Evidenta Numerarului Si a Veniturilor Bugetelor Locale
MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ ECONOMICĂ
Teza de licență
„Evidența numerarului și a veniturilor bugetelor locale”
(în baza datelor ,,Primăriei satului Dănceni”)
Student:
Velicico Vasile
gr. CON 1303
Coordonator științific:
Malai Maria
Lector universitar,magistru
Chișinău, 2016
Cuprins
Introducere……………………………………………………………………………………………………………………3
Capitolul I. Bazele teoretice și organizarea contabilității în instituțiile publice
Bugetul public național, componența și structura……………………………………………………………6
Bugetul local și aprobarea bugetului local……………………………………………………………………..9
Organizarea evidenței, obiectul și sarcinele contabile în instituțiile publice……………………..15
Reglementarea normativă cu privire la organizarea contabilității în instituțiile publice……..20
Capitolul II. Documentarea și contabilizarea numerarului în instituțiile publice
2.1 Documentarea și contabilizarea conturilor curente trezoreriale………………………………………27
2.2 Documentarea și contabilizarea numerarului în caserie…………………………………………………37
2.3 Documentarea altor mijloace bănești………………………………………………………………………….46
Capitolul III. Documentarea și contabilizarea veniturilor în instituțiile publice
3.1 Documentarea și contabilizarea veniturilor în bugetele locale………………………………………..49
3.2 Contabilitatea veniturilor în bugetele locale…………………………………………………………………62
Încheiere…………………………………………………………………………………………………………………..65
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………66
Anexe………………………………………………………………………………………………………………………..67
Introducere
Actualitatea Instituțiile publiсe joacă un rol foarte important în viața fiecăruia dintre noi, deoarece ele la propriu zis ne afectează modul nostru de trai, totul depinde de corectitudinea contabilizării numerarului dar și de contabilizarea veniturilor instituțiilor publice, ele sunt sursa de bunastare a localității dar și a persoanelor сare activează la instituția dată, de aceea este foarte important dacă studiezi contabilitatea, de a studia și de a cunoaște modul și procesul de contabilizare a veniturilor instituțiilor publice.
Scopul lucrării constă în examinarea tuturor aspectelor contabilității numerarului și a veniturilor în instituțiilor publice, desfășurarea lor corectă după legislația în vigoare, studierea mult mai detaliată a circulației numerarului în instituțiile publice, dar și studierea obținerii veniturilor în cadrul acestor instituții, pentru a realiza scopul propus se propune soluționarea următoarelor sarcini de cercetări: Studierea tuturor particularităților sectorului public, specificul organizării contabilității publice, dar și factorii ce influențează ținerea contabilității în sectorul dat și modificările făcute în ținerea contabilității; Principiile de clasificare ale numerarului și a veniturilor în instituțiile publice; Abordarea problemei aferente generalizării și prezentării informațiilor privind numerarul și veniturile în rapoartele financiare ale instituției;
Obiectivul cercetării constă în cunoașterea tuturor procedurilor de circulație a numerarului și a veniturilor în instituțiile publice dar și documentația acestora; Examinarea detaliată a ducumentelor primare și secundare ce ține de numerar și venituri; Modul de lucru și legatura dintre instituțiile publice și trezorăria de stat; Acomodarea contabilității instituțiilor publice cu noul plan de conturi contabile, dar și cu noua legislație care a intrat in viguare anul curent;
Structura tezei, teza propriu zisă va fi alcătuită din trei capitole, primul capitol va conține patru subpuncte. Primul subpunct se va vorbi despre bugetul public național despre componența și structura lui. A doilea subpunct se va referi la Bugetul local si anume despre aprobarea bugetului local. Subpunctul trei va conține obiectul și sarcinele contabile în instituțiile publice, îndeosebi organizarea evidenței contabile. Și subpunctul trei va conține reglementarea normativă cu privire la organizarea contabilității în instituțiile publice. Capitolul doi v-a conține trei subpuncte, absolut toate se vor referi la documentarea și contabilizarea mijloacelor bănești, primul subpunct v-a conține documentarea și contabilizarea conturilor curente trezoreriale. Subpunctul doi v-a conține documentarea și contabilizarea numerarului în caserie. Și subpunctul trei se va referi la contabilizarea altor mijloace bănești. Și capitolul trei v-a compus din documentarea și contabilizarea venitorilor în instituțiile publice, el la rîndul sau va conține două subpuncte, primul subpunct v-a conține documentarea și contabilizarea veniturilor în bugetele locale, iar adoilea subpunct v-a conține contabilitatea propriu zisă a veniturilor în bugetul local. După aceste trei capitole lucrarea va fi încheieată cu o concluzie, bibliografia și anexele anexate la lucrare.
Contabilitatea este baza a sistemului informațional a gestiunii economiei naționale este un instrument foarte necesar în elaborarea planurilor de dezvoltare economic și social, în urmărirea realizării lor, în organizarea și conducerea științifică a proceselor economice, utilizarea eficientă a resurselor materiale și de muncă. O bună informare economică constituie întodeauna temeiul unei intervenței corecte în organizarea și dirijarea proceselor economice.
Fiind o componentă a informării economice, contabilitatea instituțiilor publice are ca obiectiv principal reflectarea corectă a procesului de executare a bugetului public național, a felului cum se gestionează mijloacele materiale și bănești a instituțiilor publice, furnizind în același timp indicatorii necesari organelor de conducere superioare.
Contabilitatea instituțiilor publice înregistrează, prelucrează și studiază date referitoare la redestribuirea venitului național, care se realizează prin intermediul bugetului public național, sub forma sumelor cheltuite de la bugetele de toate nivelurile pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, învățămînt, ocrotirea sănătății, întreținerea aparatului de stat, apărarea țării, etc.
Operațiunele financiar-economice care au loc în procesul executării bugetului public național dau naștere la anumite raporturi juridice intervenite între instituțiile publice, între acestea și unitățile economice sau personae fizice de pe urma cărora izvorăsc diferite drepturi și obligații. Acestea drepturi și obligații sunt reflectate sunt reflectate în expresie valorică de către evidența contabilă sub forma finanțării primită din buget, sub forma relațiilor de decontare ale instituțiilor publice cu agenții economici, cu salariații cu bugetul asigurărișor sociale de stat și fondul asigurărilor obligatorii de asistență medical, etc.
Evidența contabilă înregistrează volumul veniturilor realizate cheltuelilor effectuate, asigurînd întrega bază de informații necesare pentru îndeplinirea funcțiilor publice. Evidența contabilă are sarcină să preevină încălcarea disciplinei bugetare, asigurînd utilizarea mijloacelor bănești în limitele aprobate de către buget și potrivit destinației stabilite.
Prin îndeplinirea în bune condiții a sarcinii ce îi reveni de a urmări întregul process al executării bugetului public, evidența contabilă furnizează la timp indicatorii necesari fiecărui organ de decizie, pentru cunoașterea mersului executării bugetare și de asemenea deficiențele apărute în realizarea veniturilor și în efectuarea cheltuelilor, în vederea adoptării măsurilor ce se impugn pentru redresarea situației. Îndeplinirea cu succes a sarcinilor contabilității ce ține de numerar și de veniturile instituțiilor publice, va duce la o activitate corectă și prosperă pentru localitate.
Primăria Satului Dănceni este în componența Raionului Ialoveni, situată la altitudinea 46.9705 și longitudinea 28.7077 la o ănîlțime de 78 de metri față de nivelul mării. Primarul este Andrei Vîrlan din partea Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova. Conform recesămîntului din 2004 populația este de 2796 locuitori. Distanța directă pînă la orașul Chișinău este de 6 km.
Primăria satului Dănceni a fost constetuită la data de 27 aprilie 2001, în urma schimbării a formei Administrativ Teritoriale. Din pașaportul primăriei (Anexa 38) putem obsrva că momentul dat în primărie activează șase lucratori administrativi, Organul superior este Consiliul Raional Ialoveni, forma de proprietate este bugetară, numărul de gospodării este 836.
Primăria satului Dănceni are subordonarea sa următoarele instituții:
Grădinița
Biblioteca Sătească
Căminul Cultural
Actul de constituire a Primăriei este indicat în (Anexa 39).
Anul curent, conform (Anexei 40) Primăria satului a înregistrat un venit de 2499,2 mii lei, această sumă fiind aprobată de către consiliul sătesc ca bugetul satului Dănceni pe anul 2016 la capitolul VENITURI și la capitolul CHELTUELI aceeași sumă, soldul l-a sfărșitul anului soldul trebuie să fie 0,00 lei.
O mare pondere la venituri după (Anexa 41) a avut transferurile de la buget cu destinație specială în sumă de 1312,7 mii lei statul acordă această sumă în caz dacă cheltuelile sunt mai mari de cît veniturile Primăriei și este destinată grădiniței, deoarece este instituție de stat care nu se autogestionează. Transferul de la bugetul de stat cu destinație generală tot are o mare pondere în sumă de 546,2 mii lei, suma este acordată pentru funcționarea primăriei. Total resurse generale sunt veniturile acumulate de către Primărie pe anul 2016 ele constituie 520,3 mii lei.
Contabilitatea în Primăria satului Dănceni este condusă de către contabilul-șef, contabilitatea este complet automatizată, se folosește 4 programe, programa contabilă 1C-8 versiunea 2.0 care este destinată pentru operațiile contabile, programa SIMF- această programă include bugetul pe 3 ani, programa Ealocații-include bugetul aprobat pe anul curent și programa E doc. Plat. Programa care face legătura dintre primărie și trezorerie teritorială.
Capitolul I. Bazele teoretice și organizarea contabilității în instituțiile publice.
1.1 Bugetul public național, componența și structura.
Bugetul public reprezintă documentul program prin care se prevede annual mărimea și structura veniturilor și cheltuelilor din cadrul economiei publice. Printr-un buget bine alcătuit, Parlamentul și Guvernul pot avea o imagine de ansamblu, aproape exactă, asupra raportului dintre valoarea bunurilor material și cele nemateriale create în economia națională dar și valoarea eforturilor făcute pentru realizarea lor. La fel ți organele locale ale puterii pot avea o imagine asupra buetului la nivel mezoeconomic.
Astfel, bugetul public este un instrument de programare, de executare și de control asupra rezultatelor executării resurselor bănești ale societății și a modului de repartizare și utilizare a acestora prin cheltueli. Adică cu alte cuvinte putem să spunem că bugetul public național reflectă activitatea privind finanțele publice ale statului. El reprezintă un document care se aprobă prin lege.
Astfel conform articolului 131 din Constituția Republicii Moldova Bugetul public național se clasifică în trei categorii:
Bugetul de stat;
Bugetul asigurărilor sociale de stat;
Bugetele raioanelor, orașelor, satelor;
Bugetul Autonomiei Găgăuze;
Tot o dată în componența bugetului public de stat din anul 2010 se include și fondul asigurărilor obligatorii de asistență medical, care constituea la momentul dat 3,5%, apoi a crescut la 4,0% și respective din anul current ele au ajuns la cota de 4,5%, modul de achitare a acestora se face prin Trezorăria de Stat a Ministerul Finanțelor.
Guvernul în fiecare an elaborează proiectul bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat, pe care le pune separat, aprobării parlamentului, în caz de formare a fondului extrabugetar, el se prezintă spre aprobare Parlamentului. Dacă bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate prin lege cu cel puțin trei zile înainte de a expira exercițiul bugetar, se aplică în continuare bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, pînă la adoptarea noului buget.
Bugetele raioanelor, orașelor și satelor se elaborează, se aprobă și se execută în conformitate cu legea. Nici o cheltueală nu poate să fie aprobată pînă nu se stabilește sursa de finanțare. Toate taxele și impozitele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat, raioanelor, orașelor și satelor se stabilesc conform articolului 132 din Constituția Republicii Moldova, de către organele respective, orșice alte prestări sunt interzise.
Structura bugetului național este reprezentată în figura 1.4.
Sursă elaborată de autor, Figura 1.4. Structura bugetului public național.
Prin intermediul bugetului public național se efectuează distribuirea și redestribuirea venitului național. Distribuirea venitului național se realizează prin încasarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor de asigurări sociale, primelor de asigurări medicale de la contribuabili în bugetul public național care formează veniturile bugetului public național. Distribuirea bugetului este reprezentat prin schema 1.2.
Sursă elaborată de autor, Figura 1.5. Distribuirea bugetului public național.
Formarea bugetului public național se realizează sub forma cheltuelilor efectuate din bugetul public național pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, întreținerea aparatului de stat, apărarea etc. Contabilitatea instituțiilor publice prelucrează date referitoare la destribuirea și redestribuirea venitului național. Astfel, prin bugetul public național sunt reflectate finanțele publice, care exprimă fluxuri financiare privind formarea resurselor bănești publice și fluxuri financiare care se utilizează în procesul de gestionare a acestor resurse pentru desfășurarea activității statului. Formarea bugetului este reprezentată în schema 1.3.
Sursă elaborată de autor, Figura 1.6. Formarea bugetului public.
Ministerul Finanțelor elaborează proiectul legii bugetului de stat pe care în termenii stabiliți îl prezintă Guvernului. De asemenea, Casa Națională de Asigurări Sociale elaborează proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe care îl prezintă Guvernului, iar Compania Națională de Asigurări în Medicină elaborează proectul legii fondului asigurării obligatorii de asistență medicală pe care îl prezintă Guvernului. Guvernul examinează și aprobă proiectele legilor menționate mai sus și le prezintă separat spre aprobarea Parlamentului. Bugetele raioanelor, orașelor și satelor se elaborează, se aprobă și se execută în conformitate cu legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar și legea privind finanțele publice locale.
Bugetele sătești, orășenești, raionale se elaborează de autoritățile administrației publice locale (primăriile sătești, orășenești, direcțiile financiare raionale) și se aprobă de consiliile sătești, orășenești, raionale. În caz că consilierii nu au adoptat bugetul din motive că nu sunt deacord cu unele capitole de cheltueli sau s-a propus modificări în elaborarea bugetului, atunci bugetul este reîntors spre alcătuiere persoanei competente și completat cu alte capitole necesare, apoi se dă votului consiliului orășenesc, raional sau sătesc.
