Evoluţia Învăţământului În Comuna Ceplenița [620261]

UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” -IAȘI
FACULTATEA DE ISTORIE

LUCRARE METODICO -ȘTIINȚIFICĂ PENTRU
OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNT

EVOLUȚIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI DIN COMUNA
CEPLENIȚA , DE LA O RIGINI PÂNĂ ÎN PREZENT

Coordonator , Candidat: [anonimizat].univ.dr.Gheorghe Iutiș Prof. Pintilie Beatrice Lored ana

2018

2

Cuprins

CUPRINS ………………………………………………………………………… ………..
INTRODUCERE ……………………………………………………………………..
CAPITOLUL I. Învățământul din comuna Ceplenița de la origini până la primul
război mondial…… ………………………………………………
CAPITOLUL II.Învăț ământul în perioada interbelică ……………………………. …………
CAPITOLUL III. Învățământul din Cepl enița în perioada comunistă 1948 1989….
CAPITOLUL IV.Învățământul din comuna Ceplenița în perioada postdecembristă
1989 -2019… …………………………………………………………………………
CAPITOLUL V. APLICAȚII ȘTIINȚIFICO -METODICE. ……………………………..
3.1.Abordări teoretice ;………………………………………. ……………………………….
3.2.Curs opțional de istorie locală :Comuna Ceplenița –Studiu
istorico -etnografic………………………………………………………………………
CONCLUZII ……….. …………………………………………………………………………………… .
ANEXE…………………………………………………………………………………………………….. .
BIBLIOGRAFIE ………………….. …………………………………………………………………….. .

3
Introducere

În prezenta l ucrare ne propunem să tratăm evoluția învățământului d in comuna
Ceplenița, de la origini până în prezent.
Mi-am ales această temă ,deoarece în comuna Ceplenița , situată într -o zonă c u un
bogat trecut istoric,s -au derulat de -a lungul timpul ui și în domeniul învăț ământului multe
fapte notabile și pentru că evoluția învățământului din comuna Ceplenița, n -a mai fost tratată
de nimeni până în prezent, a m considerat că este de datoria noastră, a cadrelor didactice , de a
scoate la lumină, aceste aspecte pentru a le face cunoscute generațiilor actuale cât și celor
viitoare.
În vederea alcătuirii lucrării, mai întâi am studiat diferite monografii privitoare la
anumite școli, am studiat fondurile arhivistice a școlii Gimnaziale,,Nicola e Iorga’ ’ și
structurile arondate ,am cercetat numeroase fonduri arhivistice la Arhivele Naționale Iași.
Pentru a afla informații ș i a culege cât mai multe date referitoare la foștii învățători de
la școlile din comuna Ceplenița, am efectuat ce rcetări pe teren .
Consider că lucrarea de față va veni în sprijinul elevilor, dar și al colegilor de la școlile
din comună – învățători și profesori – în vederea cunoașterii trecutului învățământului din
această comună, astfel, determinându -le sentimentul de prețuire față de dascălii înaintași,
fiind în același timp și un îndemn în ac tivitatea lor didactică .
A scrie despre istoria învățământului constituie prin urmare un demers de
responsabilitate d eoarece aduce în prim plan aspect e, care au determinat după caz, însăși
cursul istoriei unei comunități sau a unui întreg neam.
Lucrarea de față reprezintă pentru noi o datorie și un privilegiu, fiind izvorâtă din
admirație și pasiune pentru școală pentru cunoașterea și prețuirea t recutului nostru istoric,dar
și din năzuința de a răspunde exigențelor impuse de cercetarea istorică actual ă.
Înainte de a prezenta structura lucrării de față considerăm necesar să aducem câteva
precizări referitoare la comuna Ceplenița.Satele component e sunt așezate pe malurile râului
Bahlui și pe cele ale afluentului său Buhalnița. Prima atestare documentară a satului Ceplenița
este din anul 1 600.Comuna Ceplenița este format ă din satele : Ceplenița,Buhalnița,Poiana
Mărul ui(în trecut Vîrîți) și Z lodica. Pe teritoriul comunei Cepleniț a sunt amplasate unele

4
monumente cu caracter istoric .Aceste monumente atestă vechimea și continuitatea populației
pe aceste meleaguri Bisericile din satele Ceplenița, Buhalnița și Zlodica (construite între
secolele XVI I-XIX) – (Biserica de la Ceplenița “Sf. Mihail și Gavriil” a fost declarată în
1938 de Nicolae Iorga monument istoric), podul de piatră și beciul de la Zlodica, ruinele
cetății daco -getice de pe Dealul Cătălina, ruinele conacului de la Ceplenița al cărui proprietar
a fost Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche
Am str ucturat lucrarea de față în cinci capitole. Primul capitol , Învățământul din
comuna Ceplenița de la origini până la primul război mondial , cuprinde o prezentare a
primelor localuri de școală ,învățătorii și activitatea didactică a acestora în perioada de
început a învățământului din comuna Ceplenița, evenimente pe care le -am încadrat în cel mai
important moment pentru apariția învățământului românesc reprezentat de Legea 1150 asupra
instrucțiunii publice din anul 1864 și de primul război mondial .
Capitolul al doilea l -am intitulat Învățământul în perioada interbelică în care am pus
accent pe
grija acordată pentru școlile din comuna Ceplenița, în timpul războiul, când clădirile acestora
au fost recondiționate .
În c apitolul al -III-lea Învățământul din comuna Ceplenița în perioada comunistă
1948 -1989 am evidențiat principala caracteristică a învățământului românesc , transformarea
acestuia după model sovieti c.
Al -IV-lea capitol intitulat Învățământul din comuna Ceplenița în perioada
postdecembristă 1989 -2019 cuprinde transformările sistemului de învățământ după căderea
regimului comunist din România și până în prezent. Încă din debutul capitolului ,cititorul va
putea urmări transformările legislative ale sistemului de învățământ din România din 1989 și
până astăzi.
Primele cinci capitole ,reprezintă fundamentarea teoretică a problematicii investigate,
iar în ultimul capitol intitulat „ Aplic ații științifico -metodice” ,am realizat un opțional pe
durata unu i an școlar, cu tema Ceplenița studiu i storic și etnografic din dorința ca elevii
școlii să cunoască unde se află originea,aspectele geografice,obiceiurile,cum au trăit
strămoșii lor și multe alte aspecte interesante din viața acestei comunități căreia îi aparțin.
În partea metodică ne -au fost utile următoarele lucrări:Gheorghe Iutiș,Elena
Cozma,Iuliana Asăvoaie, Elemente de didactică a istoriei ,Ed.Graphys,Iași,2008 și lucrarea

5
coordonat ă de Felicia Adăscă liței,Elemente de didactică a istoriei,Ed.Nomina,Ediția a -II-a
2010 -2013,București.
În încheiere dedic această lucrare tuturor cadrelor didactice care au lucrat în școlile și
grădinițele din comuna Ceplenița.

CAPITOLUL I

6
Evoluția învățământului din comuna Ceplenița de la origini până
la primul război mondial

Școala una dintre cele mai importante instituții,cerne prin sita tim pului noianul
împlinirilor,al dorinței de a învăț a,al educației bazate pe studiu ,al formării el evilor,toate
asigurate cu devota ment și înțelegere de către dascăli.Aceștia nu uită niciodată că în mâinile
lor stă destinul școlarilor și din acest motiv se ap leacă întotdeauna asupra lor cu dragoste și
dăruire.
Despr e începuturile învățământului din comuna Ceplenița nu putem vorbi de la o dată
certă,având în vedere că pentru perioada premergătoare epocii moderne nu avem surse scrise
care să ateste exist ența vreunei școli .Fondul Rev izoratului Școlar aflat la Arhivele Naționale
Iași ne oferă sumare informații despre începutul învățământului din Ceplenița.Însă pe baza
adreselor,rapoartelor și a unor procese -verbale, adresate de primii învățători din comună către
forurile superioare, am încercat să redăm unele aspecte privind începutul desfășurării
instrucțiunii în comuna Ceplenița.
Într-un raport adresat către Revizoratul Școlar învățătorul Gheorghe Mihăescu numit
provizoriu în anul 1868 la școala d in Ceplenița arată că școala ar fi fost înființată din anul
1859 .1 Anul 1859 ca dată a înființării școlii din Ceplenița, îl regăsim și în raportul trimis în
ianuarie 1879 către minister de către revizoratul școlar Iași.2 Școala din Ceplenița este
menționat ă în Anuarul general al instrucțiunii publice din România p e anul școlar 1863 -1864
având învățător pe George Ionescu.3
În adevăratul sens al cuvântului despre începutul învățământului, din comuna Ceplenița,
putem vorbi odată cu apariția Legii 1150 as upra instrucțiun ii publice din 25 noiembrie
1864 .Lege a a reprezentat o nouă treaptă ,un progres , în evoluți a învățământului
românesc .Până la apariția legii 1150 privind instrucțiune a publică printre cele opt școli de
stat existente în județul Iași se numără și școala din Ceplenița .4
Cea mai importantă prevedere a L egii 1150 consta în obligativitatea și gratuitatea
instrucției primare,legea sancționa cu amendă pe părinții care nu își îndemnau copii spre

1Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iaș(în continuare DJAN Iasi),Fond Revizoratul școlar,dosar
25/1870.f.1.
2 DJAN,Iași,dosar,57,f.85.
3 Anuarul general al instrucțiunii publice pe anul școlar 1863 -1864,București,1864,p.97.
4 DJAN,Iași,Revizoratul școlar,dosar,25/1870,f.1.

7
școală, prevedea existența unei singure p rograme școlare și stabilea trei grade de învățământ:
primar,secundar și superior.5
În mediul rural școlile erau mixt e,în timp ce în mediul urban erau separate în școli de
băieți și școli de fete.Instrucțiunea se realiza de învățători la școlile prim are rurale ,de
institutori la cele urbane și de profesori la cele secundare. De buna organizare a școlilor se
ocupau revizorii școlari care raportau ministerului, problemele privind calitatea actului
didactic și condițiile oferite de localurile școlare .Funcționarea în bune condiții a localurior
de școală stătea în atribuțiile autorităților comunale. La nivel local un comitet școlar format
din preot și unul – doi gospodari monitorizau activitatea învățătorilor.Copii care frecventau
școala aveau vârsta cuprin să între 8 și 12 ani.Învățământul religios intra în atribuția preoților .
La numirea în post învățătorii depuneau jurământ iar pe lâng ă activitatea cu elevii aveau și
alte atribuții ,cum ar fi: instruirea părinților cu privire la obligativitatea trimiterii copiilor la
școală, îngrijirea registrelor și a cataloagelor, întocmirea rapoarte lor generale la finele anului
și raportarea obstacolelor în calea unei bune desfășurări a actului educațional .Învățătorul
putea fi demis în cazul absentării nemotivate de la șc oală.La nivel local activitatea
învățătorilor era monitorizată de un comitet școlar format din preot și 1 -2 gospodari ai
comunei.La nivel de județ monitorizarea se realiza de către revizorii școlari care erau ajutați
în activitatea lor de sub revizor i.Revi zorii inspectau școlile din circumscripția lor,întocmiau
procese -verbal și în unele cazuri rapor tau ministerului sau prefecturi lipsurile descoperite ,
propunând soluții de rezolvare a acestora.După cum reese din procesele –verbale de inspecție
revizorii ș colari aveau în vedere pe lângă calitatea actului didactic predat de învățător și
igiena localului,stadiul mobilierului,existența lemnelor pentru încălzire etc.Pe baza
inspecțiilor făcute pe teren și a rapoartelor înaintate de învățători,revizorii realizau un raport
general al județului care era înaintat către minister .Aplicarea legii instrucțiunii publice a
întâmpinat mai multe impedimente atât din partea organelor administrației locale cât și din
partea unor părinți care probabil nu conștientizau la acea vreme importanța instrucțiunii . În
acest context avem informații și despre frecventarea școlii de către copii din Ceplenița.
Conform cataloagelor pe anul școlar 1860 -1861 la școala din cotuna Ceplenița plasa Bahlui,
cursurile au început la 17 ianuarie cu u n număr de doar 7 elevi la care s -au mai adăugat pe
parcursul anului 16 elevi.6Numărul redus al elevilor care frecventau cursurile școlii se datora

5 https ://www.historia.ro
6DJAN Iași,Comitetul Central de Inspecțiune Școlară, dosar,391, f.,2.

8
faptului că , părinți i acestora erau s ăraci iar unii copii bolnavi,după cum reese din însemnările
făcute de învățătorul G.Irimescu în cataloagele înaintate lunar către revizoratul școlar.7 În
mentalitatea sătenilor acelor vremuri școala nu reprezenta o prioritate , iar copiii aveau unele
atribuții gospodărești venind în sprijinul părinților care încercau să -și ob țină mijloacele de
trai din munca câmpului.
În anul școlar următor la Ceplenița este învățător Ion Deleanu, urmat de Gheorghe
Ștefănescu8 învățători despre a căror activitat e nu avem mai multe date poposind doar câte
un an pe meleagurile Cep leniței. Un alt impediment în aplicarea legii independent de voința
autorităților era lip sa de învățători.Pentru a avea o imagine asupra dificultății pregătirii
cadrelor didactice menționăm că în anul școlar 1870 -1871 existau numai două școli normale
în țar ă,una la Iași și una la București.9
Învățăto rul Gheorghe Mihăescu care venise prin concurs la șc oala din Ceplenița , într-un
alt raport adresa t către Revizoratului Școlar menționa că anul școlar 1874 -1875 a început la 1
septembrie și conform listei primite de la primărie în comună erau 59 de copii de vârstă
școlară , dar conform cataloagelor trimise de învățător, doar 26 de elevi frecventau cursurile
din cei 35 înscriși. Statisticile următoare înaintate de învățător, cu privire la număr ul cel or
care urmau cursurile ne arată că, numărul copiilor care frecventau școala rămâne în
continuare redus , iar din însemnările de pe cataloage aflăm că unii elevi renunțau la școală
chiar în timpul anului .În luna noiembrie a anului 1874, la școala din Ceplenița în cataloage
erau înscriși 25 de elevi la clasa I din care frecventau școala 14,la clasa a -II-a din 12 elevi au
frecventat 10,la clasa a -III-a erau înscriși 5 elevi din care 3 absentase iar la clasa a -IV-a din 2
elevi înscriși a frecventat doar un elev.10
Învățământul românesc a primit un nou impuls după preluarea conducerii Ministerului
Insrucțiunii de către Titu Maiorescu.Dintre măsurile adoptate menționăm înființarea unui
număr de177 de școli și numirea în funcții de revizor școlar a uno r personalități de
cultură,precum Mihai Eminescu.11
Datorită modificărilor intervenite la Legea Inst rucțiunii Publice în anul școlar 18 73-
1874 școala din Ceplenița rămâne finanțată numai de comună , învățătorul Gheorghe

7DJAN Iași, Revizoratul școlar,dosar,391,f.1,2,3.
8Ibidem,dosar 1,f .171
9 Mihai Bordeianu,Petru Vladcovschi,Învățământul românesc în date,Ed.Junimea,Iași,1979.p.216.
10 DJAN Iași Revizoratul școlar,dosar,65.f.,92.
11 N.Adăniloae,Pagini de i storie și învățământ,Ed.Lumina Tipo,București,2012,p.43.

9
Mihăescu nemulțumi t de salar iul de 700 de lei se adresează în mai multe rânduri, Comitetului
Permanent și revizor ului școlar pe atunci, Mihai Eminescu pentru rezolvarea
problemei.Rezoluția primită de la minister în urma adresei revizorului este respinsă.12Dealtfel
nici cererea p rin care Gheorghe Mihăescu solicita a fi decretat definitiv pe postul de învățăt or
din comuna Ceplenița nu a avut o rezoluție favorabilă.13Din analiza rapoartului revizorului
școlar făcut în urma inspecției din anul1871 la școala din Ceplenița observăm că impresia
revizorului despre învățătorul Gheorghe Mihăescu nu este una de apreciere,poate și datorită
faptului că era întâia sa experiență ca învățător.14.

Semnătura revizor ului Mihai Eminescu pe adresa înaintat ă, de învățătorul Gheorghe Mihăescu
-Sursa foto: A rhivele Na íonale Iași,Revizoratul școlar,Dosar74,f.34.

Dintr -o altă adresă înaintată de același învățător la 1 iulie 1877 aflăm că numărul
copiilor care ar fi trebuit să urmeze cursurile conform registrelor stării civile ar fi fost de 50
băieți și 35 de fete.Dar cursurile au fost frecventate numai de 40 băieți și nici o fată.După
susținerea examenului situația elevilor se prezenta astfel:11 premianți,14 promovați,12
repetenți și 4 elevi ieșiți cu atestate. În același raport învățătorul insis ta din nou asupra
remunerației sale care se dorea a fi făcută de stat prin ridicarea școlii la gradul I.15
Frecvența elevilor în mediul rural rămâne în continuare scăzută , motiv pentru care
ministerul solicita inspectorilor școlari să facă mai mult e inspecții pe teren, să urmărească
activita tea învățătorilor și dacă acește a, respectă legea în cazul abandonului școlar.16

12 DJAN Iași,Revizoratul Școlar,Dosar 84, f. 10
13 Ibidem,dosar,84,f.36
14 Ibidem,dosar,25,f.1.
15 Ibidem,dosar,99,f.192.
16 Ibidem,dosar,31,f.88.

10
Începând cu anul școlar 18 77 guvernul a decis majorarea salariilor cadrelor didactice la
80 de lei pentru învățătorii care predau la școlile de gradul I și la50 pentru cei care predau la
școlile de gr II17,iar prin Legea pentru fixarea și gradarea remunerarielor membrilor corpului
didactic votată în 2 martie și publicată în Monitorul Oficial din1/13 aprilie 1833 au fost
stabilite următoarele sume:
– 90 lei pe lună pentru învățătorii rurali
-225 lei pe lună pentru institutorii sau institutoarele urbane
-280 lei pe lună pentru seminarii,școli normale,școli reale,școli centrale și secundar e
de fete.
Directorii de școală care erau în același timp și profesori primeau gradație numai pentru
partea din salariu echivalentă cu a celorlalți profesori din școală.Suplinitorii primeau salarii
cu 30% mai mici.După cinci ani de activitate de l a numirea în funcție salariile creșteau cu
15%,după 10 ani cu 30%,după 15 ani cu 45%,iar după 20 de ani cu60%.După 25 de ani de
activitate cadrele didactice puteau ieși la pensie.18
În ceea ce priveș te localurile de școală nu dispunem până în preze nt de informații unde
a funcționat prima școală , probabil ca în toate satele din zonă, era un spațiu închiriat de la
familii mai înstărite .Mărturiile orale susțin că prima școală era la marginea satului Buhalnița
unde au urmat cursuri atât copii din satul Ceplenița cât și cei din Buhalnița, până în anul
1880 când s -a înființat o nouă școală.
Conform documentelor ,din anul 1880 apare cu antet o nouă școală , și anume Școala
Buhalnița.Apariția noii școli pare să creeze unele controverse privind primatu l înființării
primei școli din Ceplenița.Din adresele înaintate către Revizoratul școlar ambii învățători din
cele două sate susțin că unitatea școlară pe care o conduc este înființată din anul 1859 ”.19
Cursurile la școala nou înființată, au început la 15 septembrie 1880 în prezența Comitetului
școlar,cu un număr de 25 elevi sub conducerea noului învățător, Ion Adamachi.În aceste
condiții numărul elevilor de la școala Buhalnița a scăzut.Fapt menționat și în procesul de
inspecție din 7 aprilie 1880,de unde a flăm că 18 elevi au mers la școala nou înființată.20
La 20 martie 1883 , învățătorul din Ceplenița I.Adamachi refer itor la frecvența elevilor
arăta că, din cei 46 de elevi înscriși numai 21 frecventează cursurile, învățătorul dă vina pe

17 N.Adăniloae,op.cit.,p.45.
18 Monitorul Oficial,Nr.1 din 1/13 aprilie 1883,p.4.
19 DJAN Iași,Revizoratul Școlar,dosar,239,f.10.
20 Ibidem,Prefectura Iași,dosar,69,f.76.

11
autoritățile comunale care nu au depus nici un interes , situația era identic ă și la școala din
Buhalnița unde era învățător C.Hanganu. L a 16 martie în urma unei inspecții revizorul școlar
a constatat că autoritatea comunală neglijează întrutotul școala , revizorul mai nota că
învățătorul nu este remunerat la timp iar localul de școală este degradat . Nici la școala din
Ceplenița frecvența elevilor nu a înregistrat progrese , astfel în toamna anului 1886 erau
prezenți la școală doar 15 elevi .O mare parte din copii erau lua ți la muncile agricole ,alți
părinți preferau să plătească amenda , refuzând să -și trimită copii la școală.21
Cu privire la slaba frecvență a elevilor la școlile din mediul rural situație care era foarte
bine cunoscută și la București,ministrul, Minis terului Cultelor și Instrucț iunii Publice se
adresa în anul 1883 prefectul județului să aducă la cunoștiință primarilor să acorde un mai
mare interes școlilor.Să repare localurile și să le ofere materialul didactic conform legii și
totodată să oblige părin ții copiilor de vârstă școlară să -i trimită la școală.22La15martie 1884
școala din Ceplenița era din nou inspe ctată.Constatările revizorului erau negative,școala
mergea rău atât din punct de vedere al slabei frecventări cât și al stării loc alului, care
provocase uimire inspectorului.Autoritățile locale nu acordase nici un sprijin pentru a creea
un spațiu cât de cât adecvat pentru desfășurarea cursurilor .23 Revizorul școlar C.Chiriță
înainta o adresă către minister,la 26 aprilie 1890 în care se arăta că veni turile comunale nu
ajung pentru întreținerea școlilor,motiv pentru care unele școli sunt amenințate a fi
închise..Printre cele cinci școli amenințate era și școala din Ceplenița.Pentru a menține
școlile,revizorul solicita trecerea acestora în subordinea s tatului24
Stituația localurilor de școa lă era o problemă ,cu care se confrunta învățământul de la
sate ca de altfel și cel din Ceplenița.D intr-un alt proces verb al întocmit de același revizor
școlar, în urma inspectării școlii Ceplenița în ianuarie 1 892 aflăm că, revizorul a propus
amânarea școlarizării a 9 copii datorită spațiului neîncăpător pentru numărul de elevi înscriși
în cataloage. Numărul elevilor înscriș i era de 78 dintre care frecventau regulat , un număr de
66 de copii diviz ați pe șase clase într -un spațiu necorespunzător, unii elevi fiind nevoiți să
stea în picioare.25

21 DJAN Iași,Inspectoratul școlar, dosar,10,f.9
22 Ibidem,dosar,10,f.109.
23Revizoratul școlar,dosar,256,f.20.
24 Ibidem,dosar,317,f.13.
25Ibidem, dos ar348,f.6.

12
Conform statisticii înaintată de învățătorul A l.Paraschiv de la școala din Buhalniț a, la
solicitarea Ministerului Instrucțiunii Publice privind datele statistice pe anul școlar 1891 –
1892 aflăm că școala este proprietate și starea localului este,,bunișoară” cu o singură sală de
clasă iar din totalul de 118 elevi înscriși au promovat ,doar 34 de elevi. La școala din
Ceplenița care funcționa sub oblăduirea în vățătorului.P.Florescu situația localului era rea , tot
o sală de clasă,dată gratis de proprietar . Referitor la starea mobilierului, pentru că nu a avut
unde să se păstreze , acesta era stricat. .În ceea ce privește lipsurile școlii învățătorul arată
nevoia b alansei decimal e, hărților celor cinci continente format mare și a unui glob
pământesc.26Materialul didactic al unei școli rurale la sfârșitul secolului al XIX-lea se
rezuma doar la : planiglob terestru, harta Europei, harta Asiei, Harta Americii , harta
României, Harta județului, Iași numărătoare, măsuri pentru lichide, metru pentru
măsurare.Mobilie rul se rezuma la:bănci,tablă,
masă,dulap de sticlă,catedră,scaune și ceas.27 În anul școlar 1892 -1893 la școala Ceplenița
erau înscriși 57 de elevi din care urmau regulat 41. La școala Buhalnița în același an, erau
înscriși 87 de elevi din care frecventau regulat 56.Procesele verbale de inspecție ne oferă
informații și despre modul cum se desfășura instrucțiunea.La 27 mai 1892 la școala din
Ceplenița în opinia revi zorului instrucțiunea mergea bine. Mai ales la citire.Unele indicații s –
au dat la gramatică și la aritmetică, unde pentru a se tipări mai bine noțiunile se recomanda
mai mult exercițiu prin diferite exemple. Și la școala Buhalnița,care era inspectată la 2 8 mai
1892 instrucțiune a mergea bine înafară de citire, unde se recomanda observarea îndeaproape
din partea învățătorului , datorită intonației care trebuia făcută prin respectarea semnelor de
punctuație . Cu această ocazie referitor la sala de clasă de la ș coala Buhalnița care era mică în
comparație cu numărul elevilor, revizorul spera că problema va fi rezolvată în toamnă prin
mutarea în noul local. 28
Suprapopula rea școlilor rămâne o problemă frecventă în mediul rural , la sfârș itul
secolului al XIX -lea, iar în comuna Ceplenița aveau să mai treacă câțiva ani până la
înființ area unui nou post de învățător .Lipsa învățătorilor,a localurilo r de școală , a
materialului didactic și nu în ultimul rând a mobilierului ne arată situația grea de început a
desfășu rării instrucțiunii publice .Din rapoartele adresate în aceeași perioadă revizoratului
școlar observăm că situația era similară și la celelalte școli din plasa Bahlui De exemplu , la

26 Ibidem,dosar 330,f.248,251.
27 Ibidem,dosar,364,f.208.
28 DJAN,Iași,Fond Inspectoratul școlar,dosar,332,f.98 -100.

13
școala din Cîrjoaia , în anul 1895 învățătoru l se adresa organelor ierarhic e rugând, să se
insiste pe lângă autoritățile administrative superioare pentru a se construi încă o sală de clasă
alăturată pe lângă actualul local pentru că numărul elevilor a crescut și sala este
neîncăpătoare .29La școala din Cotnari în anul 1898 în urma unei inspecții efectuate de
inspecorul C.Ropotă , acesta consemna în procesul -verbal referitor la starea localului și a
mobilierul că es te ,,rău”,numărul elevilor 89 iar spațiu l sălilor insuficient în raport cu
numărul școlarilor30.
Situația localur ilor de școală avea să -și găsească rezolvare î n anul 1893 când se dă în
folosință p rimul local de școală din satul Ceplenița , în care puteau învăța 80 -100 de elevi .
Problema spațiului se rezolvase , dar mobilierul era insuficient și nepotrivit pentru cop ii, așa
cum reiese din afirmațiile revizor ului C .Chiriță în urma inspectării școalei din Ceplenița .În
privința mobilierului revizorul remarca ,băncile sunt prea lungi, nu s -au respectat
dimensiunile și modelul indicat de Comitetul Permanent așa cum se real izase la alte școli.31În
același an învățătorul Petru Florescu solicita înființarea unu i al doilea post de învățător
datorită numărului de 150 de elevi c are frecventeau școala. Postul nu a fost aprobat iar
școala urma să fie luată în administrarea statului de anul următor,conform rezoluției primite
din partea organelor superioare32.
În anul 1883 au fost adoptate programele analitice pentru clasele a -V-a și a -VI-a care
aveau scopul de a pregăti tinerii pentru viață.Disciplinele exacte studiau cunoștii nțe care erau
adaptate la viața cotidiană.Unele noțiuni se refereau la cultivarea plantelor ,construirea caselor
și creșterea animalelor.33
Începând cu anul 1884,pe lângă orele de curs învățătorii de la sate au primit mai multe
însărcinări pe care t rebuiau să le îndeplinească .Dascălii trebuiau să țină conferințe despre
unități de măsurare,să recenzeze populația ,învățătorilor li s -a cerut să culeagă date
geografice și să redacteze geografia locală. În 1896 învățătorul Constantin Graur de la școala
din Ceplenița informa revizoratul școlar că a înaintat chestionarul privind geografia locală
domnului C.T.Bozianu și că a primit 3 cărți despre Instrucțiuni pentru cultivarea agudului și
creșterea rațională a gâ ndacilor de mătase. O altă îndatorire dată în sarcina învățătorilor era

29 DJAN, Iași,Fond Revizoratul școlar,dosar 358,f.134
30 Ibidem,dosar,409,f.83.
31 Ibidem, dosar,391,f.34.
32 Ibidem,dosar,318,f.79.
33 N.Adăniloaie,op.cit.,p.4.

14
cultivarea grădinii școlii.34 După cum observ ăm din instrucțiunile adresate de către
revizorat , învățătorii trebuiau s ă fie exemple demne de urmat de către săteni .
Prin cultivarea grădinii școlii se dorea asigurarea unei educații agricole elevilor prin
oferirea unui suport practic pentru cunoașterea plantelor și cultivare a lor și tot odată avea
rolul de a oferi țăranilor un exemplu despre cum ar trebui șă -și cultive propriile
grădini .Pentru buna întrebuințare a grădinilo r școlilor autoritățile locale trebuiau să asigure
împrejmuirea lor.Grădina școlii din Ceplenița în anul 1902 nu era împrejmuită , iar cererea
prin care autoritățile locale cerea prefectului materialul necesar împrejmuirii grădinii școlii,
din pădurea sta tului, a fost respinsă.35
În mai 1893 Legea instrucțiunii publice a fost modificată prin proiectul de lege susținut
de Tache Ionescu . Școlile primare se împărțiau de la această dată în școli de cătune,școli
primare inferioare , primare superioare ș i primare complementare de patru ani la oraș și cinci
ani la țar ă. Vârsta de școlarizare a fost mărită de la 7 -8 ani la 12 -14 ani.36
Dintr-o altă adresă înaintată către Revizoratul școlar de învățătorul Constantin Graur , la
30 iunie 1895 , aflăm că la începutul anului școlar 1894 -1895 la școala din Ceplenița erau
înscriș i 81de elevi din care 57 băieți și 24 fete divizați în cinci clase din c are frecventau
școala 59 elevi din care 46 băieți și 13fete.În acee ași adresă învățătorul arată că , distribuire a
premiilor a avut loc cu întârzâiere din cauză că, autoritatea locală nu a putut procura cărțile
necesare premiilor.În viziunea învățătorului Graur, rezultatele înregistrate de elevi erau
satisfăcătoare.37 Referitor la școala din Buhalnița , în aceeași pe rioadă învățătorul
Al.Paraschiv arăta ,conform cataloagelor că, în anul școlar 1894 -1895 erau înscriși 75 elevi ,
57 băieți și 18 fete dintre care au frecventat școala în mod regulat 37 băieț i și 9 fete
învățătorul justifica frecvența redusă la cursuri acu zând în continuare, neaplicarea legii.38
Având în vedere numărul fetelor care frecventau școala deducem o modificare a
mentalității oamenilor din Ceplenița datorată probabil amenzilor sau stăruinței învățătorilor,
ținând cont, că până în anul școlar 1879 -1880 când școala a fost ridicată la gradul I, nici o
fată nu frecventase cursurile.

34 DJAN Iasi,Revizoratul școlar,Dosar,460,f.220
35 Silviu Văcaru,op.,citată,p.,150
36 Șt.Bârsănescu, Educația,învățământul,gîndirea pedagogică din România ,Ed.științifică și
enciclopedică,București,1978,p.110.
37 DJAN Iași, Revizoratu l Școlar,dosar,358,f.57
38Ibidem, dosar,358,f.139

15
Nu știm cum se desfășura activitatea didactică la vremea respectivă,neavând mai multe
date despre începutul instrucțiunii în satul Ceplenița,dar din rap oartele de inspecție, reese că
activitatea învățătorului Constantin Graur nu era una de calitate.În urma inspecției din 17
martie 1894,inspectorul remarca , elevii mai puțin inteligenți , care erau în număr destul de
mare rămân eau cu lacune pentru că numai c ei inteligenți puteau acumula ceea ce li se
preda.În ceea ce privea lectura,aceasta se făcea la toate clasele,neurmărită de învățător, nu se
respecta intonația și semnele de punctuație.39
Din copia procesului verbal încheiat cu ocazia inspecției, l a școala din Buhalnița , în
data de 20 ianuarie 1895 aflăm impresia revizoru lui, care nici aici nu este una dintre cele mai
bune . Revizorul arăta, că starea localului și sistema mobilierului, școala sub raportul
curățeniei este aceeaș i din trecut. S pațiul s ălilor de clasă era suficient în raport cu numărul
școlarilor , dar elevii i -au lăsat o impresie de neîngrijiți . Prezența la cursuri pe clase se
prezenta astfel: clasa I -24 elevi,clasa a -II-a 13 elevi, clasa -a III-a 5elevi,clasa a -IV-a 5 elevi.
Cu privire la Școala din Ceplenița , care era inspectată patru zile mai târziu revizorul nota ,că
localul de școală este construcție nouă, mobilierul este neadecvat iar cancelearia nemobilată ,
prezenți la cursuri pe clase se prezenta astfel :clasa I -16 elevi,clasa a -II-a-14elevi,clasa -aIII-a
13 elevi,Clasa a -IV-a10 elevi și clasa a -V-a 5 elevi, făcând o comparație cu școala din
Buhalnița observăm că la școala din Ceplenița funcționa în anul1859 și clasa a-V-a. În
privința învățătorulu i revizorul nu se pronunța , pe mot iv că era numit doar de o lună.40 Dintr –
un alt proces – verbal încheiat la 28 mai 1896 aflăm că la școala Buhalnița nu s -a putut
constata mersul instrucțiunii din motivul că, localul se află în reparații iar cursurile au fost
suspendate pentru trei zile.41La școala Ceplenița care era înspectată la 29 mai 1896 în opinia
revizorului instrucțiunea mergea bine.Elevii frecventau cu regularitate iar geografia era,, bine
predată”. În schimb cu privire la mobilier, nu se realizase nici o modificare se păstra ,,aceeași
stare ca în trecut. ”42
La nivel local activitatea învățătorilor era monitorizată de un comitet școlar format din
preot și 1 -2 gospodari ai comunei.La examenul general din anul școlar 1894 -1895 învățătorul
C.Graur a fost asistat de parohul comunei,de pr imar și o parte a membrilor comitetului școlar

39 Ibidem,dosar,381,f.266.
40 Ibidem,dosar,391,f.20.
41 Ibidem,dosar,401,f.38.
42 Ibidem,dosar442,f.54.

16
precum și de învățătorul de la Buhalnița. Promovabilitatea nu era dintre cele mai bune din c ei
65 de elevi 18 elevi au fost declarați repetenți din cauza absenteismului.43
Disciplinele care se studiau în școlile primare ne sunt oferite de Matricola șco alei
Ceplenița pe anul școlar 1894 -1895 existentă în arhiva Școlii Gimnaziale ,,Nicolae
Iorga ”Buhalni ța structura Ceplenița.
 la clasa I găsim următoarele discipline:scrierea și exer.gramaticale,citire,exerc iții
dememorie și liberă reproducere,matematicele,religiunea,exerciții de intuițiune ,exerciții
corporale și milit are; la clasa a -II-a:scrierea și exerc.gramat.,citire,exerciții de memorie
și liberă reproducere,exerciții de compunere , matematicele, religiune a, istoria,
geografia, exerciții de intuițiune,caligrafia și desenul;
 la clasa a -III-a:scrierea și exerciții gramatic ale,citire,exerciții de memorie și libe ră
reproducer , exerciții de compunere, matemeticele, religiunea, istoria, geografia,
sciințele fisico -naturale, caligrafia, desenul;
 la clasa a -IV-a:scrierea exerc.gramat.,citire,exerciții de memorie și liberă reproducere,
exerciții de compunere, matematicele, religiunea, istoria,geografia,exerciții de
intuițiune,sciințele fisico -naturale , caligrafia,des enul,cântul ;
 la clasa a -V-a disciplinele erau identice cu cele din clasa a -IV-a .Conform matricolei
până la clasa a -IV-a situația de finele anului era promovat iar la clasa a -V-a absolvit.
Cea mai bună elevă conform acelee ași matricole era Grigoriu V.Agl aea din clasa a -III-a
născută în anul 1884.44
Începând cu anul școlar 1895 -1896 în școlile rurale se introduce lucru
manual ,învățătorii care prestau ace ste ore primiau un spor de 10% la salariu.Învățătorul
Constantin Graur de la școala din Cepleniț a printr -o adresă înaintată Revizoratului școlar
anunța că în bugetul comunei a fost prevăzuță o sumă de bani pentru anul școlar următor
astfel încât persoana care va presta lucrul manual să poată fi plătită . Învățătorul având
cunoștiințe despre împletitur i de papură și mlajă dorea să predea el această nouă
disciplină.Rezol uția primită a fost una încurajatoare, dar se pare că pentru orele predate
învățătorul nu primește nici un ban astfel încât se adresează prefectului, pentru a interveni pe
lângă autorităț ile locale să -i fie remunerate orele pe care le făcea. 45

43 Ibidemi,dosar 358,f.58.
44 Școala Gimnazială,,Nicolae Iorga ”,Structura -Ceplenița,Matricola școlei Cepleniț a pe anul școlar 1894 -1895.
45 DJAN Iași, Fond Prefectura Iași,dosar 61,f.5.

