARINA COM S.R.L.

Sediul social: Municipiul Târgu Mureș, strada Livezeni, Nr.3, județul Mureș

Sediul secundar: Orașul Ungheni, Nr. 261, județul Mureș

Cod unic de înregistrare: 5641421 din data de 17.05.1994

Număr de ordine în registrul comerțului J26/430/1994 din data de 11/05/1994

Firma DARINA COM gestionează, de mai bine de 7 ani, Complexul Turistic Darina din Ungheni, fiind un punct de referință în domeniul organizării de nunți și alte evenimente, iar hotelul de aici, dotat și cu un centru de agrement, a găzduit mii de turiști din întreaga țară și din străinătate.

B. S.C. Narida S.R.L

Sediul social: Oraș Ungheni, strada Principală, Nr. 131, Județul Mureș

Sediul secundar: Sat Sâncraiu de Mureș, comuna Sâncraiu de Mureș, Strada Răsăritului Nr. 1/A, județul Mureș

Cod unic de înregistrare: 18180010 din data de 02.12.2005

Număr de ordine în registrul comerțului: J26/2051/2005 din data de 30/11/2005

Respective firma S.C Narida S.R.L, gestionează Hotelul Darina din Târgu Mureș, și hotelul Laguna din Sâncraiu de Mureș.

Misiunea hotelului

Misiunea Hotelului Darina este să devină lideri de piață in turismul de business și recreere, prin investiții susținute, prin pregătirea permanentă a membrilor echipei, prin aplicarea standardelor de excelență, și nu în ultimul rând prin receptivitatea față de cerințele pieței.Punerea în practică a strategiilor ține cont de balanța între nevoile clienților, angajaților, partenerilor și investițiilor, respectând diversitatea lor.

Viziunea hotelului

Viziunea companiei este să asigure un mediu de lucru pozitiv,unde angajații să se poată dezvolta profesional și să simtă o ambianță familiară. În al doilea rând să asigure o calitate ridicată a serviciilor oferite clienților, atât prin dotări, cât și prin personalul instruit, orientat către oaspete.Compania dorește să depășească așteptările oaspeților, dar și așteptările angajațior, prin eforturi constante. Nu în ultimul rând dorește să continue dezvoltarea și crearea standardelor.

Obiectivele hotelului

Obiectul de activitate al Hotelului Darina îl reprezintă practicarea turismului, fiind un complex hotelier, care încearcă să se mențină pe piață, și în fața concurenților și să-și perfecționeze prestația serviciilor pentru menținera clienților actuali și să-i atragă pe cei potențiali. Să aibă locații în zonele cele mai dezvoltate al județului, oferind astfel acoperire la nivel județean. Să îmbunățească permanent standardele de calitate a serviciilor. Să fie cunoscuți de către membrii segmentului țintă, ca complex hotelier, nu numai pentru serviciile oferite ci și datorită faptului că aplică oferte unice pe piață.

Valorile hotelului

Stilul de management promovează perfomanță atât la nivel individual cât și la niel de echipă și încurajează orientarea angajaților către îndeplinirea de obiective. Compania încurajează un mediu de lucru deschis și comunicativ. Puterea vine din receptivitatea la schimbare și disponibilitatea de a învăța de la alții. Promovează un mediu de lucru în fiecare dintre membrii echipei își asumă răspunderea personală. Echipele de succes sunt cele formate din membrii responsabili de faptele proprii care doresc să-și asume responsabilități. Oferă angajaților un loc de muncă unde găsesc stimulente, oportunități, și dezvoltare personală. Construiesc împreună cele mai bune idei și practici, atitudinea pozitivă și entuziasmul repreintă principalele calități pentru cei care vor să facă pare din această companie.

Cât despre secretul ascensiunii permanente a companiei Darina, ar fi de spus doar că la mijloc nu este nici un secret. E vorba doar de multă muncă, răbdare, inspirație, corectarea greșelilor și calitate, pentru că prezența calității este elementul care, în cele din urmă, validează un brand și contribuie sau nu la dezvoltarea lui.

“Fără note bune de la client, supraviețuirea pe termen lung și dezvoltarea sunt imposibil de realizat!”