1.2 Bugetul local și aprobarea bugetului local
Buget – totalitate a veniturilor și cheltuielilor dar și surselor de finanțare, destinate pentru realizarea funcțiilor autorităților publice centrale și locale;
Bugetul de stat – reprezintă totalitate a veniturilor, cheltuielilor dar și surselor de finanțare, destinate pentru efectuarea funcțiilor autorităților publice centrale, cu excepția funcțiilor proprii sistemului public de asigurări sociale și sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală, precum și pentru stabilirea relațiilor cu alte bugete;
Bugetul asigurărilor sociale de stat – reprezintă totalitate a veniturilor, cheltuielilor și a surselor de finanțare, destinate pentru efectuarea funcțiilor și gestionarea sistemului public de asigurări sociale;
Bugetele locale – reprezintă totalitate a veniturilor, cheltuielilor și a surselor de finanțare, destinate pentru realizarea obligațiilor autorităților administrației publice locale;
Buget public național – este o sinteză a bugetelor care au fost constituite în cadrul sistemului bugetar, cu excluderea transferurilor interbugetare;
Buget consolidat central – sinteză a bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, cu excluderea transferurilor interbugetare;
Buget consolidat local – sinteză consolidată la nivel național a bugetelor locale de nivelul întîi și de nivelul al doilea, cu excluderea transferurilor interbugetare;
Buget aprobat – buget aprobat prin legea sau decizia bugetară anuală și decizia privind modificarea bugetului;
Anual, în conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanțelor emite circulara cu privire la elaborarea proiectelor bugetelor locale pe anul bugetar următor.
La elaborarea acestui document Ministerul Finanțelor se ghidează de prevederile Cadrul bugetar pe termen mediu și de metodologia expusă în prezentul Set. Ca conținut, circulara privind elaborarea proiectelor bugetelor locale pe anul bugetar următor cuprinde următoarele:
dispoziții generale, care oferă referința la cadrul legal și normativ în ce privește procesul de elaborare a bugetelor locale, precum și termenele limită pentru prezentarea informației;
prognoza principalilor indicatori macroeconomici pe termen mediu;
cerințe privind limitele pentru soldul bugetar, cheltuielile totale și cheltuielile de personal ale bugetelor locale, precum și anumite restricții privind contractarea datoriei de către Autoritățile Publice Locale;
obiectivele politicii în domeniul veniturilor pe termen mediu și particularitățile specifice de estimare a anumitor venituri și a surselor de finanțare;
sumarul politicilor și priorităților în domeniul cheltuielilor publice, pentru următorul an bugetar și pe termen mediu;
particularități specifice de stabilire a relațiilor interbugetare și limitele de transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale;
alte particularități specifice și cerințe adiționale cu privire la elaborarea și prezentarea proiectelor bugetelor locale.
Circularea se trimite în adresa Autorităților Publice Locale cu ajutorul Direcției finanțe, care ajută autoritățile executive locale la toate nivelurile în procesul de executare și prezentare a proiectelor bugetelor locale pentru următorul an bugetar și a estimărilor pe termen mediu. Direcțiile finanțe ale Unităților Administrativ Teritoriale remit circularea în adresa autorităților executive locale de gradul I și II, prin care pot să pună cerințe și particularități specifice pentru executarea și prezentarea proiectelor de buget.
Pentru a facilita realizarea mult mai calitativă și în termen mai scurt a acțiunilor necesare pentru efectuarea proiectelor bugetelor locale, autoritățile executive locale, cu suportul unităților financiare, care emit dispoziția cu privire la executarea procesului de elaborare a proiectului bugetului local și se creează calendarul activităților, luînd ca bază calendarul pentru elaborarea bugetului local, și numa-i decăt se ține cont de limitele stabilite în circulara privind elaborarea proiectelor bugetelor locale pentru anii bugetari următori.
Instituția de finanțe și, unitatea financiară a Autorități publice locale, oferă ajutor metodologic cu privire la crearea propunerilor de buget de către autoritățile bugetare, inclusiv și propunerile create pe programe, iar dacă este nevoie, se elaborează instrucțiuni detaliate privind modul de elaborare și prezentare a propunerilor la proiectul bugetului local de către autoritățile bugetare.
Totodată cu emiterea circularei, în caz de nevoie, Ministerul Finanțelor și ulterior Direcțiile finanțe desfășoară seminare, în cadrul cărora autoritățile bugetare primesc consultațiile utile.
În baza dispoziției privind elaborarea proiectelor bugetelor locale anuale, autoritățile executive, cu aportul unităților financiare, creează și emit instituțiilor bugetare subordonate dispoziții cu privire la elaborarea propunerilor de buget. Pentru a stimula procesul de elaborare a bugetului, autoritatea executivă poate comunica cu autoritățile bugetare subordonate limitele de resurse și cheltuieli pentru fiecare instituție bugetară la nivel de subgrup funcțional și subprogram, inclusiv cheltuieli de personal, investiții capitale și alte limite relevante pentru ciclul bugetar respectiv.
Odată cu implementarea bugetării pe capitole, autoritatea responsabilă, după caz, cu suportul tuturor subdiviziunilor structurale de specialitate, determină lista programelor de cheltuieli și persoanele responsabile de elaborarea acestora, formulează scopul, obiectivele și indicatorii de performanță pentru fiecare subprogram.
Instituțiile bugetare elaborează și prezintă unităților financiare propunerile de buget în conformitate cu cerințele cerute în circulara privind elaborarea propunerilor de buget și cu respectarea termenelor limită prevăzute în calendarul bugetar.
În propunerea de buget instituțiile bugetare completează valoarea indicatorilor de produs și de eficiență a programelor. Indicatorii de rezultat se stabilesc de către autoritatea executivă, după caz, cu suportul subdiviziunilor structurale de specialitate.
Propunerile de buget cuprind atît estimarea cheltuielilor, fundametate pe programe, cît și, după caz, estimări privind resursele colectate. Cheltuielile se estimează ținînd cont de particularitățile specifice de estimare a cheltuielilor, comunicate prin circularа anuală cu privire la elaborarea propunerilor de buget. Formatul de prezentare a propunerii de buget pentru elaborarea proiectului bugetului local este similar propunerii de buget pentru bugetul de stat
Propunerile de buget sunt însoțite de note informative, explicații și calcule corecte. Cerințele cu privire la volumul și calitatea informațiilor de fundamentare a propunerii de buget sunt la fel ca cerințele pentru prezentarea propunerilor pentru elaborarea bugetului de stat.
La elaborarea proiectelor de buget, instituțiile bugetare se consultă cu metodologia bugetului pe programe și ghidul cu privire la estimarea costurilor, cuprinse în capitolele XI și XII ale Setului, la fel și alte instrucțiuni relevante.
Subdiviziunea financiară a Autorităților Publice Locale, studiază și generalizează propunerile de buget ale instituțiilor bugetare, estimează cadrul de resurse și creează proiectul bugetului local la fel și estimările pe termen mediu, pe care le pune spre examinare și consultare autorității executive.
La elaborarea proiectelor bugetelor locale trebuie să țină cont de:
cadrul normativ în vigoare, în special Legea privind finanțele publice locale, Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, Legea privind administrația publică locală, Legea privind descentralizarea administrativă și alte norme legislative;
studierea detaliată a bazei fiscale a Unității Administrativ Teritoriale și a tendințelor recente în domeniul veniturilor bugetului local respectiv;
obiectivele politicii fiscale pe termen mediu și impactul lor asupra veniturilor, inclusiv în politica autorităților publice locale în domeniul tuturor taxelor locale și a tarifelor pentru serviciile prestate de instituțiile bugetare;
activitățile prevăzute pentru îmbunătățirea administrării fiscale;
analiza tendințelor aferente numa-i cheltuielilor bugetului local;
politica și prioritățile în domeniul cheltuielilor, îndeosebi politicile sectoriale de cheltuieli asumate la nivel Republican;
plafonul datoriei Unităților Administrativ Teritoriale și plafonul garanțiilor acordate;
volumul transferurilor cu destinație generală și specială, comunicat de Ministerul Finanțelor.
Pentru estimarea bazei fiscale a Unități administrative-teritoriale, se vor folosi formularele elaborate de către Ministerul Finanțelor prin circulara privind elaborarea tuturor proiectelor bugetelor locale, care servesc drept ajutor metodologic pentru estimarea veniturilor.
Pentru elaborarea analizelor necesare și estimarea propunerilor de buget, autoritățile responsabile, precum și autoritățile bugetare, pot să solicite informații corecte de la serviciile desconcentrate în teritoriu ale autorităților publice centrale (ca exemplu, date statistice, fiscale, etc.).
Autoritățile executive, cu ajutorul unităților financiare, definitivează proiectele legate de buget, respectind principiul balanțierii acestuia, și le prezintă spre verificare Direcției finanțe, cu respectarea termenului limită prevăzut de calendarul bugetar.
Rezultatele calculelor privind estimarea bazei fiscale a Unități administrative-teritoriale pe fiecare impozit în parte și sinteza acestora, (în baza formularelor anexate la circulara privind elaborarea proiectelor bugetelor locale), precum și propunerile sau proiectele de buget ale autorităților sau instituțiilor bugetare, se introduc în Sistemul Informațional de Management Financiar.
Direcția finanțe cercetează proiectele de buget sub aspectul corectitudinii estimărilor, respectării cerințelor și procedurilor propuse și întocmește sinteza consolidată a proiectelor bugetelor locale al raionului cu statut juridic special.
Direcțiile prezintă la Ministerul Finanțelor spre consultare, sinteza consolidată a proiectelot bugetelor locale al raionului cu statut special juridic, conform unui grafic stabilit.
Avînd în vedere principiul autonomiei financiare al Unității Administrativ Teritoriale, examinarea proiectelor bugetelor locale la Ministerul Finanțelor poartă un caracter consultativ și are scop consolidarea și integrarea informației care se referă la bugetele locale în estimările privind prognoza Bugetul public național.
În urma examinării proiectelor bugetelor locale, Ministerul Finanțelor analizează:
Dacă se respectă estimările de venituri, soldul bugetar și finanțarea bugetelor locale, și implicațiile acestora asupra indicatorilor macrobugetari pe termen mediu, în vederea respectării principiilor și regulilor politicii bugetar-fiscale;
Dacă respectă limitele de transferuri cu destinație generală de la bugetul de stat și cu destinație specială alocate de la bugetul de stat;
Dacă serespectă plafonul datoriei unității administrativ-teritoriale și plafonul garanțiilor acordate de autoritățile administrației publice locale.
Prognoza tuturor veniturilor și surselor de finanțare ale bugetelor locale, urmată de calculele respective, se prezintă și se stabilește cu direcția responsabilă de prognoza și analiza macrofinanciară din cadrul Ministerului Finanțelor și, după caz, direcția generală datorii publice. Se verifică corectitudinea evaluării bazei fiscale a Unității Administrativ Teritoriale și a rezultatelor de venituri în corespundere cu obiectivele politicii fiscale și se analizează cu estimările proprii ale Ministerului Finanțelor, creeate în contextul Cadrul bugetar pe termen mediu. Adăugător, se examinează soldul bugetului local la fel sursele de finanțare și analiza implicațiilor asupra indicatorilor de bază a Bugetul public național și relațiile cu bugetul de stat.
Sinteza consolidată a proiectelor bugetelor locale la partea de cheltuieli se examinează de către direcțiile finanțelor de ramură din cadrul Ministerului Finanțelor, luînd în considerație:
respectarea cerințelor stipulate în circulara privind elaborarea bugetelor anuale;
analiza executării bugetului în anii precedenți, inclusiv performanța realizată în cadrul programelor;
asumările puse în baza estimărilor de cheltuieli;
corelarea cu prioritățile cuprinse în Cadrul bugetar pe termen mediu și strategia sectorială de cheltuieli.
Direcția bugetelor Unități administrative-teritoriale din cadrul Ministerului Finanțelor examinează atît proiectele individuale ale bugetelor locale, cît și sintezele proiectelor bugetelor locale în întregime, inclusiv sub aspectul respectării normelor metodologice și cerinței de balanțare a bugetelor locale.
Cerințele generale pentru examinarea proiectelor bugetelor locale sunt analogice celor de la bugetul de stat. Formatul tabelelor pentru prezentarea calculelor la proiectul bugetului local se actualizează anual și se cuprind în circulara privind elaborarea bugetelor anuale, emisă de Ministerul Finanțelor.
Ca urmare a examinării proiectelor de buget Ministerul Finanțelor organizează consultări cu Direcțiile finanțe ale Unități administrative-teritoriale pe marginea proiectelor bugetelor locale în termenele prevăzute de calendarul bugetar. După caz, la consultări pot participa conducători ai
anumitor Autorități publice locale și conducători ai subdiviziunii sau unității financiare ale Unități administrative-teritoriale respective.
Consultările au loc în conformitate cu procedurile similare pentru bugetul de stat, Organizarea consultărilor bugetare cu Autorități publice locale, inclusiv întocmirea proceselor verbale, se asigură de către Direcția bugetelor Unități administrative-teritoriale din cadrul Ministerului Finanțelor cu implicarea, după caz, a direcțiilor finanțelor de ramură.
Ca urmare a consultărilor, Ministerul Finanțelor și Autorități publice locale ajustează cadrul de resurse și de cheltuieli a bugetelor locale, ținînd cont de rezultatele examinării și înregistrează versiunile respective ale proiectelor bugetelor locale în Sistemul Informațional de Management Financiar.
Volumul actualizat al transferurilor cu destinație specială de la bugetul de stat către bugetele locale, se include în proiectul legii anuale a bugetului de stat.
Ulterior, Autorități publice locale aplică aceeași procedură de ajustare a sintezei proiectului bugetelor locale ca urmare a examinării proiectului legii bugetului de stat la Guvern și ulterior la Parlament. Ajustările respective în proiectele bugetelor locale se efectuează în termenii stabiliți în calendarul bugetar.
Examinarea și aprobarea bugetelor locale
Proiectele bugetelor locale se supun examinării inițial de către comisiile de specialitate ale autorităților reprezentative și deliberative locale, iar ulterior în cadrul ședințelor acestor autorități.