17
La 9 martie 1896 lua ființă Casa Școalelor,car e avea ca scop print re altele, să
admini streze construcția de clădiri și școli primare mai ales la sate, dotarea acestora cu
material didacti c și înființarea de biblioteci în sprijinul școlilor sătești.46
Tot în același an se vota Legea asupra învățământului primar și normal primar ,al cărui
inițiator a fost ministrul Petru Poni.Legea reglementa unele aspect e ale legii din 1893 ,
această lege elimina diferențele dintre învățământul de la sate și cel de la oraș ,prevedea și
înființarea de școli primare oriunde se aflau peste 40 de copii. Școlile rurale urmau să
funcționeze cu trei cursuri:inferior,mediu și superior. Pentru prima dată se prevedea
înființarea de grădinițe de copii în mediul rural.47Legea reglementa și activitatea Casei
Școalelor care administra fondur ile pentru construcția școlilor.
Prin ad resa nr.7427 din 3 septembrie 18 96 Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice
cerea rev izorilor școlari ca lege a instrucțiunii să fie aplicată cu punctualitate în toate școlile
rurale chiar cu un singur învățător astfel încât , indiferent de numărul de elevi să funcționeze
toate cele cinci clase ale învățământului primar.48
Din r egistrul matricol pe anul școlar 1900 -1901 aflat în arhiva școlii ,,Grigore
Ureche ”Ceplenița structură a Școlii Gimnaziale,,Nicolae Iorga”Buhalnița aflăm că la școala
rurală mixtă din plasa Bahlui -Cârligătura din Ceplenița erau înscriși 66 de elevi iar șc oala
funcționa sub conducerea învățătorului G avril Chelai ru, care îl înlocuise pe învățătorul
C.Graur. La sfârșitul anului școlar doar doi elevi absolvise clasa a -V-a.49 Odată cu plecarea
învățătoru lui Constantin Graur și venirea lui Gavril Chelar iu avem da te și despre locuința
dirigintelui care se afla în localul de școală . În afara sălii de clasă clădirea mai avea un
antret,camera de locuit și un salon , care la plecarea învățătorului din comună aveau
geamurile sparte , mânerul de la ușa clasei era sticat i ar grădina școlii distrusă . Constatările
erau făcute de către primarul comunei , care din câte se pare era supărat din motiv că nu a fost
anunțat de noua schimbare a învățătorului. 50
Un moment de răscruce în evoluția învățământului românesc după Legea 1150 asupra
instrucțiunii publice din 15 noiembrie 1864 a fost preluarea Ministerului Cultelor și
Instrucțiunii Publice de către Spiru Haret , care a ocupat funcția de ministru al educației de

46 Mihai Bordeianu,Petru Vladcovschi,op.cit.p.276.
47 Șt.Bârsănescu,op.cit.,p.112.
48DJAN,Revizoratul Școlar Iași, dosar,460,f.306.
49 Arhiva școlii Gimnaziale Ceplenița, Matricola pa anul școlar 1900 -1901.
50 DJAN Iași,fond,Prefectura Iași,dosar,60/1889,f.59.

18
trei ori , în perioada 1897 -1910. Activitatea impresionantă a lui Spiru Haret este redată în
numeroasele lucrări care s -au scris despre el .
.Din realizările acestuia menționăm : a inițiat cercurile cultural e,conferințele
populare,școlile profesionale,grădinițele de copii,bibliotecile școlare,a înființat cas ele
corpului didactic ,cantinele școlare ,șezătorile ,a introdus în programa școlară lucrul
manual.Cea mai importantă realizare a lui Spiru Haret a fost construcția localurilor școlare și
sporirea numărului cadrelor didactice.51În timpul ministeriatului său s -au construit un număr
de 1980 localuri de școală iar numărul învățătorilor a crescut considerabil de la 4085 la
6460.52
La școlile din Ceplenița a ctivitatea educativă ocupa un loc important .Se organizau serbări
și manifestări culturale,cu ocazia unor sărbători religioase sau celebrări ale unor zile cu
semnificație istorică.În anul 1874 a fost aprobat Regulamentul pentru sărbătorile ce trebuie a
ține creștinii ortodoxi în curgerea anului,care stabilia ca sărbător i religioase toate duminicile
de peste an și sărbătorile împărătești:Nașterea Fecioarei Maria,Înălța rea
Domnului,Întâmpinarea
Domnului,Buna -vesti re,Adormirea Maicii Domnului etc . Art.2 stipula sărbătorile Naționale în
România:Aniversarea nașterii lui Carol I,la 8 aprilie,onomastica doamnei E lisabeta la 24
aprilie, întronarea lui Carol I la 10 mai.53Începând cu anul 1897 ziua de 10 mai a devenit zi
de se rbare pentru toate școlile. Cel care a îndemnat pe învățători să insufle elevilor dragostea
față de patrie și să prețuiască marie evenimente al e istoriei românilor a fost Spiru Haret .54
Cu privire la cercurile culturale revizorii au avut misiunea de a organiza școlile rurale în
grupe de 8 -12 școli,ai căror învățători urmau să formeze un cerc cultural.În cadrul cercurilor
culturale se su sțineau ședințe publice în care se dădeau îndrumări sătenilor cu privire la viața
lor economică și socială.Dintre temele care se prezentau la ședințele cercurilor culturale de
către învățători menționăm: despre creștereaterea cartofului,cultivarea inului,cânep ei și
zarzavuturilor,apicultură și sercicultură precum și aspectele negative ale fumatului,furtului.55
La preluarea funcției de ministru de către Spiru Haret mulți învățători de la sate se
confruntau cu numeroase neînțelegeri în colaborarea cu autori tățile locale,în multe privințe

51 Emil Bâldescu,Spiru Haret,Ed.Didactică și Pedagogică,București,1972,p.268.
52Idem,p.304.
53 Monitorul Oficial,Nr.156 din 18/30 iulie 1874,p.1.
54N.Adăniloaie,op.cit.,p.443
55 idem, op.cit.,p.,445.

19
acestea neimplicând -se în rezolvarea problemelor școlii. Spre exemplu,în 1894 învățătorul de
la școala Buhalnița aducea la cunoștiință revizoratului școlar că , primăria i -a blocat salariu l,
pe considerentul că școala nu ajută cu nimic.56Din cele notate în adresă de către învățător ne
dăm seama că pentru autoritățile din comună școala nu avea nici o importanț ă.
Pentru o mai bună frecvență la școală prin circulara Nr.22074 din 2mai 1901 se modifica
orarul școlilor primare , pe considerentul că principala cauză a nefrcventării cursurilor la
școlile rurale este că ,,țăranul , are trebuinț ă de copiii lui, ”pentru al ajuta la muncile câmpului ,
dispoziția mai avea avantajul că învățătorii ar fi avut timpul necesar pentru a se ocup a de
pământurile școalelor.57
La începutul sec . al XIX -lea, în anul 1909 în satul Ceplenița a fost construit un nou local
de școală tip Spiru Haret,situat la margine de sat, destul de departe pentru copii de peste apa
râului Bahlui care trebuiau să străbată 3 kilometri pentru a merge la școală58.
În toamna anului 1908, la școala din Buhalnița se înființiază al doilea post de învățător
care este ocupat de Gh.Bosie .Este primul învățător care se ocupă de cursurile pentru adulți59
în încerc area de a reduce rata analfabetismului. Această preocupare existase prin Legea 1150
asupra instrucțiunii publice pentru ca în perioada lui Spiru Haret să primească un nou
imbold.
Conform legii învățământului primar comunele instituiau cursur i cu adu lții pe cheltuiala
acestora.C ursurile se desfășurau conform circularei din 23 august 1902,de două ori pe
săptămână de către învățători care aveau pregătirea necesară de a fi învățători ori
institutori.Învățătorii de la sate aveau dreptul la o remunerație de cel puțin 10 lei pe lună
pentru desfățurarea acestor cursuri.60
În anul școlar 1914 -1915 școala mixtă din Ceplenița se află sub oblăduirea dirigintelui
Al.Paraschiv care se mutase de la școala Buhalnița .
În ceea ce privește fecvența șco lară la începutul secolului al XX -lea la școala din
Ceplenița nu s-au înregistrat progrese, conform registru lui matricol pe anul școlar 1914 –
1915 , numărul elevilor înscriși în clasa I era destul de mare 75 de elevi , dar din care 39 nu
frecventase cursu rile tot timpul anului ,la clasa a -II-a din cei 1 3 elevi înscriși 3 elevi nu

56 DJAN,dosar,318,f.79.
57 Operele lui Spiru C. Haret,Volumul II, Oficiale,TIPOMOLDOVA,p.17.
58 Pretu V.Rotaru,Ceplenița studiu monografic,Iași,1978,p.65
59 C.Grigoraș -Monografia școlii Buhalnița,p.15
60 Operele lui Spiru Haret,vol. II,p.164.

20
frecventase cursurile ,la clasa a -III-a din 22 de elevi 4 nu frecventase cursurile, aceeași
situație o întâlnim și la clasa a -IV-a unde erau înscriși 10 elevi din care 2 nu fr ecventase
cursurile , iar în clasa a -V-a erau înscriși 11 elevi din care 6 absentase tot anul.În anul școlar
următor regăsim înscriși în clasa a -V-a un număr de 15 elevi din care 8 nu au frecventat
cursurile tot anul și numai 5 elevi au absolvit clasa la sfârși tul anului școlar 1915 -191661.
Până la declanșarea primului război mondial în cele două școli din Ceplenița au
funcționat
învățător ii:A.Svâ ncă, G.Irimescu,GeorgeIonescu,Ion Deleanu,Gheorghe Ștefănescu,Gheorghe
Mihăescu,Ion Adamachi,Cotta Aurel,Petru Florescu,Constantin Graur,Gavril Chelariu,
Gheorghe Bosie , Gh.Gașpar , Gh.Lupan, Emilia Croth,Natalia Fedeleș și Maria Tzaicu.
În 1916 România a intrat în război după doi ani de neutralitate,unii învățători au fost
chemați la concentra re așa cum s -a întâmplat și cu învățătorii de la școala
Buhalnița,Gh.Gașpar și Gh.Lupan.Localul școlii de la Buhalnița și Vîrâț i au fost
rechiziționate62.În anul școlar 1916 -1917,cursurile școlii Buhalnița au fost suspendate.63
Singurul învățător care a rămas să -și continu ie activitatea în ciuda greutăților a fost
Al.Pa raschiv la școala din Ceplenița.
Din matricola școlii ,cătunul Ceplenița , plasa Cârligătura pe anul școlar 1917 -1918
aflăm că în luna iunie ,ziua 10 , anul 1918, elevii au susținut examenul de absolvire în
prezența unui delegat din partea m inisterului.Conform matricol ei erau înscriși un număr de
121 elevi.La clasa I dintr -un număr de 74 elevi înscriși 57 de elevi nu fecventase cursurile tot
anul,la clasa a -II-a dintr -un număr de 18 elevi,5 el evi nu frecventase cursurile tot anul,la
clasa a -III-a erau înscriși 18 elevi dintre care 8 elevi absolvise examenul iar 10 elevi nu
frecventase școala ,la clasa a -IV-a din cei 4 elevi înscriși doi elevi absolvise examenul , pe
care îi menționăm: Barău G.Va sile și Pricop I.Constantin , iar Stoleriu T.Constantin și
Murariu I.I.Gheorghe nu au fost prezenți tot anul și la clasa a -V-a din 7 elevi înscriși 4 elevi
nu frecventase cursurile iar trei elevi absolvise examenul , care merită și ei să fie menționați :
Gheo rghină V.Dumitru născut la 3 octombrie 1903,Mancea I.V.Costache născut la 18
ianuarie1905 și Morariu G.Gheorghe născut la 19noiembrie 1904.64

61 Arhiva Școlii Gimnaziale Ceplenița ,Matricola nr.16, pe ani școlari 1914 -1915,1915 -1916.
62 DJAN Iași,Revizoratul școlar,Dosar, 415,f.138.
63 C.Grigoraș,Op.cit.,p.15.
64 Arhiva Școlii Ceplenița,Registru matricol,anul,1917 -1918.

21
Contextul luptelor din primul război mondial avea u să pună capăt etapei de început , în
care s -au pus bazel e învățământului din comuna Ceplenița. Începuturile au fost grele cu
dificultăți din p artea autorităților,cu lipsuri de tot felul pentru întreținerea în bună stare a
localurilor școlare,cu epidemii care uneori îi punea u la încercări grele atât pe copii cât și pe
învățători însă în ciuda greutăților, la școala din C eplenița cursurile au continuat sub
îndrumarea învățătorului Al. Paraschiv.

CAPITOLUL II

Evoluția învățământului din comuna Ceplenița în perioada
interbelică

Porțile școlii din Buhalnița aveau să se redeschidă în anul școlar 1917 -1918 într -o
locuință a săteanului Ion Ieremia.
Vechiul local de școală care a avut destinația de spital militar în timpul războiului, a
fost eliberat în vara lui 1917, aic i înființânduse o școală pregătitoare de fete ,care era condusă
de Maria Constantinescu refugiată de la Giurgiu.Școala s -a mutat în anul 1919 la Bădeni.

22
Absolvenții de clasa a -IV-a susțineau examenele de absolvire pe centre iar elevii de la școlile
Bădeni, Buhalnița,Ceplenița și Sti clăria plasa Bahlui au fost examinați în an ul 1920 la centrul
Scobinți.65
Numărul școlilor distruse în urma războiului era foarte ridicat.Aproximativ 50% dintre
localurile de școală s uferiseră distrugeri iar prioritatea guvernanților a reprezentat -o refacerea
localurilor școlare.66 După câțiva ani de la sfârșitul războiului și până la finele deceniului al
III-lea în țară a crescut numărul rețelelor școlare și a construcțiilor destinate
învățământului.După cum știm anii 192 9-1933 sunt anii marii cr ize economice.C heltuielile
pentru învățământ au fost reduse,de asemenea și numărul școlilor.Situația economică a
generat creșterea numărului de neșcolarizați.Numărul învățătorilor a scăzut foarte mult și din
această cauză mulți cop iii de vârstă școlară nu au putut fi cuprinși în sistemul de
învățământ.Obligativitatea frecventării învățământului primar conform legii nu a putut fi
realizată,datorită lipsei localurilor,a bazei m aterial e și a lipsei de învățători .67
În anul 1919, școala de la Buhalnița se mută în local propriu , funcționând sub
conducerea lui Gh.Gașpar care venise de pe front.68 .

Învățătorul Gheorghe I.Gașpar,născut în satul Cîrlig,jud.Iași
în anul 1876.Absolvent al Școlii normale,,Vasile Lupu” din Iași
,învățător și director la Buhalnița din anul 1907.A participat în
primul război mondial în luptele de pe valea Jiului.Revizor
școlar de control cl.II. în anul 1921. Pensionar , a fost primar de
Ceplenița , în anul 1931 .
Sursa foto: C.Grigoraș,Mo nografia școlii Buhalnița.
Învățătorul Constantin Gr igoraș spunea despre Gh.Gașpar :
,,a fost cel mai bun dintre toți așa cum l -am cunoscut noi.În clasă era un maestru iscusit și un
adevărat părinte sufletesc al copiilor.Simțiai o adevărată pl ăcere să înveți cu el.Era
inteligent,cult și foarte bun vorbitor.La vorbă era blajin și foarte politicos…”69

65 Ion Muscalu,Scobinți -monogr afie,Ed.Danaster,Iași,2011
66 Istoria românilor,vol.III.,România Întregită(1918 -1940)Ed.Enciclopedică,București,2003,p.661.
67 Istoria învățământului din România,Compendiu,Ed.didactică și pedagogică.București.1971.
68 C.Grigoraș ,Monografia școlii Buhal nița,p.16
69 Idem,p.40.

23
După terminarea războiului Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice a înaintat către
revizoratele școlare, noi îndrumări pentru înc eputul anul ui școlar.Unele îndrumări făceau
referire la lipsa materialului didactic care nu constituia motiv pentru întârzâiere începerii
școlii.Până la apariția cărților de geografie,o simplă hartă putea ține loc de carte pentru
geografia județului iar dacă școala avea și un glob se considera că un dascăl bun avea tot ce -i
trebuia. În lipsa cărților de lectură învățătorii erau îndrumați să realizeze singuri un
abecedar.70
O primă modificare legislativă pentru perioada noastră de interes o reprezintă adoptatrea
Legii pentru organizarea Eforiilor școlare din 1918 .Inițiatorul legii a fost savantul Simion
Mehedinți.Încă de la articolul unu al legii se stipula obligativitatea înființării în fiecare
comună rurală a unei eforii școlare care avea drept scop îngrijirea de trebuințele școlii .
Atribuțiile eforiei școlare constau în: administrarea bunurilor și a imobilelor
școlilor,închirierea și repararea localurilor de școală,procurarea mobilierului,a ma terialului
didactic, de asemenea eforia trebuia să asigure încălzirea și iluminatul localurilor de
școală. .Eforia era compusă din:primarul comunei,preotul satului,un cadru didactic și patru
membri.Aceasta , administra veniturile provenite din contribuțiile obligatorii.
Despre activit ea eforiilor școlare aflăm și din adresa din 10 septembrie 1918 a dresată de
către Revizoratului școlar Iasi către unitățile de învățământ.Adresa, aducea la cunoștiința
diriginților de școli să ia măsuri ca membrii eforiilor să fie de față la deschiderea școlilor să
încheie proces -verbal cu privire la starea localului și la nevoile școli i.Cu privire la actele
justificative privind sumele încasate, se preciza că acestea vor fi controlate cu cea m ai mare
rigurozitare de organel e de control a le învățământului.71
În 1919 prin Decretul lege privind înființarea și organizarea comitetelor școlare,
eforiile școlare au fost reorganizate reconstituindu -se în comitete școlare formate din
reprezentanți ai corpului didactic,ai autotităților comunale,ai cetățenilor care se interesau de
bunul mers al învățământului și răspândirea culturii în popor. Atribuțiile comitetelor școlare
se asemănau în mare parte cu cele ale eforiilor școlare.În comunele rurale,comitetul școlar
era alcătuit din primarul comunei sau un delegat al consiliului com unal,pr eotul
paroh,învățătorul și patru locuitori din comună.Comitetul școlar se întrunea de câte ori se
considera că era necesar. Informații despre întrunirea comitetului școlar la școala din comuna

70 Arhiva școlii Ceplenița,Dosar, Nr.36,p.6/1918 -1919
71 Ibidem ,Dosar36,p.9

24
Ceplenița aflăm dintr -o adresă prin care membrii ace steea, stab ileau o serbare teatrală la
școala din Ceplenița. În adresă se menționează că banii care vor fi strânși din vânzarea
biletelor vor fi vărsați în fondul eforiei școlare.72
Ca și în perioada lui Spiru Haret a luat avânt construcția de noi localuri de ș coală iar
numă rul cadrelor didactice a crescut , în județul Iași pentru anul școlar 1919 -1920 s -au obținut
80 de pos turi de învățător . Activitatea școlilor din comuna Ceplenița pare a se desfășura cât
de cât normal, având în vedere condițiile vremurilor pe care le tra versa poporul roman. Anul
școlar 1918 -1919 a început la școala din Ceplenița cu un număr de 61 băieți și 19 fete dintre
care au fre cventat regulat 36 băieți și 13 fete ,25 băieți și 6 fete nu frecventase cursurile tot
anul.Școala funcționa sub co nducerea lui V.Leonte iar pe postul al -doilea funcționa
Al.Paraschiv. Școal a de la Buh alnița funcționa sub conducerea lui Gh.Gașpar , iar al doilea
post era ocupat de Lucia Gașpar .Printre noile posturi care se formau cu începere din anul
școlar 1919 -1920 s e număra și postul al III -lea de învățător de la școala din Ceplenița și al
doilea post de la școala Vîrîți , care aparținea la acea vreme de comuna Bădeni.73
În anul 1917 în timpul minist erului condus de Simion Mehedinți, lua ființă în plasa
Bahlui, Școala normal ă din Bădeni .Din cauza războiului școlile secundare nu mai puteau
funcționa,iar guvernu l care se afla refugiat la Iași a aprobat înființarea așa ziselor școli
pregătitoare la sate.Durata cursurilor era de patru ani.Pe bază de concurs erau adm iși
absolvenți a patru sau cinci clase primare.În anul 1920 școala a fost transformată în Școală
normală mixtă,de învățători și învățătoar e. Școala se numea ,,Principele Mircea din Bădeni ”
și a fost condusă până în 1929 de inițiatorul proiectului Ion I.Onu .Școala a fost desființată în
anul 1930. 74 Aici au urmat cursuri și învățători care și -au desfășurat întreaga lor activitate
didactică, la școlile din comuna Ceplenița.
Începând cu anul 1922,odată cu preluarea funcției ministerial e de către dr .Constantin
Angelescu,construcțiile școlare urmau planul de tip Angelescu ce cuprindea 4 săli de
clasă,cancelarie și locuința dirigintelui.75
În anul 1924 a fost adoptată Legea învățământului primar al statului și învățământul
normal -primar (Școale le de copii mici,Școalele primare,școalele și cursurile de
adulți,școalele și clasele special pentru copii debili și anormali educabili )din mandatul lui

72 Ibidem,Dosar,36,p.2.
73 Ibidem,p.50
74 Ion Muscalu,Scobinți -monografie,Editura Danastar,Iași,2011.
75 Istoria românilor,vol. VIII,România Întregită( 1918 -1940),Ed.Enciclopedică,București,2003,p.662.

25
Constantin Angelescu .Din punct de vedere organizatoric cursul primar se împărția în școală
de copii mi ci,școală primară,școala și cursurile de adulți,școala și clasele pentru copii debili
și educabili.Învățământul era reorganizat astfel:
-școala de copii mici(5 -7 ani) ;
-cursul primar (7-12 ani);
-cursul complementar primar -superior(12 -16 ani);
-curs de adulți?(16 -18 ani);
În continuare se păstra obligativitatea frecventării școlii cât și caracterul grat uit al
acestee a.Dacă până la aplicarea legii cursurile pentru adulți erau f acultative noua lege
prevedea obligativitatea frecventării acestora până la vârsta de 18 ani . Învățătorii aveau
misiunea de a recenza pe toți neștiutorii de carte în vedera participării la cursurile pentru
adulți.Legea adopta concepția modernă pentru învă țământul preșcolar arătând necesitatea
frecventării grădinițelor , de către copiii de 5 ani. Pentru pregătirea cadrelor didactice și
facilitarea învățării legea prevedea participarea cadrelor didactice la conferințe didactice
generale,cursuri de completare a cunoștiințelor și cursuri de repetiție.76La sfârșitul a nului
școlar elevii diferitelor clase urmau să fie examinați la princip alele discipline de studiu(limba
română,matematică,istorie,geografie,
igienă și științe ale naturii ) în prezența învățătorilor și a părinților.Promovarea elevilor se
făcea în baza notelor trimestriale.Pentru ca un elev să fie declarat promovat trebuia să aibă
media 5 la fiecare grupă de obiecte și cel puțin 4 la fiecare obiect din grupă . Grupele de
obiecte erau u rmătoarele:Limba româ nă,matematica(aritmetică și geomatrie),celelalte științe
(religie,istorie,
geografie, științe natura le și igienă,cultură socială și învățământ civic ,cunoștiințe de comerț și
contabilitate),dexterități(caligrafia,desenul,cântul,educația fizică,lucrul manual,l ucrul de
mână și gospodăria) . De asemenea media anuală la purtare trebuia să fie minim 6 iar nota
pentru frecventare cel puțin 4.Mediile anuale pe obiecte se calculau prin adunarea celor trei
medii trimestriale și împărțirea lor la 3 .
Elevii de cla sa I studiau următoarele discipline : limba română:scrierea,exerciții de
intuiție;matematica,religia, caligrafia,desenul,cân tul,exerciții corporale,lucrări practice
agricole.77

76 Istoria Învățământului din România,Ed.Didactică și pedagogică,București,1971.p.261
77 Școala Gimnazială,,Nicolae Iorga ”Buhalnița,registru matricol, 1918 -1919,p . 4

26
Elevii din clasa a-II-a studiau următoarele discipline limba română însemn ând:
scrierea, citirea,exer ciții de memorie,exerciții d e compunere,exerciții de intuiție,
matematica, religia ,istoria,geografia,caligrafia, desenul,cântul,exerciții corporale,lucrări
practice agricole.78
Elevii de clasa a -III-a studiau următoarele discipline limba română
însemnând :citirea,exerciții de memorie,exerciții de compunere,exerciții de
intuiție;matematica,religia ,istoria,geografia,cali grafia,desen ul,cântul,exercițiicorporale,lu crări
practice agricole.79
Elevii de clasa a-IV-a studiau disciplinele următoare : limba română însemnând
scrierea, citirea,ex ercițide memorie,exercițiide compunere,exerciții deintuiție;matematica,religi
a,
istoria,geografia,cali grafia,desenul,cântul,exercițiicorporale,lucrări practice agricole.80
În anul școlar 1 924-1925 la școala din Buhalnița au fost înscriși 110 elevi , la cursul
primar inferior .Au lipsit tot anul , un total de 25 de elevi,20 de părinți au fost amendați ,
valoarea amenzilor însumând 3305 lei.În clasa I au fost înscriși 28 de elevi și au promovat
examenul 17 elevi,la clasa a -II-a au fost înscriși 26 de elevi și au promovat 17 elevi.În clasa
a-III-a din 31 de elevi înscriși au promovat 23 de elevi situația de promovabilitate se prezenta
mai bine la clasa a-IV-a unde din cei 25 de elevi înscriși 23 p romovase clasa.La clasa a -V-a
erau înscriși 22 de elevi din care doar 15 promovase examenul.Școala funcționa sub
conducerea învățătorului cu titlu definitiv Vasile Leonte care la începutul anului școlar a
predat la clasele I și a -II-a unite făcând cursuri pe zile întregi până în luna noiembrie,când a
început să facă cu clasa a -V-a,patru jumătăți de zile,după amează și patru seri pe săptămână
cursuri cu adulții.Aceste cursuri au durat până la 26 ianuarie când s -a prezentat pe postul al –
III-lea, învățătorul Gheorg he Dobru suplinitor cu trei clase normale, care îl înlocuise pe
învățătorul titular Constantin Radu care se detașase la școala Bădeni.În postul al doilea a
funcționat la clasele a -III-a și a-IV-a învățătoarea M aria Leonte. După venirea noului
învățăt or până la 1 aprilie învățătorul V.Leonte a făcut în fiecare zi cursu ri cu clasa a -V-a și
cu adu lții.După Crăciun, a condus cursuri cu bărbații adulți,fetele venind doar două jumătăți
de zi pe săptămână fiind conduse de Maria Leonte . Localul de școală era bun ,mobilierul
satisfăcător însă materialul didactic er a distrus și lipsea .

78 Ibidem,p.5.
79 Ibidem,p.6.
80 Ibidem, p.7.

27
Învățătorul Gheorghe Dobru se făcuse remarcat în predarea lucrului manual el primind o
diplomă din partea prefecturii județului pentru predarea acestor ore .
Cărți le de studiu erau:
Clasa I Abec edar partea I și a -II-a de Cioră nescu și Stan
Clasa a -II-a Citirea de Dulfu și Chelaru
Aritmetica de – I.Gheață
Geog rafia de – L.Mătăsaru
Clasa a -III-a Citirea de – Sadoveanu
Aritmetica de – I.Gheață
Gramatica de – Patriciu și Onu
Geografia Româ niei de – Florin Dumitrescu
Clasa a -IV-a Citirea de – Sadoveanu
Aritmetica de – I.Gheață
Gramatica de – Patriciu și Onu
Geografi a continentelor de – Florin Dumitrescu
Clasa a -V-a Limba Română de -Adamescu
Istoria popoarelor vechi de -Pătrășcanu
Pentru buna desfășurare a cursurilor învățătorul Vasile Leonte susținea că la clasa a -V-a
s-a folosit, de cărțile de clasa a -IV-a și de diferite reviste.
În ceea ce privește activitatea culturală la școala Buhalnița s -au susținut conferințe la
sărbătoarea națională , despre însemnătatea acestei zile , iar în cadrul întrunirilor cercurilor
culturale s -a vorbit despre însemnătatea cursurilor de adulț i și schimbarea calendarului . În
cadrul șezătorilor s -au abordat diferite probleme din viața săteanului. Șezătorile se făceau în
ziua de joi a fiecărei săptămâni l a acestea participând în câteva rând uri:
primarul,preotul,notarul și preceptorul . La serbarea de finele anului școlar s -a arătat
însemnătatea ș coalei și obligativitatea acest ea. 81
Din anul 192 5 datează primul document , găsit în cercetarea noastră , despre activitatea
desfășurată la ș coala Vîrîțî , azi Poiana Mărului care aparținuse de comuna Bădeni pînă la
organizare administrativă din anul 1923.Raportul este adres at revizoratului școlar și poartă
semnătura doamnei învățătoare Elisabeta Teodorescu.Cu privire la elevii înscriși în anul
școlar 1924 -1925 acesta era în număr de 95 dintre care 69 de elevi au urmat în mod regulat

81 DJAN Iași,Rezizoratul școlar,Dosar 474,f.235

28
școala,22de elevi nu frecventase deloc cursurile iar părinții acestora au fost amendați .
Amenda pusă părinților se ridica la 5799 lei. Situația pe clase se prezent a astfel : clasa I -22
de elevi,clasa a -II-a 43 de elevi,clasa a -III-a 27 de elevi iar în clasa a -IV-a doar 4 elevi.La
sfârșitul anului promovase un număr de 58 de elevi.
Impresionantă este încadrarea școlii pe care o raportează învățătoarea , în anul școlar
respectiv la clasele I și a-III-a au fost patru învățători, trei suplinitori : doamnele Teodorescu ,
Samoi l,Gavrilaș, și doamna Suceveanu singura calificată , care venise la școala de la Vîrîți, la
28 aprilie 1925 . Învățătoarea mai arată că la șc oala Vîtîț i nu s -au ținut conferințe, cursuri cu
adulții și nici șezători și to ate acestea nu din rea voință , dar școala nu avea local propriu și
nici învățători cu o pregătire specială .Cu privire la starea mobilierului acesta era impropriu
desfășurării a ctivității, format din trei bănci făcute de învățătoare, pe propria cheltuilă pentru
care comitetul școlar nu -i ordonațase suma ce se ridica la 1650lei .Restul mobilierului ce se
afla în școală era vechi și aproape stricat.Școala nu avea nici măcar un dulap în care să se
păstreze arhiva, care se ți nea în sertarul mesei care serve a drept catedra dirigintelui.
După cum am menționat, școala nu avea local pro priu, la începutul anului fiind închiriată
o casă din sat , care servea acestui scop.Numărul elevil or era prea mare față de încăperea
localului iar în astfel de condiții învățătoarea motiva că, nu a putut să aibă rezultate
bune.Învățătoarea avea credință că de îndată ce școala va avea local ul ei propriu, situația
școlară c are părea atât de slabă,se va s chimba cu totul în bine. Autoritățile încercau să ofere
condiții mai bune desfățurării activității didactice ,noul local fiind la acel moment, în
construcție82.
Frecvența la școala din Ceplenița a înregistrat unele progrese , în anul școlar 1921 -1922
erau înscriși conform matricolei un număr de 98 elevi dintre care 2 7 de elevi nu frecventase
cursurile tot anul .83Nici după, 10 ani frecvența nu înregistrează schimbări deosebite conform
matricole pe anii 1931 -1932, dintr-un numă r de 106 elevi 29 nu frecve ntau cursurile .84
Referitor la școala Moara Prefectului(azi Bahlui,comuna Cotnari) care aparținea în anul
1925 de comuna Ceplenița aflăm că școala a fost înființată în anul 1924 în casa unui
gospodar, și era frecventată de 33 elevi. În anul școlar 1 924-1925, 28 de elevi din clasele I -III
promovase clasa,în clasa a -IV-a nefiind înscris nici un elev .85

82 Ibidem,Dosar,474,f.,148.
83 Matricola școlii Ceplenița,an școlar,1921 -1922.
84 Ibidem,an școlar 1931 -1932.
85 DJAN Iași,Revizoratul școlar,dosar470,f.145.