Caracteristici de ansamblu

Complexul Darina este administrat de S.C. Darina Com S.R.L și S.C. Narida S.R.L, activitatea și funcționarea sa făcându-se după codul CAEN 5510 hoteluri și alte facilități de cazare similare. Funcționarea hotelului are în vedere respectarea „Normelor privind clasificarea unităților cu activitate hotelieră și alimentație”, elaborate de Ministerul Comerțului și Turismului.

Elemente legate de funcționare și organizare

Funcționarea și organizarea Hotelului Darina, adică repartizarea activităților și operațiunilor pe lucrători, asigurarea coordonării lor și adoptarea de măsuri concrete pentru realizarea obiectivelor fixate functioneză după următoarele departamente:

De economic , condus de contabilul-șef, având ca responsabilitate activitățile de casierie, facturare, controlul încasărilor, debitorii, furnizorii și trezoreria, de aprovizionare condus de șeful responsabil cu aprovizionarea, care transmite comenzi furnizorilor și gestionează stocurile

De alimentație, condus de directorul de alimentație care are în subordine șeful de sală și bucătarul șef

De cazare, condus de directorul de cazare, care are în subordine șeful de recepție

Tehnic, foarte util pentru buna funcționare a echipamentelor tehnice și electronice

Personalul hotelului, de la recepționeri până la contabilul-șef și directorul general îndeplinesc cerintele impuse de activitatea în domeniul serviciilor hoteliere: aspect fizic plăcut, bun simț, ușurință în exprimare, capacitate de perfecționare, experiență în domeniu.

Personalul Complexului Darina, de la firma S.C. DARINA COM S.R.L, și S.C. NARIDA S.R.L, care asigură buna organizare și funcționare a acestuia se ridică la aproape la 500 de angajați, și de la departamentele hoteliere, restaurante și de la departamentele de construcții și magazine.

Organigrama societății

2.2 Complexul Turistic Darina Ungheni

Este situat în județul Mureș, la ieșirea din localitatea Ungheni, pe Drumul European E60, la doar 1 km de Aeroportul Transilvania și 10 minute de muncipiul Tîrgu Mureș. Situat atât pe partea dreaptă cât și pe partea stângă a drumului european E60, complexul Darina stă la dispoziție cu 2 hoteluri clasificate cu 3 stele. Camerele complexului sunt echipate pentru satisfacerea celor mai exigente cerințe, având prețuri adaptate pentru fiecare buzunar.

Complexul din partea dreaptă a fost înființat în anul 2012. Activitatea firmei se înacadrează în: activități de servicii pentru transporturi terestre, după codul CAEN 5221; hoteluri și alte facilități de cazare similare, după codul CAEN 5510; restaurant după codul CAEN 5610; și baruri și alte activități de servire a băuturilor, după codul CAEN 5630. Complexul din partea stângă a fost înființat în anul 2003, iar activitatea firmei în această parte se încadrează în: hoteluri și alte facilități de cazare similar, după codul CAEN 5510; restaurante, după codul CAEN 5610; activități de alimentație pentru evenimente, după codul CAEN 5621; activități ale bazelor sportive după codul CAEN 9311.Toate aceste activități se desfășoară la sediul din Ungheni, nr. 260/C respectiv 261, județul Mureș.

Complexul Turistic Darina Ungheni dispune de cazare în 300 de camere: camere single, camera twin(duble), triple, garsoniere și apartamente. Turiștii care beneficiază de serviciile de cazare se vor bucura de camere cu un confort de 3 stele. Toate camerele de cazare sunt dotate cu televizor, mobilier modern, minibar, aer condiționat și jacuzzi (apartamentele). Prețurile la cazare din Complexul Darina încep de la 65 de lei, cu posibilități de negociere pentru grupuri.

Partea care este dispusă cu săli de evenimente, cu restaurant non-stop, cu terasă și foișoare, cu piscină exterioară are 11apartamente, 7 camere triple, 20 de camere twin, și 12 camere single.