Autoritatea reprezentativă și deliberativă examinează și aprobă proiectul bugetului local în două lecturi:
în prima lectură, se audiază raportul autorității executive privind proiectul bugetului, se aprobă indicatorii generali ai bugetului – veniturile, cheltuielile, soldul bugetar și sursele de finanțare, precum și plafonul datoriei Unități administrative-teritoriale la finele anului bugetar și plafonul garanțiilor acordate de Autorități publice locale.
în lectura a doua, se examinează cotele taxelor locale, transferurile interbugetare către alte bugete, cuantumul fondului de rezervă, structura datoriei Unități administrative-teritoriale și structura garanțiilor acordate de Autorități publice locale, nomenclatorul și tarifele aferente serviciilor prestate de autoritățile sau instituțiile bugetare finanțate de la bugetul local, determinarea priorității în finanțarea cheltuielilor, efectivul-limită de personal pentru autoritățile sau instituțiile bugetare finanțate de la bugetul local, alocațiile bugetare detaliate, precum și alte prevederi ce necesită aprobarea autorităților reprezentative și deliberative locale și se votează proiectul bugetului local în ansamblu.
Autoritățile reprezentative și deliberative asigură aprobarea bugetelor locale respective în termenul prevăzut de calendarul bugetar. Bugetele locale aprobate se fac publice.
În termen de cel mult 5 zile după aprobarea bugetelor locale autoritățile executive prezintă Direcției finanțe o copie a deciziei privind aprobarea bugetului local respectiv (inclusiv anexele, nota informativă și calculele justificative), legalizată de secretarul consiliului local.
În termenul stabilit de Ministerul Finanțelor, Direcția finanțe întocmește sinteza consolidată a bugetelor locale aprobate de nivelul I și II și o prezintă Ministerului Finanțelor pentru consolidarea Bugetul public național. La solicitarea Ministerul Finanțelor, Direcțiile finanțe vor prezenta și copiile deciziilor bugetare anuale, notele informative și alte materiale de fundamentare.
În termen de 30 de zile de la data publicării legii anuale a bugetului de stat autoritățile reprezentative și deliberative locale, în caz de necesitate, aduc bugetele locale aprobate în conformitate cu prevederile legii anuale a bugetului de stat.
1.3 Organizarea evidenței contabile în instituțiile publice.
Statul își realizează funcțiile sale printr-o rețea de instituții publice ale puterii și administrației de stat, instituții de învățămînt, instituțiile ale justiției și procaraturii, armatei, etc.
Instituțiile publice sunt entitățile prin intermediul cărora statul își redestribuie venitul său național, care se realizează prin intermediul bugetului public național, venitul său statul îl realizează, îl înparte dub forma sumelor cheltuite pentru satisfacerea nevoilor social-culturale, pentru învățămînt, ocrotirea sănătății, întreținerea aparatului administrativ statal, apărarea țării, etc.
Conform art.184(1) din Codul Civil instituția publică se constituie în baza unui document emis de către autoritatea publică și este finanțată integral sau parțial de la bugetul acesteia din urmă, și conform art.184(2) din Codul Civil Instituția publică nu are dreptul să instituie alte persoane juridice, cu excepția uniunilor de persoane juridice și a instituțiilor create de către instituțiile de învățămînt superior de stat cu autonomie universitară cu acordul fondatorului. Instituțiile publice nu au venituri proprii pentru acoperirea cheltuelilor pe care le suportă în procesul activității lor și respectiv sînt finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat, bugetele raionale, municipale, orășenești, sătești.
Privite din punct de vedere al importanței activității pe care desfășoară deosebim:
Instituții publice de subordonare de stat;
Instituții publice de subordonare locală
Din categoria instituțiilor de subordonare de stat fac parte organele centrale ale administrației de stat care îndeplinesc sarcini de conducere pe întreg teritoriul țării, precum și instituțiile subordonate lor. Dintre acestea putem menționa:
Parlamentul;
Președenția;
Guvernul;
Ministerele;
Agențiile de stat;
Instituțiile superioare de învățămînt;
Colegiile;
Armata națională;
Procuratura generală, etc.
Din categoria instituțiilor de subordonare locală fac parte organele ale administrației de stat și instituțiile din subordonarea locală fac parte organele locale ale administrației de stat și institușiile din subordonarea lor directă, de exemplu:
Consiliile raionale, municipale, orășenești, sătești;
Primările municipale, orășenești, sătești;
Direcțiile financiare raionale, municipale;
Direcțiile de învățămînt raionale, municicpale;
Școlile;
Grădinițele;
Casele de cultură;
Unele organe locale ale administrației de stat au o dublă subordonare fiind în sfera de activitate atît a consiliilor raionale, municipale, cît și a ministrilor de resort. Astfel, direcțiile financiare raionale sau municipale sunt subordonate nu numai consiliilor raionale sau municipale, ministerul educației, comisariatele de poliție raionale sau municipale, ministerul de interne etc.
Cele două categorii de instituții publice se deosebesc prin sursa din care sunt finanțate. Astfel, instituțiile de subordonare de stat sunt finanțate din bugetul, iar cele de subordonare locală din bugetele raionale, municipale, orățenești, sătești.
Obiectul contabilității instituțiilor publice îl constituie patrimoniul public aflat în administrarea acestora: finanțarea din buget și cheltuelile bugetare, veniturile și cheltuelile privind mijloacele speciale, mijloacele materiale și bănești, drepturile și obligațiile din activitatea desfășurată cu respectarea prevederilor legale. Prin intermediul contabilității instituțiilor publice se asigură evidența finanțelor publice de care dispune statul.
Operațiunele financiar-economice în instituțiile publice sunt contabilizate prin sistemul propriu de evidență contabilă reglementat de către Ordinul ministrului finanțelor nr. 215 din 28 decembrie 2015. Standardele Naționale de Contabilitate nu se răspândesc asupra instituțiilor publice.
Evidența contabilă în instituțiile publice are următoarele sarcini:
Înregistrarea la zi a finanțării bugetare, veniturilor realizate și cheltuelilor efectuate;
Contabilizarea corectă a circulației mijloacelor materiale și bănești;
Evidența decontările cu diferiți debitori și creditori;
Asigurarea integrității patrimoniului aflat în administrare;
Întocmirea și prezentarea la termenii stabiliți a rapoartelor financiare;
De asemenea, evidența contabilă are sarcina de a preîntîmpina încălcărea disciplinii bugetare, asigurînd consumul mijloacelor bugetare sau special în limitele aprobate în bugetul de stat sau bugetele rationale, municipal, orașenești, sătești, și conform destinației stabilite în aceste bugete.
Evidența contabilă trebuie să observe la timp toate modificările cantitative și valorice ale mijloacelor și resurselor unei instituții. În baza datelor furnizate de evidență contabilă conducatorii instituțiilor publice adoptată decizii în conducerea activității curente a instituțiilor.
Conducătorii instituțiilor publice și ai apăratului financiar-contabil al acestora au sarcina de a se ocupa permanent de bună administrare și utilizare a mijloacelor bugetare sau speciale, asigurînd utilizarea eficientă a mijloacelor materiale și bănești.
Responsabilitatea pentru organizarea corespunzătoare a evidenței contabile pe deplin o poartă conducătorii instituțiilor publice și contabilii-șefi ai acesteea.
Etapele reformei evidenței contabile în sectorul bugetar este reprezentat în tabelul de mai jos:
Tabel 1.
Contabilul-șef (conducătorul serviciului contabil) în instituțiile bugetare este numit și eliberat din funcție de conducătorul instituției bugetare, cu acordul organului ierarhic superior, iar în organele centrale de specialitate ale administrației publice, în autoritățile administrației publice locale – prin concurs în baza Legii nr.158 din 04 iulie 2008 „Cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public”. Contabilul-șef trebuie să aibă studii superioare sau medii de specialitate de profil.
Contabilul-șef stabilește atribuțiile de serviciu și responsabilitățile lucrătorilor contabilității, ținîndu-se cont de caracteristica funcțională, adică fiecărei grupe de lucrători sau unui lucrător aparte i se încredințează, în funcție de volumul de lucru, un anumit sector. În contabilități pot fi create, de exemplu, următoarele grupe: financiară, materială, pentru decontări cu angajații, decontări cu părinții pentru întreținerea copiilor în instituțiile pentru copii etc. În funcție de volumul de lucrări în grupele financiară și materială mai pot fi create subgrupele: financiar-operativă, operațiuni de decontare, fonduri fixe, produse alimentare. Contabilul-șef elaborează graficul circuitului documentar necesar pentru evidența contabilă și control, care se aprobă de către conducătorul autorității/instituției bugetare.
Extrasele din graficul nominalizat se repartizează persoanelor responsabile, precum și în condițiile evidenței centralizate – conducătorilor instituțiilor bugetare deservite, care urmează să respecte termenele stabilite de prezentare a documentele necesare pentru evidența contabilă și control.
Contabilul-șef nu este responsabil direct de resursele bănești și valorile materiale. Se interzice contabilului-șef să primească nemijlocit, în baza delegațiilor de retragere a numerarului și altor documente, mijloace bănești și bunuri materiale.
Contabilul – șef nu are dreptul să execute indicații privind fapte economice ce contravin actelor normative, precum și modului stabilit de recepționare, păstrare și consum al mijloacelor bănești, bunurilor materiale și altor valori. Contabilul-șef este obligat să sesizeze în scris conducătorul autorității sau instituției bugetare asupra caracterului nelegitim al indicației sale, fără a o executa.
Astfel de documente se primesc spre executare numai cu indicațiile suplimentare în scris ale conducătorului autorității/instituției bugetare căruia, ulterior, îi revine răspunderea pentru aceasta. Contabilii-șefi țin evidența contabilă a executării bugetelor locale, executării bugetelor ale instituțiilor întreținute din aceste bugete în conformitate cu prezentele Norme metodologice. Primarul și contabilul-șef al contabilității centralizate asigură organizarea evidenței contabile și controlul asupra încasării veniturilor, executării bugetelor instituțiilor întreținute din bugetul local și asupra întocmirii rapoartelor privind executarea bugetului. Evidența contabilă a executării bugetului și a bugetelor instituțiilor întreținute din aceste bugete se ține la bilanț unic.
Documentele contabile cu privire la executarea bugetelor locale și a bugetelor instituțiilor întreținute din aceste bugete sînt semnate de către primar și contabilul-șef. Contabilitatea centralizată prezintă conducătorilor instituțiilor bugetare pe care le deservesc informații privind executarea bugetelor în termenele stabilite de contabilul-șef al contabilității centralizate de comun acord cu conducătorii acestor instituții. Evidența contabilă a bugetelor instituțiilor finanțate de la bugetul de stat se efectuează, de regulă, de către contabilitățile centralizate create pe lîngă ministere, direcții raionale și municipale și pe lîngă alte instituții. În condițiile centralizării evidenței, conducătorilor instituțiilor deservite li se păstrează dreptul de administratori de buget, în special: să încheie contracte în vederea livrării mărfurilor și prestării serviciilor, precum și contracte de muncă pentru efectuarea unor lucrări; să primească, în ordinea stabilită, avansuri pentru necesitățile gospodărești și alte necesități și să permită acordarea de avansuri colaboratorilor săi; să permită efectuarea cheltuielilor din contul alocațiilor prevăzute în buget; să consume, în conformitate cu normele stabilite, materiale, produse alimentare și alte valori materiale pentru necesitățile instituției; să aprobe deconturile de avans ale persoanelor subordonate, documentele de inventariere, actele de trecere la pierderi a fondurilor fixe învechite și inutilizabile și a altor valori materiale, în conformitate cu regulamentele în vigoare; să soluționeze alte chestiuni privind activitatea economico-financiară a instituțiilor.
1.4 Reglementarea normativă cu privire la organizarea contabilității în instituțiile publice.
Organizarea și funcționarea contabilității în instituțiile publice se realizează în conformitate cu actele legislative și normative prin care se asigură o reglementare unitară pe întreg teritoriul țării. Contabilitatea instituțiilor publice a suferit o schimbare acum recentă în anul curent, majoritatea actelor normative au fost abrogate, planul de conturi contabile a instituțiilor publice a fost modificat, s-a trecut de la sistemul de trei cifre la un sistem de șase, astfel reflectarea contabilității a devenit puțin mai complicată semănînd mult cu ce-a bancară, însă asta permite o gestiune mult mai complexă și mai variată a contabilității.
La fel s-a modificat și structura planului de Conturi Contabile, analizînd mai detaliat, structura planului de conturi poate fi reprezentat prin următorul grafic:
Sursă elaborată de autor, Figura 1.1 Structura planului de conturi contabile.
Din anul curent, contabilitatea instituțiilor publice este reglementată de următoarele acte normative și legislative.
Ordinul ministrului finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2015, privind planul de conturi contabile în sistemul bugetar și normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar.
Ordinul ministrului finanțelor nr.208 din 24 decembrie 2015, privind structura clasificației bugetare.
Ordinul ministrului finanțelor nr. 215 din 28 decembrie 2015, privind normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național.
Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007;
Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr. 847 din 24.05.1996;
Codul civil;
Codul muncii;
Codul fiscal;
Legea nr. 276 din 18.12.2008, pentru modificarea și completarea legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;
Ordinul nr. 40 din 08.04.2016 cu privire la aprobarea regulamentului privind clasificarea bugetară;
Ordinul nr.60 din 29.05.2012 cu privire la aprobarea regulamentului privind inventarierea;
Instrucțiuni, regulamente emise de Guvernul Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova;
Legea bugetului de stat etc.
Ordinul ministrului finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2015, privind planul de conturi contabile în sistemul bugetar și normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, un act legislativ foarte important emis de către Ministerul Finanțelor acest ordin este complet bazat doar pe planul de conturi și pe particularitățile evidenței contabile în instituțiile bugetare, se prezintă regulile de evidență contabilă în instituțiile publice, documente justificative și registre contabile, corectarea erorilor contabile, conține planul de conturi contabile actual și descifrarea și caracterizarea a tuturor claselor a planului de conturi contabile, și spre sfirșit acest ordin indică regulile de organizare a contabilității, utilizate la întocmirea rapoartelor financiare
Ordinul ministrului finanțelor nr.208 din 24 decembrie 2015, privind structura clasificației bugetare, în baza acestui ordin Ministerul Finanțelor a elaborat clasificația bugetară, dar și a emis anexe referitoare la clasificația bugetară.