29
Revenind la școala din Ceplenița aceasta era inspectată de sub -revizorul școlar I.C.Zaharia
la 26 februarie 1926.Din procesul verbal aflăm că , școal a funcționa cu trei posturi în local
propriu cu două săli de clasă pe jumătăți de zi clasele I –II și V -VI,iar clasele a -III-a și a -IV-a
pe zile întregi.Elevii au fost examinați la citire,istorie,geografie și religie iar rezultatele
făceau cinste dasc ălilor.Nici lucru de mână care se realiza la toate clasele nu a rămas
neobservat,cusăturile naționale și croșetările realizate sub îndrumarea învățătoarei Maria
Leonte precum și muzeul școlar, iau lăsat o impresie bună sub -revizorului.86La sfârșitul
anului pe 7 iunie ,școala din Ceplenița era din nou inspectată ,de această dată de sub -revizorul
Mihai -Arhip care la rândul său, a apreciat activitatea didactică , mai ales mijloacele folosite în
predare :intuitive,concrete și care au facilitat priceperea și au dezvoltat puterea de a
raționaliza a elevilor.Rezultatul inspecției era,,foarte bun ” datorită muncii din timpul anului
care se făcuse conform cerințelor didactice și potrivit instrucțiunilor date de noua programă și
nu în ultimul rând datorită regulatei frecventări a școlii de către copii.În numele autorităților
școlare sub -revizorul aducea călduroase mulțumiri învățătorilor pentru felul conștiincios în
care își făcuse datoria în acel an școlar.87În data de 14 iunie 1926, era inspectată și școala
Buhalnița. Școala fu ncționa cu două posturi.Postul I era ocupat de Gheorghe Gașpar,iar al
doilea post de preotul Gheorhge Bosie care era detașat la școala normală Bădeni, în locul
căruia funcționa Lucia Ștefănescu.Școala funcționa în local propriu cu două săli de clasă.În
ceea ce privea instrucțiune a, elevii știau să reproducă ceea ce se predase în timpul anului
la:citire,istorie,geografie și științe. Inspectorul a fost mulțumit de răspunsurile primite mai
ales atunci când elevii au știut în timpul examinării să facă legături î ntre geografie și istorie
cu privire la diferite localități istorice din țară.Inspectorul încheia procesul verbal
menționând că cea mai prețioasă răsplată pentru munca învățătorilor constă în răspunsurile
bune ale copiilor.88La 16 iunie era inspectată și școala Vîrîț,aici nu mai aflăm date despre
instrucțiunea în sine pentru că elevii erau în vacanță.În ceea ce privea localul școlii acesta era
impropriu desfășurării cursurilor iar mobilierul insuficient.Școal a funcționa cu două po sturi
sub conducerea lui C .Crup enschi iar în postul al doilea funcționa Maria Moisa , ambii
învățători erau numiți provizoriu.Tot din acest raport aflăm că localul nou și locuința
învățătorului în curs de construcție erau terminate dar se lucra la văruit89

86 Ibidem,Inspectoratul școlar,dosar,104,vol.I,f.19 1.
87 Ibidem,dosar,104,vol.II.,f.11.
88 Ibidem,f.12.
89 Ibidem,f.15.

30
În anul 1929 Ceplen ița își pierde statutul de comună și aparține de la această dată de
comuna Scobinți.Din anul 1932 va reveni centru de comună,când include și satul Zlodica
care aparținu -se de comuna Cotnari. În cercetarea noastră am identificat că școala de la
Zlodica , oficial a fost înființată în anul 1934 .Acest lucru rezultă dintr -un proces verbal
încheiat în ziua de 11 mai 1934 la școala Cotnari de către inspectorul I.Zaharia unde a
const atat că din cei 64 de elevi îns criși erau prezenți dor 36,14 elevi se transferase la școala
Zlodica, unde ,, se înființase școală din acest an. ”90
Școala funcționa sub oblăduirea învățătorului Constantin Grigoraș.Învățătorul a lăsat mai
multe însemnări care se pare că se dorea a fi o monografie a școlii .Am ales să redăm doar un
pasaj din rândurile scrise de învățător :,,mă simt legat sufletește de acest sat, prin picurii de
minte,de inimă și de suflet ce am strecurat în copiii acestui sat,între anii 193 4-1939 , doresc ca
școala din acest sat să fie mereu vrednică de o mare putere de lumi nare și bună creștere a
elevilor ei. ”91

Constantin Grigoraș învățător
la școala Zlodi ca și Buhalnița în perioada 1934 -1958

Învățătorul Constantin Grigoraș,era născut la 25 iunie 1908 în satul Buhalnița.Absol –
vent al școlii normale din Bădeni,di n anul 1927.A funcționat ca învățător stagia r la
Volcineț,județul Soroca,apoi la Grinăuți județul Bălți.În anul 1934 vine prin transfer la școala
Zlodica de unde se transfer ă în 1939 la școala Buhalnița.A luat parte la războiul din 1940 –
1945,de un de se înt oarce invalid de un picior.92Învățătorul își încheie activitatea în satul

90 Ibidem,dosar,210,f.131.
91 Mărturie scrisă a învățătorului C.Grigoraș.
92C.Grigoraș,op.cit.p.70.

31
natal . În anul 1959 cu ocazia împlinirii, unui centenar de la înființarea primei școli din
Ceplenița scrie monografia școlii Buhalnița.
Din anul 1932 am identificat și primele documente care atestă funcționarea propru -zisă
a grădiniței pe meleagurile ceplenițene.Astfel dintr -o adresă aflăm că , în prezența corpului
didactic a unor părinți precum și a unui număr de copii s-a făcut de către parohul Gh.Bosie
sfințirea apei și bine cuvântarea începerii cursurilor în anul școlar 1932 -1933,după care s -a
dat instrucțiuni părinților cum să -și trimită copii la școală acestea se întâmplau în ziua de 19
septembrie la școala Buhalnița.93
Revenind la școala din Ceplenița din copia raportul dirigintelui V.Leonte cu privire la
recesământul pe anul școlar 1935 -1936 aflăm că au fost înscriși un număr de 210 băieți și
180 fete,un total de 390 copii cu vârste între 5 și 18 ani.Conform datelor înaintate către
Revizoratul școlar doar 120 de ele vi frecventau cursurile.Elevii erau distribuiți pe șase clase
astfel:clasa I -34 de elevi,clasa a -II-a 23,clasa a -III-a 12 elevi,clasa a -IV-a 15 elevi,clasa a -V-
a 14 elevi iar la clasa a -VI-a doar 4 elevi . Școala avea local propriu cu două săli de
clasă,can celarie și locuința directorului, pentru că școala nu avea local în construcție
învățătorul arăta necesitatea a încă două săli de clasă și a mobilierului care era insuficient
pentru patru posturi. Cei patru dascăli care își desfășurau activitatea la școala din Ceplenița
erau: Laurențiu Munteanu,Maria Leonte,Vasile Leonte și Romulus Scutaru94.
În ceea ce privește preocuparea autorităților pentru sprijinirea procesului de învățământ la
această școal ă tindem să credem că,acestea nu prea își dădeau silința p entru a asigura
fondurile necesare unei bune desfășurări a procesului educativ.Direcțiunea școlii din
Ceplenița se adres ase, în mai mu lte rânduri autorităților comuni când că , școala avea nevoie
de mai multe reparații cum ar fi:înlocuirea tablei de pe acope rișul localului,înlocuirea
ulucilor și a burlanelor,confecționarea a 30 m gard pentru grădina școlii .Restrângerea
fondurilor bugetare cauzau și alte neajunsuri școlii , în mai multe docume nte am întâlnit
situația în care învățătorii au fost nevoiți să suspe nde cursurile din cauza lipsei de lemne.
Asupra înființării unui nou local de școală în Ceplenița se revine în anul 1936, printr-o
altă adresă unde se arată că, satul este prea întins și prin însăși așezarea școlii frecvența are de
suferit.O parte din sat fiind așezată pe șesul râului Bahlui,în timpul revărsărilor comunicația
era întreruptă și făcea imposibilă frecvența unui număr mai mare de copii. Învățătorii mai

93 DJAN Iași, fond,Inspectoratul școlar,dosar474,f.114.
94 Arhiva școlii Ceplenița,dosar,36,f.1 5.

32
propunea u, ca școala veche să poarte denumirea de școala nr.1 iar localul ce urma să s e
înființeze să fie școa la nr.2 și aici să funcționeze învățătorii Gherman care primise din partea
primarului o locuință gratuită în sat.95
Înființarea unei noi circumscripții ș colare în Ceplenița era o nece sitate,la o analiză asupra
numărului de copi i conform recensământului și a numărui de elevi care frecventau școala
observăm că rata celor care nu frecventau cursurile era de 50% foarte mare,având în vedere
că trecuse mai bine de 5 decenii de la aprobarea legii care prevedea obligativitatea
învățămân tului. Înființarea unei noi școli la Ceplenița a fost ap robată ,însă autoritățile locale
nu și -au dat sprijinul în a înființa un local propriu.Învățătorii Gherman și -au pus la dispoziție
propria locuință amenajând o sală de clasă unde își desfășura activita tea și căminul cultural
întemeiat de aceeași învățători. Școala apare în documente cu denumirea, școala primară nr.2
Ceplenița și se afla sub conducerea doamnei învățătoare Gherman Ecaterina.96 Localul de
școală a fost reparat radical în anul 1936,era const ruit din vălătuci și acoperit cu tablă,compus
dintr -o sală de clasă,an tret și cancelarie.La școala nr.2 Ceplenița predau în anul școlar 1936 –
1937 învățătorii: Ecaterina Gherman și Damaschin Mamant .În cataloage erau înscriși 60 de
elevi iar frecvența era bu nă,53 de elevi dintre care 27 băieți și 26 fete.Căminul cultural
înființat în aceelași an purta numele ,,Regele Ferdinand I”.97La școala numărul 1Ceplenița în
același an erau î nscriși 169 de elevi dintre care 100 băieți și 69 fete din care frecventau
cursur ile 69 băieți și 49 fete,un total de 118 elevi.
Date despre pregătirea elevilor din comuna Ceplenița aflăm din rapoartele de
inspecție.La școala Vîrîț î care era inspectată la 5 mai 1934 , elevii de clasa a- IV-a nu erau
stăpâni pe calcule, la mate matică. Citirea se făcea bin e.Iar lecția nouă a fost tratată metodic.
La clasa I elevii erau împărțiți pe două serii,seria înaintată cu 10 elevi care se aflau în partea
a doua a abecedarului și seria a -II-a care citeau în opinia inspectorului,,curgător”. Asistând la
ora de geografie inspectorul a constatat că școala nu avea nici o hartă.Hărțile fiind înaintate
încă din 1932 comitetului școlar al județului Iași în urma unor repetate ordine și nu au mai
fost restituite.98 La clasa a -II-a și a -III-a elevii au dat răspunsuri bune la chestiona rea de către
inspecto r, la disciplina matematică iar la ora de religie se constatase că unii elevi citeau

95 Ibidem ,dosar 36,f.23.
96 P.Rotaru.opera cit.p.65.
97 Arhiva școlii Ceplenița,dosar 36,Școala nr.2, f.29
98 DJAN Iași,fond Inspectoratul școlar,dosar,210.f.122.

33
destul de greu. Toate clasele recitau diferite poezii patriotce și cântări școlare.99 Rezultatele
erau suficiente dar f recvența foarte slabă.Referitor la frecvența elevilor în dat a de 21
decenbrie subrevizorul școlar I.Zaharia inspecta școala de la Vîrîți în urma mai multor
sesizăr i verbale a locuitorilor care s -au plâns de amenzile ce li s -au aplicat în cursul
anului.După o lungă consfătuire cu părinții și cadrele didactice s -a ajuns la concluzia că amenzile au
fost aplicate legal.Dintr -un număr de 105 elevi înscriși doar 74 erau prezenți la cursuri.În vederea
suspendării amenzilor părinții își luase angajamentul de a -și trimite regulat copii la școală.100
În perioada interbelică educația acordată adulților a înregistrat un regres.Cursurile nu
s-au desfășurat din cauza lipsei de spațiu adecvat activității,decât pe perioade scurte,mulți
adulți absentau motiv pentru car e materia nu era terminată iar din cauza abandonului nu
absolveau .Cursurile pentru adulți au primit un nou impuls după adoptarea Legii
Învățământului primar al statului și învățământului normal primar .Prioritatea acestei legi a
constat în eradicarea analfa betism ului. În anul 1935 la școala nr.1din Ceplenița cursurile
complementare au început, în luna noiembrie. În cla sa a-V-a erau înscriși 19elevi dintre care
15 au frecventat cursurile în luna noiembrie , la clasa a -VI-a erau înscriși doar 4 elevi toți 4 au
urmat cursurile, în luna decembrie un elev din clasa a -V-a a renunțat la cursuri iar cei 4 elevi
din clasa a -VI-a au fr ecventat în continuare ,în luna ianuarie regăsim același număr de elevi la
clasa a -V-a însă doi elevi din cla sa a-VI-a au renunțat a mai fr ecventa cursurile. Numărul
elevilor care au urmat cursurile, în luna ianuarie îl regăsim până în luna mai a anului 1936.101
Ocazional învățătorii se confruntau și cu epidemii de scarlatin ă sau rujeolă, adeseori
datorită condițiilor improprii ale șc olilor sau datorită supra aglomerării localului școlar încât
cursurile erau suspendate.Așa s -a întâmplat și la școala din Ceplenița unde în decembrie
cursurile au fost suspendate până la 17 ianuarie 1936 datorită unei epidemii de
rujeolă .102Învățătorii aveau obligația să afișeze sfaturi practice pentru prevenirea unor boli
contagioase precum scarlatina tuberculoza s-au tifos exantimatic .Spre sfârșitul perioadei
interbelice , Prefecturile au primit instrucțiuni din partea ministerului pentru a solicita
autorităț ilor comunale și școlilor din comune să depună eforturi pentru înființarea unor băi pe
lângă școli de ca re să beneficieze elevii.Elevii de la școlile din co muna Ceplenița în luna
ianuarie a anului 1944 mergeau , la gara Hîrlău pentru a face baie.Acește a tre buiau să aibă

99 Ibidem,f.130.
100 Ibidem,dosar,70,f.169.
101 Arhiva școlii Ceplenița,dosar 36.f.19.
102 Ibidem,f. 23.

34
asupra lor săpun.103Aspectele prezentate ne demonstrează că să răcia provoca boli, și a
constituit o mare piedică în desfășurarea în bune condiții a învățământului.
Și în perioada interbelică s -a accentuat pregătirea practică a elevilo r.Prin circulara
din 18 martie 1920 se solicita tuturor învățătorilor să creeze pe lângă școli grădini
școlare,terenuri pentru experiențe și activități de sădire de pomi.Învățătorilor li se dădeau și
instrucțiuni cu privire la amenajarea acestor grădini.Gr ădina trebuia să aibă un scop practic și
să corespundă cu întocmirea grădiniței unui sătean care avea în ea legume și pomi nu doar
flori.O astfel de grădină avea și școala nr.1 din Ceplenița unde învățătorii alături de elevi
plantase zarzavaturi și pomi. Școala nr.2 din Ceplenița neavând local propriu nu avea grădină
școlară și deasemenea nici lot școlar.Î n anul 1920 elevii din clasele complementare au urmat
cursuri de gospodărie la școala practică model din satul Bădeni.104Prin aceeași circulară se
încerca s ă se dea un nou impuls serbării,,Sădirea pomilor ”,serbare înființată în 1902 cu
scopul de a dezvolta și stimula , la copii plăcerea pentru sădirea pomilor.105Această serbare
trebuia continuată și după război.Serbarea se desfășura în luna martie.La ser bare tre buiau să
participe și sătenii.Serbarea începea cu sființirea apei de către preot și intonarea ,,Imnului
sădirii pomilor” directorul școlii susținea în fața celor prezenți o cuvântare despre importanța
acestei serbări . În anul 1936 la școala nr.1 din Cepleni ța cu ocazia acestei sărbători s -au
plantat în grădina domnului învățător Vasile Leonte 20 de pomi .106 Conform Deciziei
Ministeriale Nr. 28834/1924 în data de 18 martie 1926 la Ceplenița s -a constituit Comisia de
arendare și evaluare a terenurilor școlare.Din comisie făcea parte primarul comunei
Gheorghe Muraru,Constantin Delenu,delegat din partea fiscului și Gheorghe Gașpar
președintele comitetului școlar local.Din procesul verbal încheiat cu acestă ocazie aflăm că
directorul ș colii V îrîți, Constantin Crupens chi,Gh.Gașpar directorul școlii Buhalnița și Vasile
Leonte directorul școlii nr.1 Ceplenița în cerere colectivă cu Maria Leonte luau în arendă
terenul școlilor care totaliza câte 3 ha pentru fiecare școală. Datorită faptului că terenul luat
în arendă era d e o calitate inferioară fiind pâlcuit cu spini prețul acestuia a fost stabilit la 300
lei pe ha,iar conform articolului76 din legea învățământului primar învățătorii rămâneau de
plată cu jumătate din sumă,prețul făcea referire la toate terenurile școlare d in comună.107

103 Ibidem,f.74.
104 Ibidem,dosar 36,p.68.
105 Operele lui Spiru c..Haret,vol.II.Oficiale,ed.TIPOMOLDOVA,P.134.
106 Arhiva școlii Ceplenița,doar,36,f.18.
107 DJAN Iași,Fond Inspectoratul școlar,dosar,104,vol.,I,f.90.

35
În anul școlar 1938 -1939 activitățile Cercului cutural s -au desfășurat la școlile :
Vîrîți,Scobinți,Buhalnița,Moara Prefectului și Bădeni unde conform adresei de înștiințare
privind ora și tema cercului se aducea la cunoș tiință școlilor arondate să aducă în vederea
unei expoziții și lucrări de mână ale elevilor. Cercurile culturale se organizau o dată pe
lună.Înt runirile cuprindeau două ședinț e,.în ședința de dimineață învățătorii participau la
serviciul religios la biserica din localitat ea unde se organiza cercul,după care se retrăgeau
într-o ședință unde țineau comunicări pe teme didactice și aveau loc activități
practice.Ședința de după amiază era rezervată conferințelor publice care cuprindeau
programe artistice dar și diferite subiect e de interes pentru săteni . Nu se accepta absența
nemotivată de la activitățile cercului.Începând din 1945 ședințele publice ale cercurilor
culturale au fost înlocuite conform dispozițiilor Ministerului cu șezători și serbări
cultu rale.Programul unei astf el de s ărbători cuprindea un cor religios,imnul național,un
cuvânt de deschidere,recitări cu caracter național sau social,anecdote,dansuri naționale .
Șezătorile culturale se desfășurau odată pe săptămână în cadrul acestora se discutau subiecte
pe diferi te teme de interes pentru săte ni.Dintre temele susținute la școlile din Ceplenița
amintim :,,Cur ățirea pomilor de omizi, Însemnătatea cooperativelor sătești, Unirea Basarabiei,
Despre Străjerie, Ziua Neatâ rnării, Ziua Eroilor, ș.a.În cadrul serbărilo r programu l conținea:
recitări, dansuri naționale , piese de teatru :,,Minunea”, Nici pe aici nu se trece”, ,,România
Mare”, exerciții de gimnastică,
coruri . 108În anul 1938 la școala din Buhalnița se înființează căminul cultural,,Dragoș Vodă ”
care își va schimba nume le, cu ocazia comemorării nașterii lui Mihai Eminescu , în numele
poetului ,în cadrul unei serbări .Un an mai târziu directorul școlii Dumitru Păuneț înființează
la Buhanița cantina școlară în care servea u masa 20 de elevi prin rotație dintre cei mai
săraci.109
În anul 1946 școlile arondate cercului de studiu din Plasa Târgu Frumos condus de
învățătorul de la școala din Ceplenița, Petru Rotaru îi erau arondate școlile:Cepl enița
nr.1,Ceplenița nr.2,Buhalnița ,Vîrîți,Moara Prefectului,Hodora și Bădeni.Cu ocaz ia susținerii
activității cercul ui de studiu la școala Ceplenița nr.1 în luna martie învățătoru l Laurențiu
Munteanu a susținut lecție demonstrativă,care a atras atenția colegilor,prin felul cum a știut

108 Arhiva școlii Ceplenița,dosar 36,f.12.
109 C.Grigoraș, op.cit.p.20.

36
să vină cu sugestii.Deasemenea în deschiderea subiectu lui tratat în ședinț a internă și -a dat cu
părerea,a completat cu ideile proprii unele problem e asupra cărora se vedea nedumerire,
dovedind prin aceasta că este pregătit și citit.În încheierea procesului verbal se sublinia că
toți colegii au rămas foarte mu lțumiți de felul cum a știut să se achite de obligațiile fixate în
interiorul cercului.110
În perioada interbelică un rol important i s -a acordat activității educative . În cadrul
activităților se celebrau evenimente istorice de importanță națională cum ar fi : Marea Unire
din 1918,Unirea Basarabiei cu România la 27 martie,onomasticile principelui
Carol,onomastica M.S.Regina.De sărbătoarea Nașterii Domnului în școli se organizau serbări
care cuprindeau recitări și colinde.La începutul anului școlar 192 0-1921 printr -o circulară a
Revizoratului școlar se cerea învățătorilor să învețe pe copii corurile:,,Trăiască
Regele ”,Deșteaptă -te române”,Pe -al nostru steag ”.Învățătorii trebuiau să amintească sătenilor
copiilor și autorităților comunale în cadrul unor a dunări realizate la biserică s -au la școală
despre marile sacrificii aduse pe altarul Patriei. Cu mare fast era celebrată ziua eroilor aceasta
fiind instituită prin Decretul lege nr.1693 din 4 mai 1920.111
Izbucnirea celui de – al doilea război mondial avea să schimbe soarta învățământului din
Ceplenița, baza materială și o parte din documente au fost distruse în totalitate .L ocalitatea a
devenit zonă de ocupație a Armatei Roșii.Așa cum s -a întâmplat și în timpul primului război
mondial bărbații învățăto ri au fost mobilizați.Direcțiunea școlii de la Buhal nița rămâne în
seama Mariei Grigoraș .Învățătorul Constantin Grigoraș, împreună cu directorul școlii
Dumitru Păuneț pleacă pe front.
Cursurile la școala din Buhalnița vor continua în anul1940 -1941 cu două posturi, pe care
funcționează Maria Grigoraș și Eugenia Pintilie , ambele făcea u cursuri pe zile întregi .În anul
1943, Eugenia Pintilie pleacă la școala Zbereni și este înlocuită de Ana Ulmanu. Și învățătorii
de la școala Ceplenița au fost mobilizați s oțul învățătoarei Ecaterina Gherma,Emil Gherman
născut la 13 ianuarie 1907 învățător titular gradul I, la școala nr.2 din Ceplenița a căzut pe
front în luptele de la sud de Stalingrad de la data de 20-21 noiembrie 1942, avea grad de
sergent ș i făcea parte din Regimentul 90 I nfanterie Sibiu.112.Prin adresa nr.11532/1943
Inspectoratul școlar județean a cerut în vederea apărării, în caz de atac aerian , ca învățătorii
să construiască adăposturi pentru copii.Învățătoarea Gherman anunța î n legătură cu aceste

110 Arhiva școlii Ceplenița,dosar 1945 -1946,f.57.
111 Arhiva școlii Ceplenița,Dosar,37 nepaginat.
112 Ibidem,dosar pe anul 1945 -1946, școala primară, nr.2 Ceplenița,p.64

37
adăpo sturi că a săpat cu copii 10 metri de tranșee descoperit dar care din cauză că s -au
umplut cu apă s -au surpat,motiv pentru care a cerut ajutor de la comandantul P.P.locale să-i
dea câțiva premilitari să facă adăposturile motivând că:,, copii sunt prea mici ”.113Este de
apreciat munca învățătoarei care în cuida greutăților , își continua cu devotament meseria de
dascăl acordând tot sprijinul copiilor din sat , reușind să atragă de partea ei elevii,părinții și
restul comunității , școala funcționând sub conducerea sa.
Conform adresei nr,9788 din 17 septembrie 1943 Inspectoratul școlar aducea la
cunoș tiința directorilor de școli direcțiunile circularei nr.15002 din luna noiembrie 1942
conform căreia, la toate școlile primare cu 2 posturi va fi înființat cursul primar secundar.La
acest curs trebuia să lucreze toți învățătorii,nu numai cei ce predau la cursul primar
superior.Cursul trebuia predat în mod obligatoriu de un bărbat și numai acolo unde toți
bărbații erau mobilizați putea preda o învățătoare.Examenele de sfârșit de an la clasa a -V-a și
a-VI-a de curs primar superior trebuia u să se organizeze pe centre iar din comisie să facă
parte un organ de control.La sfârșitul anului urma să se organizeze în județ un concurs de
citire la care să participle câte unul sau doi elevi din fiecare școală.Acest concurs urma să se
desfășoare în scopul de a acorda o mai mare atenție citirei.În legătură cu această adresă
direcțiunea școlii din Ceplenița nr.2 se adresa inspectorarului cu rugămintea de a comunica
modul de înființ are a cursului primar superior la școala pe care o conducea, având în vedere
că școala avea o singură sală de clasă în care cursurile se desfășurau pe jumătăți de zile
pentru elevi și învățători. Clasa I și clasa a -III-a dimineața între orele 8 -12.30 iar cl asa-a-II-a
și clasa a -IV-a după amiază de la1 -17.30 în felul acesta sala de clasă era ocupată toată
ziua.Învățătoarea propunea înființarea cursurilor la școala nr.1 Ceplenița, unde erau două săli
de clasă și doi învățători bărbați iar elevii de la cele dou ă școli, pentru cursul primar secundar
să fie uniți.În anul școlar 1943 -1944 elevii de curs superior ai școlii numărul 2 din Ceplenița
au mers la școala nr.1 iar învățătorii au fost recrutați de la ambele școli ,conform
instrucțiunilor primite de la Inspect oratul școlar , ca răspuns la adresa înaintată de
învățătoarea Emilia Gherman.114
În anul școlar 1943 -1944 așa cum re iese, din documentele din arhiva Inspectoratului
școlar cât și din arhiva școlii Gimnaziale Ceplenița, la școala nr.2 au existat unele p robleme
între învățătorul Petru Rotaru și învățătorul Damaschin Mamant cu toate că a mbii erau foarte

113 Ibidem,p.40.
114 Ibidem,dosar pe anul 1943 -1944,f.21.

38
bine pregătiți din punct de vedere profes ional și foarte apreciați în sat. .Învățătorul Damaschin
Mamant se detașase la școala nr.2 la începutul anului școlar de la școala Sprînceana -Erbiceni
în locul învățătorul ui Petru Rotaru care trecea la postul său de la școala Moara Prefectului.În
luna octombrie ordinul de detașare a lui Petru Rotaru este anulat și revine la școala primară
Ceplenița iar înv ățătorul Dam aschin Mamant trece în locul acestuia la școala Moara
Prefectului.Prin adresa nr.11180 din 29 octombrie 1943, Inspectoratul școlar aproba
învățătorului Damaschin Mamant un concediu de șase zile pentru interese personale. În
aceeași zi direcțiunea școlii era anunța tă că, Ministerul Cult elor Naționale conform ordinu lui
numărul 223.728/1943,a delegat pe domn ul inspector general pentru a face anchetă la școala
Nr.2 Ceplenița.Nu am identificat raportul inspecției care în mod sigur a avut loc , însă dintr -o
altă ad resă am aflat că la 26 noiembrie 1943, învățătoru lui Petru Rotaru i -a fost aprobată
detașarea de la școala primară din Ceplenița în satul Moara Prefectului la școala primară nr.2
din com.Ceplenița. Probabil una din cauza acestei probleme consta în faptul că învățătorul
Damaschin era invalid de război, după cum re iese din adresele păstrate, din arhiva școlii nr.2
Ceplenița , și se afla în imposibilitatea de a face naveta.115
În martie 1944,din cauza apropierii frontului învățătoarele au primit ordin de e vacuare iar
conform ordinului Inspectoratului școlar nr.9 din 18 martie 1944, învățătoarea Ecaterina
Gherman a înaintat arhiva școlii către Ins pectoratul școlar, Râmnicu -Vâlce a,conform
recipisei din data de 23 martie .Arhiva cuprindea :
-4 registre de prezență pe anii 1936 -1941
-6 registre matricole pe anii 1936 -1943
-12 cataloage pe anii 1936 -1943
-7 dosare cu hârtii intrare -eșire pe anii 1936 -1943
-2 registre intrare -eșire pe anii 1936 -1940
-1 registru intrare -eșire pe anii 1936 -1940
-1 registru înștiințări de înscriere și amenzi pe 1939
-2 registre borderou de expediții 1938 -1939
– 6 carnete pentru recesă mântul copiilor .116
Arhiva școlii Ceplenița nr.1 a fost distrusă în timpul războiului . Foști absolvenți ai școlii
au fost examinați conform or.M.E.N. nr.2474/1946 pentru a putea beneficia de adeverințe .În

115 Ibidem,dosar an școlar 1943 -1944,f.11,21
116 Ibidem,p.96.

39
anul 1946 mai mulți absolvenți au fost exa minați la școala nr.2 în prezența membrilor
corpului didactic de la ambele școli sub conducerea directorului Petru Rotaru.117
În martie 1945,învățătoarele se întorc din refugiu. Acum se întoarce de pe front și
directorul școlii de la Buhalnița , Dum itru Păuneț.În urma evacuării , localul de școală a fost
folosit ca spital militar sovietic , dar a fost distrus de sătenii reîntorși din evacuare care nu și –
au ma i găsit locuințele la venirea în sat .Din școală nu a mai rămas decât zidurile și tocăria de
la uși și ferestre.Cursurile școlare s-au reluat acestea s -au ținut mai întâi în casa învățătorul ui
pensionar Gh.Gașpar , apoi școala s -a mutat în vechiul local unde s -au făcut lecții cum s -a
putut,cât în sala de clasă fără geamuri cât în aer liber .118
La 25 februarie 1946 școala de la Buhalnița a fost inspectată, de subinspe ctorul școlar
V.Franciuc impresia inspectorului este una pozitivă, școala funcționează în local propriu cu o
sală de clasă a doua sală neputând fi amenajată.Domnul director, Dumitr u Păuneț s -a străduit
în timpul verii și a adus fonduri necesare pentru repararea localului din serbări și baluri.În
ceea ce privea mobilierul acesta era improvizat de domnul director pentru a putea face față
colectivului de copii care frecventau cursuril e.Despre material didactic nu putea fi vorba ,
acesta lipsea.Personalul didactic era compus din prof.Păuneț Dumitru învățător gr.II,
Grigoraș Constantin înv.def. c are se afla în concediu medical fiind invalid de război,
înv.definitiv,Grigoraș Maria și Ulma nu Ana.Efect ivul pentru adulți știutori de carte din satul
Buhalnița se prezenta astfel : între 12 -18 ani -26 elevi,între 18 -20 ani -6 elevi,între20 -40 de
ani-123 de elevi.Situația neștiutorilor de carte era:între 12 -18 ani 111 bărbați+95
femei,între18 -20-30 bărbați +32 femei,între 20 -40 ani 110 bărbați și101 femei,la un calcul
total al neștiutorilor de carte acesta era de 479.Cursurile cu adulții încă nu începuse dar
directorul școlii făcu -se toate formalitățile de chemare conform ordinului 1114/1946 și
împăr țise câte 5 analfabeți calificați fiecărui învățător în regiunea unde locuia u,spre a -i
instrui . Pentru felul cum înțelegea și își făcea datoria față de școală și pentru dragostea ce o
arăta în administr area gospodăriei școalei, director ul Dumitru Păuneț er a notat cu calificativ
de Foarte Bine.119

117 Ibidem,dosar,an școlar 1946 -1947,f.35.
118C.Grigoraș,op.cit.,p.25.
119 Arhivele Naționale Iași,Dosar 470/1923,vol.I,f.186.

40

Învățătorii Dumitru Păuneț și Claudia Păuneț ,
Sursa foto : Monografia școlii Buhalnița p .70
Anul școlar 1945 -1946 a început la Școala nr.2 din Ceplenița sub conducerea lui Petru
Rotaru,detașat pe postul I , de la școala nr.1 , pentru că în sat nu s -a găsit o casă de închiriat
directorul se adresa se organelor superioare pentru a i se aproba la preț oficial 4 bucăți de
scândură de 5m,3kg.de var și 3m pătrați de sticlă pentru a amenaja o sală de clasă în locuin ța
sa.Totodată învățătorul cerea achitarea chiriei în total de 120000 l ei la începutul anului pentru
a putea începe cursurile într -un spațiu cât de cât adecvat . Cursurile au fost deschise conform
raportului adresat de î nvățător la data de 1 noiembrie.120 Pentru desfășurarea în bune condiții
a actului educativ î nvățătorul se adresase Inspectoratului școlar printr -o altă adresă, rugând să
se aprobe în mod gratuit manualele didactice pentru copii săraci, având în vedere că
localitatea a fost zonă de ocupație ia r populația evacu ată,și părinții erau prea săraci pentru a
putea cumpăra manualele. .Eforturile învățătorulu i care își dădea toată silința pentru ca școala
să funcționeze sunt năruite la 8 ianuarie când din cauza lipsei de lemne membrii corpului
didactic a i școlii neavând altă soluție au hotârât închiderea acesteia .Cu toate că învățătorul se
adresase în mai mu lte rânduri p rimarului comunei și chiar conducerii plăsii Târgu Frumos
pentru aprovizionarea școlii cu lemne.121 Pentru a înțelege condițiile în care îș i desfășurau
activitatea învățătorii în perioada noastră de interes redăm un aspect cu privire la nevoi le
școlii, arăt ate de învățătorul Petru Rotaru, în raportul de analiză a situației școlare la finalul
anului școlar 1946 -1947.Învățătorul nota: mobilieru l constă din 3 bănci lungi de 3 m și trei
scaune lungi de 3,5 metri și una tabelă de scris.În raport se sublinia că este nevoie urgent de 6
bănci lungi a 3m,una tabelă,una masă, un scaun,un dulap pentru arhivă și putină pentru
apă.122La 6 iunie 1946 școala nr.2 din Ceplenița era inspectată constatările sunt lăudabile la
adresa învățătorului Petru Rotaru care ,a dus aceeași muncă în gospodăria școlii având toate
lucrările în ordine ș i cu minuțiozitate completate.Subi nspectorul Ovidiu Rotaru constata că

120 Arhiva școlii Ceplenița,dosar 1945 -1946,f.3
121 Ibidem,f.12.
122 Ibidem -nepaginat

41
învățăto rul a pus la dispoziție sala de clasă din propria locuință cu multă dragoste.În procesul
verbal se îndruma la formarea unui comitet local din care să facă parte cei mai buni
gospodari ai satului care împreună cu primăria locală să incheie acte în vederea r idicării unui
local propriu de școală.Din informațiile primite de subinspector terenul exista,așa că prin
oficiul de reconstrucție și Minister acest deziderat ar fi putut fi adus la împlinire.Subrevizorul
își punea speranța îndeplinirii acestui gând nobil în calitățile organizatorice a învățătorului
Petru Rotaru pe care îl considera,,un element de elită al corpului didactic”123Ne pare rău să
facem remarca,dar cele spuse de subrevizor erau departe de a fi realizate chiar dacă susținea
că se va reveni asupra pr oblemei și cele constatate vor fi aduse la cunoștiința organelor în
drept.
La școala nr.2 erau înscriși în anul școlar 1947 -1948,67 de elevi,la clasa I erau înscriși
14 băieți și14 fete dintre care frecvenți 9 băieți și 6 fete,la clasa a -II-a erau 12băieți și 10 fete
dintre care frecvenți 11 băieți și 6 fete,la clasa a -III-a 7 băieți și 4 fete,frecvenți 6 băieți și 4
fete iar la clasa a -IV-a doar 2 băieți și 4 fete și tot atâția frecvenți . O situație mai bună se
găsea la Școala Buhalnița unde erau î nscriși 204 elevi , numai în clasa I erau 106 elevi iar
clasele a -II-a,a-III-a și a -IV-a totalizau un efectiv de 98 elevi.124
Școala nr.2 Ceplenița era inspectată din nou, la 15 octombrie 1947,de același
subinspector Ovidiu Rotaru , care împreună cu dire ctorul ș colii Petru Rotaru , a mers la
domiciliul câto rva școlari.În urma vizitelor efectuate subinspectorul se convinsese de sărăcia
în care trăiau elevii. În spații mici ,, și neaerisite ”.Pentru a remedia situația s -a constituit un
Comitet sătesc împreună cu autoritățile locale și cu câțiva gospodari pentru crearea unui fond
care să vină în sprijinul unității școlare.Referitor la spațiul unde se desfășura activitatea
școlară subinspectorul aprecia aspectul plăcut al ornamentelor de pe pereți,sala proaspăt
văruită și mobilierul curat.Direcțiunea școlii a primit, unele directive în ceea ce privea
coridorul de la intrarea în clasă unde era cam dezordine din cauza noroiului.125Din alt raport
al învățătorului P etru Rotaru , aflăm că în lipsa materialului didactic care lipsea în totalitate, a
confecționat cu elevii hărți istor ice și tablouri intuitive.A înființat cantina școlii unde luau
masa 100 de oameni săraci și 20 de copii.Învățătorul a depus eforturi pentru redeschiderea
Căminului Cultural,,Regele Ferdinand I ” care a fost închis în anul 1943 din cauza unor
neînțelegeri între autoritățile comunale și conducerea căminului.În ianuarie 1947 Căminul a

123 DJAN,Iași, Fond,Inspectoratul școlar,dosar,46/1925,f.6
124 Arhiva școlii Ceplenița,dosar1945 -1946 f.26.
125 DJAN,Inspectoratul școlar,dosar,383,f.39 -40.