Prețurile practicate sunt:

Apartament cu 2 camere: 200lei/noapte

Garsonieră: 160lei/noapte

Cameră matrimonială: 130lei/noapte

Camere triple: 110lei/noapte

Camere duble: 90lei/noapte

Camere single: 65lei/noapte

Partea dreaptă a complexului dispune tot de un hotel, dar și de două parcări mari, monitorizate, ce stau la dispoziția clienților. Un serviciu nou permite parcarea autoturismului pentru mai multe zile la Complexul Darina, în cazul în care orice persoană cazată sau nu pleacă cu avionul de pe Aeroportul Transilvania. Cei care au rezervare de cazare in Mureș (localitatea Ungheni) la Complex Turistic Darina, se vor putea bucura de preparate din bucătăria în care maeștrii bucătari își ridică munca la rang de artă și oferă soluții pentru cele mai exigente gusturi, iar personalul restaurantelor este, întodeauna, atent la problema fiecărui client.

Servicii gratuite

trezirea clienților la ora solicitată

păstrarea obiectelor de valoare

asigurarea de ziare la recepție

comenzi pentru taximetrie

servicii de parcare

transmitere de mesaje

predarea corespondenței clienților

păstrarea bagajelor

închirieri de jocuri distractive

acces piscină și sală de fitness

room service

Servicii cu plată

Servicii de poștă, telecomunicații și publicitate

convorbiri telefonice

acces teren fotbal, tenis de câmp, tenis cu piciorul

spălat și călcat lenjerie, vânzări de mărfuri

Pe lângă camerele cu dotări de 3 stele, complexul Darina Ungheni mai dispune și de:

4 săli de evenimente

un restaurant Non Stop

terase si foișoare

spații de joacă pentru copii

Parcare pentru Aeroportul Transilvania

Tir Parking cu facilități pentru șoferii de cursă lungă: toaletă, duș, spălătorie pentru haine

piscină exterioară

terenuri sintetice de fotbal și tenis de câmp

Baza de Agrement Darina Ungheni

Baza de Agrement Darina Ungheni are în componență două terenuri sintetice de minifotbal, un teren de tenis de câmp, o sală de fitness, saună, piscine exterioare pentru adulți și copii, spațiu de joacă pentru copii, special amenajat. Acestea sunt elemente care oferă multiple posibilități de practicare a sportului și de relaxare în Baza de Agrement Darina Ungheni. La această Bază de Agrement din apropierea orașului Tîrgu Mureș se desfășoară anual o întrecere de minifotbal la care participă firme și instituții importante din Tîrgu Mureș și Ungheni, iar o serie de întreceri de fotbal pentru copii, de nivel național, au loc periodic la Complex Darina Ungheni.

Terenurile de minifotbal, tenis de câmp sau tenis cu piciorul pot fi închiriate pe tot parcursul anului, atât ziua cât și în regim de „nocturnă”, la prețuri foarte avantajoase. Tot aici, un lac populat cu crap, somn și caraș stă la dispoziția amatorilor de pescuit! Turiștii care au rezervat cazare în apropiere de Mureș la Complex Darina Ungheni, vor beneficia de facilități de cazare cum ar fi: săli de fitness, saună, servicii de masaj și reflexoterapie, cursuri de înot.

Teren sintetic 1

Teren sintetic 2

Teren sintetic de tenis de câmp

Teren sintetic de tenis cu piciorul

Piscină exterioară (acces gratuit pentru turiștii cazați)

Piscină pentru copii

Sală de fitness (acces gratuit pentru turiștii cazați)

2.3 Complexul turistic Darina – Târgu Mureș

Hotel Darina este situat la 2 km de centrul municipiului Tîrgu Mureș, pe strada Bega, colț cu strada Gheorghe Doja, Nr. 177, Județul Mureș, firma a fost înființată în anul 2011.

Activitatea firmei se încadrează în: hoteluri și alte facilități de cazare similare, după codul CAEN 5510; restaurant după codul CAEN 5610; activități de alimentație (catering) pentru evenimente după codul CAEN 5621; și baruri și alte activități de servire a băuturilor, după codul CAEN 5630.

Complexul din Târgu Mureș oferă spre închiriere 85 de locuri de cazare, într-un complex construit recent. Hotelul pune la dispoziție cazare în 85 de locuri. Cele 85 locuri de cazare sunt dispuse astfel: 2 apartamente, 8 garsoniere și 37 de camere cu 2 paturi. Camerele de cazare sunt dotate cu internet, aer condiționat, televizor color, minibar, baie proprie, jacuzzi (apartamentele) și mobilier modern.