Ordinul ministrului finanțelor nr.215 din 28 decembrie 2015, privind normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național., reprezintă actuala lege elaborată de către Ministerul Finanțelor în care a constata forma noului plan de conturi, deasemenea și structura lui, în acest ordin se conține obiectul Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, se conține Atribuțiile Direcției generale Trezoreria de Stat și Trezoreriei Teritoriale a Ministerului Finanțelor, dar și cerințe generale privind deservirea autorităților sau instituțiilor publice prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, deschiderea și închiderea conturilor bancare sau trezoreriale, în acest ordin sunt indicate și restituirea și trecerea în contul altor plăți a sumelor achitate în plus sau incorect de către contribuabili administrate de către Serviciul Vamal, modul de restituire a veniturilor colectate și a mijloacelor temporar intrate în posesia autorităților sau instituțiilor bugetare, dacă să vorbim in general acest ordin reglementează operațiunele cu patrimoniul instituțiilor publice dar și cu operațiunele și legătura dintre trezorerie și instituțiea publică.
Legea contabilității, stabilește cadrul juridic a cerințelor unice și a mecanismului de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, regulile generale privind documentarea operațiunelor economice, întocmirea registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare.
Ordinul ministerul finanțelor este o inlocuire, o modificare a legii privind finanțele publice locale nr.397-XV, care a fost abrogată în anul precedent. Ordinul ministrului finanțelor stabilește metodele de efectuare a operațiunelor cu numerarul, procedee de evaluare a veniturilor, normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, Deschiderea și închiderea conturilor bancare sau trezoreriale, Modul de restituire a veniturilor colectate și a mijloacelor temporar intrate în posesia autorităților sau instituțiilor bugetare, Efectuarea plăților din mijloacele bănești acumulate la bugetele locale și multe alte operațiuni contabile importante.
Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar stabilește sistemul bugetar, care este o parte integrantă a sistemului de finanțe publice ale statului, reprezentat prin bugetul public național și de asemenea stabilește procesul bugetar care începe cu elaborarea bugetului și se finalizează prin aprobarea raportului privind executarea lui pentru anul bugetar respectiv.
Ordinul nr. 40 din 08.04.2016 cu privire la aprobarea regulamentului privind clasificarea bugetară; servește necesitățile de sistematizare și de carelare a indicatorilor bugetari ai bugetelor de toate nivelurile și ai fondurilor extrabugetare, atribuindu-se fiecărui indicator bugetar un cod distinct Clasificația bugetară cuprinde următoarele componente:
clasificația organizațională;
clasificația funcțională;
clasificația programelor;
clasificația economică;
clasificația surselor.
Structura componentelor clasificației bugetare și metodologia de aplicare a acestora se aprobă de către Ministerul Finanțelor și se publică. Clasificația bugetară se constituie din registre numite liste de conturi denstincte pentru fiecare element al clasificației bugetare, aprobate conform anexei numărul 1 al Ordinului Ministerului Finanțelor 208 din 24.12.2015.
Codul civil determină statutul juridic al participanților la circuitul civil, temeiurile apariției dreptului de proprietate și modul de exercitare a acestuia, reglementează obligațiile contractuale și de altă natură, alte raporturi patrimoniale și personale nepatrimoniale aferente lor.
Codul muncii reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă, jurisdicția muncii, controlul aplicării regulamentărilor din domeniul raporturilor de muncă codul muncii vegheză corectitudinea comportării cu personalul, corectitudinea îndeplinirii obligațiilor contractuale de muncă, în general codul muncii este actul normativ de drepturi și obligațiunelor angajaților în cîmpul muncii în instituțiile publice.
Codul fiscal reglementează principiile impozitării în Republica Moldova, modul și termenele de achitare a impozitelor și taxelor, cotele acestora, facilitățile acordate, precum și obiectele impunerii, codul fiscal este este principalul act normativ de reglementare colectării corecte a tuturor impozitelor, el joacă un mare rol în supravețuirea statului Republicii Moldova.Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar reglementează modul, condițiile de salarizare și mărimele salariilor personalului din autoritățile administrației publice, instituțiile și organizațiile finanțate de la bugetul public național, legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar acordă și o clasă a fiecărui colaborator a instituții bugetare, această clasă indică nu numai mărimea salariului dar și rensponsabilitatea care o are colaboratorul.
Ordinul nr.60 din 29.05.2012 cu privire la aprobarea regulamentului privind inventarierea; reglementează modul de efectuare a inventarierei patrimoniului, de determinare și reflectare a rezultatelor inventarierii precum și formulele utilizate cu ocazia inventarierii, Obiectivul prezentului Regulament constă în stabilirea regulilor de efectuare a inventarierii elementelor de activ și datorii, constatarea și înregistrarea rezultatelor inventarierii și perfectarea formularelor utilizate la efectuarea inventarierii, prezentul Regulament se extinde asupra tuturor persoanelor juridice și fizice care desfășoară activitate de întreprinzător, organizațiilor necomerciale, inclusiv instituțiilor publice, notarilor, avocaților și birourilor înființate de aceștia, executorilor judecătorești, precum și reprezentanțelor și filialelor întreprinderilor (organizațiilor) nerezidente, înregistrate în Republica Moldova (în continuare-entități), indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate și forma juridică de organizare, care conform Legii contabilității sînt obligați să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ și datorii.
Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar este condusă de Ordinul nr. 66 din 15.05.2015 și de Ordinul nr.216 din 28.12.2015.
Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar sînt elaborate în scopul organizării evidenței contabile în sistemul bugetar, precum și stabilirii unui mecanism unic de evidență contabilă și raportare financiară pentru autoritățile sau instituțiile bugetare.
Prezentul Plan de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice reglementează evidența contabilă a executării bugetului public național și contabilitatea de casă, precum și evidența contabilă a veniturilor și cheltuielilor efective ale autorităților/instituțiilor bugetare, a activelor financiare și nefinanciare, a datoriilor și rezultatelor.
Scopul implimentării unui nou plan de conturi contabile este creearea unui sistem modern, eficient și durabil de management financiar, bazat pe instrumente și mecanisme efective, proiectat la nivelul standartelor europene.
Obectivul este stabilirea unui mecanism unic de evidență contabilă și raportare financiară pentru autoritățile și instituțiile bugetare.
Fig. 1.2
Sursă elaborată de autor: figura 1.2. Planul de Conturi în contextul reformelor.
Integrarea Planului de Conturi cu Clasificația Economică are un șir de beneficii, cum ar fi:
Planul de Conturi și Clasificația Economică sînt elaborate a permite simplificarea și înbunătățirea calității informației.
Informația va fi comparabilă; procedura tehnică fără algoritme suplimentare sau tabele de trecere.
O parte din operațiuni vor fi înregistrate o singură dată deoarece Planul de Conturi unic cuprinde Clasificația Economică și codurile acestora sunt indentice.
Considerabil se va reduce volumul de lucru și a timpului pentru persoanele care astăzi aplică și Planul de Conturi dar și Clasificația Economică.
Planul de conturi contabile în sistemul bugetar este elaborat în conformitate cu standardele internaționale de Statistica Finanțelor Guvernamentale, integrat cu clasificația bugetară economică și se utilizează pentru evidența executării de casă a bugetului public, precum și pentru evidența contabilă a veniturilor și cheltuielilor efective ale autorităților sau instituțiilor bugetare, a activelor financiare și nefinanciare, a datoriilor și rezultatelor (metoda de angajamente).
Planul este compus din 6 niveluri, reprezentate prin cel puțin 6 semne digitale, și anume:
Nivelul 1 – Clasa, 1 semn digital;
Nivelul 2 – Subclasa, 1 semn digital;
Nivelul 3 – Grupa de conturi, 1 semn digital;
Nivelul 4 – Contul, 1 semn digital;
Nivelul 5 – Subcontul de nivelul I, 1 semn digital;
Nivelul 6 – Subcontul de nivelul II, 1 semn digital.
Planul de Conturi al evidenței contabile în sistemul bugetar conține 8 clase, care la rîndul său se dezvoltă în subclase. Respectiv, în cadrul subclaselor există mai multe grupe de conturi, iar grupele de conturi se detaliază pe conturi și subconturi.
Conturile contabile la 1-4 semne reprezintă conturi sintetice, iar la 5-6 semne reprezintă conturi analitice.
Figura 1.3.
Sursă elaborată de autor: figura 1.3. Integrarea Planului de Conturi cu Clasificația Economică.
Capitolul II. Documentarea și contabilizarea numerarului în instituțiile publice
2.1 Documentarea și contabilizarea conturilor curente trezoreriale
Potrivit noilor Ordine ale Ministerul Finanțelor implimentate în anul сurent, Mijloacele Bănești se situează la subclasa 43 ,,Mijloace Bănești’’.
La grupa de conturi 431 ,, Conturi curente în sistemul trezororerial’’ instituțiile bugetare țin evidența mijloacelor bănești în valută națională și străină, gestionate prin conturile trezorăreale. Evidența analitică a mijloacelor bănești pe conturi curente în sistemul trezorerial în valută străină se ține pe tipuri de valută, recalculată în valută națională. Evidența operațiilor de circulație a mijloacelor în conturile curente în sistemul trezororerial în monedă națională și în valută străină în instituțiile bugetare se ține în borderoul comulativ al circulației mijloacelor în conturile curente bugetare și se folosește documentul Notă contabilă.
Grupa de сonturi 431 ,,Conturi сurente în sistemul trezorerial’’ cuprinde următoarele conturi contabile; 4311 ,, Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’
Care cuprinde următoarele subconturi de nivelul I: 43110 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ cuprinde urmatorul subcont de nivelul II:431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ aсest cont ține evidența existentă și mișсarea mijloacelor bănești ale instituțiilor bugetare în monedă națională, gestionate prin conturile trezoreriale.
Figura 1.7. Clasa a 4, Active financiare, gruparea.
La grupa de сonturi 432 ,,Conturi сurente în afara sistemului trezorerial’’ instituțiile bugetare țin evidența mijloaсelor bănești în valută străină, gestionate prin сonturile banсare, desсhise în baza autorizațiilor eliberate de către Ministerul Finanțelor, aici trezorăriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor refleсtă în baza rapoartelor prezentate mijloacele bănești ale instituțiilor bugetare gestioanate prin conturi banсare. Evidența analitiсă a mijloaсelor bănești pe conturi сurente înafara sistemului trezorerial în valută străină se ține pe tipuri de valută, recalculată în valută națională.
Ținerea evidenței, existența și mișcarea mijloacelor bănești ale instituțiilor bugetare în monedă națională, gestionate prin conturile bancaredupă cum am zis se ține la contul de nivelul II 432100 ,,Conturi curente în afara sistemului trezorerial în monedă națională’’. Contul de nivelul II 432200 ,, Conturi сurente în afara sistemului trezorerial în valută străină’’ este destinat pentru existența și mișcarea mijloacelor bănești ale istituțiilor bugetare în valută străină, gestionate prin conturile bancare. Sistemul сontabil privind finanțarea instituțiilor publiсe poate fi reprezentat prin următoarea figură:
Figura 1.8. Sistemul contabil privind finanțarea instituțiilor publice.
Operațiunile trezoreriale interne în Direcția generală Trezoreria de Stat și în trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor reprezintă operațiuni între conturile trezoreriale ale instituțiilor bugetare în cadrul aceluiași сont bancar.
Se сunosc trei tipuri de operațiuni trezoreriale interne:
plata serviciilor prestate de către o instituție bugetară către o altă autoritate bugetară;
corectarea executării operațiunilor între сonturile trezoreriale;
achitarea impozitelor și taxelor de сătre autorităților sau instituțiilor bugetare .
Efectuarea plăților din mijloacele bănești acumulate la bugetul de stat
Repartizarea surselor financiare ale bugetului de stat care au fost încasate la conturile bancare ale Ministerului Finanțelor Trezoreria de Stat se efectuează în fiecare zi conform indicațiilor de repartizare a soldului mijloacelor bugetului de stat și se folosește documentul Forma FD-014, aprobată de către ministru sau viceministru.
Proiectul сu indicații se întocmește de сătre Direcția generală Trezoreria de Stat în baza neсesităților documentelor de plată instituțiilor finanțate de сătre bugetul de stat, planurilor de finanțare și altor documente, ținînd сont de prognoza liсhidităților.
În baza indicațiilor de repartizare a soldului mijloacelor bugetului de stat, Direcția generală Trezoreria de Stat perfectează și execută ordine de plată în lei și în valută străină deja după caz pentru efectuarea operațiunilor de transmitere a mijloacelor bănești de la conturile bancare ale Ministerului Finanțelor Trezoreria de Stat la сonturile bancare ale Ministerului Finanțelor – trezoreriile teritoriale, сu stabilirea destinației acestor mijloace, conform clasificației economice.
Persoanele care sunt împuternicite сu dreptul la semnătură din сadrul Direcției generale Trezoreria de Stat sunt responsabile de transmiterea tuturor mijloacelor bănești.
Pentru efectuarea tuturor operațiunilor interne prin sistemul trezorerial, Direcția generală Trezoreria de Stat și trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor utilizează Nota de transfer și Nota de transfer în valută străină.
Pentru plata serviciilor prestate de către o autoritate sau instituție bugetară către o altă autoritate sau instituție bugetară, se perfectează în Sistemul Informațional de Management Financiar nota de transfer bazată pe un contract încheiat între aceste două autorități sau un document justificativ emis de autoritatea sau instituția prestatoare de servicii.
După сe se aplică semnăturile de către persoanele împuternicite сu dreptul la semnătură din cadrul autorității sau instituției bugetare, notele de transfer sunt transmise în format electronică sub formă de borderou spre semnare și executare către Direcția generală Trezoreria de Stat sau trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor.
Direcția generală Trezoreria de Stat și trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor, verifică și aprobă notele de transfer incluse în borderou, iar după сe s-a aplicat semnătura de сătre persoanele împuternicite сu dreptul la semnătură, execută doсumentele respective.