42
fost redeschis în urma inspecției realizate de inspectorul Petru Lițu , inspector cultural al
Căminel or Culturale din județul Iași. Comitetul nou constituit era format din: președinte ,
preot Constantin Enache, învățător Petru Rotaru director școala nr.2 licențiat în teologie și
flosofie,Laurențiu Munteanu învățător gradul 2,director școala primară nr.1 Ceplenița
,Doamnele învățătoare Elena Enache în vățător școala nr.1, Stoica Lucia învățător școala nr.2
și doi săteni fruntași.Pentru efortul depus învățătorul Petru Rotaru a primit din partea
conducerii Căminului Cultural Fundația Culturală Regală ,,Regele Mihai ” mulțumiri, u rări de
sănătate și mult spor în muncă pentru ridicarea satului .126

Învățătorul Petru Rotaru
Sursa fote:Ceplen ița studio monografic,p.4
Învățătorul Petru Rotaru era născut la 19 februarie 1907,în comuna Lungani,județul
Iași.A absolvit școala Nor mală din Iași,promoția 1926127.S-a stabilit la Ceplenița în anul
1935 unde a funcționat 15 ani.În anul1978 publică primul studiu monografic a satului
Ceplenița de care se simțea,,legat sufletește”.
Serbările dedicate sfârșitului de an școlar erau un eveniment de mare însemnătate în
viața școlilor.Elevii depuneau eforturi deosebite pentru a se evidenția în cadrul acestor
serbări.Evenimentul era o mândrie atât pentr u elevi cât și pentru părinți. În ziua serbării de
sfârșit de an copii de la școala din Ceplenița au mers la biserică apoi la școală , copii harnici
la carte și cuminți au primit premii care au constat în : coronițe ,caiete,creioane și cărți , luate
de domnii învățători,primarul neinteresându -se deasemenea lucruri.La final s -au cântat
cântece na ționale populare, s -au recitat poezii și s-au executat dansuri populare.Mulțimea

126 Arhiva școlii Ceplenița,dosar,1946 -1947,f.88.
127 Silviu Văcaru,op.cit.p.173.

43
prezentă a constatat că în ș coală s -a muncit cu mult suflet,că s -au făcut eforturi eroice ca să
se înfrunte foamea,frigul și goliciunea.128
Lipsurile provocate de răz boi și seceta care a bântuit între anii 1945 -1947 a u avut
impacte negative asupra școlilor din Ce plenița care au fost lăsate pe un plan secundar.
Autoritățile ocupânduse de hrana pentru populația înfometată .În această perioadă rata
analfabeților a crescu îngrijorător de mult.Învățătorii transmiteau lunar statistici cu privire la
neștiutorii de carte. La nivelul fiecărui județ s-au stabilit p lanuri de lucru pentru alfabetizare
și culturalizare .Neștiutorii de carte dacă nu urmau cursurile de alfabetizare ur mau a fi lipsiți
de unele drepturi și să plătească un impozit special.Programul cursului de alfabetizare
începea conform circularei trimise în școli ,la16 decembrie1946.
Cursul cuprindea cunoștințe elementare despre scris,citit și socotit,cunoștințe teoretice și
practice de cultura sănătății,cunoștințe cetățenești,de istorie și geogr afie.Cursurile se puteau
realiza în școală în case țărănești,la primărie sau oriunde se găsea un spațiu.Fiecare cadru
didactic trebuia să se ocupe conform ordinului mai su s amintit, de un număr de cinci
analfabeți. 129
În perioada 1918 -1948 la școlile din comuna Ceplenița au funcționat următoarele cadre
didactice:
-la școlile din satul Ceplenița :Vasile Leonte, Alexandru Paras chiv, Laurențiu
Munteanu, Romulus Scutaru, GhermanEmil, Gherman Ecaterina, Damaschin Mamant, Maria
Ropotă, Elena Enache, Stoica Luci a, Constan tin Radu, Maria Leonte, Petru Rotaru, Talmaci u
Alexandrina.
– la școala Buhalnița:Gheorghe Gașpar, Zoe Petrovici, Pr.Gh.Bosie, Lucia Gașpar , Iulian
Ciurcă,ConstantinRadu,MariaSamoilă, EmiliaGașpar,EmiliaBosie,ConstantinUlmanu, Bosie
Margareta,Dumitru Păuneț, Corneliu Grigoriu, Maria Iscuban, Maria Grigoraș,Ion Pîrpăriță ,
Gheorghe Stoica,Toma
Călugărianu,Florica Ieremia,DumitruȘmeu, ConstantinGrig oraș,Eugenia Pintilie, Elvira
Ungure anu, Ana Ulmanu, Vasile Păstrăguș, Alexandru Păuneț.
-la școala Vîrîți:Natalia Fedeleș,Iulian Ciurcă, Elisabeta Teodorescu,Maria
Mălinescu, GheorgheMălinescu,ConstantinCrupenschi.

128 Ibidem,f.64.
129 Ibidem,f.98.

44
Coordonata principală în perioada 1918 -1948 a constituit -o refacerea localurilor de
școală, după distrugerile provocate de război .Procesul a fost unul îndelungat care s -a extins
pe toată durata perioadei interbelice.În ciuda faptului că școlile din com una Ceplenița aveu
numeroase lipsuri,prin multă muncă și dragoste față de menirea profesiei pe care o practicau
în condiții destul de grele ,cadrele didactice au reușit să depășească dificultățile și să -și atragă
respectul întregii comunități.Din 1945 până în 1948 apar primele rădăcini ale învățământului
de tip comunist ce pregătiau instaurarea unei noi paradigme educaționale.

CAPITOLUL III
Învățămîntul din comuna Ceplenița în perioada comunistă

Regimul comunist instaurat în România a fost consecința evoluției situației internaționale
la sfârșitul celui de al doilea război mondial.România a intrat sub sfera de influență a Uniunii
Sovietice.Pri n intermediul sistemului politic,al sindicatelor și al sistemului de învățământ
comuniștii români au reușit să aducă țara într -o stare de obediență față de Uniunea
Sovietică.Cu pași mărunți comuniștii au reușit să înlăture ultima piedică care le stătea în față

45
și anume monarhia.130După marele academician Dinu C.Giurăscu istoria învățământului
românesc în perioada 1984 -1989 cuprinde trei etape :
-învățământul sub dictatul modelului sovietic și al luptei de clasă(1984 -până la
începutul anilor 60);
-revenirea învățământuluin spre o stare de relativă normalitate și spre unele tradiții
românești(1962 -/1964 -1978/1979) ;
– revenirea învățământului sub dictatul crescut al politicului,al ideologiei și al unei
așa –zise revoluții culturale(1978/1979 până în decembrie 1989);131
După instaurarea regimului comunist în România învățământul a suferit transformări
majore. Cadrul legislativ al desfășurării învățământului a fost asigurat prin Decretul
nr.175/1948 privind reforma învățământului, publicat la 3 august 1948. Structura
învățământului conform noului cad ru legislativ cupindea patru nivele: învățământul
preșcolar,învățământul elementar de șapte ani,înv ățământul mediu și învățământul
universitar.
Conform art.VI limba rusă devenea limbă obligatorie. Obiectivele urmărite con form
textului legii se refereau la : înlăturarea neștiinței de carte,lărgirea și democratizarea
învățământului de bază pentru a cuprinde pe toți copii de vârstă școlară,precum și pe
neștiutorii de carte,educarea tineretului în spiritual democrației populare și ridicarea nivelului
cultural al poporului,îndrumarea folosirii timpului liber al elevilor prin organizarea de
activități extrașcolare,legând școala,de familie și de viața socială din mediul
înconjurător,pregătirea cadrelor medii și superioare de specia liști,pe baze științifice,care să
corespundă nevoilor consolidării democrației populare și construirii societății
socialiste,pregătirea personalului didactic necesar învățământului,formarea de cercetători și
creatori în toate domeniile științei și culturii .132
Conform art.1 învățământul este exclusiv de stat și laic iar școlilile confesionale au fost
desființate.Printr -un alt decret toate bunurile ce au aparținut instituțiilor de învățământ
particular,laic sau confesional au fost trecute în proprieta tea statului.Numărul școlilor trecute
în proprietatea statul ui a fost de 1553 cu 1856 de imobile și toate bunurile aferente.

130 Mihai Bă rbulescu,Dennis Deledant,Keith Hitchins,Șerban Papacostea,Pompiliu Teodor,I storia
României, ediție revăzută și adăugită,Ed.Corint,București,2006,p.408.
131 http:www.ucv.ro/pdf/international/informatii_generale/doctor_honoris/68.pdf,Dinu C
Giurescu, Învățământu l în România între 1949 și 1989,disertație susținută cu ocazia ceremoniei de acordare a
titlului de Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova,22 noiembrie 2001,p.4.
132 http ://lege5.ro/Gratuit/g42domzq/decret ul-nr-175-1948

46
O nouă formă de organizare a învățământului românesc în această perioadă a fost
asigurată de Legea 11/1968 privind învățăm ântul în Republica Socialistă România care
schimba nivelele de învățământ: învățământul preșcolar, învățământul obligatoriu de cultură
generală, învățământul liceal,învățământul profesional și învățământul tehnic,învățământul
superior,învățământul postuniv ersitar, conform noii legi învățământul oligatoriu creștea la
zece ani. Conform art.18 învățământul preșcolar își păstra caracterul facultativ.133
Legea educației și învățământului din 26 decembrie 1978, punea a ccentul pe
învățămîntul politiciar pri ncipiul general care stătea la baza legii era enunțat în
art.1.,,Învățământul factor principal de cultiră și civilizație,de educare a omului nou -asigura
înfăptuirea politicii partidului și statului privind pregătirea cadrelor pentru toate domeniile
activit ății economice și sociale pe baza celor mai noi cuceriri ale științei și tehnicii,ale
cunoașterii umane,formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a tineretului,creșterea unor
generații temeinic pregătite pentru muncă și viață,devotate patriei,partidul ui și
poporului,cauzei socialismului și comunismului.Prin înfăptuirea obiectivelor și sarcinilor
sale,învățământul contribuie la ridicarea continuă a nivelului de pregătire profesională,de
cultură și conștiință a întregului popor,la progresul general al so cietății . Noua lege punea
accentul pe învățământul politic.Misiunea școlii era de a forma tineretul în spiritul
concepțiilor materialismului -dialectic și istoric al ideologiei PCR.134
Implementarea ideilor comuniste în siste mul de învățământ din Rom ânia a început încă
din anul 1946 când s -au constituit organizațiile de pioneri, care erau subordonate organizației
Tineretului P rogresist din România.Un alt aspect premergător îl reprezintă eliminarea
fondului de carte a bibliotecilor școlare a căror conț inuturi erau considerate de natură fascistă
acesta a fost înlocuit cu lucrări cu un p uternic caracter propagandistic apărute la Cartea
Rusă.135
Începând cu 1 septembrie 1948,ca urmare a noii legi a învățământului,au luat ființă
școlile tip 11 clase și școlile tip 7clase.Dintre școlile de tip șapte clase de la nivelul județului
Iași găsim și școala tip 7 clase din Ceplenița,la care frecventau elevii di n
Ceplenița,Buhalnița,Zlodica,M oara Prefectului și Bădeni. Prin Ordinul Ministerului
Învățământului P ublic Nr.256307 din 19 octombrie 1984 a fost aprobat noul Plan cadru .
Principalele modificări ale noului plan cadru le -au reprezentat eliminarea religiei din

133 http:www.ucv.ro/pdf/inter national/informatii_generale/doctor_honoris/68.pdf,Dinu C Giurescu,op.cit.p.5
134 Idem,p.20 -21.
135 Arhiva școlii Ceplenița,dosar,1947 -1948,p.43

47
școală,disciplină care nu corespundea ateismului promovat de regimul comunist și
introducerea obligatorie a studiului limbii ruse .Planul cadru aprobat prin Ordinul Ministrului
Învățământului Public Nr.256307 din 19 octombrie 1948 s -a aflat în vigoare până în 1964.
Planul cadru aprobat pentru clasele V -VII prin Ordinul Ministrului Învățământului Public
Nr.256307 din 19 octombrie 1948 prevedea că orele aveau o durată de 45 min .
Repartiția orelor pe discipline se prezenta astfel:136

+2 ore Istoria Contemporană,
-1orăIstoria Ro mânilor
++-1 orăIstoria Contemporană,
-2 ore Istoria Românilor
+++ se fac după -amiază
Prin Ordinul Ministrului Învățământului nr.646/1964 un nou plan cadru pentru gimnaziu
a fost aprobat.Noul plan cadru răspundea creșterii obligativității frecventării școlii de la 7 ani
la 8 ani.Ca și în cazul transformării din1948 modificările planului cadru din1964reflectă
direcțiile urmate de conducerea regimul ui comunist din România.Dacă în1948 se încerca
copierea totală a modelului sovietc,în 1964 se observă depărtarea de modelul sovietic,lucru
evident prin acordarea posibilității de a nu mai studia limba rusă în gimnaziu.
Repartiția orelor pe disciplin e se prezenta conform tabelului137.

136 Ibidem,dosar,1948 -1949,f.27. Disciplina Clasa a -V-a Clasa a -VI-a Clasa a -VII-a
Româna 7 6 5
Rusa 4 4 3
Istoria 2 3(2+1)+ 3(1+2)++
Geografia 2 2 2
Constituția R.P.R. – – 1
Matematici 7 6 6
Fizica – 3 2
Chimia – – 3
Științele nasturii 3 2 2
Igiena 1 – –
Ed.fizică 1+2+++ 1+2+++ 1+2+++
Muzica 1 1 1
Desenul 1 1 1
Aplicații Practice 2+++ 2+++ 2+++
Activitate educativă 1+++ 1+++ 1+++
Total ore 29+5=34 29+25 =34 30+5=35

48

În activitatea didactică cadrele didactice aveau în vedere alcătuirea unor planuri de
lecții.Conform unei circulare ministeriale din noiembrie 1949 un plan de lecție trebuia să
conțină :data, titlul și scopul lec ției,conținutul pe scurt al lecției,metoda,materialul didactic,
problemele de educație ideologică și În activitatea didactică cadrele didactice aveau în vedere
alcătuirea unor planuri de lecții.Conform unei circulare ministeriale din noiembrie 1949 un
plan de l ecție trebuia să conțină :data,titlul și scopul lec ției,conținutul pe scurt al lecției,
metoda,materialul didactic,problemele de educație ideologică și politică în legătură cu lecția
dată,controlul cunoștiințelor,repeta rea materiei.138După cum vedem activitat ea didactică se
încadrează în tipologia clasică în care accentul era pus pe memorarea cunoștiințelor și mai
puțin pe implicarea activă a elevului în procesul de învățământ. Activitatea didactică era
monitorizată prin întocmirea unor rapoarte de activitate l unare.Rapoartele erau centralizate la
școala de centru și apoi înaintate către comitetul executiv al raionului din care făcea parte
unitatea școlară.Rapoartele cuprindeu aspecte cu privire la:baza materială, planul de
școlarizare,frecvența elevilor,desfășur area procesului instructiv -educativ,abonamentele la

137 Ibidem,dosar,1948 -1949,f.27
138 Circulara nr.205146/1949.f.5 Disciplina Clasa a -V-a Clasa a -VI-a Clasa a –VII-a Clasa a -VIII-a
Româna 4 4 4 4
Limbi
moderne(franceză,engleză
Rusă sau germană la
alegere)
4 4 3 3
Istorie universală 2 2 2 –
Istoria României – – 2
Geografia 2 2 1 2
Educație Cetățenească – – – 1
Matematică 4 4 4 4
Fizica – 2 2 2
Chimia – – 2 2
Biologia 2 2 2 1
Caligrafia 1 – – –
Ed.Fizică 2 2 2 2
Desenul 2 2 1 1
Aplicații Practice(oraș) 2 2 2 2
Agricultura(sat) 3 3 3 3
Dirigenția 1 1 1 1
Total ore la or aș/sat 26/27 27/28 27/28 28/29

49
ziare,consiliile pedagogice,munca culturală ,munca de alfabetizare,disciplina
elevilor,activități în folosul obștesc.Școlile realizau și unele planuri generale , anuale.Acestea
curindeau sarcinile ce trebui au îndeplinite,tipurile de activități în vederea îndeplinirii
sarcinilor,conținutul concret al activității,termenul de îndeplinire,responsabilul activității și
modul de organizare a l activității139.
O primă măsură adoptată în sistemul de învățământ în perioada comunistă a fost
introducerea manualelor unice elaborate de către Comisia de învățământ a Direcției de
Agitație și Propagandă a Comitetului Central al PMR, comisie aflată sub conducerea lui
Mihail Roller.Noile manuale școlare au fost,, curățate ”de toate elementele considerate
potrivni ce sau dăunătoare regimului com unist.Spre exemplu,din manual au fost eliminate
portretele regale,lecțiile care tratau monarhia din România sau paragrafe,,de eliminate
cuvintele M.S.Regele Mihai I,a fost decorat cu ce a mai înaltă decorație sovietică
OrdinulVictoriei”,,,Ferdinand ca rege al tuturor românilor se va înlocui prin serbat Unirea
tuturor românilor”.140Nu doar referirile directe la monarhie au fost eliminate ci și referirile la
diverse obiective ce purtau numele membrilor familie regale sau ale foștilor regi ai
României.E -xemple din manualul de geografie de clasa a -IV-a:,,pag.56 aliniatul 4 să
se elimine cuvintele Fiindcă aici își au reședința MS Regele completându -se astfel Aici are
reședința Guvernul țării”;,, pag.61 din r ândul 1să se elimine cuvintele :în dreptul căruia se află
podul Regele Carol I”.141
Din punct de vedere ierarhic școlile din plasa Bahlui erau subordonate Comitetului
Provizoriu al Plasei Târgu Frumos. Secția Învățământ și Cultură. Atribuții le acestora au
fost stabilite prin Decizia Ministerială nr.173.895/1949.Prezentăm în continuare câteva dintre
aceste atribuții:
-organizarea,îndrumarea și controlarea activității învățământului preșcolar,elementar și
mediu ;
-organizarea cursurilor de alfab etizare ;
-organizarea îndrumarea și controlarea predării materiei de cultură generală ân școlile
profesionale și medii tehnice ;

139 Arhiva școlii Cepleni ța,dosar 1951 -1952,f.388.
140 Circulara nr25.712/1948f.1 .
141 Ibidem,f.2.

50
-organizarea și controlarea activității educative din școli,internate și cămine de orfani,în
timpul anului școlar și în vacanțe și supravegherea condițiilor materiale în care funcționau
școlile,internatele și cantinele ;
-elaborarea planurilor de distribuire și de dezvoltare a școlilor din aria de competență ;
-organizarea,controlarea și îndrumarea consiliilor pedagogice și a cercuri lor pedagogice ;
-stabilirea nevoilor de cadre didactice pentru unitățile școlare bdin aria de competență ;
-numirea comisiilor și stabilirea centrelor de examen ;
-îndrumarea și controlarea personalului didactic privitor la prezența la serviciu,conținutul
lecțiilor,metoda de predare și aplicarea planului de muncă al școlilor ;
-colaborarea cu Secția cadre în efectuarea mișcărilor de personal ;
-propunerea spre numire a directorilor de școli ;
-propunerea spre recompensare a salariațiilor din învățământ care s -au evidențiat și
propunerea de sancționare a celor vinovați de abateri disciplinare ;
-monitorizarea plății salariilor angajaților din învățământ ;
-planificarea concediilor anuale ;
-asigurarea școlarizării tuturor copiilor recenzați ;
-repartizarea elevilor î n cantine și internate în timpul anului școlar ;
-informarea Sfaturilor Populare cu privire la nevoile învățământului ;
-monitorizarea cheltuielilor necesare întreținerii și funcționării unităților școlare ;
-repartizarea burselor șin manualelor gratuite,a ma terialului didactic precum și a
mobilierului.142
Din lecturarea acestor atribuții remarcăm caracterul centralizat al învățământului
românesc din perioada comunistă.Statul avea controlul absolut și își asigura mijloacele de a
impune cadrelor didactice o comportare în sprijinul regimului,în același timp crea condițiile
pentru eliminarea tuturor elementelor care s -ar fi putut dovedi contrare regimului.
Rețeaua școlară la începutul perioadei noastre de interes cuprindea cele două școli d in
Ceple nița,școala Buhalnița , școala Vîrî ți și Zlodica .Evoluția rețelei școlare în perioada
comunistă a fost determinată de evoluția demografică,însemnând creșterea populației școlare
până în deceniul al VIII -lea și scăderea treptată a acesteia în ultimul deceni u al perioadei
comuniste,de reorganizările administrative și de starea localurilor de învățământ.

142 Arhiva școlii Ceplenița,dosar an școlar 1949 -1950,f.34.

51
În condițiile noii legi a învățământului,situația elevilor de la școli le din comuna
Ceplenița în luna septembrie 1950 se prezenta după cum urmează:
-Școala elementară cu patru clase Ceplenița nr.1:la clasa I înscriși 11 frecvenți 10,la clasa a –
II-a înscriși 23 frecvenți 22,la clasa a -III-a înscriși 30 frecvenți 30,la clasa -aIV-a înscriși 22
frecvenți 22 ,la clasa a -VII-a înscriși 86 frecvenți 84 ;
-Școala elementară cu ciclul II Cepleniț a nr.1 :la clasa I înscriși 7 frecvenți 7,la clasa a -II-a
înscriși 10 frecvenți 10,la clasa a -III-a înscriși 14 frecvenți 13,la clasa a –IV-a înscriși 10
frecvenți 10,la clasa a -V-a înscriși 42 frecvenți 35,la clasa a -VI-a,înscriși 31 frecvenți 31 ,la
clasa a -VII-a 15 înscriși 15 frecvenți ;
-Școala elementară cu patru clase Buhalnița:la clasa I înscriși 30 frecvenți 17,la clasa a -II-a
înscriși 25 frecvenți 18,la clasa a –III-a înscriși 60 frecvenți 50,la clasa a -IV-a înscr iși 51
frecvenți 40;
-Școala elementară cu patru clase Vîrîți:la clasa I înscriși 13, frecvenți 11,la clasa a -II-a
înscriși 16 frecvenți 14,la clasa a – III-a înscriși 19 frecvenți 17,la clasa a-IV-a înscriși 30
frecvenți 22;
-Școala elementară cu 4 clase Zlodica :la clasa I,înscriși 7 frecvenți 7,la clasa a -II-a înscriși 6
frecvenți 6,la clasa a -III-a înscriși 8 frecvenți 7,la clasa a -IV-a înscriși 11 frecvenți 11;143
Analizând datele de mai sus putem trage câteva concluzii.Populația școlară a crescut
semnificativ de mult față de perioada interbelică la fel și numărul celor care frecventau
cursurile.În comuna Ceplenița în cele patru sate component e erau înscriși un total de 577 de
elevi.Frecvența elevilor la cursuri era de peste 90%.Creșterea numărului d e elevi
demonstrează necesitatea construirii unor noi localuri de școală.În anul 1950 în comună
funcționau 4 școli elementare cu ciclul I și una cu ciclul II . În total activau 15 învățători,4
profesori și 2 conducătoare una la școala Ceplenița nr.1și ceal altă, la Buhalnița.La școlile de
copii meci frecvența era de 61% acestea funcționau în localurile școlilor elementare neavând
local propriu. În martie 1950 școala de copii mici din satul Ceplenița funcționează într -o sală
nouă. .Din anul școlar 1949 -1950 dir ectorul școlii Ceplenița nr.2 Gheorghe Petrovici devine
director coord onator( de centru ).Acesta avea atribuții asupra organizării și desfășurării
procesului de învățământ atât în școala proprie c ât și în cuprinsul întregii com une.Celelalte
școli își păstra u organizarea și directorii.

143 Arhiva școlii Ceplenița dosar, 1949 -1950 corespondență,școala de centru, f.279.

52
Școala primară Ceplenița nr.2 a devenit Școala element ară cu șapte clase din anul 1948
,prima de ace st gen din comună.Școala funcționa în local naționalizat mai exact în fostul
conac a lui Nestor Ureche a cărui ultim pro prietar a fost moșierul Zarifopol .După actul de la
11 iunie 1948 localul a fost dat împrimire GAS Deleni iar primul ocupant al localului a fost
Școala de 7 ani Cepleniț a. C ursurile se d esfășurau în trei săli de clasă cu doi învățători , la
ciclul I Ecater ina Gherm an ce preda la clasele I și a -III a și Laurențiu Munteanu la clasele a –
II-a și a -IV-a.În același an la ciclul II predau patru profesori:Petru Rotaru limba română,Titus
Gugleș care preda matematică și fizică,Constantin Helgiu preda științe natural, geografia și
istoria și Ninu Harhaș care preda Limba rusă,desenul și lucrul manual144.Școala primară
Ceplenița nr.1 funcționa în vechiul local tip Spiru Haret . Localul necesita reparații urgente
nefiind îngrijit din anul 1938.Pe o suprafață de 40 m pătrați t rebuia înlocuită tabla iar pe o
lungime de 60 de m trebuiau făcute ulucele,dușumelele necesitau și ele reparații145Reparații
urgent e erau necesare și la școala Vârâți care funcționa cu trei posturi , aici mobilierul era
insuf icient fiind nevoie de încă 15 bă nci a doi elevi .Școala de la Z lodica funcționa cu doi
titular i Sînzâianu Vasile și Surugiu Efrem într-o singură sală de clasă .146Avînd în vedere
desele solicitări privind necesitatea reparații lor la școlile din comună,tindem să credem că
alocările bugetare n -au fost niciodată îmbucurătoare.După un deceniu de la instaurarea
regimului com unist numărul elevilor care frecventau cursurile se menține destul de mare,
însă spațiile loca lurilor rămân aceleași.În anul școlar 195 8-1959 după un deceniu de la
instaurarea regimului comunist în România , din raportul de analiză de pe semestrul I de la
școala Buhalnița aflăm că localul nu este văruit în exterior de 4 ani iar plafoan ele stau să cadă
una din cele trei săli de clasă este total necorespunzătoare, reprezentând un pericol pentru
copii. Mobilierul este insuficient, cu un total de 35 bănci iar elev ii stau câte trei în
bancă .Elevii erau distribuiți pe șase clase astfe l:
-Clasa I A -28elevi ;
-Clasa I B -27elevi;
-Clasa a -II-a A-30elevi ;
-Clasa II B -28elevi;
-Clasa III -47 elevi ;
-Clasa a -IV- 32 elevi ;

144 Ibidem,f.14.
145 Ibidem f.73.
146 Ibidem,f.280.

53
Total elevi ai claselo r I-IV-192 elevi
În același an școlar la Școala elementară de 7 ani Ceplenița cursurile se țin în patru săli
de clasă , în aceeași clădire naționalizată cu o vechime de peste 300 de ani cu un mobilier
uzat, condițiile oferite de conac erau destul de precare , pereții prezentând mai multe
crăpături .Clădirea era împrejmu ită cu gard de piatră care avea o uzură de 60% .Pe lângă elevii
din comună la clasele V -VII cursurile erau frecventate ș i de copii din satele: Bădeni,C otnari
și Hodora.Elevii erau distribuiți în cele șapte clase după cum urmeaz ă:
-Clasa I -31 elevi ;
-Clasa a – III-a-15elevi;
-Clasa a – II-a 16elevi ;
-Clasa a- IV-15elevi ;
– Clasa a -V-a -28 elevi;
-Clasa a – VI-a-28elevi;
-Clasa a – VII-a 31 elevi ;
Total elevi –
-clasele I -IV-77 elevi ;
-clasele V-VIII 87 elevi.
Școala de 4 ani Ceplenița funcțion a în două săli de clasă în vechiul local construit în anul
1909. Distribuția elevilor pe clase este următoarea:
-Clasa I -33 elevi ;
-Clasa a – II-a-23 elevi;
-Clasa a – III-a 33 elevi ;
-Clasa a – IV-17 elevi ;
Total elevi clasele I -IV-106
Școala de 4 clase Vîrîți funcționează în local propriu.Mobilierul și tabla erau
necorespunzătore .Efectiv de elevi distribuiți pe clase:
-Clasa I -29 elevi ;
-Clasa a – II-a-23elevi;
-Clasa a – III-a 28elevi ;
-Clasa a – IV-16elevi ;
Total elevi clasele I -IV-96 elevi.
La școala Zlodica e levii sunt repartizați pe cele patru clase astfel:

54
-Clasa I -14elevi ;
-Clasa a – II-a-11elevi;
-Clasa a – III-a 9elevi ;
-Clasa a – IV-13elevi ;
Total elevi clas ele I-IV-47 elevi.147
Centralizând datele de mai sus numai pe cic lul I de învățământ reiese că , în sa tele din
comuna Ceplenița acum 7 0 de ani existau un număr de 441 elevi față de 226 elevi din
învățământul primar cât exi stau în anul școlar 2017 -2018 ,adică un număr aproape dublu.
După cum am arătat în satele din comuna Ceplenița se impunea construcția unor noi
localuri de școală.Mai puțin în satul Zlodica unde chiar dacă exista o singură sală de clasă
poulația școlară nu era numeroasă i ar construirea unui nou local nu era o prioritate . La școala
din Zlodica în anul 1969 s-a înființa t și o grupă de copii mici , care funcționa în cancelarie
învățătoarea Maria Constantinescu ne spune că frecvența la școala din Zlodica era bună,mai
puțin la preșcolari unde spre deosebire de cei care erau înscriși cei care urmau grădiniță erau
într-un număr mic.148
Prima construcție de școală a început în satul Vîrîți în anul 1952 când s -a făcut doar
temelia localului.Începând cu 15 iunie 1955 s -a începu t reluarea lucrărilor.În numai 13 zile
zidăria a fost ridicată până la tavan.La ridicarea școlii au lucrat voluntar 70 de cetățeni care
au adus piat ra,nisipul,lutul și cărămida, lemnăria a fost adusă de la ocolul silvic
Deleni.Învățătoarele Emilia Halibei ș i Maria Mălinescu au prestat zile de muncă alături de
cetățenii din sat.149 În anul 1956 secția de învățământ a alocat pentru localul școlii de 4 ani
Ceplenița suma de 30.000 lei pentru reparații capital. În anul școlar1954 -1955ciclul II de
învățământ își co ntinuă cursurile tot în fostul conac,, Zarifopol” care pr ezenta mai multe
crăpături acestea se accentuase în urma cutremurului , iar în anul 1953 în sala mare unde se
desfășurau activitățile din cadrul Căminului cultural o bucată de plafon a căzut ,motiv pe ntru
care direcțiunea școlii a mutat activitățile căminului cultural într -o sală de la parter mai exact
în fosta sală de mese a internatului care se desființase .150Internatul a funcționat în cadrul
școlii ciclu I din Ceplenița începând cu anul 19 49, aici fii nd cazați peste 120 de elevi, până în
anul 1950 când bursele din mediul rural au fost desființate în cadrul internatului existau 50

147 Ibidem,dosar corespondență an școlar 1958 -1959,f.107.
148 Mărturie culeasă de la învățătoarea Maria Constantinescu în data de 12 iunie 2017.
149 Arhiva școlii Ceplenița,dosar 1954 -1955,vol.I p.30.
150 Ibidem,f.156.

55
de lo curi cu burse de stat.Funcționarea internatului a fost susținut ă și de părinții elevilor care
aduceau alimente și bani în valoare de 150 lei.151 Din listele de inventa r aflăm că acesta
deținea: 150 de pături de lână,15 0 de cearșafuri , 20 saltele sac,100 p aturi de fier și 50 paturi
de lemn,butoaie de stejar și de brad, numeroase obiecte de bucătărie și gospodărești: pahare,
căni,oale,farfurii.Personalul interna – tului în anul 1952 -1953,conform statelor de plată era
compus din: pedagog (Baban Zenabia),magazionier,conta bil,îngrijitor și bucătar.152Dintr -o
altă adresă din anul 1956 adresată către Secțiunea de Învățământ a regiunii I ași aflăm că
cursurile școlare se desfășurau la etajul conacului boieresc unde în total erau 9 încăperi
locuibile.Dintre care șase săli de clasă,laborator,sală de gimnastică și cancelarie.La partier se
puteau întrebuința numai 5 camere,pentru internatul șc olar,care erau destinate astfel:sala de
mese,bucătăria,
magazia de alimente și două camere folosite ca locuință. Restul conacului era deteriorat,fără
plafoane,fără geamuri și cu egrasie.Directorul școlii de 7 ani, Alexandru Bîrzu aducea la
cunoștiință că ex istă în permanență un pericol de surpare și că este nevoie de a se lua urgent
măsuri. Prin adresă se solicita suma de minim 30.000 lei pentru a putea începe primele lucrări
de amenajare.153
Pentru a ne face, o idee asupra cheltuielilor aferente unei i nstituții de învățământ în
perioada noastră de interes, prezentăm planul de cheltuieli aprobat pe anul școlar 1959 -1960
la școala de 7 ani Ceplenița.Școala a avut alocată o sumă de111.364 lei din care89.424 lei
acoperea salariile.Cheltuielile de gospodări e au reprezentat o sumă de 9000lei, deplasările
250 lei,lucrările de cercetare științifică cheltuieli școlare pentru practica elevilor
900lei,bursele școlare 3000 lei iar p entru reparații doar 130 de lei , mai rămâneau 65 de lei
pentru alte cheltuieli.154
Clasa a -V-a, este detașată din anul 1960, de la școala de 7 an i Buhalnița , la școala
elementară de patru ani Vîrîți.În anul 1962 școala de la Vîrîți devine școală de 8 ani având
înscriși un număr de 173 de elevi și o frecvență de 170 elevi.155Docum entele din arhiva
școlii demonstrează că în anul școl ar 1965 -1966 școala de 4 ani Ceplenița funcționează în
două săli de clasă,localul este vechi și avea nevoie de reparații pentru că reparațiile care s -au

151 Ibidem,dosar 1951 -1952,f.259.
152 Ibidem,dosa r,1952 -1953,f.103.
153 Ibidem,dosar,1955 -1956,f.24.
154 Ibidem,dosar1958 -1959,f.20.
155 Arhiva școlii Buhalnița,Registru de inspecție,p.1.

56
făcut în anii trecuți au fost cu fonduri reduse.156 Pentru anul școlar 1968 -1967 școala
Ceplenița avea asigurat spațiul a cinci săli de clasă.Cu toate că spațiul sălilor era prea mic
față de numărul elevilor care erau obligați să stea și câte trei în bănci,conducerea școlii
susținea că va putea face față,da t fiind că în sat nu era prevăzută construcție de
școală157Grădinița de la Buhalnița funcționa în anul 1967 în local închiriat de către C.A.P
.Localul avea patru camere: o sală pentru activități,o sală unde se lua masa iar între timp se
folosea pentru jocur ile copiilor, o sală mai mică unde se păstra vesela și se împărțea hrana și
încă o săliță care despărția cele două săli mai mari , folosită pentru păstrarea jucăriilor și
uniformelor de grădiniță.Gădinița avea un număr de 30 de copii înscriși dar din care
frecventau cu regularitate doar 15. 158 În comuna Ceplenița în anul școalr 1967 -1968 erau
înscriși un număr de 997 de elevi distribuiți pe școli după cum urmează:

Din anul 1970 în satele Ceplenița și Buhalnița încep co nstrucț ii de localuri noi Localul
școlii Ceplenița avea în anul școla r 1971 -1972, 5 să li de clasă și trei
laboratoare(fizică,chimie,
științe naturale) .Toate se aflau în vechiul conac .
Din lista de inventariere aflăm că labora toarele erau dotate cu: diferite borcane,epru bete,

156 Arhiva școlii Ceplenița,dosar nr.1,an școlar 1964 -1965,f.11.
157 Ibidem,dosar,nr.1,1967 -1968,nepaginat.
158 Ibidem Unitatea școlară Clasele I -IV Clasele V -VIII Total general
școala de 8 ani
Ceplenița 65 151 216
școala de 8 ani
Buhalnița 217 196 413
școala
de8aniPoia -na
Mărului 106 98 204
școala de 4 ani
Ceplenița 103 103
școala de 4 ani
Zlodica 61 61
Total elevi pe
comună 552 445 997

57
baloane laborat or,microscop,elec tromagneți,dinamometru,electroscop ,bobine,mașin ă
centrifugă,ace magnetice,scripete Arhimedic,gal vanometru,oglinzi optice,sferice, lentile,
scripeți.159
Școala Ceplenița, avea în anul 1972, 8 săli de cla să în construcție .Școala Buhalnița
funcționa în 10 săli de clasă, șase săli în stare foarte bună și patru în stare bună.La școala
Poiana Mărului existau patru săli de clasă,școala funcț iona în vechiul local dar avea necesar
de încă d ouă săli de clasă și nu avea local în construcție. Școala de la Zlodica necesita
reparații capitale.Reparații care nu s -au efectuat în următorii 34 de ani.În școlile din comuna
Ceplenița funcționau în anul școlar 1971 -1972,4 educatoare,19 învățători și 26 de
profesori.Din 923 de elevi înscriși,907 erau frecvenți .160
Activitatea instructiv educativă a fost influențată pe parcursul întregii perioade de
implicarea organelor regionale a Partidului Comunist Român .În tabelele nominale ale
încadrărilor pe școli întocmite în primu l deceniu al regimului comunist în România si -au
făcut apariția aspecte privind apartenența politică și originea social ă a cadrelor
didactice.Cadrele didactice din comuna Ceplenița aveau originea socială în cea mai mare
parte de țărani cu,, gospodării mij locii” și țărani cu,, gospodării mici”.În documente am
regăsit și ,, învățători ”,,preot ”.După 23 august 1944 o mare parte di n cadrele didactice aveau
apartenență politică:PMR,UTM,ARLUS.Având în vedere că până la 23 august 1944 cadrele
didactice nu au activa t politic se pare că presiunile regimurilor politice se resimțiau în
sistemul de învățământ în cât cadrele didactice au încercat să se pună la adăpost de
Cu privire la calitățile profesionale și gospodărești ale cadrelor didactice aflăm
informaț ii din documentele păstrate în arhiva școlii Ceplenița . Pentru activități deosebite
cadrele didactice erau motivate prin premii trimestriale .De exemplu pe trimestrul al doilea în
anul școlar 1955 -1956 învățătoarea Gașpar Eugenia care funcționa la școala Zl odica, era
premiată pentru activitatea intensă desfășurată,pentru bogatul material didact ic confecționat
de ea și pentru aprecierile deosebite primite cu ocazia inspecției de îndrumare și control
efectuată de inspectorul Cuciureanu Ion, în perioada de reca pitulare a materiei.De asemena
învățătorul Damaschin Mamant director al școlii de 4 ani Ceplenița era premiat pentru că a
știut să reactivizeze și antreneze comitetul de părinți la construirea gardului împrejmuind

159 Ibidem,d osar,1960 -1961,f.201
160 Ibidem,dosar nr.2,f.67.

58
școala de jur împrejur.161Procesele verbale de inspecție ne oferă informații preț ioase despre
calitatea actului didactic . Prezentăm câteva aprecieri referitoare la actul didactic. De exemplu
procesul verbal încheiat de inspectorul de circumscripție Vasile Cozma și subinspectorul de
plasă Ovidiu Rota ru în data de 6 mai 1947 la școala Vîrîț i, cu ocazia susținerii inspecției
pentru exam enul de gradul II a învățătorului Gheorghe Petrovici ne arată că, acesta avea
cunoștiințe metodice,prestanță în fața elevilor,că stăpânea o cultură deosebită și că muncea cu
adevărat în educarea copiilor respectând cu sfințenie meseria pe care și -a aleso. Activitatea
culturală a învățătorului era relevată de simpatia care o căpătase din partea populației,făcând
serbări impresionante.Procesul -verbal era încheia t cu mențiun ea că, învățătorul face din
meseria sa ,,adevărat apostolat ”.162
Despre calitatea actului didactic la școlile din Ceplenița am identificat informații și din
registrele de inspecție .
Glontz Fănel,profesor de matematică și fizică la inspecția din 7 februarie,1963 a primit
cuvinte de laudă dovedind că știe să se facă înțeles,apelând la intuiț ia și puterea de
discernământ a elevilor , folosind un material didactic adecvat și exemple vii din sfera
preocupăr ilor elevilor,asigurând accesibilitate cun oștiințelor.163
Olcescu Adriana,profesoară de istorie avea o bună pregătire științifică și avea asigurat
succesul în practica școlară .164 Învățătoarea Vornicu Elena a fost caracterizată ca fiind,,o
învățătoare cu multe calități și cu mult simț de r ăspundere,conștiincioasă,modestă și atașată
muncii”165.Învățătoarea Gherman Ecaterina la inspecția din 24 ianuarie 1966 a realizat o
lecție bună,desfășurată metodic,știind cum să lucreze în condițiile claselor simultane.166
Dubovan Maria profesoară de geografi e se bucura de mult prestigiu în fața elevilor și a
cadrelor ,, reușiind să țină lecții la un înalt nivel ”.167Dumitriu Gheorghe profe sor de limba
română, la inspecția din 19.III.1979 a demonstrat,, că are o pregătire profesională de cea mai
bună ținută,sigura nță și talent pedagogic,re ușiind să realizeze lecții bine gândite ș i conduse
cu măiestrie.”168Gherman Margareta învățătoare la școala Ceplenița a primit în mod repetat

161 Ibidem,dosar, 1955 -1956,f.11.
162 DJAN I ași,dosar,470,f.39.
163 Arhiva școlii Ceplenița,Registru de inspecție,Școala elementară de 7 ani,f.15
164 Ibidem,f.20..87.
165 Ibidem,f.32.
166 Ibidem,f.40
167 Ibidem,f.63.
168 Ibidem,f.76.