Prețurile acestor camere sunt:

Camere matrimoniale: 150lei/noapte

Camere triple: 120lei/noapte

Camere duble: 95lei/noapte

Camere single: 80lei/noapte

Clienții cazați în Hotel Darina care au parcat mașina în incinta parcării hotelului pot sta liniștiți. Parcarea hotelului este supravegheată cu un sistem video performant.

Servicii gratuite

Acces Internet

Păstrarea obiectelor de valoare

Trezirea clientului la ora solicitată

Comenzi pentru taxiuri

Informații privind mijloacele de transport

Starea vremii

Obținerea legăturilor telefonice

Transmiterea de mesaje

Asigurarea de ziare și reviste la hotel

Păstrarea obiectelor uitate și anunțarea clienților

Servicii cu plată

Servicii de poștă, telecomunicații, publicitate

Mini bar

Închirieri jocuri distractive, radio

Rent a car

Închiriere pat suplimentar

Rezervări la bilete de spectacole

Rezervări de locuri la restaurant

Procurarea biletelor de tren, avion

Convorbiri telefonice

Este o locație ideală pentru întâlniri de afaceri, nunți sau alte evenimente ce pot fi găzduite de restaurantul cu o capacitate generoasă. Pe lângă prețurile avantajoase, Hotelul Restaurant Darina Tîrgu Mureș se remarcă și prin calitatea preparatelor culinare și servicii impecabile. Clienții cazați în Hotel Darina care au parcat mașina în incinta parcării hotelului pot sta liniștiți. Parcarea hotelului este supravegheată cu un sistem video performant.

2.4 Complexul Darina Peștișorul De Aur – Sîncraiu de Mureș

O vacanță cu adevărat odihnitoare și relaxantă, înseamnă, în primul rând, alegerea unui loc ferit de gălăgia și aglomerația urbană. Pentru cei care caută un astfel de loc il pot găsi, situat la marginea Tîrgu Mureșului, în complexul turistic Darina – Peștișorul de Aur. Fie că este vorba despre turism, agrement, o călătorie de afaceri sau un team building, complexul este o gazdă primitoare.

Aflat în comuna Sîncrai, la 5 minute de Tîrgu Mureș, și la aproximativ 30 de minute de Aeroportul Transilvania, Complexul Darina Peștișorul de Aur este singurul loc din județul Mureș unde musafirii beneficiază, pe lângă condiții optime de cazare și masă, de multe alte servicii: piscină, saună, masaj, lac de pescuit populat cu crap, caraș și somn.

La toate acestea se adaugă peisajul minunat, grație amplasării complexului pe o colină, la marginea pădurii și posibilitatea de a admira mai multe animale și păsări precum: căprioare, iepuri, fazani, păuni, câini de rasă etc, aflate într-o mică grădină Zoo, amenajată aproape de hotelul Laguna, în incinta complexului.

Restaurantele din complexul Darina oferă soluții optime pentru nunți cu număr mare de invitați, pentru cei care doresc nunți pe lac, sau orice alt eveniment pretențios.

Hotel Laguna vine în întâmpinarea clienților cu o ofertă competitivă si variată. In funcție de dorințe si necesități sunt la dispoziție cu cazare: cameră single, dublă, apartament 2 camere și apartament cu 3 camere.

Hotelul Laguna Mureș este un loc special atât prin amplasare cât și prin design. Camerele acestui hotel sunt spațioase, confortabile, indiferent dacă este vorba despre apartamente, camere în regim single sau double. Mobilierul de cea mai bună calitate dă o notă distinctă întregului hotel.

Prețurile la cazare încep de la 130 de lei, iar pentru grupuri sau perioade lungi de ședere există posibilități de negociere cu flexibilitate maximă. O multitudine de servicii gratuite și cu plată completează oferta hotelului.