În cazul când autoritatea sau instituția bugetară nu are acces la Sistemul Informațional de Management Financiar al Ministerului Finanțelor, acestea demonstrează notele de transfer la Direcția generală Trezoreria de Stat sau la trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor, pe suport de hârtie în trei exemplare, semnate de către persoanele împuternicite care au drept de semnătură, сu aplicarea ștampilei de сătre autoritățile sau instituțiile bugetare, cu anexarea documentelor justificative.
După executarea notelor de transfer, primul exemplar al notei de transfer se lasă în trezoreria teritorială respectivă, iar exemplarele doi și trei se remit autorității sau instituției bugetare respective.
Pentru сa se сorecta executarea operațiunilor între conturile trezoreriale, dar și pentru aсhitarea impozitelor sau taxelor de către autoritățile sau instituțiile bugetare, acestea perfectează notele de transfer în Sistemul Informațional de Management Financiar al Ministerului Finanțelor, se semnează de către persoanele împuternicite care are dreptul la semnătură și se transmit sub formă de borderou spre executare Direcției generale Trezoreria de Stat.
În cazul cînd, autoritatea sau instituția bugetară nu are dreptul la acces la Sistemul Informațional de Management Financiar al Ministerului Finanțelor, nota de transfer se efectuează pe suport de hârtie la Direcția generală Trezoreria de Stat sau la trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor în două exemplare, semnate de către persoanele împuternicite cu dreptul la semnătură, cu aplicarea ștampilei de către autoritățile sau instituțiile bugetare, cu anexarea tutuor documentelor justificative. După executare, primul exemplar al notelor de transfer rămâne în Direcția generală Trezoreria de Stat sau în trezoreriile teritoriale respective, iar exemplarul doi se remite autorității sau instituției bugetare respective cu aplicarea semnăturii de către persoanele cu dreptul la semnătură.
Reguli privind închiderea sau deschiderea anului bugetar în sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor
Pentru închiderea sau deschiderea anului bugetar gestionar se efectuează în câteva nivele, și anume:
închiderea sau deschiderea anului bugetar gestionar pentru conturile bancare deschise în Banca Națională a Moldovei și conturile bancare în valută străină în băncile comerciale;
închiderea sau deschiderea anului bugetar gestionar pentru conturile bancare deschise în Cont Unic Trezorerial închiderea anului bugetar de execuție de către Direcția generală Trezoreria de Stat.
În ultima zi lucrătoare din anul bugetar gestionar trezoreriile teritoriale trebuie să asigure următoarele procese:
prelucrarea extraselor bancare pentru conturile bancare ale Trezoreriei de Stat și ale trezoreriilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor, deschise în Cont Unic Trezorerial;
reclasificarea veniturilor care nu sunt indentificate prin transferarea mijloacelor din contul trezorerial „Venituri neidentificate” ale conturilor bancare deschise în Cont Unic Trezorerial, la contul bancar al Ministerului Finanțelor – Direcția generală Trezoreria de Stat (33114001) la contul bancar al trezoreriilor teritoriale 2266XX, în contul trezorerial de încasări „Alte venituri”;
soldurile „zero” în conturile bancare ale bugetului de stat deschise în Cont Unic Trezorerial prin transferul mijloacelor bănești la contul bancar al Ministerului Finanțelor – Direcția generală Trezoreria de Stat (33114001);
soldurile „zero” în conturile bancare (în moneda națională) deschise în banca comercială deserventă pentru operațiuni cu numerarul;
rambursarea mijloacelor bănești plasate sub formă de depozit la Banca Națională a Moldovei;
prelucrarea extraselor pentru conturile bancare ale Trezoreriei de Stat și ale trezoreriilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor, deschise în Banca Națională a Moldovei și în băncile comerciale, pentru ultima zi operațională din anul bugetar gestionar.
După ce se face prelucrarea extraselor pentru conturile bancare deschise în Banca Națională a Moldovei și în băncile comerciale, Direcția generală Trezoreria de Stat și trezoreriilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor efectuează închiderea zilei pentru fiecare cont bancar în parte, dar și închiderea anului bugetar.
La sfârșitul zilei de lucru pentru ultima zi lucrătoare din anul bugetar gestionar Direcția generală
La fel Trezoreria de Stat efectuează închiderea zilei bancare interne, și respectiv închiderea anului bugetar pentru conturile bancare deschise în Cont Unic Trezorerial.
Închiderea anului bugetar gestionar pentru conturile bancare deschise în băncile comerciale, precum și închiderea anului bugetar gestionar pentru conturile bancare deschise în Cont Unic Trezorerial (TREZMD2X) duce la următoarele acțiuni din partea sistemului informațional:
identifică soldul de mijloace bănești pe conturile curente ale instituțiilor bugetare și transferă soldurile respective către bugetele din care se finanțează. Soldurile de mijloace bănești de pe conturile curente ale instituțiilor bugetare identificate ca proiecte investiționale nu sunt transferate către bugete;
închiderea soldurilor codurilor din planul de conturi contabile la rezultat și postarea acestora în Cartea Mare;
expirarea tuturor documentelor de plată cum ar fi ordine de plată, delegații, note de transfer, certificate privind restituirea în numerar a plăților achitate în plus sau incorect de către persoanele fizice, etc. care nu au fost finalizate până la inițierea procedurii de închiderea a anului bugetar gestionar.
Asigurarea, începând cu prima zi lucrătoare a anului bugetar viitor, a perfectării autorizațiilor de efectuare a plăților, a contractelor, a documentelor justificative, precum și efectuarea plăților autorităților sau instituțiilor bugetare, finanțate de la toate nivele, Direcția generală Trezoreria de Stat și trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor efectuează următoarele acțiuni:
deschide ziua bancară internă pentru conturile bancare deschise în Cont Unic Trezorerial, și, respectiv, deschide noul an bugetar;
deschide anul bugetar pentru fiecare cont bancar în parte deschis la BNM (conturile bancare în valută străină) sau în băncile comerciale.
După deschiderea spre executare a anului bugetar viitor, Direcția generală Trezoreria de Stat și trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor pot să perfecteze Note de transfer pentru corectarea operațiunilor în ultima zi lucrătoare a anului de execuție precedent. Executarea Notelor de transfer în ultima zi lucrătoare a anului de execuție precedent nu duce la modificarea soldului de mijloace bănești pe conturile curente ale instituțiilor bugetare, dar și nici la modificarea soldurilor de mijloace bănești ale bugetelor.
După ce se finalizează și aprobarea Raportului privind executarea bugetelor componente ale bugetului public național, Direcția generală Trezoreria de Stat efectuează închiderea anului bugetar de execuție precedent. Pornirea acestei acțiuni presupune interzicerea efectuării oricăror altor operațiuni de modificare a executării anului precedent.
Atribuțiile Direcției generale Trezoreriei teritoriale ale Ministerului Finanțelor
Trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor au următoarele atribuții de bază:
ținerea evidenței executării de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, mijloacelor extrabugetare și mijloacelor intrate temporar în posesia autorităților sau instituțiilor bugetare;
respectarea, pe domeniul ce ține de competență, a legislației Republicii Moldova în procesul executării de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, mijloacelor extrabugetare și mijloacelor intrate temporar în posesia autorităților sau instituțiilor bugetare;
evidența impozitelor, taxelor și altor încasări prevăzute de legislația în vigoare;
executarea documentelor de plată pentru efectuarea cheltuielilor instituțiilor bugetare, finanțate din contul mijloacelor bugetului de stat și bugetelor locale, în limita alocațiilor aprobate în bugetele respective și în baza Indicațiilor de repartizare a soldului mijloacelor;
executarea documentelor de plată pentru efectuarea plăților autorităților/instituțiilor publice la autogestiune ai căror fondatori sînt autoritățile publice centrale și locale;
evidența contabilă a executării de casă a mijloacelor bugetare și mijloacelor intrate temporar în posesia instituțiilor bugetare finanțate de la bugetul de stat și de la bugetele locale;
întocmirea rapoartelor periodice (lunare, trimestriale, semianuale, anuale) privind executarea de casă a bugetului de stat, bugetelor locale și prezentarea acestora Ministerului Finanțelor;
întocmirea informațiilor operative privind executarea bugetelor instituțiilor bugetare și mijloacelor intrate temporar în posesia instituțiilor bugetare;
închiderea conturilor trezoreriale, deschiderea și închiderea conturilor bancare în lei moldovenești și în valută străină la banca deserventă;
înregistrarea și evidența contractelor instituțiilor bugetare în limita alocațiilor aprobate anual;
executarea documentelor executorii (încheieri, titluri executorii ale instanțelor judecătorești și ordine incaso) și ținerea evidenței acestora;
verificarea și prelucrarea extraselor din conturile bancare ale Ministerul Finanțelor- Trezoreriei Teritoriale și a documentelor de plată prezentate de către organele fiscale;
formarea, verificarea și eliberarea extraselor din conturile trezoreriale și fișelor executării conturilor de venituri și de cheltuieli ale autorităților/instituțiilor deservente;
participarea la elaborarea și avizarea propunerilor la proiectele actelor legislative și normative privind executarea de casă a mijloacelor bugetului public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, asigurarea evidenței contabile și raportarea în sectorul bugetar;
acordarea asistenței consultative privind aplicarea prevederilor legislației în vigoare în executarea de casă a bugetului de stat și a bugetelor locale;
îndeplinește orșice alte atribuții stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate.
Cu ajutorul contului trezorerial se achită și facturile pentru curentul electric, gaz, apă, etc.
Ex. La primirea facturilor pentru electricitate (Anexa 9) primăria formează următoarele contabile:
Debit 222110 ,,Energie Electrică’’ la suma facturii 3091,40 lei.
Credit 519220 ,,Datorii față de furnizori din afara sistemului bugetar’’ gasNaturalFenosa la suma din factură 3091,40 lei.
Se efectuează finanțarea de la buget:
Debit 431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ la suma cerută de la buget 3091,40 lei.
Credit 149800 ,,Finanțare de la buget’’ la suma cerută de la buget 3091,40 lei.
O dată cu primirea finanțării concomitant se face achitarea față de furnizor (Anexa 10).
Debit 519220 ,,Datorii față de furnizori din afara sistemului bugetar’’ la suma din factură 3091,40 lei.
Credit 431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ la suma cerută de la buget 3091,40 lei.
Pentru achitarea facturilor de consum a gazului natural se efectuează următoarele formule contabile:
Debit 222120 ,,Gaze’’ la suma facturii 22094,60 lei.
Credit 519220 ,,Datorii față de furnizori din afara sistemului bugetar’’Rotalin Gaz Trading S.R.L, la suma din factură 22094,60 lei.
Se efectuează finanțarea de la buget:
Debit 431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ la suma cerută de la buget 22094,60 lei.
Credit 149800 ,,Finanțare de la buget’’ la suma cerută de la buget 22094,60 lei.
O dată cu primirea finanțării concomitant se face achitarea față de furnizor (Anexa 11 ).
Debit 519120 ,,Datorii față de furnizori din afara sistemului bugetar’’ la suma din factură 22094,60 lei.
Credit 431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ la suma cerută de la buget 22094,60 lei.
Toate achitările cu furnizorii din afara sistemului bugetar se include în borderoul documentelor de plată care se prezintă trezoreriei Ministerului Finanțelor, (Anexa 12).
Pentru achitarea salariului angajaților primaăria satului Dănceni folosește banii scriptici, adică transferă banii pe card, este o metodă mult mai simplă și mai comodă atît pentru contabil-șef cît și pentru angajați.
Pentru a transfera banii pe card și a calcula tot o dată contribuțiile medicale și sociale dar și membrii de sindicate primăria face divizul de cheltueli care se prezinta la trezoreria teritorială Ialoveni (Anexa 13) , trezoreria în baza (Anexelor 14-23) și se efectuează următoarele formule contabile.
Debit 211110 ,,Salariul de bază’’ la suma salariului calculate tuturor muncitorilor – 108961,37 lei.
Credit 519410 ,,Datorii față de personal pentru remunerarea muncii’’ la suma calculată- 108961,37 lei.
Debit 519410 ,,Datorii față de personal pentru remunerarea muncii’’ la suma impozitului pe venit calculat – 4741,88 lei;
Credit 519420 ,,Datoriile aferente decontărilor personalului privind impozitile’’ la suma impozitlui pe venit – 4741,88 lei;
Debit 519410 ,,Datorii față de personal pentru remunerarea muncii’’ la suma calculată – 4953,18 lei;
Credit 519430 ,,Datorii aferente decontărilor personalului privind contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat’’ la sauma contribuțiilor individuale 6% – 4953,18 lei;
Debit 519410 ,,Datorii față de personal pentru remunerarea muncii’’ la suma calculată – 3714,87 lei;
Credit 519440 ,,Datorii aferente decontărilor personalului aferente privind primile de asigurare medical obligatorii’’ la suma asigurărilor medicale 4,5% – 3714,87 lei;
Debit 519410 ,,Datorii față de personal pentru remunerarea muncii’’ la suma calculată – 743,45 lei;
Credit 519450 ,,Datorii aferente decontărilor cu membrii sindicatelor privind cotizațiile de membru al sindicatelor’’ la suma calculată tuturor membrilor – 743,45 lei;
Debit 519410 ,,Datorii față de personal pentru remunerarea muncii’’ la suma calculată – 17825,46 lei;
Credit 519120 ,,Datorii pe contribuții sociale de stat 23 % ’’ la suma asigurărilor – 17825,46 lei;
Debit 519130 ,,Datorii pe primile de asigurare obligatorie de asistență medicală’’ la suma calculată – 3714,87 lei;
Credit 519440 ,,Datorii pe primile de asigurare obligatorie de asistență medicală4,5%’’ la suma asigurărilor medicale – 3714,87 lei;
Deschiderea finanțării;
Debit 431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ la suma calculată de la buget – 87421,07 lei;
Credit 149800 ,,Finanțare de la buget’’ la suma cerută de la buget 87421,07 lei.
Debit 519491 ,,Decontările privind virările fără numerar’’ la suma totală de contribuții -87421,07 lei;
Credit 431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ la suma calculată de la buget 87421,07 lei.
2.2 Documentarea și contabilizarea numerarului în caserie
Grupa de conturi 434 ,,Casa’’ este destinată generalizării informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești în valută națională și valută străină în casieriele instituțiilor bugetare.