59
cuvinte de laudă.La înspecția din 6 mai 1981 a susținut lecții,, atractive,eficiente,rigur oase
din punct de vedere științific,bogate în rezonanțe emoțional -afective.169
În urma cercetării statelor de plată din această perioadă putem constitui o listă a cadrelor
didactice care au predat pe meleagurile Cepleniței în perioada comunistă cu menț iunea că
unele cadre didactice au funcționat în această perioadă ș i în două unități de învățământ din comună .
Școala elementară de 7 clase Ceplenița :Rotar uPetru, Ecaterina Gherman,Laurențiu
Munteanu,Titus Gugleș, Constantin Helgiu, Bîrzu Alexandru, Bîrzu Maria , Novacov Victor,
Holban Maria, Bubulac Lucian,Bubulac Norma, Glontz Fănel, Condur Grigore ,Damasc hin
Mamant,Ga zea Nina, Harhaș Tatiana,Iliescu Silvia ,Pavel Emilia,Iliescu Georgeta,Mazilu
Norma ,Grigore Ana,Pavel Emilia, Timofte Vicu, Olcescu Adriana, Pricope Cristina , Hrițcu
Valeria , Zugrăvel Maria,Chiriță Neculai, Dubovan Maria,Pricope Cristina ,Dumitriu
Gheorghe,
Dumitriu Maria ,Todi Constantin,Flopescu Mariana,Acsinte Ecaterina ,Alecsa ndrescu
Olimpia , Guriuc Dan, Saftiuc Florin , Grădinaru Mărioara, Pârpăriță Doina .
Școala Ceplenița nr.1:Munteanu Laurențiu, Petrovici Gheorghe,Petrovici Maria ,Dron
Lidia, Zaharia Gheorghe, Zaharia Maria, Condur Aura ,Vornicu Leonard, Gazea Nina ,Bocancea
Elvira, Gherman Ecaterina ,Vornicu Elena , Zaharia Maria, MaximVero nica, Alexa
Olga,Petrișor Valentina, Daicu Maria .
Școala Buhalnița: Păuneț Dumitru,Grigoraș , Constantin,Grigoraș Maria, Cojocaru Ana,
Păuneț
Claudia,GașparEugenia,Apăscăloaei Cristina ,Cojocaru Dumitru ,Baltaru Camelia,Burlacu
Mihai ,Dănilă Alecsandru,Dă nilă Valeriu,Gazea An eta, Mătrescu Angela, Surugiu Tatiana,
Surugiu Ioan, Uglea Petru,Alexa Elena,N ăstrușnicu Maria,Surugiu Maria,Dănilă Carmen,
Ciobanu Dumitru,Fudulache Grigore,Trifan Virgil,Trifan Elena,Călinescu Maria,Barariu
Florin.
Școala Poi ana Mărului:Halibei Ion,Halibei Emilia, Mălinescu Gheorghe,Mălinescu
Maria, Gazea Vladimir, Cocîrță Viorica, Baltaru Maria, Marșic Adrian , Ifrim Maria,Murărașu
Angelica, Lazăr Mirel,Dincă Valeriu,Aligică Badea,Năstrușnicu Cecilia
Școala Zlodica: Sînzâianu Vasile, Surugiu Efrem, Nastasă Maria , Gașpar Eugen ,Daraban
Maria, Cojocaru Constantin, Nastasă Constantin, Constantinescu Maria, Pascal Constantin,
Măriuța Dumitru.

169 Ibidem,f.87.

60
Unele direcții ale învățământului românesc au continuat și după instaurarea reg imului
comunist. o astfel de direcție a reprezentat -o combaterea analfabetismului. În primii ani ai
regimului com unist s -a declanșat o adevărată ofensivă pentru eradicarea analfabetismului.În
fiecare localitate conform ordinului Ministerului Învățământului Public nr.235.546/948 au
fost create Comitete de coordonare a muncii de alfabetizare formate din directorul
școlii,secretarul organizației PMR,reprezentantul Sindicatului, U.F.D.R, U.T.M și secretarul
grupei sindicatului învățătorului.Fiecare comitet pe l ocalitate trebuia să întocmească un plan
de lichidare a analfabeților.Deși preocupări de eliminare au existat și în pe rioadele
anterioare,regimul com unist a distorsionat acest adevăr folosind în combaterea
analfabetismului argumente ce vizau întărirea regi mului în România ,de exemplu,,să cerem
ajutor tuturor intelectua lilor în munca de alfabetizare ț inând seama de numărul mare al
oamenilor lăsați în întuneric de către regimurile exploatatoare,burghezo moșierești”.Cursurile
urmau să se țină câte 10 -12 zile p e lună câte două ore pe zi în localul școlii sau,după caz în
instituții și interprinderi.170
În comuna Ceplenița în anul 1949 -1950 numărul neștiutorilor de carte pe școli se
prezenta astfel:Ș coala Ceplenița nr. 1avea înscrise un număr de 69 persoane dintre care 32
bărbați și 37 femei,la școala Ceplenița nr.2 erau înscrise un total de 38 persoane dintre care 4
bărbați și 32 de femei ,la școala Buhalnița erau înscrise 83 de personae dintre care 37 bărbați
și 46 de femei,cu toate că populația din punct d e vedere numeric era mai mică , în satul Vîrîți
erau înscrise 94 de personae dintre care 35 bărbați și 59 fe mei171. În munca de alfabetizare în
anul 1950 luna ianuarie la școlile din Ceplenița au fost antrenați toți membrii corpului
didactic și 6 cetățeni vol untari care au predat la cele 15 centre create în comună.172 În
sprijinul cursurilor de alfabetizare Sfatul Popular procuras e,19 lămpi care au fost puse la
centrele unde se desfășurau cursurile,urmând să procure și cota de petrol pentru funcționarea
acestora .Procesul de alfabetizare a continu at și în anii care au urmat eficiența a cestuia a
crescut astfel încât rapoartele de pe anii 1955 arată că în comună s -a lichidat complet cu
neștiința de carte.173Considerăm că eliminarea analfabetismului a reprezentat o mar e realizare
a învățământului ceplenițian.Chiar dacă s -a realizat la nivel elementar,scris, citit și socotit
această activitate a reușit să aducă în contact întreaga populație cu școala.

170 Ibidem,dosar 1948 -1949,f.26
171 Ibidem,dosar 1949 -1950,f.156
172 Ibidem,f.21.
173 Ibidem,dosar1954 -1955,f.67.

61
La fel ca în perioada interbelică,elevii au continuat să primea scă burse. Spre exemplu la
școala elementară nr.2 Ceplenița în luna octombrie și noiembrie 1950 au fost acordate un
număr de 60 burse.174Primeau burse doar copii care îndeplineau condiția originii sociale ale
părinților,mai exact elevii din primele categorii sociale.În anul școlar 1950 -1951 elevii erau
împă rțiți în patru categorii după originea social:
-categoria I -fiii de muncitori,funcționari ai statului,militari proveniți din muncitori și
funcționari de organizații,membrii ai gospodăriilor collective și țărani muncitori,foști deținuți
politici și luptători antifasciști din ilegalitate decorați cu ordine ale R.P.R.
-categoria a -II-a-fiii de funcționari ai statului,militari,tehnicieni din interprinderile
particulare meseriași cooperatori mici meseriași și mici comercianți cu un venit impozabil
până la10000 0 lei.
-categoria a -III-a-fiii de meseriași sau comercianți cu un venit impozabil de la 10000 0lei
annual,liberi profesioniști (medici,avocați,ingineri etc.) care nu sunt salariați.
-categoria a -IV-a-fiii de foști și actuali industriași foști bancheri,foști moșieri,foști și
actuali comercianți cu un venit impozabil de la 300000 lei annual,criminali de
război,condamnați după 23 august pentru infracțiuni împotriva securității statului epurați
politic și cheaburi.175
Activitatea educativă după instaurarea regimului comunist în România a fost organizată
la nivelul unităților de învățământ de către un consiliu pedagogic din care făcea parte
directorul unității de învățământ,învățătorii și profesor ii diriginți.Activitatea educativă la
clasele I -IV avea loc sâmbăta după orele de curs,iar pentru clasel V -VII într -o după amiază
când orele erau mai puține.Învățătorii și diriginții se ocupau de organizarea colectivelor de
elevi.Consiliul pedagogic era ce l care realize un plan de muncă la nivelul fiecărei
clase.Dintre temele atinse în planurile de muncă amintim:gospodărirea clasei,pregătirea
gazetelor de perete și decorarea clasei,consultarea cărților de la bibliotecă,activitatea în
grădina școlii,atelier, muzeu,
cantină,farmacie, pregătirea manifestărilor artistice,coruri,jocuri.Anumite subiecte erau însă
impregnate de ideile impuse de regim,însă adeseori temele atinse, dacă facem abstracție de
elementele de propagandă și ideologice se dovedeau folositoare p entru activitatea școlară a
elevil or. În unitățile unde existau aparate de radio conducerile școlilor trebuiau să asigure

174 Ibidem,dosar 1950 -1951,f.69.
175 Ibidem,dosar 1949 -1950.f.22.

62
posibilitatea audierii emisiunii Ora copiilor difuzate în fiecare zi de vineri de la ora 18 și
duminica de la ora 9.40.Exista recomand area ca în urma audierii sub coordonarea unui cadru
didactic elevii să discute despre temele audiate.176
Tot în cadrul promovării elementelor de pro pagandă ale regimului com unist se
organizau și concursuri școlare.Un loc important pentru perioada no astră de inters era
concursul ARLUS.Conform circularei din data de 8 decembrie 1948 a Ministerului
Învățământului Public în toate școlile elementare și me dii se impunea înființarea
cercurilorARLUS.(Asociația Română pentru Legăturile cu Uniunea Sovietică). Din cadrul
cercului tre buiau să facă parte elevi,cadre didactice,personal administrative și de îngrijire177
În cursul anului școlar se serbau diferite evenimente care de cel e mai multe ori
semnificația acestora era denaturată tot în scopul de a se rvi regimul comunist.În foarte multe
rapoarte de activitate ale membrilor corpului didactic din comuna Ceplenița din această
perioadă, am întâlnit manifestări artistice realizate cu diverse ocazii ,cum ar fi:comemorarea
morții lui Leni la 30 decembrie,sărbă toarea aniversării lui Iosif Vis arionovici Stalin,8martie
Ziua I nternațională a femeii,21 martie -Ziua internațională a tineretului. Au continuat să fie
sărbătorite și unele date de importanță pentru istoria națională :24 ianuarie 1859,9 mai -Ziua
independenț ei.Pentru a evidenția situația dificilă în care erau puse cadrele didactice la acea
vreme și cum au trebuit să -și înăbușe unele convingeri și să dea citire unor materiale
ideologice ce contraveneau intereselor și istoriei poporului român, redăm un pasaj dintr -o
circulară cu privire la sărbătorirea zilei de 9 mai ,,ea este ziua în care acum patru ani fiara
fascistă a fost sfărâmată,în bîrlogul ei de la Berlin,de glorioa sele armate ale Uniunii
Sovietice,conduse de generalul strateg,Iosif Visarionovici Stalin ”178 Zilele de 23 august și
1mai erau printre cele mai m ari sărbători naționale în perioada regimului
comunist.Sărbătorirea lor se făcea cu mare fast.Cu această ocazie cadrele didactice pavazau
localul școlii atât în ext erior cât și în interior.Pavazarea se realiza cu portretele conducătorilor
PMR sau mai târzi u PCR și ale lui Max,Engels și Stalin.179 Un mod de petrecere a timpului,
mai plăcut pentru elevi îl reprezentau excursiile care în majoritatea cazurilor reprezentau o
drumeție, în cadrul căreia se studia natura,se culegeau plante medicinale.Elevii din comun a

176 Ibidem,dosar 1948 -1949.f.179.
177 Ibidem,dosar 1947 -1948,f.44.
178 Ibidem ,dosar,1948 -1949,f.141.
179 Ibidem,dosar,1949 -1950,f.171.

63
Ceplenița făceau des vizite la Gospodăria de stat Cotnari.180Unii elevi se bucurau și de tabere
gratuite .
Între 7octombrie și7noiembrie era sărbătorită în școli ,,Luna prieteniei româno -sovietice ”.
Lună pusă c onform circularei primite de unitățile de învățământ, ,,sub semnul luptei pentru
pace,pentru prietenia între poporul nostru și popoarele Uniunii Sovietice,pentru a manifesta
dragostea și recunoștiința poporului roman față de eliberarea țării noastre de către URSS și
conducătorul ei.”În această pe rioadă cadrele didactice aveau obligația de a accentua educația
comunistă la elevi.Întreaga lună elevii învățau poezii în limba rusă,vizionau filme și piese
sovietice și realizau gazete de perete .181
Serbările de final de an erau la rândul lor instru ment de propagandă .De exemplu print -o
circulară din 28 mai 1948 școlilor li se impunea un program de desfășurare a
serbării.Serbarea începea cu imnul Republicii Populare Române,urma discursul directorului
care t rebuia să conțină referiri la noul context economic,social și politic,a ccentuând asupra
reformei agrare,reformei monetare abolirii monarhiei și noii constituții.Serbarea urma prin
luarea cuvântului unui elev din ultimul an care arăta sarcinile create de noua lege,urmat de un
reprezentant al părințilo r care la rândul său arăta necesitatea și foloasele colaborării strânse
dintre școală și familie.Circulara prevedea și unele cântece și poezii din cadrul programului
artistic cum ar fi:,,Imnul tinereți i”,,Suntem stegari”,,Azi țara ta e casa ta”.182
Activitatea practică a continuat și în această perioadă. Toate unitățile de învățământ
de 7 ani începând cu anul școlar 1959 -1960,trebuiau să aibă un lot experimental în vederea
lucrărilor practice .Școala de 7 ani din Ceplenița avea o parcelă ș colară de 800 m ,pe care o
împărțise în patru parcele a 4,5m pe care s -au însămânțat grâu,orz,secară și floarea soarelui.
În anul 1959 școala din Ceplenița avea repartizate 8 ha de livadă în vederea efectuării
practicii în producție.Ș colile de la Buhalnița și Vîrîți își de sfășurau activitatea în livezile cu
pomi.183Deși scopul școlii ar fi trebuit să fie reprezentat de educarea elevilor,în perioada
comunistă,toți elevii din ciclul gimnazial participau la practica agricolă.De exemplu în anul
școlar 1972 -1973 orele de pr actică s -au desfășurat în primele trei săptămâni de școală .Elevii
din comună au mers la cules struguri la I.A.S.Cotnari și la desfăcat porumb în
C.A.P.Ceplenița.Pentru munca depusă de elevi s -a primit 5.500 kg de porumb știuleți pe care

180 Ibidem,f.217.
181 Ibidem,dosar,1948 -1949,f.24.
182 Ibidem,dosar,1948 -1949,f.10.
183 Ibideem,dosar,1950 -1951,f.226.

64
școala i -a valorifi cat în vederea cumpărării uneltelor necesare atelierelor școlii.Cu toate că
unitățile de învățământ din comună posedau mașină de cusut și mașină de împletit sârmă nu
se puteau realiza prea multe din cauza lipsei sălilor pentru ateliere școlare.În același a n școlar
pionierii și școlarii de la școala Poiana Mărului au efectuat un mare număr de ore de muncă
patriotică.Având în vedere că școala avea local în construcție elevii își aduse contribuția pe
șantierul școlii,transportând cărămidă,piatră,cărase nisip ș i făcuse săpături.184
Organizațiile de pionieri au fost la rândul lor active activitățile desfășurate de acestea
constau în acordarea de sprijin elevilor cu situație dificilă la învățătură,scrierea unor articole
pentru gazeta de perete,organizarea un or activități artistice. La nivel local se organizau
diferite concursuri,întreceri între școlile din comună.Activitatea educativă continua și pe
durata vacanțelor prin excursii,activități sportive,jocuri,dansuri.În cadrul localului unde își
desfășura activ itatea școala elementară de 7 ani Ceplenița în vara anului 1958 a funcționat o
tabără de pionieri și școlari .185Pentru elevi primirea în cadrul organizațiilor de pionieri era un
moment foarte emoționant .Aceasta se făcea într -un cadru festiv.Momentul culminan at era
primirea cravatei roșii după care se rostea,, Legământul pionierului ”.Pionierii aveau și unele
îndatoriri dintre care amintim,,Pionierul își iubește patria și poporul,cultivă tradițiile bune și
cultura neamului,el este disciplinat și cinstit,iubește munca și respect ă rodul muncii
altora,este curajos are mușchi de fier și nervi de oțel,el este mândria familiei și a școlii”.În
adunările pionierești se rostia deviza pionierului:,,Pentru Gloria poporului și înflorirea
României socialiste,pentru cauza par tidului -înainte” .
Răspunsu l la deviză se făcea prin salut186.

184 Dosar situații școlare,1971 -1972,1972 -1973,nepaginat.
185 Ibidem,dosar,1951 -1952. f.34
185Statutul Unităților și Detașamentelor de pionieri din Republica Socialistă România,Ed.politică,1967,p.19.

65
Elevi pionieri de la școala Ceplenița cu prof.Pârpăriță Doina
Sursa foto:Biblioteca școlară Ceplenița
Pe lângă activitatea instructiv educativă cadrele didactice trebuiau să se im plice în
activitatea de propagandă cu părinții .Astfel pe lângă teme precum rolul școlii în
societate,comportamentul copiilor în școală,importanța strânsă a legăturii dintre familie și
școală,cadrele didactice trebuiau să abordeze și subiecte ideologice.Din acest motiv a fost
impulsionată activitatea căminelor culturale.Dacă în perioada interbelică existau cămine
culturale doar la Ceplenița și Buhalnița,după război au fost înființate cămine culturale și în
celelalte două sate din comună Căminul cultural de la Vîrîți se numea Neculai Bălcescu aici
conferințele, sărbătorile și șezătorile se țineau cu regularitate. Cadrele didactice erau
responsabile de întreaga activitate a că minelor culturale.De la activitățile desfășurate în
cadrul căminului:recitări,piese de teatru,lecturi,conferințe,serbări,coruri , nu lipseau
elementele de ideologie comunistă.187
Activitatea de propagandă era susți nută și de numeroase publicații la care școlile erau
abonate dinte acestea amintim :
Scânteia,Săteanca,Gazeta învățătorului ,Tânărul leninist,Cutezătorii ,Veac nou,Lupta de
clasă,Pentru apărarea păcii188
Pentru a favoriza activitatea de propagandă comunistă cadrele didactice au fost
obligate conform Ordinului nr.175 din noiembrie 1958 să urmeze cursurile învă țământului
ideologic.Acest curs dura trei ani.Cadrele didactice care participau la acest curs trebuiau să
aibă un caiet special pentru conspecte și să participe la dezbateri de câteva ori pe durata
anului de învățământ. Responsabilii care susțineau aceste c ursuri erau numiți propagandiști
aceștea, întocmeau rapoarte în care se menționa interesul sau dezinteresul cadrelor didactice
în cadrul acestor cursuri.Responsabilii cursului ideologic, erau aleși de către Comitetul
raionului de partid din rândul cadrelo r didactice membre de partid . În cele mai multe rapoarte
întâlnite cadrele didactice de la școlile din Ceplenița aveau calificativ de,, Foarte bine ” și
,,Bine” fapt care arată un bun nivel de pregătire ideologică.Cu toate acestea Mărioara
Grădinaru ne pove stește că examenul era unul foarte greu datorită conținutului lipsit de sens
și claritate.Chiar dacă ave au idei contrare regimului co munist, cadrele didactice nu aveau
alternative, se gândeau la siguranța familiilor și a rudelor.189

187 Arhiva școlii Ceplenița,dosar,1949 -1950,f.33.
188 Ibidem,dosar,1960 -1961,f.337.
189 Mărturie culeasă de la Grădinaru Mărioara,în data de 26 iu nie 2018.

66
Cercurile cultur al din perioada interbelică au primi t denumirea de cercuri pedagogice.
Întâlnirile cadrelor didactice aveau loc la începutul fiecărei luni.Fiecare cerc cultural avea un
secretar care întocmea un plan de lucru, redacta procesele verbale și colecta referatel e.Spre
deosebire de perioada anterioară în perioada comunistă de început cercul cuprindea doar
predarea unei lecții model care cu timpul s -a dilu at rezumânduse la susținera unor referate
bineînțeles to t cu influențe ideologice. Cele mai multe dintre temele supuse în discuții vizau
desigur învățământul de factură sovietică.
Pentru învățământul din Ceplenița regimul comunist a reprezentat o perioadă
tulbure.Școala ca instituți e, a fost pusă în slujba propagandei de partid . Cu toate acestea
cadrele dida ctice și -au făcut cu seriozitat e meseria,însuflțiți de entuziasm și cu conștiința
deplină a datoriei au reușit să ridice nivelul cultural în această comună.

67

CAPITOLUL IV

Învățământul din Ceplenița în perioada postdecembristă 1989 –
2018

În decembrie 1989 regimul comunist din România s -a prăbușit.țara noastră a început
un drum lung al tranziției de la regimul totalitar comunist la regimul democratic,ale cărui
modele e rau reprezentate de țările Europei Occidentale și Statele Unite ale Americii.În
vederea prosperității economice și pentru securitatea statului,România aderă la Uniunea
Europeană și NATO.Perioada de tranziție a prezentat mai multe provocări și dificultăți
pentru România,în primul rând de ordin politic,economic,social și cultural.Politica internă a
guvernelor post -decembriste a fost lipsită de o viziune pe termen lung.Din acest motiv unele
proiecte care păreau promițătoare au fost întrerupte sau abandonate.
Sistemul de învățământ a resmțit puternic trecerea de la regimul comunist la regimul
democratic.La nivel național s -a schimbat treptat ponderea între învățământul preuniversitar
profesional și învățământul preuniversitar teoretic în favoarea celui d in urmă.O altă
caracteristică definitorie a tranziției sistemului de învățământ l -a constituit lipsa de stabilitate
la nivelul ministerului de resort.În perioada post -decembristă au fost peste 20 de miniștri ai
educației,motiv pentru care ne este foarte gr eu să vorbim despre viziuni și proiecte pe termen
lung în mod eficient a sistemului de învățământ.
Cadru legislativ al funcționării învățământului românesc în perioada post -decembristă
a fost asigurat de 3 legi importante: Legea învățământului 84/19 95 în vigoare de la 30 august
1995 și până la 9 februarie 2011, Legea 128 Statutul personalului didactic din 12 iulie 1997
în vigoare până la 9 februarie 2011 și Legea educației naționale nr.1 în vigoare din
9.02.2011.În primii ani după revenirea la democra ție,din punct de vedere legal,a rămas în

68
vigoare Legea educației și învățământului nr.28 din 26 decembrie 1978.Legile post –
decembriste au fost modificate de numeroase ori în funcție de viziunea fiecărui ministru al
educației sau a partidului care deținea p ortofoliul ministerului.Dintre cei mai cunoscuți
miniștri ai educației și cu cele mai importante realizări îi menționăm pe:Liviu Maior,Andrei
Marga,Ecaterina Andronescu și Daniel Funeriu.
Noile realități post -decembriste au impus modificarea legii d in 1978 prin aprobarea
Hotărârii nr.521/1990 privind organizarea și funcționarea învățământului din România în
anul școlar(universitar)1990 -1991.Actul a fost emis de guvernul României și a intrat în
vigoare din 16 mai 1990.A fost abrogat abia în anul 2000 prin Hotărârea nr.458/2000190
În preambulul hotărârii se specifică:,,cetățenii României au dreptul la învățătură,fără
deosebire de naționalitate,rasă,sex sau religie și fără orice altă îngrădire care a r putea
constitui nerespectarea drepturilor funda mentale ale omului.În România,învățământul are un
caracter deschis,fiecărui cetățean asigurândui -se accesul la toate gradele și formele de
învățământ,cât și posibilitatea trecerii de la un tip deșcoală la altul prin examene de
diferență.”Conform art.1 în anu l școlar 1990 -1991,sistemul de învățământ din România
cuprindea:
-învățământul preșcolar;
-învățământul primar cu clasele I -IV;
-învățământul gimnazial cu clasele V -VIII;
-învățământul liceal cu clasele IX -XII sau IX -XIII;
-învățământul profesional cu anii I -III sau I -IV;
-învățământul complementar sau de ucenici cu aniiI -II sau I -III;
-învățământul tehnic de maiștri cu aniiI – II sau I -III;
-învățământul pos tliceal de specialitate cu anii I -II sau I -III;
-învățământul superior cu anii I -VII;
-învățământul postuniversitar;
-doctoratul;
-alte forme de perfecționare191;

190 http://lege5.ro/Gratuit/hotărârea,nr.521/1990,privind organizarea și funcționarea învățământului în
România,în anul școlar universitar,1990 -1991
191 Ibidem

69
Dintre cele mai importante modi ficări aduse de acest document menționăm desființarea
treptei a doua de liceu și reînființarea învățământului particular.Textul hotărârii nr.521/1990
privind organizarea și funcționarea învățământului din România în anul școlar(universitar)
1990 -1991 a fos t preluat ulterior anual cu anumite modificări până în 1995.
Legea învățământului din 1995 conform art.2, instituia învățământul ca prioritate
națională și avea drept finalități ale sistemului de învățământ,conform textului legii:însușirea
cunoș tiințelor științifice,a valorilor culturii naționale și universale;formarea capacităților
intelectuale,a disponibilităților afective și a abilităților practice prin asimilarea tehnicilor de
muncă intelectuală,necesare instruirii și autoinstruirii pe durata întregii vieți;educarea în
spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului,al demnității și al
toleranței,al schimbului liber de opinii;cultivarea sensibilității față de problematica
umană,față de valorile moral -civice,a respectul ui pentru natură și mediul
înconjurător,dezvoltarea armonioasă a individului,prin educație fizică,educație igenico –
sanitară și practicarea sportului;profesionalzarea tinerii generații pentru desfășurarea unor
activități utile,producătoare de bunuri materia le și spirituale(art.4,alin.1).
Spre deosebire de legea din 1978 învățământul obligatoriu a scăzut la 8 clase,iar
conform art.6, obligativitatea frecventării înceta la împlinirea vârstei de 16 ani.Religia devine
din nou disciplină școlară.În form a de început a legii,religia era obligatorie în învățământul
primar,opțională în învățământul gimnazial și facultativă în învățământul liceal și
profesional.(art.9)
Conform articolului 15, sistemului de învățământ din România era organizat astfel:
1.,,Sistemul național de învățământ este constituit din ansamblul unităților și
instituțiilor de învățământ de difeite tipuri,niveluri și forme de organizare a activității de
instruire și educare;
2.Sistemul național de învățămân t cuprinde unități și instituții de învățământ,de stat
și particulare;
3.Privatizarea instituțiilor de învățământ de stat este interzisă;
4.Învățământul este organizat pe niveluri,asigurând coerența și continuitatea instruirii
și educației,în concordanță cu particularitățile de vârstă și individuale;
5.Sistemul național de învățământ are următoarea structură:
a.învățământul preșcolar:grupele mică,mijlocie și mare,de pregătire pentru școală;
b.învățământul p rima: -clasele I -IV;

70
c.învățământul secunda:
-învățământul gimnazial:clasele V -VIII;
-învățământul profesional;
-învățământul liceal:clasele IX -XII (XIII) ;
d.învățământul postliceal;
e.învățământul superior:
-învățământul universitar;
-învățământul postuniversitar;
f.educație permanentă”
După cum observăm din textul legii este reins tituit învățământul particular.Acesta era
organizat conform Capitolului XI,articolele 103 -117.Minoritățile naționale conform legii
beneficeau de posibilitatea de a studia limba maternă șichiar să organizeze forme de
învățământ în limbile materne.De asemene a, conform textului legii,bugetul învățământului ar
fi trebuit să reprezinte 4% din produsul intern brut.192
Legea învățământului din 1995 a fost completată cu Legea 128 din 1997,Statutul
Personalului didactic .Legea 128 reglementa:
,,a.funcț iile,competențele,responsabilitățile,drepturile și obligațiile specifice
personalului didactic auxiliar,precum și ale celui de conducere,de îndrumare și de control;
b.Condițiile și modalitățile de ocupare a posturilor și funcțiilor didactice,di dactice
auxiliare,precum și ale celui de conducere,de îndrumare și de control,precum și condițiile și
modalitățile de eliberare din aceste posturi și funcții,de încetare a activității și de pensionare a
personalului didactic și didactic auxiliar;
c.sistemul de perfecționare și de evaluare.”193
Legea învățământului din 1995 și statutul personalului didactic au suferit în mai multe
rânduri modificări la inițiativa Ministerului Învățământului,a Parlamentului,a sindicatelor din
învățământ și a o rganizațiilor de studenți și elevi.Amintim dintre cele mai
importante:introducerea examenului de capacitate,înlocuirea notelor cu calificative la clasele
primare,introducerea manualelor alternative,aprobarea unui nou plan cadru și a unui nou
Curriculum Naț ional ,introducerea repartiției computerizate a absolvenților clasei a -VIII-a la

192 Ibidem
193 Legea nr.12 8/1997,Statutul personalului didactic.

71
admiterea în liceu.194 În baza Legii Învățământului din 1995 au fost elaborate noi planuri
cadru, pentru ciclul gimnazial noul plan cadru a fost stabilit prin anexa 1 la OMEC
3638/11.04.2001. Distribuția orelor în planul cadru din 2001 se prezenta după cum urmează:

194 http://www.educație,Galați,25 de ani de haos și instabilitate în educație. Aria curriculară/disciplina
V
VI
VII
VIII
I.Limbă și comunicare 9-10 8-9 8-9 9-10
Limba și literatura română 5 4 4 4
Limba mode rnă 1 2-3 2-3 2-3 2-3
Limba modernă 2 2 2 2 2
Limba latină – – – 1
II.Matematică și științe ale naturii 5-6 8 10 9-10
Matematică 4 4 4 4
Științe ale naturii – – – –
Fizică – 2 2 2
Chimie – – 2 2
Biologi e 1-2 2 2 1-2
III.Om și societate 3-5 3-5 4-5 6-7
Educație civică – – – –
Cultură civică 0-1 0-1 1-2 1-2
Istorie 1-2 1-2 1-2 2
Geografie 1-2 1-2 1-2 2
Religie* 1 1 1 1
IV. Arte 2-3 2-3 2-3 1-2
Educație plastică 1-2 1-2 1-2 –
Educație muzicală 1-2 1-2 1-2 1-2
V.Educație fizică și sport 2-3 2-3 2-3 1-2
VI.Tehnologii 1-2 1-2 1-2 1-2
Abilități practice – – – –
Educație tehnologică 1-2 1-2 1-2 1-2

72

Ordinul 3638/2001 se va mai aplica în anul școlar 2016 -2017 după care,va fi înlocuit în
mod progresiv începând din anul școlar 2017 -2018 cu un nou plan școl ar aprobat prin anexa
1 la Ordinul MENCS 3590/2016.
Legea educației naționale nr.1/2011 a adus importante modificări ale sistemului de
educație în învățământul postuniversitar, cum ar fi:
-introducerea finanțării pe baza costului standard p er/elev(art.9);
-obligativitatea învățământului de 10 clase și obligația de a frecventa învățământul la
forma cu frecvență încetează la 18 ani(art.16);
-introducerea clasei pregătitoare la învțământul primar(art.29);
-posibilitatea ca elevii care nu doreau să frecventeze ora de religie să depună o
cerere(art.18)Textul legii privind acest articol a generat ample dezbateri în socitate fiind
nevoie de intervenția Curții Constituționale a României.Textul legii a fost modificat prin
decizia nr.669/2014 în sensul în care elevii care doresc să frecventeze orele de religie pot să
depună cerere în acest sens.
-trecerea clasei a -IX-a la gimnaziu(art.23),introducerea pe lângă evaluarea națională
deja existentă de la finalul ciclului gimnazi al a evaluărilor naționale la clasele a -II-,a-IV-a și
a-VI-a(art.74);
– încheierea unui contract educațional între părinți și unitatea de învățământ(art.86);
-necesitatea masteratului didactic pentru absolvenții ciclului Bologna de 3 ani(ar t.236);
-înființarea corpului național de experți în managementul educațional(246).195
Conform art.63,formațiunile de studiu din învățământul preuniversitar
cuprind,următoarele grupe sau clase:
,,a)educația antreprenorială:grupa cup rinde în medie 7 copii,dar nu mai puțin de 5 și
nu mai mult de 9;

195 Legea educației naționale,nr.1/2011. VII.Consiliere și orientare 1 1 1 1
Număr de ore alocate pentru trunchiul comun 23 25 28 28
Discipline opționale 1-3 1-3 1-2 1-2
Nr.mini m de ore pe săptămână 24 26 29 29
Nr.maxim de ore pe săptămână 26 28 30 30