Apartament cu 3 camere:290lei/noapte + mic dejun inclus

Apartament cu 2 camere: 250lei/noapte+ mic dejun inclus

Camere duble: 160lei/noapte+ mic dejun inclus

Camere single: 130lei/noapte+ mic dejun inclus

Servicii gratuite

Acces SPA

Acces Internet

Păstrarea obiectelor de valoare

Trezirea clientului la ora solicitată

Comenzi pentru taxiuri

Informații privind mijloacele de transport

Starea vremii

Obținerea legăturilor telefonice

Transmiterea de mesaje

Asigurarea de ziare și reviste la hotel

Păstrarea obiectelor uitate și anunțarea cliențilo

Servicii cu plată

Pescuit

Servicii de poștă, telecomunicații, publicitate

Mini bar

Închirieri jocuri distractive, radio

Rent a car

Închiriere pat suplimentar

Rezervări la bilete de spectacole

Rezervări de locuri la restaurant

Procurarea biletelor de tren, avion

Convorbiri telefonice

Teambuilding și Agrement

Prin amplasare, serviciile oferite și prețurile competitive, Hotel Laguna Mureș este locația potrivită pentru orice eveniment și întâlnire de tip teambuilding. Complexul Darina Peștișorul de Aur oferă: cazare la tarife promoționale, o sală de conferințe dotată cu aparatură video și sonorizare, servicii optime de restaurant care stau la dispoziția companiilor interesate de teambuilding. Pentru răgazul dintre ședințe, complexul oferă o piscină interioară, sală de fitness, lac de pescuit și o minunată mini-grădină Zoo, unde pot fi admirate multe animale și păsări.

Serviciile de masaj din cadrul hotelului, completează oferta de relaxare, în timp ce iubitorii pescuitului au la dispoziție lacul cu crap, caraș și somn, din incinta complexului.

Pentru clipe adevărate de relaxare, punem la dispoziția clienților noștri:

Piscină 10/5

Sală fitness dotată cu aparate diverse

Saună / infraroșii

Servicii de masaj

Aflat în comuna Sîncrai, la 5 minute de Târgu Mureș, într-un cadru minunat, pe o colină, la marginea pădurii, Complexul Darina Peștișorul de Aur este singurul loc din județul Mureș unde musafirii beneficiază, pe lângă condiții optime de cazare și masă, la Hotelul Laguna, de o mini grădină ZOO. Ponei, căprioare, iepurași, câini de vânătoare, fazani, păuni și diferite alte păsări, sunt o parte din zestrea micii grădini ZOO amenajate în apropierea hotelului Laguna. Orice musafir poate admira, oricând, frumoasele animale din grădina ZOO.

Analiza indicatorilor hotelieri în cadrul Complexului Turistic Darina

3.1 Analiza indicatorilor la Darina Ungheni

Tabel 3.1 Productivitatea muncii la S.C Darina Com S.R.L (număr)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Productivitatea medie anuală a muncii la S.C Darina Com S.R.L în anul 2013 a fost de 215173 de lei/persoană, iar cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2014 de 238051 de lei/persoană.

Graficul 3.1 Productivitatea muncii la S.C Darina Com S.R.L (număr)

Tabel 3.2 Profit/Pierdere la S.C Darina Com S.R.L (număr)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Garficul 3.2 Profit/Pierdere la S.C Darina Com S.R.L (număr)

În cei patru ani analizați se poate constata faptul că firma S.C Darina Com S.R.L a înregistrat profit pe parcursul celor 4 ani, cel mai mare profit fiind înregistrat în anul 2013, un profit în valoare de 893 750 lei.

Tabel 3.3 Evoluția sosirilor de turiști la Hotelul Darina Ungheni (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.3 Evoluția sosirilor de turiști la Hotelul Darina Ungheni (număr persoane)

Datele din tabelul nr. 3.3 ne arată că cei mai mulți turiști au sosit în 2015, în număr de 31 789. Din anul 2012 până în 2015 s-a înregistrat o creștere a turiștilor sosiți la Hotelul Darina Ungheni cu 5319, adică o creștere de 20,09%.