Pentru a duce evidența operațiilor de casă instituțiile și contabilitățile centralizate se conduc de prevederile Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992 ‘’Privind aprobarea Normelor pentru efectuarea operațiilor de casă în economiea națională a Republicii Moldova,, și Hotărîrea Guvernului nr.474 din 28 aprilie 1998 ,,Cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor de numerar’’.
Delegațiile de retragere a numerarului de la contul current, de obicei, se eliberează pe numele și răspunderea casierului sau persoanei care îl înlocuiește.
În instituțiile cu multe subdiviziuni sau care sănt deservite de o contabilitate centralizată, plata salariilor și indemnizațiilor pentru pierdirea temporară a capacității de muncă, burselor, pensiilor etc. Achitarea unor cheltueli neînsemnate pentru necesitățile gospodărești se poate se poate efectua, conform ordinului înscris al primarului sau conducătorului instituției publice, de către alte personae, cu excepția casierilor, cu care se încheie contracte în scris privind răspunderea material deplină. La eliberarea din casă a banilor în numerar persoanelor de încredere, evidența acestor eliberării se ține de către casier în registrul evidenței banilor eliberării persoanelor autorizate pentru plata salariilor și burselor și utlizează Registru de evidență a banilor eliberării persoanelor autorizate pentru plata salariilor și burselor.
Dacă instituția deservită se află la mare distanță și listele de calcul și plată nu pot fi restituite de către persoana de încredere în casa contabilității centralizate pe parcursul a trei zile, plata salariilor trebuie să fie efectuată prin intemediul titularilor de avans. În aceste cazuri suma necesară pentru plata salariilor de eliberează titularului de avans din casă conform ordinului de plată și se reflectă la subcontul de nivelul II 419510.
La eliberarea banilor din casă în gestiunea a mai ultor persone în schimbul ordinelor de plată individuale se întocmește borderoul numerarului eliberat din casierie titularilor de avans, astfel se întocmește Borderoul numerarului eliberat din casierie titularilor de avans. Contabilul-șef este obligat ca, pînă la finalizarea operaținelor de casă, să verifice legalitatea și corectitudinea perfectării documentelor, precum și faptul dacă cheltuielele destinațiilor potrivit bugetului consolidat. Documentele pentru eliberarea banilor, după verificare, trebuie să fie semnate de către primar și contabilul-șef.
În instituții și contabilitățile centralizate care nu au în state casieri, plata salariilor muncitorilor, funcționarilor și plata cheltuelilor gospodărești mărunte se efectuează prin intermediul gestionarilor, numiți prin ordin pe instituție. Delegațiile de retragere a numerarului de la contul curent se eliberează pe numele acestor persoane. Contabiltățile centralizate utilizează chintanța de recepție a plăților nefiscale și dispoziția de plată cu ținerea obligatorie a registrului de evidență a dispozițiilor de încasare și de plată.
Evidența operațiunelor de casă se execută de către casier în două exemplare cu stiloul, prin indigou, odată ce banii au fost primiți sau eliberați pe fiecare dispoziție de casă sau alt document care o înlocuiește. Corectările neexplicabile în registrul de casă se interzic. Corectările se efectuează și se legalizează prin semnăturile persoanei care ține registrul de casă și a contabilului-șef.
Zilnic, la sfîrșitul zilei de lucru, casierul face totalurile operațiilor pe parcursul zilei, deduce soldul banilor în casă pentru data următoare și transmite în contabilitate, în calitate de dare de seamă a casierului, a doua foaie detașabilă adică copiea înscriilor din registrul de casă de pe parcursul zilei înpreună cu dispozițiile de încasare și de cheltueli contra chitanță în registrul de casă.
Eliberarea banilor din casă, dacă este neconfirmată de semnătura beneficiarului în actul de cheltueli, se consideră dificit și se încasează de la persoana care a exeecutat operațiunile de casă. Banii în numerar, nesustificați prin acte de încasare, se consideră excedent de casă și se trec în contul al altor venituri în bugetului respectiv.
Banii în numerar, chitanțele și alte valori trebuie trebuie să se păstreze în safeuri sau casete de bani într-o încăpere izolată și bine păzită a primăriei sub responsabilitatea persoanelor cu funcții de răspundere, de acăror componență este efectuarea operațiilor de casă. Cheile de la safeu sau de la casetele de bani se află la aceeași persoană, iar dublicatele cheilor în pachete, casete etc., sigilate de către aceste persoane, la primar.
Primirea în casă și eliberarea din casă a unor asemenea documente se face în baza dispozițiilor de casă pe care se aplică ștampila De fonduri sau acesta inscripție se face de mînă cu stilou roșu. Evidența acestor operațiuni se ține separat de aceea a operațiunelor cu mijloacele bănești. Înregistrarea ordinelor de fonduri de încasare și de plată se face la sfîrșitul registrului dispozițiilor de încasare și de plată: Registru de Evidență a dispozițiilor de încasare și de plată în valută națională și străină.
Pentru ridicarea numerarului, autoritățile sau instituțiile bugetare perfectează în Sistemul Informațional de Management Financiar al Ministerului Finanțelor Delegația de retragere a numerarului, care se autorizează prin semnătura digitală și se transmite trezoreriei teritoriale deservente. În cazul în care nu au acces la Sistemul Informațional de Management Financiar al Ministerului Finanțelor, prezintă Delegația de retragere a numerarului la trezoreria teritorială, pe suport de hârtie într-un exemplar, cu aplicarea ștampilei autorității sau instituției bugetare și semnăturilor olografe.
La efectuarea plăților în numerar, autoritatea sau instituția bugetară prezintă documente justificative la solicitarea Direcției generale Trezoreria de Stat sau a trezoreriilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor.
Delegația de retragere a numerarului într-un exemplar, ordinele de plată pentru transferul impozitelor reținute din salariu, a contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat și a primelor la fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală, perfectate în două exemplare și semnate de către persoanele împuternicite cu dreptul la semnătură, cu aplicarea ștampilei autorităților sau instituțiilor bugetare, sunt prezentate trezoreriei teritoriale deservente.
La ridicarea numerarului pentru autoritățile sau instituțiile bugetare care se deservesc în contabilitățile centralizate, sau care dețin mai multe conturi trezoreriale sau coduri IBAN, poate fi Delegația de retragere a numerarului generalizatoare în sumă totală, la care se anexează Descifrarea la delegația de retragere a numerarului.
Delegațiile de retragere a numerarului ale autorităților sau instituțiilor bugetare, acceptate de persoanele responsabile din trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor, sunt incluse în procesul de necesități, pentru a primi finanțare de la bugetele de la care se finanțează instituțiile bugetare respective.
După primirea de la Direcția generală Trezoreria de Stat a mijloacelor bănești pentru acoperirea necesarului de numerar ale autorităților sau instituțiilor bugetare finanțate de la bugetul de stat, trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor întocmesc ordine de plată și efectuează transferul acestora la codul IBAN deschis în banca comercială deserventă.
Autoritățile sau instituțiile bugetare cu două zile lucrătoare premergătoare zilei de retragere a numerarului înștiințează trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor despre necesarul de numerar prin perfectarea Cererii despre necesarul de numerar, în baza cărora trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor formează Cererea consolidată despre necesarul de numerar pe care o prezintă la banca comercială deserventă.
În cazul în care numerarul rezervat de către trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor pentru autoritățile sau instituțiile bugetare nu este ridicat în termenul indicat, atunci Ministerul Finanțelor poartă răspunderea pentru plata penalităților, conform prevederilor contractelor de deservire bancară a trezoreriilor teritoriale.
Delegațiile de retragere a numerarului, concomitent cu Borderoul documentelor de plată, se transmit de către trezoreriile teritoriale ale Ministerului Finanțelor la banca comercială deserventă, la care autoritățile sau instituțiile bugetare urmează să ridice numerarul.
În cazul ridicării mijloacelor în numerar pentru achitarea salariului sau la efectuarea transferului mijloacelor la cardurile bancare ale angajaților, autoritățile sau instituțiile bugetare sunt responsabile pentru efectuarea concomitentă a transferurilor la bugetele respective a impozitelor reținute din salariu, transferul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, a primelor la fondurile asigurărilor obligatoriii de asistență medicală și a altor rețineri.
Numerarul primit în casieriile autorităților sau instituțiilor bugetare se utilizează în termen de 3 zile lucrătoare, incluzând ziua de primire a banilor de la banca comercială.
După expirarea termenului indicat în punctul, autoritățile sau instituțiile bugetare sunt obligate să depună sumele de numerar neutilizate din casierii, sumele primite în casieria acestora pentru restabilirea plăților efectuate, precum și sumele încasate de la colectarea veniturilor, la conturile bancare ale trezoreriilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor deservente, perfectându-se Ordinul de încasare a numerarului, cu indicarea contului trezorerial.
Ordinul de încasare a numerarului se întocmește în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la operațiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova aprobat prin hotărârea Consiliului de administrație al Băncii Naționale a Moldovei numarul 200 din 27 iulie 2006 cu diferite modificările și completările ulterioare.
Soldul numerarului disponibil în casieriile autorităților sau instituțiilor bugetare, în ultima zi a lunii de gestiune, în mod obligatoriu, se depune la conturile bancare ale trezoreriilor teritoriale ale Ministerului Finanțelor.
Primarul este obligat să asigure integritatea banilor în casă, precum și transportarea și predarea lor în instituția financiară. Darea de seamă a casei prezentată este verificată este ferificată de către contabilitate și baza ei se face zilnic o înregistrare în borderoul comulativ privind operațiile de casă și se folosește notă de contabilitate nr.1 și alte registre de evidență analitică. Pe baza notei contabile nr.1 din suma totală a operațiunilor pe parcursul lunii se exclud totalurile conturilor curente bugetare. La sfîrșit de o lună primarul este obligat să verifice soldul mijloacelor bănești în casă și să semneze darea de seamă.
Figura 1.9. Sistemul contabil aferent operațiunilor de casă.
Conturile din grupa de conturi 434 ,,Casa’’ sînt conturi de activ. În debitul acestor conturi se reflectă încasarea mijloacelor bănești în monedă națională și valută străină în caserie, iar în credit cheltuelile mijloacelor bănești din caserie în baza documentelor justificative. Soldul acestor conturi este debitor și reprezintă soldul mijloacelor bănești în casierie instituției la finele perioadei de gestiune. Pentru reflectarea corectă a mișcării numerarului în valută străină la instituție, registrul de casă și documentele primare se țin separate pe fiecare tip de valută.
Inventarierea casei
Entitatea efectuează inventarierea, la începutul activității, scopul principal fiind stabilirea și evaluarea elementelor de activ și datorii ce constituie aportul în capitalul social,cel puțin o dată pe parcursul perioadei de gestiune, de regulă, la sfîrșitul perioadei de gestiune. Entitățile pot efectua inventarierea și pînă la sfîrșitul perioadei de gestiune, cu condiția evaluării corecte și înregistrării rezultatelor inventarierii în raportul financiar, în cazul reorganizării sau încetării activității entității,în cazul întreruperii activității, în caz de schimbare sau înlocuire a gestionarului-șef sau gestionarului subdiviziunii (secției, depozitului) în ziua primirii-predării bunurilor sau la cererea unui sau mai multor gestionari din aceeași subdiviziune (secție, depozit), în caz de furturi, delapidări, sustrageri, abuzuri, precum și deteriorări ale bunurilor – imediat la depistarea acestora, în caz de incendii, calamități naturale sau alte evenimente excepționale (inundații, cutremure de pămînt etc.), la cererea organelor abilitate conform legislației, în cazul existenței informațiilor, indicilor (semnelor) că există lipsuri sau plusuri, care pot fi stabilite cu certitudine numai prin inventariere, în alte cazuri prevăzute de legislația în vigoare sau la decizia conducătorului entității.
În cadrul inventarierii, se stabilește existența efectivă a elementelor de activ și datorii (imobilizărilor necorporale și corporale, investițiilor financiare, stocurilor, mijloacelor bănești din casierie și conturile curente în instituțiile financiare, documentelor bănești, volumului producției în curs de execuție, creanțelor și datoriilor), se verifică integritatea activelor prin compararea existenței efective a acestora cu datele contabilității, se constată creanțele compromise și datoriile cu termenul de prescripție expirat, se stabilesc bunurile care parțial sau total și-au pierdut calitatea inițială, se constată bunurile neutilizate în activitatea entității, se verifică respectarea regulilor și condițiilor de păstrare a stocurilor, mijloacelor și documentelor bănești, precum și condițiile de întreținere și păstrare a mașinilor, utilajelor și a altor imobilizări corporale. Responsabilitatea pentru efectuarea inventarierii îi revine conducătorului entității.
La inventarierea casei se verifică disponibilul de bani prin metoda remunerării tuturor bancnotelor și monedelor metalice. Concomitent, se inventarizează documentele bănești și valorile, carnetele de cecuri cu limita de sumă și a formulalelor cu regim special care se păstrează în casă. La verificarea disponibilului efectiv al documentelor bănești (bilete de odihnă la casele de odihnă și sanatoria achitate, timbre poștale, timbre fiscal, etc) se stabilește suma, autenticitatea fiecărui document și carectitudinea perfectării lui. Formularele cu regim special se verifică pe tipuri și serii ale formulalelor.
Păstrarea în casă a banilor în numerar și a altor valori neînregistrate la venituri se interzice. La calcularea disponibilului efectiv al mijloacelor bănești de casă se iau în calcul banii în numerar. Nu se include în disponibilulu de casă nici un fel de documente sau recipise. Inventariearea casei se perfectează printr-un act separat. În document se indică: componența comisiei, care efectuează inventarierea, locul aflării banilor în numerar și altor valori supuse inventarierii, soldul în expresie natural și soldul potrivit datelor evidenței contabile la ziua inventarierii.
Grupa de conturi 434 ,,Casa’’ cuprinde următoarele conturi:
4341 ,,Casa în monedă națională’’
4342 ,,Casa în valută străină’’
Contul 4341 ,,Casa în monedă națională’’ cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 43410 ,,Casa în monedă națională’’ care la rîndul sau cuprinde subcontul de nivelul II:
434100 ,, Casa în monedă națională’’ care reflect existența și mișcarea mijloacelor bănești în monedă națională în caseria instituției bugetare.