73
b)învățământul preșcolar:grupa cuprinde în medie 15 preșcolari,dar nu mai puțin de
10 și nu mai mult de 20;
c)învățământul primar:clasa cae cuprinde în medie 20 d e elevi,dar nu mai puțin de
12 și nu mai mult de 25;
d)învățământul gimnazial:clasa care cuprinde în medie 25 de elevi,dar nu mai puțin
de 12 și nu mai mult de 30;
e)învățământul liceal:clasa care cuprinde în medie 25 de elevi dar nu mai puțin 15 și
nu mai mult de30;
f)învățământul postliceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi dar nu mai puțin
de 15 și nu mai mult de 30;
g)învățământul special pentru elevi cu deficiențe ușoare și/sau moderat e:grupa care
cuprinde în medie 10 elevi dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12;
h)învățământul special pentru elevi cu deficiențe grave:grupa care cuprinde în medie
5 elevi,dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6.”
Unele prevederi ale legii au fost modificate la scurt timp,spre exemplu solicitarea
prezenței la orele de religie,așa cum am prezentat mai sus,sau trecerea clasei a -IX-a la
gimnaziu.Ministerul Educației Cercetării Tineretului și Sportului se obliga ca în termen de 8
luni de la intrarea în vigoare a legii(legea a intrat în vigoare începând cu 9 februarie 2011) să
elaboreze metodologiile,regulamentele și celelalte acte normative care decurgeau din
aplicarea legii.Termenul nu a fost respectat,astfel încât chiar s -a prelungit la 4 ani,cum a fost
cazul unuia dintre cele mai importante documente -Regulamentul de organizare și funcționare
a unităților de învățământ preuniversitar publicat în ,,Monitorul Oficial”,partea I,nr.23 din 13
ianuarie 2015.
În afară de legile pr ezentate mai sus aducem câteva alte precizări asupra cadrului legal
al asigurării calității în învățământ.Bazele acestui cadru legal au fost puse prin Legea 87/2006
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calității
educației,modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului 102/2006 .Conform articolului
11din lege în fiecare organizație furnizoare de educație din România s -a înființat Comisia
pentru evaluarea și asigurarea calității .Comisia este formată în învățământ ul preuniversitar
din:1 -3 reprezentanți ai corpului profesoral,un reprezentant al sindicatului reprezentativ,un
reprezentant al părinților,un reprezentant al elevilor,un reprezentant al Consiliului Local și un
reprezentant al minorităților naționale acolo unde este cazul.Conducerea operativă a comisiei

74
este asigurată de conducătorul organizației sau de către un reprezentant desemnat al
acestuia.Atribuțiile Comisiei pentru evaluarea și asigurarea calității(CEAC)sunt:aplicarea
procedurilor și activităților de evaluare și asigurare a calității,elaborarea raportului anual de
evaluare internă(RAEI)și formularea propunerilor de îmbunătățire a calității educației.196
Pe lângă evaluarea instituțională internă realizată de către CEAC,periodic orice
organiz ație furnizoare de educație din învățământul preuniversitar este supusă și unei
evaluări externe realizată de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul
Preuniversitar(ARACIP).
Rețeaua școlară la nivelul comunei Ceplenița în anul școlar 1990 cuprindea:
-trei școli gimnaziale cu clasele V -VIII:Școala Ceplenița,Școala Buhalnița și Școala
Poiana Mărului;
– o școală primară: Școala Zlodica;
– patru grădinițe: Grdinița Ceplenița, Gădinița Buhalnița , Grădinița Poiana Mărului și
Grădinița Zlodica;
Școlile din Ceplenița,Buhalnița și Poiana Mărului aveau fiecare personalitate
juridică,din punct de vedere al subordonării,directorul de la școala Ceplenița a îndeplinit
funcția de directo r coordonator.Funcția de director coordonator a fost deținută de profesorii:
Fudulache Grigore și Burlaciuc Mariana.Sistemul directorilor coordonatori a funcționat până
în anul școlar 2005 -2006,după care la nivel de comună a funcționat o singură unitate cu
personalitate juridică.În prezent unitatea cu personalitate juridică poartă numele Școala
Gimnazială,,Nicolae Iorga”Buhalnița.
Școala din Ceplenița a funcționat în două localuri.Localul vechi dat în folosință în anul
1909,numit de localnici școa la veche și localul dat în folosință în anul școlar 1973 -1974.În
școala veche funcționau două clase primare și două grupe de grădiniță.În localul nou
funcționau în cele șase săli de clasă, două clase primare și clasele gimnaziale. În anul 2006 au
fost cons truite două școli noi în satele Buhalnița și Zlodica.În anul 2008 școlile construite în
perioada 1970 -1973 din satele Buhalnița și Poiana Mărului au beneficiat de reabilitare.În
anul 2009 interiorul școlii vechi din Buhalnița a fost reabilitat cu sprijinu l Asociației FAR din
Monaco.În școala veche în prezent funcționează cele două grupe de grădiniță și două clase
primare.În corpul B de la școala Buhalnița construit în anul 2006 funcționează încă patru
clase primare.La școala Zlodica din anul înființării și până în anul școlar 2012 când în școală

196 http://www.uaic.ro/wp -content/uploads/2013/12/legea87.pdf

75
a rămas să funcționeze doar o grupă de preșcolari , învățământul primar s -a desfășurat numai
simultan.În anul școlar 2016 școala din satul Zlodica a fost închisă,iar în anul 2018 a fost dat
în folosință un nou loc al pentru grădinița cu program normal din satul Ceplenița.În vara
anului 2017 corpul A(școala gimnazială din Ceplenița și corpul C(școala veche din
Buhalnița) au fost reabilitate prin proiecte inițiate de Consiliul Local Ceplenița.
Toate cele trei școli d in satele Ceplenița,Buhalnița și Poiana Mărului dispun de
camere de supraveghere și centrale( Școala Buhalnița – 2 centrale termice pe lemne și 1
centrală electrică, Școala Ceplenița – 2 centrale termice pe lemne și 1 centrală geotermică,
Școala Poiana Măr ului – 1 centrală termică și 1 centrală geotermică. )
Resursele materiale a celor trei școli se compun din:
Școala Buhalnița
Corpul A – 5 săli de clasă, 1 laborator informatică (sala AeL), 1 cancelarie, 1
cabinet director, 1 sala arhivă. (22 calcula toare, 1 copiatoare, 1multifuncțional, 1 laptop, 1
videoproiector, conexiune internet, sistem de supraveghere clase – pentru Evaluarea
Națională, sistem de supraveghere hol și exterior, sistem de alarmă)
Corpul B – 5 săli de clasă, 1 cancelarie, 1 birou secretariat (1 calculator, 1 laptop, 1
multifuncțional, conexiune internet, telefon/fax, sistem de supraveghere hol)
Corpul C – 2 săli clasă, 2 grupe de grădiniță, 1 cancelarie, 1 sală de festivități, grup
sanitar interior
Școala Poiana Mărului
Corpul A – 4 săli de clasă, 2 grupe de grădiniță, 1 cancelarie, 1 cameră alimente, 1
cameră material didactic, grup sanitar interior (1 calculator, 1 laptop, 1 videoproiector, 1
multifuncțional, sistem de supraveghere hol și esterior, conexiune internet, te lefon, sistem de
alarmă) .
Școala Ceplenița
Corpul A – 4 săli de clasă, 1 laborator informatică (sala AeL), 1 Centru de
Documentare și Informare, 1 cancelarie, 1 cabinet material didactic, 1 sală materiale de
curățenie (45 calculatoare, 3 laptopuri, 3 videoproiectoare, conexiune internet, 1 imprimantă,
1 copiator, sistem de alarmă, sistem de supraveghere hol și exterior).
Corpul B – 3 săli de clasă, 2 grupe de grădiniță, 1 cancelarie, 1 birou contabilitate,
1 sală arhivă, 1 cameră alimente, 1 came ră material didactic, grup sanitar interior (6

76
calculatoare, 2 laptopuri, 1 videoproiector, conexiune internet, telefon/fax, 1 imprimantă, 2
multifuncționale).
Toate școlile au bibliotecă școlară aflată într -o sală de clasă. Sălile de clasă sunt dotate
cu m obilier aflat în stare bună; la nivelul fiecărei școli există planșe, hărți, materiale sportive,
material didactic specific laboratoarelor de fizică, chimie și biologie.
În ceea ce privește resursa umană la școlile din comuna Ceplenița a fost rep rezentată în
anul școlar 2016 -2017 de cei 545 preșcolari și elevi, personalul didactic (39), personalul
auxiliar (2), personalul nedidactic (9). Rețeaua școlară de învățământ preuniversitar de stat pe
raza comunei Ceplenița a fost aprobată pentru anul școl ar 2016 -2017 prin Hotărârea
Consiliului Local, în baza propunerii Inspectoratului Școlar Județean Iași, propunere care a
avut ca obiectiv central optimizarea procesului educațional și care a ținut cont de structura și
repartiția populației școlare, de real itățile socio -economice specifice, precum și de restricțiile
bugetare și de normare impuse.
Rețeaua școlară pe raza comunei Ceplenița a fost structurată astfel:
– Unitatea de învățământ cu personalitate juridică:
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „NICOLAE IORGA” BUHALNIȚA
Nivel de
învățământ Număr
gupe/ clase Număr
elevi/preșcolari
Preșcolar 2 34
Primar 6 100
Gimnaziu 8 157
TOTAL 16 291
-Unități arondate:

1.ȘCOALA PRIMARĂ POIANA MĂRULU I
Nivel de
învățământ Numărul de
gupe/ clase Numărul de
elevi/preșcolari
Preșcolar 2 30
Primar 3 44
TOTAL 5 74

77

2.ȘCOALA GIMNAZIALĂ „GRIGORE URECHE” CEPLENIȚA

La școlile din comuna Ceplenița se constată o scădere a numărului de elevi în ultimii 5
ani școlari, situația prezentând u-se astfel:

Realizând o progn oză pe următorii 2 ani, se constată că va urma o scădere continuă a
numărului de elevi:
An școlar 2017 -2018 2018 -2019
Număr de preșcolari+elevi
ciclul primar +elevi
gimnaziu 522
(94+226+202) 508
(84+224+200)

Revenind la activitatea d idactică a cadrelor didactice desfășurată în școlile și grădinițele
din comuna Ceplenița aceasta a fost verificată în urma mai multor inspecții generale
efectuate de inspectori din cadrul ISJ Iași.Astfel în anul 2000 conform Ordinului
M.E.N.nr.4682/28.09. 1999 și a Regulamentului de organizare și desfășurare a inspecției
școlare, în perioada 27.03. -2.04.2000 o echipă formată din 8 inspectori și -a desfășurat
activitatea de îndrumare și control la școala coordonatoare Ceplenița.Obiectivele inspecției
au const at în:sprijinirea unității școlare și a personalului didactic în îmbunătățirea activității și
evaluarea calității ofertei educaționale.În raportul de inspecție cu privire la specificul școlii Nivel de
învățământ Numărul de
gupe/ clase Numărul de
elevi/preșcolari
Preșcolar 2 38
Primar 4 78
Gimnaziu 4 64
TOTAL 10 180
An școlar 2012 -2013 2013 -2014 2014 -2015
2015 -2016
2016 -2017
Număr de
preșcolari+elevi
ciclul primar
+elevi
gimnaziu 622
(141+243+238) 617
(137+245+235) 597
(123+237+237)

578
(114+234+230)

545
(102+222+221)

78
este menționat faptul că, în cele 6 săli de clase au urmat curs urile peste 24 de generații de
elevi,care au învățat până în anul 1997 în două schimburi.
Dintre foștii elevi, unii au ajuns,,nume” cu care școa la se mândrește:
Prof.univ.Liviu Leonte, avocat George Stancov, judecător Vasile Pruteanu, asistent univ.Da n
Zaharia. De asemenea, peste 70% dintre actualii dascăli sunt foști elevi ai școlii.197
În anul școlar în care s -a desfășurat inspecția(1999 -2000),școala avea un număr
de154 elevi și 50 preșcolari care au fost repartizați pe câte patru clase I -IVși patru cl ase V –
VIII precum și două grupe grădiniță.Pe clase repertiția era următoarea:clasa I -15 elevi,clasa
a-II-a -18 elevi,clasa a -III-a-19 elevi,clasa a -IV-a-19 elevi,clasa a -V-a-20 elevi,clasa a -VI-a-
25 elevi,clasa a -VII-a-19 elevi și clasa a -VIII-a-19 elevi.
Constatările în urma înspecției au fost diverse.Cele mai multe au fost pozitive dar au
existat și unele aspect negative.Spre exemplu cu referire la disciplina biologie care era
comletare de catedră, predată de profesoara de chimie se preciza,,nu a consultat îndeajuns
noua programă școlară, tehnicile de instruire abordate sunt puține, metodele de predare sunt
dominante clasice,elevii sunt receptori pasivi de informații și participă la lecție numai când
sunt numiți, caietele nu sunt evaluate de cadru didactic,pro fesoara nu are o viziune globală
asupra celor predate,există conținuturi nepredate și neadecvate particularităților de vârstă ale
elevilor.”198Aprecieri pozitive au primit cadrele didactice de la ciclul primar unde,,din
analiza conținutului lecțiilor și a re zultatelor obținute de elevi a rezultat că toți învățătorii au
o pregătire profesională bună și foarte bună,mai ales cel de la clasa a -II-a care folosește
strategii și metode eficiente,întrebări și explicații accesibile elevilor” Profesorul de istorie
,,folosește elemente de interdisciplinaritate și îmbină metodele clasice și activitățile
participative”.În cadrul orelor de geografie s -a remarcat că:,, pregătirea pentru lecții este
făcută în mod corespunzător și cuprinde elemente de geografie locală. ”199În ca drul
inspecției cu privire la activitatea didactică privind munca educativă a diriginților s -au făcut
referiri la strategiile și temele utilizate care au corespuns vârstei și nevoilor elevilor,precum
și la organizarea activităților care au vizat implicarea elevilor creând, relații stimulative.200

197 Registru de inspecție,școala Ceplenița, p.237.
198 Ibidem,p.243.
199 Ibidem,p.242.
200 Ibidem,p.245.

79
Următoarea inspecție generală desfășurată în școlile din comuna Ceplenița a avut loc
în perioada 20 -21 octombrie 2011,an în care Școala Generală Ceplenița își pierde
personalitatea juridică în favoarea Școlii Gimnaziale,,Nicolae Iorga”Buhalnița.
Comisia de inspecție a fost desemnată prin Hotărârea ARACIP nr.3 din 10.10.2011 și a
avut următoarea componență: Pascu Ion, coordoantor, Agapi Maria, membru, Timofte
Cristina, monitor și observator ISJ/ISMB desemnat, inspector școlar Romaniuc Liliana.
Scopul evaluării a constat în pilotarea metodologiei și a mecanismelor de evaluare
externă a calității educative și atestarea nivelului calității educației oferite de către unitatea
de învățământ.Dintre punctele t ari identificate amintim:
-existența spațiilor școlare generoase la cele trei structuri,modernizate și reabilitate
prin programe ale Băncii Mondiale și din fonduri guvernamentale prin ISJ Iași;
– dotate cu mobilier nou,dotarea spațiilor școlare cu mijloace de învățământ adecvate,
-existența și funcționarea CDI Ceplenița;
-dotarea cu tehnologie informatică(48 calculatoare,3laboratoareAEL,9 leptopuri,o
tablă interactivă);
-,proporția foarte bună a cadrelor didactice cu normă de bază în unitatea de
învățământ, de,de 90,38% și acoperirea cu personal calificat de 96,15% ;
-existența parteneriatelor cu reprezentanții comunității locale și a parteneriatelor
naționale și internaționale.
-multitudinea de activități extrașcolare în care sunt implicați elevii
Au fost id entificate și domenii care conform aceluiași raport necesitau
îmbunătățiri,acestea făceau referire la:utilizarea mai eficientă a laboratoarelor de informatică
prin desfățurarea mai multor ore AEL la majoritatea disciplinelor,dezvoltarea fondului de
carte a l bibliotecii școlare prin mărirea numărului de volume de cultură generală și de
specialitate.Chiar dacă cadrele didactice care au împrimire biblioteca în fiecare școală nu
sunt remunerate să acționeze pentru mărirea numărului de cititori atât în rândul el evilor cât și
a cadrelor didactice,echitarea prin afiș a tuturor spațiilor(centrală termică).201
Ultima inspecție RODIS la școala gimnazială,,Nicolae Iorga”Buhalnița și structurile
arondate respectiv, școala Ceplenița și școala Poiana Mărului a a vut loc în anul școlar 2013 –
2014.Echipa de inspecție a fost coordonată de inspectori din cadrul ISJ Iași:Prof.dr.Anda
Tanasă și prof Cristinel Iordăchioaia.Echipa de inspectori și -a desfășurat activitatea în baza

201 Registru de inspecție an școlar 2011 -2012,p.49 -62.

80
prevederilor Ordinului 5547/2011 privind re gulamentul de inspecție a unităților de
învățământ preuniversitar.Conform ordinului,echipa de inspecție face aprecieri asupra
următoarelor 7 domenii/arii tematice
a.managementul școlar,managementul calității,dezvoltarea instituțională,ef iciența
atragerii și folosirii resurselor(umane,financiare,material și informaționale),respectarea
legislației în vigoare și a regulamentelor;
b.modul de aplicare a curriculumului național,dezvoltarea și aplicarea curriculumului la
decizia școlii/în dezvoltare locală,calitatea activităților extracurriculare realizate de
personalul didactic și unele categorii de personal didactic auxiliar;
c.activitatea personalului didactic (proiectare,predare – învățare, evaluare,reglare /
remedie re,diferențiere a demersului educațional);
d.nivelul performanțelor realizate de elevi în învățare raportat la standardele educaționale
naționale(curricular și de evaluare);
e.modul în care unitatea de învățământ sprijină și încurajează dezvoltarea personal a
elevilor și motivația acestora în învățare (consiliere,orientare școlară, asistență
individualizată), respectând principiile educației inclusive și asigurarea egalității de șanse
f.relațiile unității de învățământ cu părinți i și cu comunitatea locală;
g.atitudinea elevilor față de educația pe care le -o furnizează unitatea de învățământ.”202
Conform aceluiași ordin calificativele care se pot acorda la cele 7 domenii pot fi:
BINE,ACCEPTABIL și SLAB.
La domeni ul 1 echipa de inspecție a avut următoarele constatări:
-,,documentele manageriale sunt întocmite în concordanță cu politicile educaționale ale
MEN;
-planul managerial anual este structurat pe domenii manageriale,având o structură
corec tă și coerentă;
-atât C.A.,cât și C.P. funcționează la parametri optimi,având registre de procese –
verbale,convocatoare,dosare anexă,iar conținutul acestor documente reflectă corect și cu
fidelitate activitatea din unitate:analize,dezbateri,măsuri propuse,hotărâri;
-există un Regulament de ordine interioară bine realizat,cu secțiuni specifice tuturor
categoriilor;

202 http://juridicisjiași.000webhostapp.com.pdf.

81
-activitatea Comisiei de Evaluare a Calității se desfășoară conform prevederilor
ARACIP;
-colaborarea cu f amiliile elevilor este bună.Există asociația părinților,cu statut juridic;
-planul managerial anual este structurat pe domenii manageriale,având o structură
corectă și coerentă.Planul operațional și direcțiile de acțiune ale acestuia sunt orienta te spre
creșterea calității serviciilor educaționale și sunt adaptate specificului unității;
-nu sunt înregistrate reclamații și sesizări nesoluționate la adresa conducerii
școlii.Conducerea unității de învățământ gestionează în mod corespunzăto r resursele
financiare,materiale și umane,în scopul asigurării accesului egal la educație de calitate și a
obținerii unor rezultate bune;
-conducerea unității de învățământ este preocupată,alături de responsabilul comisiei
pentru formare continuă și perfecționare de asigurarea unei optime informări a posibilităților
și oportunităților de perfecționare și formare continuă a cadrelor didactice;
-resursele instituției s -au îmbunătățit constant,au fost realizate achiziții pentru
laboratoarel e de informatică,material didactic variat,pentru cabinetele de sprijin,pentru
bibliotecă;
-școala respectă legislația și regulamentele privind curriculum -ul,evaluarea finanțarea
drepturile elevilor și protecția acestora;
-școlile sunt c urate,există autorizație sanitară de funcționare și toate celelalte avize
necesare pentru toate structurile(excepție:Școala Gimnazială Poiana Mărului),ambientul
tuturor spațiilor școlare este plăcut,confortabil.”203
Pe baza acestor constatări ec hipa de inspecție a acordat școlilor din comuna Ceplen ița
calificativul BINE. După cum observăm din constatările echipei de inspecție a fost apreciată
în mod pozitiv calitatea actului managerial desfășurat în școlile din Ceplenița,interesul
acordat de condu cerea școlilor pentru respectarea legislației și dezvoltarea instituțională.
La domeniul II dintre aprecierile echipei de inspecție menționăm:
-,,curriculumul este elaborat în concordanță cu vârsta elevilor și cu atingerea
standardelor ed ucaționale de către aceștia,precum și cu asigurarea de șanse egale în educație;
-sunt respectate planurile cadru în vigoare la toate clasele;

203 Raportul scris al Inspecției Școlare Generale,Nr.10.664/12.12.2013,p.2

82
-programele școlare ale curriculum -ului la decizia școlii(CDȘ) sunt aprobate de
consiliul de adm inistrație al unității de învățământ.Au fost realizate procese -verbale cu
acordul părinților în alegerea acestora,opționalele fiind avizate de către inspectorii școlari;
-profesorii își elaborează planificări de calitate,corespunzătoare unui curr iculum bazat
pe competențe și în concordanță cu reglementările în vigoare ale MEN și ISJ;
-comisia de curriculum afost numită prin decizia nr.122/18.10.2013,la dosarul comisiei
se găsesc planurile de activitate,raportul de evaluare a activității, procedura de lucru pentru
comisie;
-dosarele comisiilor metodice conțin decizii de numire a acestora,planificarea
activităților pentru anul școlar în curs,planul managerial,raport de activitate,responsabilitățile
membrilor,fiind realizate procedur i operaționale.Modelele de teste inițiale,baremele de
corectare și interpretarea acestora,pentru fiecare disciplină,se află la dosarele comisiilor
metodice pe arii curriculare;
-există procese verbale încheiate în cadrul ședințelor comisiilor me todice cu privire la
interpretarea rezultatelor obținute de către elevi și stabilirea planurilor remediale,cât și
standarde de evaluare;
-la dosarul comisiei pentru orientarea școlară se găsesc documente privind legislația în
vigoare,programul d e activități,diverse proceduri,cât și un centralizator privind orientarea
școlară și profesională;
-școala a fost implicată în anul școlar 2012 -2013 în parteneriate cu diverși
reprezentanți ai comunității naționale și internaționale:ONG World -Vision,FAR
Monaco,Ikast -Danemarca,Grădina Botanică Iași,Facultatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi” Iași;
-au fost realizate acorduri de colaborare cu toate instituțiile de
bază(Primărie,Dispensar,Biserică,Poliție,Bibliotecă),acorduri de parteneriat cu Consiliul
reprezentativ al p ărinților,Școala Gimnazială,,Mihail Koiciu”Constanța(30.10.2013),
Consiliul Județean pentru conversarea și promovarea culturii tradiționale Iași,Colegiul
,,Vasile Lovinescu”Fălticeni,Palatul Copiilor Botoșani și Clubul Copiilor Dorohoi,ARGEȘ
Bucurști(Tineretul implicat în activitățile de protecție a mediului -tabăra Sâmbăta de
Sus,Jud.Brașov),Organizația Salvați Copiii -filiala Iași,parteneriate cu majoritatea instituțiilor
care au organizat concursuri de artă plastic;
-pe toată durata unui an calendaristic,inclusiv în vacanțe,se desfățoară activități
educative cu elevii(cerc de desen -duminica,activități la bibliotecă,programe de animație

83
susținut de voluntarii din comunitate,drumeții în zonele apropiate,excursii școlar e pe diverse
tasee);
-în anul școlar 2012 -2013,cadrele didactice au participat la diverse cursuri de
perfecționare cu credite profesionale.”204
Domeniul II a fost evaluat cu calificativul maxim adică BINE.
Așa cum au consemnat și inspec torii școlari oferta educațională a școlii Buhalnița este
variată.Opționalele sunt decise împreună cu elevii și părinții.De asemenea în școlile din
comuna Ceplenița se desfășoară o foarte bogată activitate educativă,aspect asupra căruia vom
reveni ulterior într-o secțiune separată.
Din aprecierile echipei de inspecție la domeniul III menționăm:
-,,profesorii au documente de planificare și proiectare/evaluare correct întocmite,în
concordanță cu standardele curriculumului național și adaptează programele școlare astfel
încât să răspundă nevoii de dezvoltare personală a elevilor;
-micro și macroproiectarea sunt realizate corect,existând concordanță între unitatea de
învățare,tema propusă și data calendaristică;
-dosarele comisii lor metodice sunt riguros întocmite,conținutul acestora demonstrând
preocuparea față de monitorizarea progresului elevilor,pentru crearea unor contexte de
învățare motivante și stimulative,dar și pentru dezvoltarea profesională și personală a fiecărui
cadru didactic Valorificarea orelor la dispoziția profesorului de matematică pentru activități
diferențiate,individualizate(de recuperare sau de dezvoltare);
-în general,cadrele didactice inspectate au dovedit o pregătire temeinică de
specialitate,ps ihope -dagogică și metodică,fiind respectate corectitudinea științifică a
conținuturilor predate,precum și principiul adecvării acestora la nivelul de înțelegere al
elevilor;
-demersul didactic contribuie în mare măsură la dezvoltarea personală a
elevilor,aspectele științifice ale disciplinelor de studiu fiind completate de o educație în
spiritul toleranței și a acceptării diversității;
-activitatea educativă din școală este una bine articulate,susținută constant de comisia
diriginților,com isia pentru proiecte,consilierul educativ etc.;
-portofoliul proiectelor educative din anul în curs este complet și bine întocmit;

204Ibidem,p.4.

84
-toate școlile din comunitate sunt antrenate în competițiile locale,județene,chiar și
naționale;
-școala derulează peste 30 de programe și parteneriate educaționale de anvergură
mondială,națională;
-apreciem opțiunea profesorilor pentru stiluri de lucru adecvate,caracterizate prin
vigoare,tolera -nță,empatie,ceea ce a condus la creșterea motivație i elevilor,stimularea
interesului și a performanței acestora;
-elevii sunt implicați cu seriozitate în procesul de învățare,sunt receptivi,au obișnuințe
de lucru în echipă,de comunicare și de psihocomunicare;
-cadrele didactice reușesc să c reeze un mediu psiho -afectiv propice învățării
-managementul timpului didactic a fost unul corect;
-au fost administrate și interpretate testele inițiale și stabilite măsuri ameliorative
realiste;
-profesorii utilizează metode al ternative de evaluare -portofoliul,proiectul,fișe de
monitorizare.”205
Calificativul acordat la domeniul III a fost BINE.
Așa cum reiese din constatările inspectorilor școlari la domeniul IV în școlile din
comuna Ceplenița nivelul de cal itate exprimat prin nivelul performanțelor școlare în raport
cu standardele naționale de evaluare este unul ridicat .Rezultatele obținute la evaluările
naționale reflectă mediile elevilor obținute în ciclul primar,cât și în ciclul gimnazial.În anul
școlar 2 012-2013,din cei 45 de elevi,18 au obținut note mai mari de 7, la disciplina limba
română ,15 elevi au obținut note între 5 și 6,99,promovabilitatea fiind de 73,33%.La
matematică în anul școlar 2012 -2013
s-a înregistrat un progres major,procentul de promo vabilitate fiind de 62,3% față de anul
precedent când promovabilitatea a fost doar de 26,3%.206
Prezentăm în continuare o parte dintre aprecierile acordate la domeniul V,domeniu
pentru care s -a primit de către școală calificativul BINE.
-,,unita tea de învățământ trasează specificul relației cu părinții,există un comitet
reprezentativ cu atribuții clar trasate,activitatea acestuia fiind orientată spre asigurarea unui
climat psiho -afectiv propice desfășurării actului educativ;

205 Ibidem,p.6.
206 Ibidem,p.12.

85
-Planul Operațion al pentru reducerea fenomenului de violență în mediul școlar cuprinde
obiective și activități care includ întreaga comunitate școlară (elevi, părinți, cadre
didactice,direcțiunea școlii,coordonatori de programe și proiecte) precum și reprezentanți ai
comunită ții locale(Primărie,Poliția de Proximitate,ONG -uri);
-în cadrul unității școlare nu au fost înregistrate cazuri de violență,fapt ce ilustrează
eficacitatea măsurilor de prevenire și combatere a acestui fenomen;
-la nivelul Comisiei Diriginților,pla nul managerial include activități destinate dezvoltării
personalității autonome,armonioase a elevilor
-a fost constituit Consiliul Elevilor,acest for fiind implicat în luarea deciziilor privind
activitatea educativă în cadrul școalii;
-un parteneri at important este cel desfășurat începând cu anul școlar 2003 cu FAR
Monaco,materializat în programe de animație în vacanțele de vară.Proiectul a reprezentat în
anii precedenți reabilitarea interioară a primei școli construite în comună,burse pentru elevii
animatori,tabere de vacanță,susținerea materială a școlarilor și peste 40 de calculatoare
oferite elevilor cu rezultate școlare foarte bune;
-cercul de pictură și rezultatele sale a devenit o emblemă a școlii,cu recunoaștere la nivel
național și inte rnațional;
-programul de activități extracurriculare este bine conturat,este pliat pe specificul unității
școlare din punct de vedere al tematicii,intereselor și nevoilor elevilor.”207

Am putea adăuga pe lângă cele constatate de echipa de inspec ție RODIS,că pentru
îmbunătățirea activităților instructiv –educative cadrele didactice ale școlilor din comuna
Ceplenița sunt deschise la sugestiile venite din partea tuturor partenerilor educaționali.
Domeniul VI a fost evaluat cu nivelul de cali tate BINE,calificativ fundamentat pe
următoarele aprecieri:
-,,chestionarele adresate părinților au surprins două aspecte majore:părinții sunt
mulțumiți de calitatea activității cadrelor didactice și a acțiunilor desfășurate cu elevii;
-părinț ii organizează cu cadrele didactice excursii și activități comune în cadrul
săptămțnii,,Școala altfel”;
-orele de consiliere cu părinții elevilor se desfășoară săptămânal ;

207 Ibidem,p.15.

86
-în cadrul proiectului,,Împreună pentru o șansă reală la educație” s -a înființat Asociația
de Părinți Ceplenița;
-în parteneriat cu,,Salvați copiii” s -au organizat patru sesiuni de educație parental –
programul,,Triplu P”;
-cu finanțarea ONG -uluiWolrd -Vision s -au organizat 4 sesiuni de educație parentală -50
părinți;
-s-au organizat acțiuni în cadrul ,,Săptămânii legumelor donate”;
-parteneriatul cu FAR Monaco a avut ca rezultat amenajarea Sălii de festivități de la
Buhalnița;
-în cadrul cercului,,Micii ecologiști” s -a desfășurat proiectul,,Respectând natura ,te respecți
pe tine”;
-80% dintre angajații din comună sunt foști elevi ai școlilor din comunitate;
-liceenii,foști elevi ai școlilor din comună,au participat ca voluntari în proiectele,,Asociației
de Dezvoltare Rurală Ceplenița desfășurate în ma re parte în cadrul spațiilor școlare.208
La domeniul VII Școala Gimnazială a obținut tot calificativul maxim BINE.Echipa de
inspecție a avut următoarele aprecieri la acest domeniu:
-deviza școlii este ,,Angajare,implicare,autodepășire” și elevii cu aju torul cadrelor
didactice încearcă să se comporte în sprijinul acestor deziderate.Sunt implicați în activități
curricular,frecventează cercul de pictură care i -a făcut celebri în numeroase țări;
-prin multiplele activități educative extrașcolare și parte neriate de succes cu ONG -uri
precum World -Vision și Asociația Comunitară de Dezvoltare Rurală,elevii sunt învățați să -și
asume roluri sociale,să se integreze în comunitate,să gândească pozitiv și să fie creativi;
-pe holul școlii sunt expuse produse ale activităților elevilor,iar cea mai impresionantă este
fresca pictată de elevi care reprezintă viziunea lor despre școală și comunitatea în care
trăiesc;
-școala are următoarea viziune pentru educabilii săi ,,Școala -locul unde mă simt
liber” încercând și reușind să ofere condiții prielnice de dezvoltare pentru fiecare elev prin
activitățile de pictură,teatru,muzică și animație;
-ethosul instituției este bazat pe valori reale asumate de întreaga comunitate: respect,unitate,

208 Ibidem,p.16.

87
tradiție, creativitate, deschidere spre o pedagogie în central căreia elevul și ajutor pentru
dezvoltare personală, iar elevii sunt parte integrantă a acestui ethos, fiind implicați în toate
acțiunile școlii care contribuie la crearea acestuia.”209
Așa cum am arătat mai sus Școala Gimnazială,,Nicolae Iorga”Buhalnița și structurile
arondate a obținut calificativul maxim la cele șapte domenii inspectate.Acest lucru dovedește
capacitatea instituției școlare de a asigura un învățământ la standarde foarte înalte de calitate .
Pe lâ ngă activitatea didactică propriu -zisă în școlile din Ceplenița există o preocupare
permanentă pentru activitatea educativă,văzută ca factor complementar absolut necesar în
dezvoltarea completă și multilaterală a personalității elevilor.Relațiile cu părinț ii și
comunitatea locală sunt foarte strânse ceea ce dovedește importanța deținută de școală în
viața comunității.Politicile educaționale au în vedere dezvoltarea resurselor umane și
instituționale în folosul beneficiarilor primari ai educației și anume,el evii.Chiar dacă școala
se găsește în mediul rural nu există absolut nici o diferență între absolvenții școlilor din
Ceplenița și ceilalți absolvenți din țară.
Ca dovadă în acest sens prezentăm situația privind rezultatele obținute în ultim ii trei
ani de elevii clasei a -VIII-a la Evaluarea Națională:
Disciplina Eval. Nat Candidați prezenți Candidați promovați Procent
promovabilitate
Limba și
literatura română 2015 42 30 71,42%
2016 34 29 85,29%
2017 38 31 81,57%
Matematică 2015 42 15 35,71%
2016 34 22 64,70%
2017 38 21 55,26%

Prin comparație, situația privind inserția absolvenților în ciclul următor de studiu, în
ultimii ani școlari este următoarea:

An școlar Nr
absolvenți Nr absolvenți
care au
continuat
studiile Admiși la
colegiu/licee
teoretice Admiși la
licee
tehnologice Admiși la
școli
profesionale
2011 –
2012 56 56 14 42 0
2012 – 49 49 17 28 4

209 Ibidem,p.19.

88
2013
2013 –
2014 55 55 13 23 19
2014 –
2015 55 55 10 19 26
2015 –
2016 56 55 18 11 27

La rândul lor inspecțiile pentru acordarea gradelor didactice desfățurate în școlile din
comuna Ceplenița oferă informații despre calitatea actului educațional realizat în aceste
instituții.Prezentăm câteva exemple în acest sens:
Profesoara de istorie Pârpă riță Doina la inspecția specială pentru obținerea gradului I din
data de 5 martie 1991 a primit din partea comisiei următoarele considerații:,,realizarea unor
lecții de calitate,cu toate condițiile precare în care se desfășoară activitatea.Reușita lecțiil or a
fost sporită de sistematizarea corectă a cunoștiințelor prin scheme alcătuite pe tablă,de
înțelegerea corectă a materialului didactic,cu precădere a hărții istorice […]operează atât cun
metode clasice optimizate cât și cu metode moderne activ -partic ipative fapt ce a condus la
utilizarea reușită în lecții a problematizării,a descoperirii pe baza textului istoric, de
asemenea realizează lecții de o bună ținută științifică,formând în același timp sentimente
patriotice și o conduită moral cetățenească ad ecvată.”210
Profesorul de istorie,Fudulache Grigore cu ocazia susținerii inspecției speciale pentru
acordarea gradului I din data de 11.06.1999 a primit următoarele considerații din partea
comisiei:,,Student eminent al Facultății de istorie din Iași, promoția 1983,d -l Grigore
Fudulache vădește aceleași calități profesionale deosebite și în activitatea la catedră.Cultura
solidă și înclinația specială spre explicație,spre problematizare și conceptualizarea răzbat din
plin din maniera de proiectare a acti vităților didactice.Intelectual de orizont mai
aparte,elegant în comportament și în discurs profesorul reprezintă acea parte de excelență a
profesorului român.Între profesor și elevi,își face loc întotdeauna dialogul,totul întru
realizarea unor ore frumoas e,dense în conținut și eleganță în formă.”211
Învățătoarea Uglea (Galben) Diana a primit,la rândul său,considerații pozitive din
partea comisiei de inspecție de acordare a gradului I în urma inspecției din
13.05.2003:,,stăpânește foarte bine cunoșt iințele metodice necesare proiectării,desfășurării și

210 Registru de inspecție, Școala Zlodica -Ceplenița,p.140.
211 Ibidem,p.227.

89
evaluării activității didactice.Îi ajută pe elevi să -și descopere disponibilitățile,resursele
limitele și nevoile și le valorifică în propria lor formare[…]Alege și aplică strategii adecvate
disciplinel or predate și particularităților individuale și de grup ale elevilor.Demersul didactic
este realizat în așa fel încât toți elevii și fiecare în parte să -și dezvolte propriile calități și
aptitudini.212
Profesoara de matematică Burlaciuc Mariana la insp ecția specială de acordare a gradului
I din 19.05.2005 a reușit să impresioneze prin:,,utilizarea strategiilor didactice,integrarea
mijloacelor de învățământ în lecție,creativitate în conducerea lecțiilor și orientarea acțiunilor
și a gândirii elevilor,str ategii de diferențiere și individualizare[…]Fiind directorul școlii de
peste 10 ani cunoaște foarte bine situația reală a elevilor,încearcă să -și apropie atât elevii cât
și părinții.Are reale calități de cadru didactic punând accent pe riguriozitatea din punct de
vedere științific în prezentarea noțiunilor și este foarte apropiată de elevi.213
Învățătoarea Leahu Felicia Petronele la inspecția specială din 31.05.2005 pentru
acordarea graduli I,a primit la rândul său aprecieri pozitive din partea comi siei pentu:,,ținuta
activităților didactice,profesionalismul cu care a abordat proiectarea didactică,integrarea unor
mijloace modern de învățământ în lecții,abordarea interdisciplinară a unor secvențe de
învățare”214
Educatoarea Alexa Olga cu ocazia inspecției curente pentru obținerea gradului didactic
IIdin,13 mai 2009 era caracterizată ,,cu o conduită firească a unui cadru didactic care știe să
se adapteze și să folosească intervențiile instructiv -educative atunci când este nevoie și să
folosească cu abilitate metode activ participative cu care activiază preșcolarii
grupei[…]dovedește deschidere spre implementarea noutăților de specialitate în practica
didactică dovedește originalitate și creativitate.215
Profesoara de geografie Manole Elisa beta Irina a avut la rândul său aprecieri cu ocazia
inspecției speciale de acordare a gradului I,din data de 04.04.2011,s -a evidențiat prin:,,
utilizarea unor metode și tehnici de evaluare diversificate și cu trăsături de obiectivitate și de
tip formativ.P rofesorul a obținut o perspectivă holistică a eforturilor elevilor și o viziune
cronologică a evoluției învățării”216.