Tabel 3.4 Evoluția sosirilor de turiști străini la Hotelul Darina Ungheni (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.4 Evoluția sosirilor de turiști străini la Hotelul Darina Ungheni (număr persoane)

Din rezultatele prezentate putem observa că cei mai mulți turiști străini au sosit în 2012 în număr de 495, iar cei mai puțini în 2014, în număr de 223. Raportând anul 2015 la anul 2012 putem observa o scădere de 148 de persoane, rescpectiv o modificare negative de 29,9%.

Tabel 3.5 Evoluția înnoptărilor de cazare turistică la Hotelul Darina Ungheni (număr personae)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.5 Evoluția înnoptărilor de cazare turistică la Hotelul Darina Ungheni (număr personae)

Conform datelor prezentate în tabelul nr.3.5, numărul înnoptărilor a crescut din anul 2014 față de anul 2015 cu 4193, ceea ce reprezintă o creștere de 2% a înnoptărilor din Hotelul Darina.

Tabel 3.6 Durata media a sejurului în perioada 2012-2015 la Hotel Darina Ungheni(număr)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.6 Durata media a sejurului în perioada 2012-2015 la Hotel Darina Ungheni(număr)

În anul 2012 durata media a sejurului a fost de 5,17zile/turist, în anul 2015 aceasta a înregistrat o valoare de 6,46 zile /turist, în anul 2014-2015 durata medie a sejurului a fost constant între 6,45-6,46 zile-turist.

Tabel 3.7 Evoluția densității turistice la Hotel Darina Ungheni (număr)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.7 Evoluția densității turistice la Hotel Darina Ungheni(număr)

În tabelul nr.3.7, în perioada analizată densitatea turistică are o tendință de creștere, raportată la populația zonei din Ungheni. Dacă în anul 2012 densitatea turistică a fost de 3,81 turiști/ locuitor, în anul 2015, valoarea acesteia a crescut la 4,57 turiști/ locuitor

3.2 Analiza indicatorilor la Darina Târgu Mureș

Tabel 3.8 Productivitatea muncii la S.C Narida S.R.L (număr)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Garficul 3.8 Productivitatea muncii la S.C Narida S.R.L (număr)

La S.C Narida S.R.L productivitatea muncii a fost în anul 2011 de 167 434 de lei/persoană, iar în anul 2014 ajungând la 200 963 de lei/persoană.

Tabel 3.9 Profit/Pierdere la S.C Narida S.R.L (număr)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.9 Profit/Pierdere la S.C Narida S.R.L (număr)

Societatea Narida a înregistrat pe parcursul celor patru ani profit, cea mai mare valoare a acestui indicator fiind înregistrată în anul 2014 de 1 093 626 lei. Cel mai mic profit înregistrat de societate a fost în anul 2011, îm valoare de 238 513 lei.

Tabel 3.10 Evoluția sosirilor de turiști la Hotelul Darina Târgu Mureș (număr personae)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.10 Evoluția sosirilor de turiști la Hotelul Darina Târgu Mureș (număr persoane)

Din datele prezentate în tabelul nr. 3.10 se poate observa o creștere a turiștilor sosiți în ultimii patru ani, nivelul acestora a crescut din 2012 până în 2015 cu 8624 persoane, respectiv o creștere de 47,49 %.

Tabel 3.11 Evoluția sosirilor de turiști străini la Hotelul Darina Târgu Mureș (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.11 Evoluția sosirilor de turiști străini la Hotelul Darina Târgu Mureș (număr persoane)

Utilizând datele prezentate în tabelul nr.3.11 se poate stabili faptul că numărul turiștilor străini în perioada 2012-2015 a scăzut cu 43 de persoane, respective o scădere de 16,04%.

Tabel 3.12 Evoluția înnoptărilor de cazare turistică la Hotelul Darina Târgu Mureș (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.12 Evoluția înnoptărilor de cazare turistică la Hotelul Darina Târgu Mureș (număr persoane)

Conform datelor prezentate în tabelul nr.3.12, se poate stabili că la Hotelul Darina din Târgu Mureș numărul înnoptărilor a fost în creștere. Din 2014 până în 2015 s-a înregistrat o creștere a înnoptărilor de 12 708, ceea ce reprezintă o creștere de 35%.