Contul 4342 ,,Casa în valută străină’’ cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 43420 ,,Casa în valută străină’’ care la rîndul sau cuprinde subconturi de gradul II:
Contul 434200 ,,Casa în valută străină’’ care reflectă existența și micșorarea mijloacelor banești în valută străină în casieria instituției bugetare.
Contabilitatea numerarului este foarte deversificată în diferite acte legislative dar și în formule contabile, odată cu modificările Ministerului Finanțelor pentru ținerea evidenței contabile a numerarului sunt puse un numar mare de documente primare.
Operațiunele de casă la primăria satului Dănceni sunt foarte puține deoarece primăria nu despune de un safeu pentru păstrare a banilor în numerar, dar totuși ele sunt prezente.
Majoritatea operațiunelor primăria satului Dănceni le face cu ajutorul contului trezorerial, astfel avînd nevoie de numerar primăria satului Dănceni se adresează la trezoreria teritorială Ialoveni.
Ex: La sărbătoarea meșterilor populari cu tematica ,,La poalele Țiglei’’ediția a 8-a, 2015 care sa desfășurat în satul Văsieni raionul Ialoveni, Directorul casei de cultură a satului Dănceni a cerut suma de 1000,00 lei , pentru remunerarea participanților cu a cîte o 100,00 lei.
Directorul casei de cultură a venit cu programul festiv la Primarul satului Dănceni (Anexa 1) la care Primarul face o dispoziție pentru alocarea mijloacelor bănești (Anexa 2) în care aprobă devizul programul și devizul de cheltueli pentru organizarea sărbătorii meșterilor și alocă 1000,00 lei Căminului Culturalcpentru premierea formației folclorice ,,Alinăte-Dor’’.
Odată cu dispoziția primarului Contabilul-șef se întocmește devizul de cheltueli care este aprobat de către primarul satului Dănceni, (Anexa 3).
După aprobarea devizului de cheltueli, contabilul-șef efectuează nota justificativă (Anexa 4) la care se anexează devizul de cheltueli și programul de activitate, actul de delegație și borderoul documentelor de plată prezentate unității Trzoreriei de Stat (Anexa 5) și (Anexă 6 ).
După ce trezoreria teritorială Ialoveni a aprobat eliberarea numerarului de la cont, Banca de Economii emite actul de eliberare a numerarului (Anexa 7) în baza delegației de retragere a numerarului și se eliberează extrasul trezorerial (Anexa 8).
În baza a acestor documente se efectuează următoarele formule contabile:
Debit 431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ la suma solicitată de la trezorerie – 1000,00 lei.
Credit 434100 ,,Casa în monedă națională’’ la suma solicitată de la trezorerie – 1000,00 lei.
Apoi se face echitarea din caserie ansamblului folcloric, pentru asta se efectuează următoarele formule contabile:
Debit 281900 ,,Alte cheltueli curente’’ la suma primită de la trezorerie 1000,00 lei
Credit 434100 ,,Casa în monedă națională’’ la suma solicitată de la trezorerie – 1000,00 lei
Ex: Anul precedent au avut următoarele operațiuni de casă, în luna decembrie anul precedent s-a făcut următoarele note justificative (Anexa 24) în care include plata indemnizațiilor de consilier, sunt 13 la număr consilieri la fiecare îi se atribuie suma de 150 lei pentru ședință, în nota justificativă sunt incluse și calculate reținerele în sumă de 819,00 lei astfel suma spre achitare a consilierilor este de 10881,00 lei.
La fel și în anul precedent s-a format nota justificativă privind ajutorul unic care se acordă de la primărie persoanelor nevoiașe în sumă de 6000,00 lei. (Anexa 25).
Și nota justificativă (Anexa 26) care include suma de 2000,00 lei pentru premierea participanților Festivalului raional al sărbătorilor de iarnă.
La formarea notelor justificative se formează delegația de retragere a numerarului, unde se indică și descifrarea sumelor bănești.(Anexa 27).
De la Moldova-Agroindbank delegația a încasat conform (Anexa 28) suma de 20 681,00 lei. Jumate din actul de eliberare a numerarului îi se acordă delegației (Anexa 29) și ordinul de eliberare a numerarului (Anexa 30).
La eliberarea sumei se efectuează următoarele formule contabile:
Debit 434100 ,,Casa în monedă națională’’ la suma solicitată prin notele justificative 20681,00 lei;
Credit 431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ la suma solicitată de la cont – 20681,00 lei;
Suma eliberată de la Moldova-Agroindbank primăria satului Dănceni o primește în caserie prin Dispoziție de Încasare (Anexa 31) în sumă de 20681,00 lei.
După primirea numerarului în caseria primăriei se face deja acordarea ajutorului material, achitarea indemnizațiilor consilierillor, dar și acordarea premiurilor participanților la festivalul de iarnă a anului precedent, așadar pentru acordarea ajutorului material este necesar ca contribuabilii să semneze că au primit sumele acordate (Anexa 32).
Pentru acordarea ajutorului material se întocmesc următoarele formule contabile:
Debit 419800 ,,Alte creanțe’’ la suma de – 6000,00 lei;
Credit 431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ la suma ajutoarelor – 6000,00 lei;
Pentru acordarea premiilor participanților la festivalul de iarnă se completează dispoziția de plată (Anexa 33) în sumă de – 2000,00 lei; șefului casei de cultură, care la rîndul său o să premieze participanții.
Debit 419510 ,,Creanțe aferente decontărilor cu titularii de avans’’ la suma stipulată – 2000,00 lei;
Credit 431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ la suma solicitată de la cont – 2000,00 lei;
La fel ordin de plată se eliberează și pentru achitarea îndemnizațiilor consilierilor în sumă de 10881,00 lei (Anexa 34) și se întocmește lista consilierilor care au primit îndemnizațiile (Anexa 35).
Debit 419800 ,,Alte creanțe’’ la suma de – 10881,00 lei;
Credit 431100 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial în monedă națională’’ la suma indemnizațiilor – 10881,00 lei;
După ce s-a efectuat toate plățile se complectează actul de casă unde se artă că soldul 434100 ,,Casa în monedă națională’’ este 0,00 lei, (Anexa 36). În general numerarul se permite să steie la casă doar trei zile, dacă nu se eliberează numerarul atunci casierul este obligat să întoarcă suma înapoi în contul bancar. Soldul casei este indicat în Nota Contabilă 1 și la sfîrșit trebuie să fie 0,00 lei,(Anexa 37).
La celelalte conturi de Mijloace Bănești primăria nu are operațiuni efectuate deocamdată dar pe parcurs e posibil să apară.
2.3 Documentarea altor mijloace bănești
Subclasa 43 ,,Mijloace Bănești’’ este o subclasă de conturi de activ. Cum s-a zis mai sus debitul acestor conturi se reflectă încasarea mijloacelor bănești, iar în credit utilizarea acestora. Soldul acestor conturi este debitor și reprezintă soldul mijloacelor bănești existente la finile perioadei de gestiune.
Subclasa 43 ,,Mijloacele Bănești’’ cuprinde următoarele grupe de conturi;
Contul 431 ,,Conturi curente în sistemul trezorerial’’
Contul 432 ,, Conturi curente în afara sistemului trezorerial’’
Contul 433 ,,Depozite’’
Contul 434 ,,Casa’’
Contul 435 ,,Sume în drum’’
Contul 436 ,,Acreditive’’
Contul 437 ,,Alte valori și mijloace bănești’’
Despre conturi curente în sistemul trezorerial și casă s-a vorbit mai sus însă grupa de conturi 433 ,, Depozite’’ deste destinată generalizării informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești în conturile de depozite. Grupa de conturi 433 este o grupă de conturi de activ. În debitul acestor conturi se reflectă transferarea mijloacelor la conturile de depozite, iar în credit retragerea mijloacelor bănești din aceste conturi. Soldul acestor conturi este debitor și reprezintă soldul depozitelor la finele perioadei de gestiune. Contabilitatea analitică se ține pe conturile de depozite.
Grupa de conturi de Depozite conține următoarele conturi contabile:
Contul 4331 ,,Depozite în Banca Națională a Moldovei’’ la rîndul său acest cont conține subconturile de nivelul I :
Contul 43311 ,,Depozite în Banca Națională a Moldovei în monedă națională’’ și subcontul de Contul nivelul I 43312 ,,Depozite în Banca Nățională a Moldovei în valută străină’’
Subcontul de nivelul I 43311 ,,Depozite în Banca Națională a Moldovei în monedă națională’’ cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 433110 ,, Depozite în Banca Națională a Moldovei în monedă națională’’ care duce evidența existența și mișcarea mijloacelor bănești în monedă națională în conturile de depozit a Băncii Naționale a Moldovei.
Sistemul contabil privind finanțarea instituțiilor publice poate fi reprezentat prin următoarea figură:
Subcontul de nivelul I 43312 ,,Depozite în Banca Națională a Moldovei în valută națională’’ cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 433120 ,, Depozite în Banca Națională a Moldovei în valtă națională’’ care duce evidența existența și mișcarea mijloacelor bănești în valută națională în conturile de depozit a Băncii Naționale a Moldovei.
La contul 4332 ,,Depozite în bănci comerciale’’ se reflectă existența și mișcarea mijloacelor bănești în monedă națională și valută străină în conturile de depozit în băncile comerciale.
Contul 4332 ,,Depozite în bănci comerciale’’ cuprinde următoarele subconturile de nivelul I:
Contul 43321 ,,Depozite în bănci comerciale în monedă națională’’
Contul 43322 ,,Depozite în bănci comerciale în valută străină’’
Subcontul de nivelul I 43321 ,,Depozite în bănci comerciale în monedă națională’’ cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 433210 ,,Depozite în bănci comerciale în monedă națională’’ se ține evidența existența la existența și mișcarea mijloacelor bănești în monedă națională în conturile de depozit în băncile comerciale.
Subcontul de nivelul I 43322 ,,Depozite în bănci comerciale în valută străină’’ cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 433220 ,,Depozite în bănci comerciale în valută străină’’ se ține evidența la existența și mișcarea mijloacelor bănești în valută străină în conturile de depozit în băncile comerciale.
Grupa de conturi 435 ,,Sume în drum’’ este destinată generalizării informației privind existența și mișcarea mijloacelor bănești în valută naționalăc și valută străină în expediție, adică sumele transmise din conturi sau din caserie , cu scopul înregistrării ulterioare în conturile destinatare.
Conturile din grupa de conturi 435 ,,Sume în drum’’ sunt conturi de activ . În debitul acestor acestor conturi se reflect suma mijloacelor banești în expediție, iar în credit înregistrarea mijloacelor bănești în contul current în sistemul trezorerial sau în afara sistemului trezorerial. Soldul acestor conturi este debitor și reprezintă existența mijloacelor bănești în expediție la finele perioadei de gestiune.
Grupa de conturi 435 ,, Sume în drum,,cuprinde umătoarele conturi:
Contul 4351 ,,Sume în drum în monedă națională’’
Contul 4351 ,,Sume în drum în valută națională’’
Contul 4351 ,,Sume în drum în monedă națională’’ cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 43510 ,,Sume în drum în monedă națională’’ la rîndul lui conține următoarul subcont de nivelul II: 435100 ,,Sume în drum în monedă națională’’ se reflect existența și mijloacele banești în expediție. Contul 4352 ,,Sume în drum în valută străină’’ cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 43520 ,,Sume în drum în valută străină’’ la rîndul lui conține următoarul subcont de nivelul II: 435200 ,,Sume în drum în valută străină’’ se reflect existența și mijloacele banești în expediție.
Grupa de conturi 436 ,,Acreditive’’ este destinată generalizării informației privind existențași mișcarea mijloacelor bănești în valută străină și națională în acreditive.
Conturile de Acreditive sunt conturi de activ. În debitul acestor conturi se reflectă încasarea mijloacelor bănești în conturile de acreditive, iar în credit se reflectă utilizarea mijloacelor bănești. Soldul este debitor și reprezintă soldul mijloacelor bănești în conturile de acreditive neutilizate la finele perioadei de gestiune. Alte valori și mijloace bănești se află la grupa 439 ,,Alte valori și mijloace bănești’’ această grupă de conturi este destinată generalizării informației privind existența și mișcarea altor valori și mijloace bănești aflate în caseria instituției bugetare precum ar fi tichetele: tichetele pentru alimentare, bilete de repartizare la casele de odihnă, sanatorii, baze turistice, timbre poștale și timbre fiscale, imprimatele carnetelor de muncă etc.
Conturile din grupa 439 ,,Alte valori și mijloacele bănești’’ sînt conturi de activ, în debitul contului se înregistreză intrarea altor valori și mijloace bănești, iar în creditul lui eșirea acestora. Soldul este debitor și reprezintă existența altor valori și mijloace bănești la finele perioadei de gestiune.
Capitolul III. Documentarea și contabilizarea veniturilor în instituțiile publice
3.1 Documentarea și contabilizarea veniturilor în bugetele locale.
Conturile din Clasa 1 “Venituri” sînt conturi de pasiv și reprezintă veniturile generale, venituri colectate de autoritățile/instituțiile bugetare, transferuri de la alte bugete.
În creditul acestor conturi pe parcursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului, se înregistrează veniturile calculate/încasate după tipuri economice, transferuri de la alte bugete, iar în debit – suma restituirilor de venituri și a altor încasări și trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate. Soldurile conturilor de venit sunt creditoare.
Veniturile și cheltuielile se constată și se reflectă în contabilitate și în rapoartele financiare în perioada în care au avut loc, indiferent de timpul efectiv de încasare sau plată a mijloacelor bănești. Toate operațiunile economice trebuie să fie reflectate în contabilitate în momentul efectuării acestora.
Veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare sunt reflectate în raportul privind veniturile și cheltuielile.
În componența veniturilor intră:
-impozite și taxe,
-contribuții și prime de asigurări obligatorii,
– granturi primite,
– alte venituri.
Veniturile instituției bugetare obținute, în condițiile autorizate prin acte normative, de la efectuarea lucrărilor și prestarea serviciilor contra plată, precum și din donațiile, sponsorizările și din alte mijloace bănești intrate legal în posesia instituției bugetare și care se direcționează pentru cheltuielile legate de desfășurarea activității acestei instituții, conform cadrului legal.