212 Ibidem,p.275.
213 Registru de inspecție școala Ceplenița,p.34.
214 Ibidem,p.59.
215 Ibidem,p.106
216Ibidem,p.161.

90
Profesoara de limba română Crețu Lilioara a avut activități foarte apreciate la inspecția
curentă nr.2,pentru acordarea gradului did actic II,în învățământ din data de 30.05.2012
având:,, o atitudine didactică prin care transmite vocația pedagogică reală,atașamentul față de
elevi și o preocupare permanentă de a stimula interesul pentru lectură,pentru o exprimare
liberă,corectă a elevilo r[…]remarcăm o viziune modernă și eficientă în proiectarea didactică,o
preocupare constantă de ridicare a propriului standard profesional.”217
Profesoara de istorie Pintilie Beatrice Loredana a primit următoarea caracterizare din
partea profesorul ui Pălimaru Mihai la inspecția curentă pentru acordarea gradului didactic II
în învățământ din data de 14 mai 2015,,strategiile didactice propuse în proiectare combină în
mod adecvat metode,procedee,tehnici,materiale,mijloace și forme de organizare a
activ ităților de învățare[…]Procesul de transmitere a cunoștiințelor se realizează prin
prezentare clară,concisă,sistematizată și logică. Puncte tari: relaționarea și interacțiunea cu
elevii,atitudinea empatică și asertivă,încrederea în propriile forțe,fidelita tea față de valorile și
activitatea școlii,menținerea la un nivel bun a motivației elevilor pentru învățare și studiu.218
-profesoara de chimie Codreanu Cătălina la inspecția specială de acordare a gradului
didactic I din data de31.03.2017 a dove dit,,o bună pregătire științifică și metodică folosind
metode didactice activ -participative,antrenante și adaptate specificului clasei de elevi
realizând activități eficiente cu impact asupra elevilor”219
Exemplele oferite mai sus nu constituie dec ât o mică parte din numeroasele aprecieri
pozitive pe care le regăsim în procesele verbale de inspecție.în acest sens se impun câteva
concluzii:
-raportul în favoarea aprecierilor positive reflectă,fără îndoială,buna pregătire a cadrelor
didactice din școlile din comuna Ceplenița;
-calitatea actului educațional desfășurat în școlile ceplenițene s -a ridicat pe întreaga
perioadă,dar mai ales în ultimul deceniu,la standarde înalte.Prin intermediul inspectorilor și a
metodiștilor calitatea actul ui educațional al școlilor din comuna Ceplenița este cunoscută în
întreg județul Iași și chiar la nivel național ;
-aprecerile pozitive sunt primite de cadre didactice calificate fie că aveau vechime mai
mică sau mai mare în învățământ.Vechimia mai mare înseamnă desigur mai multă experiență

217 Ibidem,p.178 .
218 Registru de inspecție școala Buhalnița,p.34.
219 Ibidem,p.128.

91
la catedră,însă și cadrele didactice tinere care s -au titularizat la școlile din Ceplenița au dat
dovadă de înclinație spre profesia didactică și de o foarte bună pregătire de specialitate ;
-au existat de sigur și caracterizări negative la inspecțiile desfășurate,dar în proporție
nesemnificativă ;
-cadrele didactice din școlile din comuna Ceplenița,indiferent de nivelul de învățământ
la care profesează -preșcolar,primar sau gimnazial au dat dovadă și continuă să dea dovadă de
preocupare pentru perfecționarea actului educațional,înscriindu -se la examenele de acordare
a gradului didactic IIși gradul didactic I.
Toate acestea sunt rezultatul unei bune încadrări 80% din cadrele didactice didactice din
comuna Ceplenița sunt titulare. Peste 50 % dintre cadrele didactice au gradul didactic I. Un
cadru didactic este metodist ISJ și beneficiază de gra dație de merit, deasemeni sunt 4
profesori formatori.Profesorii încadrați pe catedrele de limba și litera tura română, respectiv
matematică, sunt titulari pe post.
La școlile din comuna Ceplenița s -a avut în vedere încadrarea cu personal calificat
(92%), posturile și catedrele fiind ocupate conform metodologiei și criteriilor naționale
valabile pentru toate județele .Situația pe posturi a cadrelor didactice de la școlile din comuna
Ceplenița se prezintă astfel:

Elevii școlilor din comună au beneficiat de burse și în perioada
postdecembristă.Fondurile au fost și sunt în prezent asigurate din bugetul local al Consiliului
Ceplenița.În prezent beneficiază de burse sociale un număr de 20 elevi.Prin Fundația Pro
Ruralis care a inițiat în anul școlar 2001 -2002 proiectul,,Burse pentru elevi din mediu rural
cu coeficient de i nteligență superior proveniți din familii defavorizate din mediul rural” un
număr de 6 elevi din școlile de la Ceplenița au beneficiat de burse, pentru a merge la școli de
renume din Iași . Nr total
cadre
didactic
e Titular
i
Suplini tor
i
calificați Supl.
necalif/
în curs
de calif. Doctora
t Gradul
I Gradul
II Def
Nr to tal ca –
dre did. 39 32 4 3 1 21 8 6
Educatoare 6 6 – – – 4 1 1
Învățători 13 13 – – – 13 – –
Profesori 20 13 4 3 1 4 7 5

92
În perioada post decembristă au predat la școlile din Ce plenița:Grigore Fu dulache,
Vasile Aioanei, Violeta Aioanei, Otilia Aioanei, Maria Asafte, Vasilica Barnea, Laurențiu
Ciobanu, Alina Ciobanu, Irina Manole,Loredana Zapan,Liviu Zapan,Andreea Dumitriu,
Diana Loredana Galben,Petronela Leahu,Lilioara Crețu,Mihaela Vînătoru, Elena
Hatman u,Cătălina Codreanu, Leonard Sava,Eugenia Nica,Marinela Matei,Gabriela
Matei,Mihai Constantinescu,Claudia Constantinescu,Mariana Irofte,Alina Grădinaru,Elena
Ursache,Doina Iacob,Adina Scutăriță, Marinela Rogojanu, Ionuț Voicu, Străjeru Iulian,
AdrianHatmanu, LoredanaPin tilie, Burlaciuc Mariana, CarmenPascal, NinaGomei, Ion
Surugiu,Vasilica Loghin,Lenuța Popa,Andrei Cristea, Adrian Coșmincu, Maria Năstrușnicu,
Mădălina Melniciuc, Ana Maria Trifan, Soloncă Iulia, Roxana Sinescu, Cojocaru Georgiana,
Popovici Liliana, Urcaciu Dana, Dum itriu Andreea, Mihai Ruscanu,Vasile Stoica,Mariana
Ciobanu.
Activitatea educativă în perioada postdecembristă,a fost intensă,atingând un nivel
maxim în ultimii ani ai perioadei noastre de interes.Acest fapt s -a datorat dotării școlilor din
Comuna Ce plenița cu mijloace informatice și audio -video,a numărului mare de parteneri, dar
nu în ultimul rând a dorinței de implicare în astfel de activități a cadrelor didactice a elevilor
și a unei părți însemnate a părinților.
Din punct de vedere organi zatoric responsabil de activitatea educativă este,începând din
2002,conform ordinului ministrului 3337,coordonatorul de programe și proiecte
educaționale.Ini -țial,deoarece la acel moment funcționau trei școli cu personalitate juridică la
nivelul comunei Ce plenița existau trei coordonatori de programe și proiecte
educative,cunoscuți și sub numele de consilieri educativi.La școala Ceplenița a deținut
responsabilitatea de consilier educativ înv.Loredana Zapan și înv.Diana Galben,la Școala
Buhalnița responsabil itatea a revenit prof.Roxana Sinescu iar la Școala Poiana Mărului
prof.Leonard Sava.După rămânerea la nivel de comună a unei singure școli cu personalitate
juridică s -a diminuat și numărul consilierilor educativi.Responsabilitatea a revenit începând
cu anu l școlar 2012 -2013 și până astăzi prof.Pintilie Beatrice Loredana.În activitatea
educativă responsabilul de proiecte și programe educative a fost sprijinit în permanență de
către toate cadrele didactice de la toate nivelurile de învățământ.
La ni velul unității de învățământ a fost elaborat în fiecare an Calendarul activităților
educative extracurriculare și extrașcolare .Pe parcursul întregii perioade au existat elemente
de constanță în special temele pentru sărbător ile naționale și internaționale precum:

93
Ziua Educației, Ziua Holocaustului, Săptămâna educației globale, Ziua națională a
României, Zilele Eminescene, Ziua Unirii Principatelor Române, Ziua femeii, Ziua
Internațională a francofoniei, Ziua pădurii, Ziua Pământului, Ziua apei, Ziua Europei/ Ziua
Independenței, Ziua copilului, Ziua eroilor.În afară de aceste evenimente au fost organizate
numeroase alte activități extracurriculare și extrașcolare:
-excursii la nivel local,județean sau național la:Iași, Neamț, Suceava, Brașov, Mara –
mureș.
Activitatea educativă a cuprins începând din anul școlar 2012 -2013 săptămțna,,Școala
Altfel”Oferta școlilor din comuna Ceplenița a fost foarte bogată și variată .Programul a fost
alcătuit conform metodologiei,de cadre didactice,elevi,părinți,autorități le local e și alți
parteneri. Activitățile desfășurate au fost din multiple domenii,dintre care amin tim:activități
artistice,activi tăți științifice,activități pentru un s til de viață sănătos,activități
experimentale,activități literare,activități plastic,vi zionări de filme și documentare,acțiuni de
ecologi zare,vizite la obiective de interes din comună ți din localitățile învecinate,activități de
protecție în caz de dezastre naturael,educație juvenilă,educație rutieră,excursii.
Pentru desfășurarea în bun e condiții a activităților educative sau pentru a propune noi
activități școlile din comuna Ceplenița au beneficiat de sprijinul a numeroși parteneri.Dintre
cei mai importanți parteneri care au adus importante aporturi în desfășurarea activității
educative la școlile din Ceplenița amintim:
-Organizația Word Vision România,biroul zonal Iași,care a derulat în comuna Ceplenița
începând din anul 2007 și până în anul 2011 programul de dezvoltare comunitară,,Ajutați
Copiii să Spere”.Programul și -a propus î mbunătățirea calității vieții copiilor din mediul rural
prin derularea de activități și intervenții adresate direct acestora.În cadrul proiectului grupul
de suport format din 12 membri a înființat în comună, Asociația de Dezvoltare Rurală
Ceplenița care a sprijinit și promovat activități desfășurate în școlile din comună.Dintre
acestea amintim: Cercurile,,Prietenii culorilor”și ,,Fiii Cătălinei” de la școala
Buhalnița,,,Micii ecologiști” de la școala Ceplenița,Formațiile de teatru din școlile Buhalnița
și Poiana Mărului,Formația de dans popular Ceplenița.Un colaborator foarte activ al
Organizației a fost în această perioadă învățătoarea Galben Diana Loredana care a fost
responsabil cu realizarea corespondenței dintre copiii din Ceplenița și donatorii din Tai wan
care au susținut programul.Învățătoarea este și în prezent președinte a Asociației de

94
Dezvoltare Rurală Ceplenița -ONG local.În cadrul proiectului s -au mai desfășurat următoarele
mini-proiecte educaționale:Atelier -lumea circului,,Un mediu curat,o viață sănătoasă” ,
,,Prietenul meu –calculatorul”,,,Școala Părinților” și ,,Cum să devenim părinți mai buni”
-În anul 2007 a fost inaugurat în localul școalii Ceplenița, Centrul de Documentare și
Informare(CDI)care a beneficiat de finanțare pentru amenajare și dotare din partea:
MEN,Consiliului local Ceplenița,ISJ Iași,Casa Corpului Didactic,Asociația de Dezvoltare
Rurală Ceplenița și ONG Word -Vision. În CDI până în anul școlar 2016 -2017(când școala a
fost reabilitată) elevii au desfășurat o intensă activitate educativă.Elevii au putut să navigheze
pe internet,să împrumute cărți și să participe la o multitudine de manifestări cultural -artistice.
-La 29 septembrie 2011 la Școala Ceplenița a fost deschis Centrul Comunitar de Asistență
Comunitară Educațională I ntegrală(POSDRU) prin care s -a creat structura necesară derulării
activităților ,,Școală după școală”.Programul,,Ș coala după scoală ” continuă și în prezent
printr -un proiect coordonat de Fundatia COTE (partener.coordonator Regiunea NE), cu
finanțare privat ă.În 2013, centrul a fost dotat cu calculatoare. A fost implementa t un soft
educațional iar eleviii au fost inițiați în utilizarea calculatorului. Începând din anul scolar
2014, programul școala după școală continuă, cu următoarea structură:
a) În timpul anului școlar – activități de dezvoltarea abilitatilor de viață,
deprinderilor TIC și sprijin la teme, desfășurate în timpul anului școlar cu ajutorul
voluntarilor selectați și instruiț i de Fundația COTE și cu implicarea specialiștilor
educați onali.
b) în vacanța de vară – activități de învățare a limbii engleze și introducere în cultura
altor țări, cu ajutorul voluntarilor internaționali din programele AIESE C Iași, organizație
studențească parteneră (Asociația Internațională a St udenților la Științe Economice și
Comerciale)
c) evenimente speciale: excursii și tabere educaționale (5 excursii de o zi, 1 tabără
educațională organizate până în pr ezent), întâlniri cu părinții, p etreceri și cadouri de Crăciun,
etc.
Începând din octombrie 2016, au fost identificate noi fonduri pentru a as igura o masa
caldă pentru elevii participanți la activități. De asemenea a fost reluat programul de burse
pentru liceu, 3 beneficiari primind burse de 1000 lei/an școlar . Număru l de elevi incluși în
proiect este de 2 5 de elevi din clasele V -VIII. Au fost păstrați membrii grupului țintă inițial.
Pe măsură ce copiii finalizează clasa a VIII -a, ei sunt înlocuiți cu alți elevi, de clasa a V -a,

95
conform criteriilor de eligibilitate. La Școala Gimnazială „Grigore Ureche” Ceplenița nu au
mai apărut până în prezent situații de abandon școlar. Asociația de părinți înființată în cadrul
proiectului, continuă să funcționeze ca organizație neguvernamentală la nivelul comunității
(sprijină și pa rticipă la activități comune părinți -elevi „Atelier meșteșugăresc”, „Atelier de
mărțișoare”).
Școalile din comuna Ceplenița au încheiate numeroase parteneriate cu Autoritățile
locale(Consiliul Local,Poliția Ceplenița,Cabinetele Medicale,Parohiile di n comună,
Biblioteca Comunală)În mod curent unitatea de învățământ derulează activități de parteneriat
cu diverse instituții și ONG -uri, cum ar fi : școlile din zona Hîrlău,Direcția județeană de
Protecție a copilului,Asociația Far Monaco,ARCES București,Orga nizația Salvați Copiii –
filiala Iași,IKAST -Danemarca.
Pe plan național,școala din Buhalnița a participat la o serie de concursuri de creație
literară și plastică,reviste școlare(revista școlii,,Aripi de vis”,fiind multilauriată la nivel
județean și n ațional),unde au obținut peste 50 de premii I,II,III(București,Iași, Constanța,
Bistrița -Năsăud, Piatra Neamț, Dorohoi).În anul 2016 a obținut trofeul festivalului -concurs
internațional de film,fotografii și publicații școlare,,Anelisse”,iar în anul 2017 titlu l de lauriat
național.
Rezultate valoroase au fost înregistrate de -a lungul anilor, la cercul de artă plastică
coordonat de profesorul, Vasile Aioanei:o medalie de aur(New -York -SUA),șase medalii de
argint(Taiwan,Japonia,China)două medalii de bronz( Japonia,Taiwan),6 premii I,6 premii
II,două premii III,11mențiuni;
Dintre activitățile și proiectele, cu impact desfașurate de cadrele didactice, cu elevii
școlilor din comuna Ceplenița în anul școlar 2016 -2017 amintim parteneriatele ]ncheiate cu:
– Asociația Aspro As -furnizarea de ore de Asistență Socială;
– Școala Gim.Sticlăria -Proiect regional -Copilăria -armonie și culoare;
-Acord de colaborare și înfrățire cu instituția Publică Gimnaziul Ciuciulia,Rep.Moldova;
-Proiect de finanțare extragetară,,Eu mi -s copil de la țară”
– în fiecare lună elevii și profesorii au desfășurat activități în cadrul proiectului
educațional lansat de ISJ Iași,,Școala pentru valori autentice”( 56 de activități);
– Cercuri literare -Lansări de carte;
-activități desfășurate pentru sărbătorirea Centenarului Marii Uniri;
-activități desfășurate în cadrul Cercului de pictură ,,Prietenii culorilor”

96
-elevii au participat la diferite concursuri din cadrul calen darului CAEJ, unde au obținut
mai multe premii.(peste 40);
-elevii și cadrele didactice au participat la,, Festivalul nonviolenței -de impact de
toleranță” Zona Hîrlău.
Promovarea în comunitate a activităților și proiectelor educative școlar e și extrașcolare,
desfășurate în cadrul școlilor din comuna Ceplenița se realizează pe site -urile școlii:
-http://wwwfacebook.com/scoalabuhalnița
-siteweb:http://mediacenteroffice.wixsite.com/școala -buhalnița
Conținutul informațional a l adreselor cât și actualizarea acestora se face în
permanență.Site -urile prezintă deviza ,misiunea și viziunea școlii,un scurt istoric al
școlii,extrase din legislația școlară,componența CEAC,decizii de constituire a comisiilor
metodice,încadrarea școlii, secțiuni de anunțuri și avizier,oferta educațională,imagini din
multitudinea de activități desfășurate de cadrele didactice împreună cu elevii școlilor din
comună.
Evoluția școlii în comuna Ceplenița după revoluția din 1989 este caracterizată de un
progres calitativ care a făcut din școală una dintre instituțiile de bază ale comunității,prin
intermediul căreia cadrele didactice și elevii din comuna Ceplenița au devenit cunoscuți nu
doar la nivel local,județean sau național ci chiar internațional.Dot area tehnică și condițiile
oferite prin strădania directorilor unității de învățământ Burlaciuc Mariana,Aioanei Vasile și
Galben Diana în strânsă colaborare cu primarul Dumitru Laiu și Consiliul Local
Ceplenița,pregătirea profesională a cadrelor didactice, performanțele elevilor la diferitele
concursuri fac din școlile și grădinițele ceplenițene exemple de bună practică în învățământul
românesc.

97
CAPITOLUL V
V. 1. Abordări teoretice

În sistemul de învățământ românesc istoria a avut și are un loc aparte. În Europa de după
anul 1989 și implicit și în țara noastră, predarea – învățarea istoriei urmărește printre altele:
formarea unei viziu ni noi, în care să se combine elementele istoriei locale, naționale,
europene și universale.Astăzi procesul de învățământ are în centrul său elevul care nu mai
este doar un receptor de informații,el având un rol activ fiind și emițător de păreri proprii.
În raport cu educația permanentă,învățământul apare ca o etapă foarte importantă în
pregăti -rea individului,dar numai ca o etapă.În consecință,pe lângă conturarea ideii potrivit
căreia învățământul( educația formală ),privit din perspectiva educației per manente,trebuie
restructurat sub raportul obiectivelor,conținuturilor,metodologiei,spre a putea pregăti ființa
umană în vederea întreprinderii pe cont propriu a procesului de autoinstruire și autoeducație
continuă,s -a impus și teza că, educația formală trebuie îmbinată cu alte moduri sau tipuri de
educație.220
Educația nonformală sau extrașcolară este o acțiune organizată,desfășurată în afara
clasei,fie în mediul socio -profesional,sau în mediul socio -cultural,prin teatre,muzee,biblioteci
publice,manife stări cultural artistice,excursii,cluburi sportive,concursuri,conferințe ș.a.
Educația informală acționează prin mass -media(radio,televiziune,casete audio -video și
presă),prin influențele exercitate de familie,de civilizația urbană sau rurală și grupu ri
sociale,prin activități culturale și experiențe de viață trăite.
Se propun în acest scop mai multe modalități de articulare a conținuturilor educației,ca
spre exemplu:activități tematice cu deschidere spre informația obținută de elevi în cadrul
nonformal sau informal ;activități în echipă(cu caracter interdisciplinar),centrate pe informația
obținută prin mass -media;activități de educație estetică și religioasă;activități pe teme de
cultură și civilizație etc.
Cercul de istorie este o activita te nonformală cu caracter educativ și informativ, care
dezvoltă curiozitatea,cercetarea. Cercul de istorie se poate desfășoară cu elevii pasionați de
istorie locală.Temele abordate în cadrul cercului sunt stabilite de profesor sau elevi.În
desfășurarea act ivităților între profesor și elevi există o strânsă colaborare.În cadrul cercului

220 Constantin Cucoș,Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice,Editura
Polirom,Iași,1998,p.33.

98
se pot realiza : materiale didactice,referate,vizite,întâlniri cu istorici,expoziții etc.Activitatea
cercului de istorie se desfășoară în cadrul școlii dar înafara sălii de cl asă..
Serbarea școlară reprezintă un eveniment menit să evidențeze într -o formă estetică
achizițiile acumulate de elevi pentru dezvoltarea creativității.În procesul de învățare multe
sunt momentele de satisfacție și bucurie pe care le trăiesc cei imp licați,dar maxima
încărcătură emoțională se dezvoltă în timpul serbărilor școlare.Importanța unor asemenea
festivități este deosebită pentru că ele lărgesc orizontul spiritual al elevilor,contribuie la
acumularea de noi cunoștiințe,îmbogățesc viața afectiv ă,dezvoltă simțul de răspundere și
favorizează concentrarea atenției pe parcursul desfășurării programului.Activitățile din cadrul
serbărilor au un rol formativ,punând în valoare capacitățile intelectuale,afective și estetice ale
elevilor.Serbarea școlară organizată cu ocazia sărbătorilor de iarnă le oferă elevilor să pună în
scenă tradiții și datini care se păstrează din moși strămoși în satul Ceplenița.
Săptămâna ,,Școala Altfel ”este un program dedicat activit ăților extracuriculare și
extrașcolare,în ca re profesorul le oferă elevilor cele mai interesante experiențe de învățare
neconvențională.O astfel de săptămână își arată beneficiile prin implicarea de o potrivă a
profesorilor și a elevilor,în vederea demonstrării,sistematizării,aplicării,consolidării
cunoștiințelor deja predate sau discutate la clasă.Activitățile desfășurate în ,,Școala Altfel ”
reprezintă informație,cultură,amuzament,toate fiind o bună modalitate de formare a
personalității elevilor.
Drumețiile pot fi orientate spre pasiunile și intere sele fiecărui elev,fiind un mijloc
veritabil de relaxare.De pildă,organizarea unei drumeții la biserica beciul și podul de piatră
din satul Zlodica,le oferă copiilor prilejul de a -și îmbogăți cunoștiințele istorice și geografice.

99

PROIECT EDUCAȚIONAL,,DRUMEȚIA O FORMĂ DE CUNOAȘTERE”

Școala ………….
Tipul proiectului: la nivelul școlii
Perioada: Anul școlar…………..
1.Argument: Identificarea și localizarea, locașului de cult, a beciului și a podulu i atribuit
voievodului Ștefan cel Mare.Un obiectiv al proiectului este educarea elevilor în vederea asumării
răspunderii pentru protecția obiectivelor istorice.Proiectul stimulează interesul elevilor pentru istorie
locală,deprinderea de a utilize informaț ia din resursele mass -media,inițierea în realizarea de
referate,portofolii,broșuri pe teme istorice și geografice locale.

2.Profesori coordonatori:
Prof……………………
Prof…………………….

3. Instituții partenere:
……………………………….
4.Scopul proiectului:
Aprofun darea și sinetizarea cunoștiințelor de istorie locală ;
Dezvoltarea dragostei pentru împrejurimile natale;
Stabilirea de relații de colaborare între elevi;
Dezvoltarea capacității de gândire și exprimare liberă;

5.Obiectivele proiectului :
Să localizez e corect elemente ale spațiului geografic și istoric ;
Să descrie prin enunțuri simple elementele din spațiul istoric;
Să cunoască și să utilizeze elemente de limbaj specifice istorice;
Să-și îmbogățiască cunoștiințele despre monumentele istorice loc ale.
6.Grupul țintă :

100
Elevii clasei a -VI-a ai Școlii……………………
7.Evaluarea: Evaluarea se va realiza prin întocmirea unor portofolii,referate,panouri;
Expunerea fotografiilor realizate în timpul drumeției și publicarea lor în revista școlii;
Se vor acorda diploma de participare tuturor participanților.

Tipurile de lecție diferă în funcție de obiectivul urmărit.Cele mai frecvent utilizate tipuri de lecții
sunt:
-lecția de predare – învățare (lecția de comunicare/însușire de noi cunoștiințe) se caracterizează
prin rolul dominant deținut de cadrul didactic,care transmite elevilor cunoștiințe neîntâlnite până
atunci în activitatea lor de pregătire.
-lecția de fo rmare de priceperi și deprinderi -își propune să familiarizeze elevii cu procedee de
muncă intelectuală,cu desfășurarea organizată a muncii independente
-lecția de recapitulare și sistematizare(fixare,consolidare) contribuie la consolidarea și
organiza rea cunoștiințelor elevilor.Se organizează la începutul anului școlar(pentru recapitularea și
sistematizarea cunoștiințelor din anul trecut),în timpul anului școlar(pentru consolidarea materiei
dintr -un anumit capitol sau corespunzătoare unei anumite teme) ,la sfârșitul anului școlar(pentru ca
elevii să -și formeze o perspectivă asupra conținutului studiat)
-lecția mixtă,combinată -în cadrul căreia elevii sunt antrenați în diferite tipuri de activități,vizând
verificarea cunoștiințelor,dobândirea de noi cu noștiințe,formarea de priceperi și deprinderi
intelectuale,repeterea și sistematizarea.
-lecția de evaluare -se organizează pentru a determina cantitatea și calitatea achizițiilor elev -ilor la
finalul unui interval de timp.Are un rol important în direcț ionarea activității profesorului,pentru că
acesta,plecând de la obiectivele stabilite inițial și de la realizarea/nerealizarea lor își stabilește modul
de lucru pe viitor.
O lecție este un parteneriat între cadrul didactic și elevi,procentul de implic are a celor doi fiind
variabil,în anumite etape,rolul cadrului didactic este preponderant,pentru ca în altele,prezența lui să
scadă în favoarea manifestării elevilor.Lecția de predare învățare presupune următoarea structură.
– Organizarea colecti vului de elevi;
– Captarea atenției;
– Anunțarea temei și a obiectivelor operaționale urmărite de professor;
– Comunicarea noilor cunoștiințe;
-Tema pentru acasă

101

Evaluarea este definită ca un proces de colectare,prelucrare și interpretare a rezultatelor
obținute în funcție de obiectivele propuse,în scopul îmbunătățirii și perfecționării al luării
unei decizii.În studiul istoriei se practică mai multe tipuri de evaluare : inițială sau
predicti vă,de progres sau formativă și finală sau sumativă .221
Evaluarea inițială este întrebuințată la începutul fieecărui ciclu de instruire : la
început de capitol,semestru,an școlar,etc.Scopul ei este identificarea lacunelor existente în
informația și competența elevilor la nivel de performanță școlară și pentru a stabili măsurile
care se impun pentru corectarea și instruirea fiecărui elev în parte.
Evaluarea formativă este folosită pe tot parcursul instruirii,pe bază de texte care
conțin sarcini prevăzute în și prin obiectivele operaționale.Scopul ei este de a regla ritmul
instruirii și de a preveni ivirea unor lacune.
Evaluarea sumativă este practicată periodic,la încheierea semestrelor sau a unui an
de studiu.S copul ei principal este de a testa nivelul instruirii cunoștiințelor și a competențelor
însușite.
Lecția de verificare și evaluare a cunoștiințelor are rol de bilanț.Aceasta are
următoarele variante :
1.După metoda de evaluare utilizată :
-lecția de evaluare orală ;
-lecția de evaluare scrisă ;
2.După mijloacele de evaluare utilizate :
-lecție de evaluare cu ajutorul testului docimologic ;
-lecție de evaluare cu ajutorul testel or grilă/fișelor ;
3.După locul de desfășurare :
-lecție de evaluare desfășurată în sala clasă;
-lecție de evaluare desfășurată în muzee,excursii,etc.
Chestionarea orală -Istoria comunei – începuturile
După încheie rea studiului unui capitol din cadrul opționalului ,la clasele de gimnaziu,se
poate proceda la o evaluare formativă a cunoștiințelor elevilor,utilizînd chestionarea orală ca
instrument tradițional de evaluare :
– Precizați primele documente în care apare satul Ceplenița ;

221 Ștefan Păun,Didactica istoriei,Ed.Corint București,2007,p.164.

102
– Enumerați principalele ocupații ale locuitorilor din Ceplenița ;
– Argumentați denumirea satului ;
-Identificați primii moșieri din satul Ceplenița ;
-Prezentați vechea casă a lui Nestor Ureche din s atul Ceplenița ;

Probele scrise
Reprezintă un alt instrument de evaluare tradițională,utilizat și acum pe scară largă.Ioan
Cerghit consideră că probele scrise se datorează atât unor,,considerente obiective(număr
redus de ore la unele discipline), cât și unora de natură psihopedagogică,deoarece lucrările
scrise dau posibilitatea elevilor să lucreze în ritm propriu,relevând mai pregnant capacitatea
lor de organizare după un plan logic ”222
Principala formă de eficientizare a evaluării scrise o r eprezintă testul docimologic,care
constă într -o probă standardizată ce oferă obiectivitate procesului de evaluare.Testul
docimologic cuprinde două aspect,măsurarea și evaluarea.223
Testele elaborate de profesori sunt variate: inițiale,formative,sumative, de selecție.
Structura unui test implică:stabilirea întrebărilor(a itemilor)măsurarea -evaluarea
răspunsurilor.
1 Itemi obiectivi
a)Itemi cu alegere duală -reprezintă acea sarcină care probează capacitatea elevului de a
idetifica valoarea de adevăr a un ei afirmații.
Exemplu :
Citește cu atenție întrebările de mai jos.Dacă răspunsul este adevărat încercuiește litera
,,A”,în caz contrar, încercuiește litera,, F”.

A F Legea instrucțiunii publice a fost adoptată în anul 1864 ?
A F Școala din Ceplenița a funcționat în conacul,,Zarifopol ”
A F Primul învățător la școala din Ceplenița a fost Gheorghe Mihăescu?

b)Itemii de tip pereche își propun să măsoare informațiile actuale,bazându -se pe
asociații, respectiv pe abilitatea de a identifica relația existentă între două câmpuri.

222 Ioan C erghit,Metode de învățământ,ediția a -III-a,revăzută și adăugită,Ed. Didactică și
Pedagogică,București,1997,p.187.
223 Gheorghe Iutiș,Curs de Didactica istoriei,Facultatea de istorie,2008 -2009,p.25.

103

Exemplu :
Identificați pentru fiecare element din stânga coloanei elementul corespunzător din
dreapta

A. Ștefan cel Mare 1.Biserica din satul Ceplenița
B. Mihalache Cantacuzino 2Monografia satului Ceplenița
C.Nestor Ureche 3Conacul Zarifopol
D.Petru Rotaru 4.Revizor școlar
E. Mihai Eminesscu 5.Podul de piatră din satul Zlodica

c)Itemi cu alegere multiplă reprezintă sarcini de lucru care solicită elevului să aleagă un
răspuns dintr -o listă de răspunsuri alterne.
Exemplu :
Prima atestare documentară a satului Ceplenița este din anul :

a.1864
b.1600
c.1560

2.Itemii semiobiectivi sunt acei itemi prin care elevului i se cere să dea un răspuns complet
sau parțial.

a)Itemi cu răspuns scurt sunt acei itemi prin care elevii trebuie să dea răspunsul sub
forma unei propoziții/fraze

Exemplu:
Care a fost destinația Conacului ,,Nestor Ureche ” din satul Ceplenița începând cu
anul 1948?

3)Itemii subiectivi solicită construirea răspunsului de către elevi,testându -le obiective care
vizează creativitatea,originalitatea și dau posibilitatea elevilor de a face dovada stăpânirii

104
cunoștiințelor,a capacității de exprimare corectă,logică.După tipul răspunsurilor se pot
proiecta

a)Itemi de tip eseu structurat ,în care răspunsul este dirijat,prin cerințe sugestii.

Exemplu :

Motivează într -o compunere de o pagină,că Ceplenița este o așezare străveche,având în
vedere:

Precizarea a două documente care atestă existența satului.
Prezentarea denumirii satului.
Aspecte privind ocupația locuitorilor.
Folosirea limbajului adecvat.

b)Itemi de tip eseu liber/nestructurat care vizează creativitatea ,imaginația.

Exemplu: redactează un eseu în care să prezinți o zi din viața unui elev din Ceplenița
în perioada de început a învățământului.
Portofoliul ,ca metodă complementară de evaluare ,include rezultatele obținute prin
celelalte metode și tehnici de evaluare elaborate de elev,pe parcursul unui ciclu de
învățământ.224
Conținutul portofoliului cuprinde :tema pentru acasă, notițe din clasă,fișe de
lucru,fotografii(din diferite perioade istorice cu referire la școlile din comună),eseuri,articole
ș.a.
Proiectul este o metodă alternativă de evaluare cu caracter aplicativ,pe o anumită
temă sau problemă,prin consultarea și prelucrarea informațiilor din mai multe surse(materiale
bibliografice,cercetare pe teren).
De pildă,pe baza unor documente,bibliografii recomantate, elevii vor avea de întocmit un
proiect cu tema -Evoluția demografică în comuna Ceplenița.

224 Ștefan Păun,op.cit.p.176.