Tabel 3.13 Durata media a sejurului în perioada 2012-2015 la Hotel Darina Tg. Mureș (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.13 Durata media a sejurului în perioada 2012-2015 la Hotel Darina Tg. Mureș (număr persoane)

În anul 2013 durata medie a sejurului a fost de 4,05zile/turist, înregistrând cea mai mare valoare din perioada analizată, iar cea mai mică valoare a fost înregistrat în 2012 de 3,26 zile/turist. În anul 2014-2015 valorile duratei medie de sejur au rămas constante.

Tabel 3.14 Evoluția densității turistice la Hotel Darina Tg. Mureș

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Densitatea turistică a hotelului Darina Tg.Mures s-a modificat de la an la an. Cea mai mare valoare a densității turistice a fost înregistrată în anul 2015, în valoare de 3,57 turiști/locuitor.

3.3 Analiza indicatorilor la Darina Peștișorul De Aur – Sîncraiu de Mureș

Tabel 3.15 Evoluția sosirilor de turiști la Hotelul Darina Peștișorul de Aur (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.15 Evoluția sosirilor de turiști la Hotelul Darina Peștișorul de Aur (număr persoane)

Conform datelor prezentate în tabelul nr.3.15 din anul 2012 până în 2015 în Hotelul Darina Sâncrai există o creștere de 1384 de turiști sosiți, o creștere relativă de 14.11%.

Tabel 3.16 Evoluția sosirilor de turiști străini la Hotelul Darina Peștișorul de Aur (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.16 Evoluția sosirilor de turiști străini la Hotelul Darina Peștișorul de Aur (număr persoane)

Datele din tabelul nr.3.16 evidențiază faptul că din anul 2012 până în 2015 s-a înregistrat o scădere de turiști străini sosiți în hotel cu 27 de persoane, adică o scădere relativă de 16 %.

Tabel 3.17 Evoluția înnoptărilor de cazare turistică în Hotelul Darina Peștișorul de Aur (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.17 Evoluția înnoptărilor de cazare turistică în Hotelul Darina Peștișorul de Aur (număr persoane)

Se constată că în tabelul nr.3.17, înnoptările la Hotelul Darina Peștișorul de aur au fost în creștere de la an la an, în ceea ce privește înnoptările din 2014 până în 2015 s-a înregistrat o creștere de la 85 180 până la 101 398, ceea ce reprezintă în modificare relative de 19%.

Tabel 3.18 Durata media a sejurului în perioada 2012-2015 la Hotel Darina Peștișorul de Aur

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.18 Durata media a sejurului în perioada 2012-2015 la Hotel Darina Peștișorul de Aur

Durata media a sejurului la Hotelul Darina Peștișorul de Aur în anul 2012-2013 a fost constant de 3,02 zile/turist, în 2014 înregistrând o creștere ușoară de 3,29 zile/turist, iar în 2015 o creștere semnificativă de 4,38 zile/turist.

Tabel 3.19 Evoluția densității turistice la Hotel Darina Peștișorul de aur (număr)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.19 Evoluția densității turistice la Hotel Darina Peștișorul de aur (număr)

Analizând evoluția densității turistice raportată la populația rezidentă a zonei din Sâncrai se poate evidenția o creștere favorabilă. Dacă în anul 2012 densitatea turistică era de doar 1,30 turiști/locuitor, în anul 2015 valoarea acesteia s-a modificat la 1,49 turiști/locuitor.

3.4 Analiza comparativă a Complexului Darina

Tabel 3.20 Productivitatea muncii la Complex Darina (număr)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.20 Productivitatea muncii la Complex Darina (număr)

Conform datelor din tabelul 3.20 Societatea Darina a înregistrat o valoare a productivității muncii mai mare decât cea a Societății Narida.

Tabel 3.21 Profit/pierdere la Complexul Darina (număr)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.21 Profit/pierdere la Complexul Darina (număr)

Tabel 3.22 Evoluția sosirilor de turiști la complexul Darina în perioada 2012-2015 (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.22 Evoluția sosirilor de turiști la complexul Darina în perioada 2012-2015 (număr persoane)

Comparând evoluția sosirilor de turiști în Complexul Darina putem observa că de la an la an sa stabilit o creștere în toate cele trei hoteluri analizate, cea mai mare crestere în Hotelul Darina din Targu Mures, o creștere relativă de 47,49%.