105
Metodele didactice
Procesul de învățământ are astăzi în centrul său elevul și își propune activizarea
acestuia.Când facem referire la metode clasice și moderne avem ca punct de reper o
clasificare a acestora din punct de vedere istoric.Dup ă,Constantin Cucoș metodele didactice
pot fi clasificate,după gradul de angajare al elevilor într -o lecție, în metode pasive,în care se
încurajează memorarea și ascultarea pasivă și metode active care necesită o activitate de
explorare personală.225Profesoru l are menirea de a activa elevii de a stimula gândirea
acestora,scopul său fiind facilitarea învățării nu doar transmiterea informațională a unor
cunoștiințe.226După Gheorghe Tănasă,orice metodă de învățare îndeplinește o funcție
specifică care îi conferă o anumită identitate.Profesorul de istorie stabilește metodele pe care
le va folosi ținând seama de :
-felul activității;
-conținutul temei;
– formele de organizare;
– mijloacele utilizate.227

Prezentăm cele mai uz uale metode tradiționale dar și două metode moderne, care pot fi
utilizate cu ușurință în predarea,consolidarea și evaluarea, unor cunoștiințe privind istoria
locală.

Expunerea sistematică a cunoștințelor – este o metodă de comunicarea directă între
profesor și elevi. Reușita expunerii depinde de selectarea faptelor esențiale pe care le alege
profesorul în proiectarea lecției precum și de claritatea și accesibilitatea informaței pe care o
transmite.
Explicația este o variantă a expunerii prin care profesorul argumentează
cauzele,consecințele,desfășurarea și urmările unui eveniment istoric.O variantă a expunerii
este și prelegerea.Prelegerea îmbracă o formă continuă,organizată și sistematizată a unei
teme istorice.Prelegerea poate fi:

225 Constantin Cucoș,Pedagogie pent ru grade didactice și definitivat,ed.Polirom,Iași1996.
226 Gheorghe Iutiș,Elena Cozma,Iuliana Asăvoaie,Elemente de didactica istoriei,Ed.Graphys,Iași,2008,p.62

227Ioan Cerghit,Metode de învățământ,Ed.Polirom,2006,p.10.

106
-sub formă de monolog când elevul are un rol pasiv fiind un simplu receptor de
informații, aceasta fiind transmisă de profesor;
-prelegerea aplicată care constă în aplicții realizate cu elevii(portofolii,excursii) dar
numai după expunerea pro fesorului a unor cunoștiințe teoretice;
-prelegerea dezbatere,este o metodă care presupune o analiză pro și contra asupra unei
ipoteze;
-prelegerea cu oponent care presupune prezența unui alt elev sau a unui alt profesor ;
Conversația ,numită și dialog este o metodă cu valoare formativă,care ajută la
dezvoltarea gândirii istorice, memoriei și imaginației.Metoda nu poate fi utilizată dacă elevii
nu cunosc evenimentul istoric.În predarea istoriei se poate utiliza conversația e uristică cât și
conversația de sistematizare și consolidare.Întrebările din cadrul conversației trebuie să
respecte anumite reguli:
-claritatea;
-elevii să cunoască tema;
-să nu fie formulate eronat;
– profe sorul să nu dorească propria formulare;
-să stimuleze creativitatea.

Descoperirea -este o metodă care se bazează pe investigarea,cercetarea de către elev
având scopul de a descoperi cauzele,adevărul și consecințele faptelor,evenim entelor
istorice.Metoda ajută la dezvoltarea imaginației și a interesului elevilor.

Metode moderne – Metoda de lucru Cubul
Metoda de lucru Cubul ,denumire sugerată de numărul fețelor unui cub,cuprinde 6 activități
așezate gradat,de la ușor la greu,și denumite prin verbe. Metoda de lucru cubul stimulează
învățarea prin cooperare,stimulează gândirea logică,creativitatea,capacitatea de argumentare
și capacitatea de comunicare.
De exemplu la capitolul V,Biserica și școala,elevii pot avea următoarele sarcini de îndeplinit.

1.Descrie (Biserica din această imagine)
2.Compară( localurile de școală din comuna Ceplenița în perioada interbelică)

107
3.Asociază(personajele,evidențând câte o contribuție a fiecărui a la dezvoltarea culturii
în comuna Ceplenița)
4.Analizează (Învățământul din perioada interbelică cu învățământul din perioada
comunistă)
5.Aplicați( cunoștiințele dobândite despre ctitoriile din comună marcând prin săgeți
satul din care fac parte)
6.Argumentați( în 5 -10 rânduri necesitatea apariției unor noi localuri de școală în
comuna Ceplenița începând din anul 1948)

Diagrama Veen

Diagrama Venn este o metodă grafică ce are ca scop compara rea unor
procese,fenomene personalități sau evenimente prin identificarea elementelor comune și a
elementelor diferite dintre acestea. Poate fi folosită fie în activitatea de predare fie în
activitatea de evaluare sau ca temă pentru acasă.Metoda este efici entă atât la nivel gimnazial
cât și la nivel liceal.Avantajul metodei îl reprezintă faptul că orice elev se poate implica în
activitate.Se încurajează astfel spiritul de competiție,lucrul în echipă dar și talentul la
desen.Elevii pot creea diagrame Venn pe caiete,pe tablă s -au pe foi de flip -chart.Se
recomandă folosirea de creioane sau cretă colorată pentru a pune în evidență asemănările și
deosebirile.
Și în cadrul lecțiilor de istorie există numeroase teme unde se poate utiliza această
metodă.
De exemplu în cadrul opționalului Ceplenița studiu istorico -etnografic, putem utiliza
diagrama Venn la tema învățământul din Ceplenița în perioada comunistă, pentru a evidenția
asemănările și deosebirile între cele două localuri de școală(Școala nr.1și Școala nr.2) din
satul Ceplenița în perioada comunistă.

108

Proiect de programă pentru optional :Ceplenița studiu istorico -etnografic
Unitatea școlară:
Curriculum la decizia scolii
Aria curriculara : OM SI SOCIETA TE
Disciplina : ISTORIE
Clasa : a VI -a
Propunător :
Prof.
Anul scolar :

Curs opțional pentru gimnaziu

Titlul: Comuna Ceplenița – Studiu istorico -etnografic
Tipul : curs opțional de istorie locală
Durata : un an
Număr de ore pe săptămână: o oră
Notă de prezentare.
Proiectul de programă pentru opțional este structurat astfel :

I. Argument
II.Competențe generale
III.Competențe specifice
IV.Lista de conținuturi
V.Valori și atitudini
VI.Sugestii metodologice

I.Argument. Cursul opțional Comuna Ceplenița – Studiu istoric și etnografic se bazează pe aplicarea
curriculumului care oferă și posibilitatea realizării unor etape individuale de învățare adaptate la
specificul școlii și intereselor elevilor.Opționalul porneșt e de la competențele generale ale disciplinei
, definite în programa de trunchi comun și deduce noi competențe derivate care vor fi realizate prin

109
operarea cu noi conținuturi, vizând teme și capitole care nu sunt cuprinse în programa de trunchi
comun. Prog rama cuprinde noi competențe derivate, în corelare cu cele deja existente în programa
de trunchi comun , precum și conținuturi cu ajutorul cărora se pot construi aceste obiective.
În cadrul orelor de istorie am observat creșterea imediată a interesului ele vilor atunci când, în
prezentarea unor evenimente și personalități ale românilor, am adus informații cu referire la localități
din zona învecinată. De aceea, am urmărit prin realizarea acestui curs să stimulez interesul elevilor
pentru studierea localități i unde trăiesc pentru a cunoaște cadrul geografic, istoricul, principalele
evenimente din istoria românilor care au influențat și viața părinților și a bunicilor lor. De asemenea,
am dorit să inițiez elevii în cunoașterea obiceiurilor vieții de zi cu zi, î n aprecierea tradițiilor locale
pentru identificarea și punerea în valoare a specificului local, a identității comunei.
Nu în ultimul rând doresc, prin implicarea elevilor, să întocmim o colecție de mărturii înregistrate de
la oamenii cu bune cunoștințe și har în a povesti privitor la evenimente, oameni tradiții locale, care
să fie folosite la orele de istorie. Totodată, doresc întocmirea unui inventar etnografic (unelte,
instalații agricole vechi, piese de port popular etc), dar și documente (fotografii, m edalii, acte vechi)
care să constituie fondul unui viitor Muzeu al Satului pe care îl propun, cu ajutorul autorităților
locale, să îl înființez.
Un aspect foarte important în predare opționalului este faptul că profesorii au posibilitatea să
aleagă tex te-suport,în măsură să sprijine formarea competențelor specifice.
Obiectiv general . Pentru buna înțelegere a istoriei și tradițiilor locale am considerat că acest curs
este adecvat clasei a – VI-a, pentru care am stabilit următoarele competențe generale :
1.înțelegerea și reprezentarea timpului și a spațiului în istorie;
2.cunoașterea și utilizarea surselor istorice și etnografice variate referitoare la evocarea
comunității;
3.înțelegerea timpului și utilizarea adecvată a limbajului de s pecialitate privind istoria și tradiția
locală
4.stimularea curiozității și a interesului pentru studiul istoriei și a tradițiilor locale, dezvoltarea
la elevi a unor atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți

110

COMPETENȚE SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE INVATARE

1. Înțelegerea și reprezentarea timpului și a spațiului în istorie

Competente specifice Exemple de activitati de invatare

1.1 să identifice în surse istorice diferite
elemente de datare privind istoria locală.
1.2 să respecte principiile cronologice în
prezentările orale și scrise

1.3 să argumenteze unele
răspunsuri,descoperiri,investigații

-descoperirea unor definitii in su rse
adecvate
-exercitii de cunoastere si utilizare corecta
a terminologiei specifice
– exerciții de selectare a informațiilor
referitoare la cronologie în diferite surse
-elaborarea textelor cu teme date sau la
alegere.

2 Cunoașterea și utilizarea sur selor istorice și etnografice referitoare la evoluția
comunității locale

Competente specifice Exemple de activitati de invatare
2.1. Gruparea informațiile povenite din surse
istorice

2.2Selectarea și folosirea termenilor adecvati
proveniți din anali zarea surselor istorice

2.3.Redactarea de lucrări scurte folosind termenii
indicați.
-pregatirea, redactarea si prezentarea unui
proiect pe o tema data
– comentarea efectelor unei exprimări greșite
– alcătuirea unui dicționar de termeni
populari desemnând gospodăria țărănească, portul
etc.
-dezbateri

– alcătuirea planului unui proiect cu temă
istorică.

111
3. Aplicarea principiilor și a metodelor adecvate în abordarea temelor de cercetare

Competente specifice Exemple de activitati de invatare
3.1.Cunoasterea unor aspecte ale istoriei
locale
3.2.Formarea si dezvoltarea deprinderilor
de cercetare, documentare, investigare,
organizare si transmitere a informatiei de
istorie clasica si orala
3.3.Dezvoltarea cunostintelor si
abilitati lor TIC (Tehnologia Informatiei
si Comunicatiei)

-pregatirea, redactarea si prezentarea unui
proiect pe o tema data

-studierea si interpretarea surselor de
informare
-sintetizarea informatiilor dintr -o sursa sau
mai multe referitoare la un aspect /eveniment
-realizarea unei pagini wiki, a unei reviste
online cu interviuri si articole
-organizarea unei expozitii tematice
(fotografii, obiecte etc)

4. Stimularea curiozității și trezirea interesului pentru studiul istoriei și a tradițiilor locale,
dezvoltarea la elevi a unor atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți

III. Lista de conținuturi cuprinde termenii care urmează a fi explicați și însușiți de elevi,
precum și conținuturile propriu -zise, împărțite în șase capitole:
Introducere (1 oră)
Cap. I. Cadrul geografic (4 ore) Termeni: Podișul Moldovei, Câmpia Moldovei, păduri de
foioase, cernoziom, eroziune, resurse, turism rural.
Conținuturi:
Așezare. Relieful.
Clima, apele. Competente specifice Exemple de activitati de invatare

4.1Observarea de elemente comune
manifestate în relațiile dintre grupurile
umane.
4.2.Cultivarea independenței în gândir e
și exprimare. -alcătuirea planului unui proiect pentru protejarea
vestigiilor istorice din localitate;
-culegerea, sortarea și conservarea unor tradiții orale
amenințate cu dispariția;
– elaborarea unei scurte monografii a unei localități,
a unei școli sau a unui obiectiv cultural de tradiție.
– elaborarea unei scurte monografii a unei localități,
a unei școli sau a unui obiectiv cultural de tradiție.

112
Activități economice.
Excursie de studiu.
Cap. II Istoria comunei. începuturile (4 ore) Termeni: legende, izvoare arheologice,
document, arhivă, muzeu.
Conținuturi :
Începuturi.
Legende. Izvoare arheologice.
Atestări documentare
Evaluare
Cap. III. Perioada modernă și contemporană (8 ore)Termeni: independență, monument,
erou, patriotism, reformă agrară, alegeri, criză economică, război mondial, partide, regim
comunist, colectivizar e, democrație, migrație internațională.
Conținuturi:
Evoluția comunei până la 1918
Perioada interbelică
Anii 1940 -1944
După 23 august 1944
Începuturile instaurării regimului comunist
Perioada regimului comunist
Situația după decembrie 1989
Evaluare
Cap. IV. Administrația, ordinea publică și sănătatea (4 ore) Termeni: administrație,
decizie, ordine publică, epidemie, igienă.
Conținuturi:
Primăria și Consiliul Local.
Căile de comunicație.
Ordinea și siguranța.
Asistență medico – sanitară.

Cap. V. Bise rica și Școala (5ore).
Viața religioasă. -biserica
Învățământul de la origini la primul război mondial

113
Învățământul în perioada interbelică.
Învățământul în perioada comunistă.
Evaluare
Cap. VI. Etnografie și folclor (4ore).
Gospodăria țărănească.
Alimenta ția și îndeletnicirile tradiționale.
Costumul popular.
Obiceiuri și tradiții locale.
Recapitulare (2 ore).

IV. Valorile și atitudinile urmărite prin realizarea cursului de istorie și tradiții locale sunt în
strânsă legătură cu competențele generale stabil ite anterior, ele sunt în esență, următoarele:
Însușirea noilor cunoștințe și perceperea corectă a acestora poate contribui la formarea unor
atitudini pozitive față de trecutul comunității.
Întărirea coeziunii între membrii comunității prin cunoașterea is toriei și tradițiilor comune.
Stimularea interesului pentru cercetarea și descoperirea diferitelor aspecte ale istoriei
localității.
Asumarea critică a rolurilor care decurg din apartenența la diferite indentități.

V. Sugestii metodologice:
1. Folosirea m aterialului adecvat vârstei elevilor.
2. Crearea situațiilor care stimulează empatia elevilor față de evenimentele studiate.
3. Folosirea unor metode active.
4. Realizare unor proiecte personale sau de grup.
5. Excursii în comună pentru identificarea difer itelor obiective istorice, culturale sau
edilitare.

114
PROIECT DIDACTIC

Data :
Obiectul: Ceplenița Studiu istorico -etnografic
Clasa: a-VI-a
Timp: 50 min .
Loc de desfășurare: Sala de clasă
Unitatea de evaluare: Biserica și școala
Tipul lecției: evaluare
Obiectiv general: evaluarea cunoștiințelor dobândite privind evoluția și importanța celor două
instituții din comuna Ceplenița
Mijloace utilizate : fișe cu diferite surse istorice,teste de evaluare.

Competențe generale:

C1.înțelegerea și reprezentarea timpului și a spațiului în istorie;
C2.cunoașterea și utilizarea surselor istorice și etnografice variate referitoare la evocarea
comunității;
C3.înțelegerea timpului și utilizarea adecv ată a limbajului de specialitate privind istoria și
tradiția locală ;
C4.dezvoltarea la elevi a unor atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți;

Competențe specifice:

1.1.să identifice în diferite surse elemente de datare;
1.3. să argumenteze unele răspunsuri,descoperiri,investigații;
3.3.să redacteze lucrări scurte folosind termenii indicați;
4.2.Cultivarea independenței în gândire și exprimare; Obiective operaționale:

115
-să identifice cauzele lipsei localurilor de școală;
-să evidențeze dificultățile cu care se confruntau învățătorii în desfășurarea activității
educative;
-să interpreteze sursa istorică și să redea conținutul acesteia;
-să emită judecăți de valoare și să formulize concluzii;

Demersul didactic

1Moment organizatoric:
-se asigură materielul necesar pe ntru desfășurarea activității
-se verifică prezența elevilor

2.Captarea atenției:
-elevii sunt informați că vor da un test de evaluare
-profesorul le explică elevilor cerințele și modul în care trebuie să procedeze pentru
rezolvarea t estului

3.Desfășurarea activității:

-elevii vor rezolva testele de evaluare

4.Încheierea activității:

-profesorul va prezenta rezolvarea unor itemi care au avut un grad mai mare de dificultate

116
Numele elevului……………………
Clasa……………………
Test de evaluare

I.Completați spațiile libere din textul de mai jos,cu termenul corespunzător din lista
dată: ( 5×7=35 p)
În anul… …….în satul Ceplenița se construiește Biserica,,Sființii Voievozi ”,ctitorie a
…………………….. Bis erica este construită din piatră și……………………..În satul ……………….
datează din sec al XVII -lea o biserică de………………….Satul Zlodica a fost în trecut
proprietate al Mănăstirii………………………………..Mihalache Cantacuzino a zidit în 1838 turnul
bisericii din……………………..

Listă de termeni :Ceplenița,1880,lemn,cărămidă,Cantacuzineștilor,,,Sfântul
Spiridon”,Zlodica

II.Citiți documentele de mai jos și rezolvați cerinț ele:
,, În martie 1945,învățătoarele se întorc din refugiu. Acum se întoarce de pe front și
directorul școlii de la Buhalnița, Dumitru Păuneț.În urma evacuării, localul de școală a fost
folosit ca spital militar sovietic, dar a fost distrus de săten ii reîntorși din evacuare care nu și –
au mai găsit locuințele la venirea în sat.Din școală nu a mai rămas decât zidurile și tocăria de
la uși și ferestre.Cursurile școlare s -au reluat, acestea s -au ținut mai întâi în casa învățătorului
pensionar Gh.Gașpar, apoi școala s -a mutat în vechiul local unde s -au făcut lecții cum s -a
putut,cât în sala de clasă fără geamuri cât în aer liber .228 La 25 februarie 1946 școala de la
Buhalnița a fost inspectată, de subinspectorul școlar V.Franciuc impresia inspectorului est e
una pozitivă, școala funcționează în local propriu cu o sală de clasă, a doua sală neputând fi
amenajată.Domnul director, Dumitru Păuneț s -a străduit în timpul verii și a adus fonduri
necesare pentru repararea localului din serbări și baluri.În ceea ce privea mobilierul acesta
era improvizat de domnul director pentru a putea face față colectivului de copii care
frecventau cursurile.Despre material didactic nu putea fi vorba, acesta lipsea.
,, Anul școlar 1945 -1946 a început la Școala nr.2 din Ceple nița sub conducerea lui Petru
Rotaru,detașat pe postul I, de la școala nr.1, pentru că în sat nu s -a găsit o casă de închiriat

228C.Grigoraș,Monografia școlii Buhalnița. ,p.25.

117
directorul se adresase organelor superioare pentru a i se aproba la preț oficial 4 bucăți de
scândură de 5m,3kg.de var și 3m pătr ați de sticlă pentru a amenaja o sală de clasă în locuința
sa.Pentru desfășurarea în bune condiții a actului educativ învățătorul se adresase
Inspectoratului școlar printr -o altă adresă, rugând să se aprobe în mod gratuit manualele
didactice pentru copii s ăraci, având în vedere că localitatea a fost zonă de ocupație iar
populația evacuată și părinții erau prea săraci pentru a putea cumpăra manualele.Eforturile
învățătorului care își dădea toată silința pentru ca școala să funcționeze sunt năruite la 8
ianua rie când din cauza lipsei de lemne membrii corpului didactic al școlii neavând altă
soluție au hotârât închiderea acesteia. ”
1.Precizați pe baza textelor trei impedimente care au stat în calea desfășurării în bune
condiții a activității școlare,ca urm are a celui de -al doilea război mondial. (15 p.)
2.Selectați din textul 1,două aspecte pozitive identificate în urma inspectării școlii de la
Buhalnița de subinspectorul V.Franciuc .(10 p.)
3.Transcrieți din textul 2,motivul pentru care învățătorul Petru Rotaru solicitase acordarea
manualelor pentru copii în mod gratuit. (10 p.)
III.Redactează un text de 8 -10 rânduri, în care să arăți necesitatea construirii localurilor
de școală în comuna Ceplenița .(25 p)
În textul tău trebuie:
-să precizezi cauza lipsei localurilor de școală ;
-să ilustrezi din opinie proprie materialele și mijloacele necesare desfășurării în bune
condiții a cursurilor școlare ;
-să respecți precizarea privind numărul de rânduri.

118

Concluzii

Evoluția învățământului din comuna Ceplenița poate fi împărțită în patru mari
etape:etapa începuturilor până la 1918,etapa cuprinsă între anii 1918 -1947,etapa c omunistă
1948 -1989 și etapa postdecembristă,cuprinsă între 1989 și zilele noastre.
Începuturile învățământului ceplenițian au fost dificile. Lege 1150 asupra instrucțiunii
publice din 25 noiembrie 1864 crea cadrul legislative pentru dezvoltarea înv ățământului,însă
pentru punerea în practică a legii aveau să treacă câteva decenii.Cele mai importante
dificultăți de care s -a lovit lege au fost lipsa de interes din partea autorităților locale,lipsa
localurilor de școală,mentalitatea medievală a celor ma i mulți țărani și lipsa cadrelor
didactice.Toate aceste dificultăți la nivelul întregii țări le regăsim și în cazul comunei
Ceplenița.Autoritățile locale s -au mobilizat cu mare greutate și,adesea, la presiunea
autorităților erarhice.Prima școală s -a deschi s în anul 1859 în satul Buhalnița,într -o locuință
închiriată sub îndrumarea lui A.Svâncă,iar a doua școală, deși numărul copiilor era foarte
mare,abia în 1880 în satul Ceplenița,tot într -un spațiu închiriat,având ca învățător pe Ion
Adamachi.Condițiile of erite de cele două localuri de școală erau rele,cu toate eforturile
depuse de învățători pentru îmbunătățirea acestora.
Activitatea ministerial a lui Spiru Haret avea să schimbe evoluția învățământului și în
comuna Ceplenița.Fiind construit un nou local de școală la Ceplenița. Învățământul din
Ceplenița a suferit o lovitură în timpul primului război mondial când localul de școală de la
Buhalnița a fost rechiziționat o parte din materialul didactic și mobilier fiind distrus.
Etapa a doua a în vățământului ceplenițian a avut ca principal caracteristică reconstrucția
localului de școală de la Buhalnița și Vîrîți în urma primului război mondial.
Direcția urmată de învățământul românesc a fost continuată în perioada interbelică.
Legislația școl ară a extins practice prevederile legii din 1864.În acest sens un impact
important l -a avut adoptarea în 1924 a Legii învățământului primar al statului și
învățământul normal -primar (Școalele de copii mici,școalele primare,școalele și cursurile de
adulți,șc oalele și clasele special pentru copiii debili și anormali educabili ), în mandatul
liberalului Constantin Angelescu.
În lipsa unor spații adecvate primii ani de școală s -au desfășurat în condiții aproape
improprii procesului de învățământ:săli de clas ă neîncăpătoare,prost luminate,friguroase.Pe

119
lângă situația materială extrem de dificilă de după primul război mondial aveau să se adauge
și efectele Marii Crize.Opera construcțiilor de școală în comuna Ceplenița a deputat cu
primul local construit în 192 6 din satul Vîrîți(care nu avusese local propriu),în anul 1934 se
înființiază prima școală în satul Zlodica,urmând apoi să se înființeze în anul 1936 al doilea
local din satul Ceplenița în casa învățătorilor Gherman.
O caracteristică specifică perioad ei 1918 -1948 a reprezentat -o apariția educației
adulților,legiferată în 1924.În școlile ceplenițene s -au desfășurat cursuri pentru adulți.Aceste
cursuri demonstrează teza comunistă susținută decenii la rând de către regimul
comunist,potrivit căreia țăranii erau ținuți în mod intenționat în neștiință.În școlile din
comuna Ceplenița educația adulților s -a desfășurat în condiții grele datorită lipsei pentru o
perioadă îndelungată de timp a spațiilor de învățământ.
Învățământul din Ceplenița a fost din nou bulversat spre finalul acestei etape de cel de -al
doilea război mondial.Școlile din comună fiind distruse,pierzându -se o mare parte din
arhivă,mobilier, material didactic și chiar cadre didactice.
Învățământul în perioada comunistă s -a remarcat p rin abandonarea tradiției
învățământului românesc și implementarea învățământului după model sovietic,chiar dacă
ulterior s -a revenit asupra unor măsuri luate de comuniști în primii ani ai regimului.Cadrul
legislativ a fost asigurat de Decretul nr.175/1948 privind reforma învățământului publicat la
3 august 1948, Legea 11/1968 privind învățământul în Republica Socialistă România din 1
septembrie 1968 și Legea educației și învățământului nr.28 din 26 decembrie 1978.Dintre
efectele implementării comunismului î n învățământ menționăm denaturarea statutului școlii
și cadrelor didactice prin prisma faptului că erau reprezentanți ai intelectualității și nu se
încadrau în procesul de producție materială.Școala a fost pusă în slujba partidului iar cadrele
didactice au fost nevoite să preamărească regimul comunist.Presiunile comuniștilor asupra
școlii românești au fost puternice situația școlilor din comuna Ceplenița nu reprezenta, un caz
izolat ea se regăsea în întreaga țară.Scopul comuniștilor era folosirea școlii ca mijloc de
îndoctrinare asupra cetățenilor.
Cu toate aceste dificultăți cadrele didactice au încercat,în măsura constrângerii vremii,să –
și desfășoare activitatea cât mai performant și util pentru elevi,dovadă fiind faptul că o parte
dintre aceștia au re ușit să absolve studiile universitare,într -o perioadă în care absolvirea unei
facultăți reprezenta o mare realizare.
Un alt aspect pozitiv al perioadei comuniste l -a reprezentat eliminarea analfabetismului.

120
Lucru care s -a datorat unei activități inten se a cadrelor didactice ceplenițene,astfel încât
din 1960 la nivelul comunei Ceplenița nu a mai fost necesară organizarea cursurilor pentru
analfabeți.
Etapa a patra o identificăm în evoluția învățământului din comuna Ceplenița după
revoluția din 198 9.În care am identificat două aspecte importante care caracterizează
perioada:scăderea numărului de elevi după 1989 și creșterea calității procesului instructiv –
educativ.
Scăderea populației școlare a fost determinată de un proces de migrație de la sat către
oraș început în comuna Ceplenița în ultima perioadă a regimului comunist.Visul de a trăi în
condiții mai bune i -a împins pe mulți să -și caute norocul în țări străine. Aproximativ 17%
dintre elevii școlii au fie unul, fie ambii părin ți plecați în străinătate.În această situație din
punct de vedere demografic populația din comuna Ceplenița a scăzut,accentându -se și
tendința de îmbătrânire a populației.Pentru școlile din Ceplenița numărul mai mic de copii a
dus la formarea a mai puține clase și imp licit,la mai puține cadre didactice.Din trei școli cu
personalitate juridică a rămas doar una singură care poartă numele Școala
Gimnazială,,Nicolae Iorga”Buhalnița,iar perspectiva nu este deloc încurajatoare.
Creșterea calității procesului instructiv -educativ este dovedită de rezultatele la evaluările
naționale și de concursurile județene,naționale și internaționale.Spre deosebire de etapele
anterioare prezența elevilor din Ceplenița la concursuri școlare este constantă iar rezultatele
nu pot fi decât consecința unor politici educaționale benefice realizate în beneficiul
școlarilor.
Creșterea calității procesului instructiv -educativ a fost posibilă și datorită bunei
colaborări dintre școală și părinți la care s -a adăugat și eficienta relație din tre școală și
autoritățile locale.În urma acestei colaborări,deși numărul elevilor a scăzut,investițiile în
învățământul din Ceplenița au crescut,reușindu -se modernizarea localurilor școlilor la
standarde destul de înalte,dotarea cu mijloace multimedia și mijloace de învățământ.
De-a lungul celor patru etape prezentate am determinat aprecierile asupra cadrelor
didactice găsite în documentele de arhivă,care în marea lor majoritate erau pozitive.Amintim
aici pe Gheorghe Bosie,Dumitru Păuneț,Ecaterina Gh erman și Petru Rotaru.
În paralel cu activitatea de învățare,tot de la începuturile învățământului ceplenițean,s -a
pus accent, pe învățământul agricol.Școlile din comună având până în zilele noastre un teren

121
agricol sau o mică grădină,unde elevii au putut învăța în manieră organizată noțiuni
elementare de agricultură.
Activitatea educativă realizată în școlile și grădinițele din Ceplenița a fost destul de bogată
și variată.Activitatea educativă asigurând elevilor dezvoltarea personalității în spi ritul
hărniciei,onoarei,dragostei față de țară și responsabilității.Activitățile educative au fost
folosite de asemenea de cadrele didactice în scopul strângerii relațiilor cu părinții și
comunitatea locală.Și astăzi după aproape un secol și jumătate,elevi i școlilor din comuna
Ceplenița sărbătoresc:Ziua națională a României,Unirea Principatelor Române cât și marile
sărbători religioase.Și astăzi elevii și părinții participă la serbările de sfârșit de an privind cu
mândrie la rezultatele obținute.
Lucr area de față a încercat să cuprindă aspecte din istoria îndelungată a învățământului
din comuna Ceplenița.Cu siguranță ne vom mai apleca atenția asupra acestui subiec în
cercetările viitoare.Meritul va fi și a celor care vor veni după noi,însuflețiți de do rința de a
duce mai departe această inițiativă,convinși fiind că studiul învățământului din comuna
Ceplenița nu este o simplă însușire de fapte și întâmpări mai mult sau mai puțin însemnate,ci
o scriere din care putem trage învățăminte.

122
ANEXA 1

Copie a procesului -verbal,încheiat în data de 29 mai 1986,cu ocazia inspectării Școlii din Ceplenița de către Revizorul Școlar,C.Chirița
Sursa foto:Arhivele Naționale Iași,Fond Revizoratul Școlar,Dosar,442,f.54.

123

ANEXA 2

Copie a procesului -verbal din data de 26 mai 1986,încheiat cu ocazia inspectării școlii din Buhalnița,
Sursa foto:Arhivele Naíonale Iași,Fond Revizoratul școlar,Dosar 401,f.38 .

124

ANEXA 3

Învățătoarea Zaharia Maria cu o clasă de elevi

Formație de dansuri populare cu elevi de la Școala Ceple nița
Sursa foto:Biblioteca Școlară Ceplenița

125

Învățătoarea Chiorescu(Pascal) Maria,cu o clasă de elevi -în curtea Școlii n r.1 Ceplenița
Sursa foto:Album de familie a învățătoarei născută în data de 12.02.1927
Învățătoare la Școala Ceplenița în perioada 1966 -1983

Șoimi ai patriei,coordonați de educatoarea Alexa Olga d e la grădinița Ceplenița
Sursa f oto:Album personal a educatoar

126

ANEXA 5

Cadre didactice de la școlile din comuna Ceplenița, perioada interbelică și comunistă în fața școlii Poiana Măr ului
Sursa foto:Album personal a profesoarei Grădinaru Mărioara

Activitate educativ ă la monumentul eroilor sovietici din curtea bisericii,,Sfinții Voievozi” din Ceplenița
Sursa foto:Abum personal a învățătorului Pascal Constantin

ANEXA 6

127

Învățătorii:Munteanu Laurențiu,Zaharia Maria,Daraban Lucia și Pascal Constantin cu elevi de la -Școala nr.1 Ceplenița
Sursa foto:album personal a învățătorului Pascal Constantin

Elevi premianți alături de profesoara de biologie Axinte Ecaterina în curtea Școlii Ceplenița
Sursa foto:Arhiva Școlii Ceplenița

128

ANEXA 7

Conacul boieresc de la Ceplenița,unde în perioada 1948 -1973 au funcționat clasele gimnaziale
Sursa foto:http://ro.m.wikipedia. org.

129

BIBLIOGRAFIE
I.Izvoare inedite
Direcți Județeană a Arhivele Nationale Iasi :
-Fond Revizoratul Școlar Iași ;
– Fond Inspectoratul Școlar Iași ;
-Fond Prefectura Iași ;
Școala Gimnazială,,Nicolae Iorga” -Buha lnița-fond propriu de arhivă,care conține:
-Fond Școala,,Grigore Ureche”Ceplenița ;
-Fond Școala Poiana Mărului ;
-Fond Școala Zlodica ;
II.Lucrări editate
A.Lucrări generale
Bărbulescu,Mihai,Deletant,Dennis,H itchins,Keith,Papacostea,Șerban,Teodor,Pompiliu, Istori
a României ,Ed.Corint,București,2006 ;
Cerghit,Ioan,Metode de învățământ,ediția a III -a,revăzută și adăugită,Editura Didactică și
Pedagogică,București,1997;
Cucoș,Constantin, Peda gogie pentru grade didactice și definitivat ,Editura Polirom,Iași1996;
Idem Pedagogie ,ediția a -II-a revăzută și adă ugită,Editura Polirom,Iași,2006;
Iutiș, Gheorghe,Cozma,Elena, Asăvoaie,Iuliana ,Elemente de didactică a
istoriei ,Ed.Graphys,Iași,2008 ;
Păun Ș tefan,Didactica istoriei,Ed.Corint,București,2007;
Rotaru, V.Petru, Ceplenița studiu monografic ,Iași,1978 ;
Muscalu Ion,Scobinți -monografie,Editura Danaster,Iași,2011;
Văcaru,Silviu, Monografia Comunei Ceplenița , Vol I Editura StudIS,Iași -2015.
B.Lucră ri speciale
Anuarul general al instrucțiunii publice pe anul școla r 1863 -1864,București,1864,p.97;
Adăniloae,Nichita, Pagini de istorie și învățământ ,Editura Lumina Tipo,București,2012.
Idem ,Spiru Haret în memoria posterități în,,Studii și articole de istorie ”,TomLXXX,2013 ;
Bârsănescu,Ștefan, Schoala Latină de la Cotnari,biblioteca de curte și proiectul de Academie
al lui Despot Vodă ,Bucu rești,1957;
Idem, Dicționar cronologic.Educația,învățămîntul,gândirea pedagogică din
România ,Editura,Științifică și Enciclopedică,București,1978;

130
Idem, Politica culturii în România contemporană ,ediția a -II-a,Editura Polirom,Iași,2003;
Bârzea,Cezar, Reforme de învățământ contemporane.Tendințe și semnificație ,Editura
Didactică și Pedagogică, București ,1976;
Bordeianu,Mi hai, Vladcovschi, Petru , Învățământul românesc în date ,Editura ,Junimea,
Iași,1979;
Compediu ,Istoria Învățământului din România ,Editura didacti că și
pedagogică,București,1971;
Constantin,Dinu, Spiru C.Haret ,Editura Didacti că și Pedagogică,București,1970;
Ioan,Jinga , Inspecția școlară , Editura Didacti că și Pedagogică,București,1983;
Iorga,Nicolae, Istoria Învățământului românesc ,Editura Did actică și Pedagogică,1971;
Operele lui Spiru C.Haret, volum.II -Oficiale ,1901 -1904,Editura Tipo Moldova;
Urechia,V.A., Istoria școalelor vol.IV ,București,1894.

C.Periodice

,,Monitorul Oficial”,anii 1866 -1890;
Statutul Unităților și Detașamentelor de pi onieri din Republica Socialistă
România,Ed.politică,1967,p.19
D.Resurse web:
https://www.historia.ro ;
http:www.ucv.ro/pdf/international/informatii_gene rale/doctor_honoris/68.pdf,Dinu C
Giurescu,Învățământul în România între 1949 și 1989,disertație susținută cu ocazia
ceremoniei de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova,22
noiembrie 2001,p.4. ;
http://lege5.ro/Gratuit/g42domzq/decretul -nr-175-1948 ;
http://jurid icisjiași.000webhostapp.com.pdf;
http://www.uaic.ro/wp -content/uploads/2013/12/legea87.pdf ;
http://lege5.ro/Gratuit/hotărârea,nr.521/1990,privind organizarea și funcționarea
învățământului în România,în anul școlar universitar,1990 -1991 .