Tabel 3.23 Evoluția sosirilor de turiști străini la complexul Darina în perioada 2012-2015 (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Garficul 3.24 Evoluția sosirilor de turiști străini la complexul Darina în perioada 2012-2015 (număr persoane)

Comparând evoluția sosirilor de turiști străini în Complexul Darina putem observa o scădere din anul 2015 față de anul 2012, cea mai mare scădere relativă de 29.9% în Hotelul Darina Ungheni.

Tabel 3.24 Turiști străini în complexul Darina

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.24 Turiști străini în complexul Darina

Analizând turiștii străini care se cazesc frecvent la Complexul Darina putem enumera pe turiștii din Germania, Ungaria și Italia. Cei mai mulți turiști care se căzesc sunt de origine Maghiară, în cele patru ani analizate în Hotelul Darina Ungheni s-au cazat 475 de personae, în Hotelul din Tg. Mureș în număr de 464 de personae, iar în Hotelul din Sâncrai 228 de persoane. Turiștii veniți din Ungaria sunt urmați de turiștii veniți din Germania. Cei de naționalitate italiană sunt în număr mai mic, cei mai puțini au fost la Hotelul din Sâncrai în număr de 64 de persoane în ultimii patru ani analizate. În număr de câteva persoane sunt cazați și de alte naționalități, cum ar fi de naționalitate spaniolă, portugheză, engleză.

Tabel 3.25 Evoluția înnoptăilor la complexul Darina în perioada 2012-2015 (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.25 Evoluția înnoptăilor la complexul Darina în perioada 2012-2015 (număr persoane)

Tabel 3.26 Evoluția duratei medie a sejurului la complexul Darina în perioada 2012-2015 (număr persoane)

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

Graficul 3.26 Evoluția duratei medie a sejurului la complexul Darina în perioada 2012-2015 (număr persoane)

Durata medie a sejurului la Hotelul Darina din Ungheni și Sâncrai a fost în creștere semnificativă, în ceea ce preivește Hotelul Darina din Tg. Mureș, deși înnoptările și sosirea turiștilor a fost în creștere, durata medie pe zile-turist a fost în scădere.

Tabel 3.27 Evoluția densității turistice la complexul Darina în perioada 2012-2015

Sursa: Hotel Darina, întocmit de autor

În cadrul complexului Darina am aplicat 100 de chestionare la clienții cazați la toate trei hoteluri, pentru a afla detalii legate despre condițiile de cazare, la modul general, despre curățenia în camere, despre atitudinea personalului din hotel, respectiv serviciile restaurantului. Persoanele interogate au fost de acord să completeze chestionarele oferite, pentru a putea aprecia condițiile de cazare și de masă.

Graficul 3.27 Condițiile de cazare la modul general (număr)

Condițiile de cazare la complexul Darina din punctul de vedere al clienților cazați la hoteluri sunt relativ bune, 60 de persoanea au confirmat că cazarea este bună, însă 40 de persoane au fost foarte mulțumiți,declarând că condițiile de cazare sunt foarte bune.

Graficul 3.28 Curățenia în cameră (număr)

În urma răspunsurilor primite din partea clienților, care au participat la completarea chestinarelor, în privința curățeniei în camerele hotelului, pentru 95 de persoane curățenia a fost corespunzătoare, iar 5 persoane au declarat că curățenia în camere lasă de dorit.

Graficul 3.29 Atitudinea personalului din hotel (număr)

În urma analizei,putem observa faptul că atitudine personalului din cadrul hoteluli a fost corespunzătoare pentru toți clienții interogați, dintre cele 100 de persoane interogate 100 de clienți au declarat că comportamentel personalului a fost corespunzătoare, nimeni nu a răspuns că atitudinea lor lasă de dorit.

Graficul 3.30 Serviciile restaurantului (număr)

În ceea ce privește serviccile restaurantului, clienții au fost satisfăcuți, 58 de persoane au declarat că serviciile restaurantului sunt foarte bune, respectiv 42 de persoane au declarat că au fost bune,însă nimeni nu a declarat că serviciile oferite de restaurant lasă de dorit.

Similar Posts