La întocmirea rapoartelor trimestriale rulajele conturilor de venituri se înregistrează în Raportul privind veniturile si cheltuielile. Rezultatele se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile. La sfîrșitul anului aceste conturi se închid prin trecerea soldurilor finale la contul Contul 711000 „Rezultatul executării de casă a bugetelor din anul curent” sau 721000 „Rezultatul financiar al instituției bugetare din anul curent”, întocmind formule contabile respective.
Evidența analitică a veniturilor în instituțiile bugetare se ține în registrul veniturilor Registrul Veniturilor.
Restituirea către plătitor a veniturilor înregistrate incorect sau în excedent se efectuează de către trezoreria teritorială în ordinea stabilită.
Clasa 1 „Venituri” cuprinde următoarele subclase:
Contul 11 “Impozite și taxe”
Contul 12 “Contribuții și prime de asigurări obligatorii”
Contul 13 “Granturi primite’
Contul 14 “Alte venituri”
Contul 19 “Transferuri primite în cadrul bugetului public național”.
Grupa de conturi 111„Impozite pe venit” reprezintă suma tuturor veniturilor încasate pe parcursul perioadei de gestiune din impozitul pe venit. În creditul acestor conturi se reflectă veniturile calculate/încasate din impozite pe venit, iar în debit – restituirea impozitului pe venit și trecerea la sfîrșitul anului a veniturilor acumulate la rezultatul executării bugetului.
Din suma colectată în urma impozitelor pe venit doar 75% Ministerul Finanțelor le restituie la cont.
Contul 1111 „Impozit pe venitul persoanelor fizice” cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 11111 “Impozit pe venitul reținut din salariu”
Contul 11112 “Impozit pe venitul persoanelor fizice aferent declarațiilor depuse”
Contul 11113 “Impozit pe venitul aferent operațiunilor de predare în posesie și/sau folosință a proprietății imobiliare”.
Contul 1112 „Impozit pe venitul persoanelor juridice” cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 11121 “Impozit pe venitul obținut din activitatea de întreprinzător”
Contul 11122 “Impozit pe venitul reținut la sursa de plată”
Contul 11123 “Impozit pe venit reținut din suma dividendelor achitate și veniturilor îndreptate fondatorilor – întreprinzătorilor individuali”
Contul 11124 ”Impozit pe venitul din activitatea operațională”.
Grupa de conturi 113 „Impozite pe proprietate” reprezintă suma tuturor veniturilor încasate pe parcursul perioadei de gestiune din impozite pe proprietate.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile calculate/încasate din impozite pe proprietate, iar în debit – restituirea impozitului pe proprietate și trecerea la sfîrșitul anului a veniturilor acumulate la rezultatul executării bugetului.
Grupa de conturi 113 „Impozite pe proprietate ” cuprinde următoarele conturi:
Contul 1131 “Impozitul funciar”
Contul 1132 “Impozitul pe bunurile imobiliare”
Contul 1133 “Impozite pe proprietate cu caracter ocazional”.
Contul 1132 „Impozitul pe bunurile imobiliare” cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 11321 „Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice”
Contul 11322 “Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice”
Contul 11323 “Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare”.
Subcontul de nivelul I 11323 “Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 113230 “Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare”.
La subcontul de nivelul II 113230 “Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare” se reflectă veniturile calculate sau încasate din impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice și fizice înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare.
Grupa de conturi 114 „Impozite și taxe pe mărfuri și servicii” reprezintă suma tuturor veniturilor calculate sau încasate pe parcursul perioadei de gestiune din impozite și taxe pe mărfuri și servicii.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile calculate sau încasate din impozite și taxe pe mărfuri și servicii, iar în debit – restituirea impozitului și taxelor pe mărfuri și servicii și trecerea la sfîrșitul anului a veniturilor acumulate la rezultatul executării bugetului.
Grupa de conturi 114 „Impozite și taxe pe mărfuri și servicii ” cuprinde următoarele conturi:
Contul 1141 „Taxă pe valoarea adăugată”
Contul 1142 „Accize”
Contul 1144 „Taxe pentru servicii specifice”
Contul 1145 „Taxe și plăți pentru utilizarea mărfurilor și pentru practicarea unor genuri de activitate”
Contul 1146 „Alte taxe pentru mărfuri și servicii”.
Subclasa 14 „Alte venituri”
Conturile din subclasa 14 „Alte venituri” sunt destinate generalizării informației privind alte încasări și venituri, nereflectate în subclasele precedente și cuprind următoarele grupuri de conturi:
Contul 141 “Venituri din proprietate”
Contul 142 “Venituri din vînzarea mărfurilor și serviciilor”
Contul 143 “Amenzi și sancțiuni”
Contul 144 “Donații voluntare”
Contul 145 “Alte venituri și venituri neidentificate”
Contul 149 “Alte venituri și finanțări”.
Grupa de conturi 141 „Venituri din proprietate”
Grupa de conturi 141 „Venituri din proprietate” reprezintă suma tuturor veniturilor încasate pe parcursul perioadei de gestiune din venituri din proprietate.
Veniturile din proprietate sunt veniturile acumulate din dobînzi, sau din devidente în caz ca instituția publică deține o cotă parte a unor active.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile încasate din proprietate, iar în debit – restituirea veniturilor din proprietate și trecerea la sfîrșitul anului a veniturilor acumulate la rezultatul executării bugetului.
Grupa de conturi 141 „Venituri din proprietate” cuprinde următoarele conturi:
Contul 1411 “Dobînzi încasate”
Contul 1412 “Dividende primite”
Contul 1415 “Renta”.
Contul 1411 ”Dobînzi încasate” include venituri primite de instituțiile bugetare sub formă de dobînzi de la activele sale financiare în formă de depozite bancare, hîrtii de valoare, cu excepția acțiunilor, credite acordate, etc.
La subcontul de nivelul II 141111 “Dobînzi încasate la soldurile mijloacelor bugetare la conturile bancare” se reflectă veniturile încasate din dobînzi încasate la soldurile mijloacelor bugetare la conturile bancare.
La subcontul 141112 “Dobînzi încasate în bugetul de stat la soldurile mijloacelor bănești la conturile bancare ale proiectelor finanțate din surse externe” se reflectă veniturile încasate din dobînzi încasate în bugetul de stat la soldurile mijloacelor bănești la conturile bancare ale proiectelor finanțate din surse externe.
La subcontul 141113 ”Dobînzi încasate în bugetul local de nivelul II la soldurile mijloacelor bănești la conturile bancare ale proiectelor finanțate din surse externe” se reflectă veniturile încasate din dobînzi încasate în bugetul local de nivelul II la soldurile mijloacelor bănești la conturile bancare ale proiectelor finanțate din surse externe.
La subcontul 141114 ”Dobînzi încasate în bugetul local de nivelul I la soldurile mijloacelor bănești la conturile bancare ale proiectelor finanțate din surse externe” se reflectă veniturile încasate din dobînzi încasate în bugetul local de nivelul I la soldurile mijloacelor bănești la conturile bancare ale proiectelor finanțate din surse externe.
La subcontul 141115 “Dobînzi încasate la soldurile mijloacelor bănești la conturile bancare ale bugetului asigurărilor sociale de stat” se reflectă veniturile încasate din dobînzi încasate la soldurile mijloacelor bănești la conturile bancare ale bugetului asigurărilor sociale de stat.
La subcontul 141116 “Dobînzi încasate la soldurile mijloacelor bănești la conturile bancare ale fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală” se reflectă veniturile încasate din dobînzi încasate la soldurile mijloacelor bănești la conturile bancare ale fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medical.
În aceste conturi se reflectă toate veniturile încasate din dobînzi încasate la soldurile mijloacelor bănești la conturile bancare ale proiectelor finanțate din surse externe conform prevederilor acordurilor.
Subcontul 14112 “Dobînzi încasate la soldurile mijloacelor bugetare depozitate” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 141121 ”Dobînzi încasate în bugetul de stat la soldurile mijloacelor bugetare la conturile depozitare bancare”
Contul 141122 ”Dobînzi încasate în bugetul local de nivelul II la soldurile mijloacelor bugetare la conturile depozitare bancare”
Contul 141123 ”Dobînzi încasate în bugetul local de nivelul I la soldurile mijloacelor bugetare la conturile depozitare bancare”
Contul 141124 “Dobînzi încasate de la plasarea soldurilor mijloacelor bănești ale bugetului asigurărilor sociale de stat la conturile depozitare bancare”
Contul 141125 “Dobînzi încasate de la plasarea soldurilor mijloacelor bănești ale fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală la conturile depozitare bancare”.
În contul 141124 se reflectă veniturile încasate din dobînzi încasate de la plasarea soldurilor mijloacelor bănești ale bugetului asigurărilor sociale de stat la conturile depozitare bancare.
În contul 141125 se reflectă veniturile încasate din dobînzi încasate de la plasarea soldurilor mijloacelor bănești ale fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală la conturile depozitare bancare.
Grupa de conturi 142 „Venituri din vînzarea mărfurilor și serviciilor”
Grupa de conturi 142 „Venituri din vînzarea mărfurilor și serviciilor” reprezintă suma tuturor veniturilor încasate pe parcursul perioadei de gestiune din venituri din vînzarea mărfurilor și serviciilor.
Veniturile din vînzarea mărfurilor și serviciilor sunt veniturile care se obțin din vînzarea unui lot de teren sau acordarea în chirie a spațiilor locative.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile din venituri din vînzarea mărfurilor și serviciilor, iar în debit – trecerea la sfîrșitul anului a veniturilor acumulate la rezultate.
Evidența operațiilor de calculare a veniturilor se ține în borderoul cumulativ privind calcularea veniturilor aferente mijloacelor colectate (nota de contabilitate nr.3).
Grupa de conturi 142 „Venituri din vînzarea mărfurilor și serviciilor” cuprinde următoarele conturi:
Contul 1422 „Taxe și plăți administrative”
Contul 1423 „Comercializarea mărfurilor și serviciilor de către instituțiile bugetare”.
Contul 1422 „Taxe și plăți administrative” cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 14221 “Taxe administrative”
Contul 14222 “Taxa de stat”
Contul 14223 “Încasările de la vînzarea averii și valutei confiscate”
Contul 14224 “Plăți administrative”.
Taxe administrative cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 142211 “Taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale”
Contul 142212 “Taxa de înregistrare a asociațiilor obștești și a mijloacelor mass-media încasată în bugetul local de nivelul II”
Contul 142213 “Taxa de înregistrare a asociațiilor obștești și a mijloacelor mass-media încasată în bugetul local de nivelul I”
Contul 142214 “Plata pentru certificatele de urbanism și autorizările de construire sau desființare în bugetul local de nivelul II”
Contul 142215 ”Plata pentru certificatele de urbanism și autorizările de construire sau desființare în bugetul local de nivelul I”
Contul 142216 “Taxa de posesorii de cîini”
Contul 142217 “Taxa specială pentru asigurarea stabilității financiare”.
În contul de venituri 142211 se reflectă veniturile încasate din taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale.
În contul 142212 se reflectă veniturile încasate din taxa de înregistrare a asociațiilor obștești și a mijloacelor mass-media încasată în bugetul local de nivelul II.
În contul 142213 se reflectă veniturile încasate din taxa de înregistrare a asociațiilor obștești și a mijloacelor mass-media încasată în bugetul local de nivelul I.
În contul 142214 se reflectă veniturile încasate din plata pentru certificatele de urbanism și autorizările de construire sau desființare în bugetul local de nivelul II.
În contul 142215 se reflectă veniturile încasate din plata pentru certificatele de urbanism și autorizările de construire sau desființare în bugetul local de nivelul I.
Taxa de posesorii de cîini se reflectă veniturile încasate din taxa de posesorii de cîini însă această taxă nu se pre folosește în practică.
Grupa de conturi 143 „Amenzi și sancțiuni”
Grupa de conturi 143 „Amenzi și sancțiuni” reprezintă suma tuturor veniturilor încasate pe parcursul perioadei de gestiune din amenzi și sancțiuni.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile din amenzi și sancțiuni, iar în debit – restituirea amenzilor și sancțiuni și trecerea la sfîrșitul anului a veniturilor acumulate la rezultate.
Grupa de conturi 143 „Amenzi și sancțiuni” cuprinde următoarele conturi:
Contul 1431 “Amenzi și sancțiuni contravenționale”
Contul 1432 “Amenzi pentru încălcarea traficului rutier”
Contul 1433 “Amenzi aplicate de organele de control”
Contul 1434 “Amenzi aplicate de alte organe de stat”.
Contul 1431 “Amenzi și sancțiuni contravenționale” cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 14311 “Amenzi și sancțiuni contravenționale încasate în bugetul de stat”
Contul 14312 “Amenzi și sancțiuni contravenționale încasate în bugetul local de nivelul II”
Contul 14313 “Amenzi și sancțiuni contravenționale încasate în bugetul local de nivelul I”.
Amenzi și sancțiuni contravenționale încasate în bugetul de stat cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143111 “Amenzi și sancțiuni contravenționale încasate în bugetul de stat”
Contul 143112 ”Amenzi și sancțiuni contravenționale aplicate de către organele Serviciului Vamal, încasate în bugetul de stat”.
În contul 143111 veniturile încasate din amenzi și sancțiuni contravenționale încasate în bugetul de stat.
În contul 143112 se reflectă veniturile încasate din amenzi și sancțiuni contravenționale aplicate de către organele Serviciului Vamal, încasate în bugetul de stat.
Contul 1432 “Amenzi pentru încălcarea traficului rutier” cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 14321 “Amenzi aplicate de Inspectoratul național de patrulare”
Contul 14322 “Amenzi aplicate de secțiile de supraveghere și control ale traficului rutier”
Contul 14323 ”Amenzi aplicate de Inspectoratul național de patrulare pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video”.
Contul 14324 „Amenzi aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliției pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video”.
Amenzi aplicate de Inspectoratul național de patrulare” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143210 “Amenzi aplicate de Inspectoratul național de patrulare”.
În contul 143210 se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de Inspectoratul național de patrulare.
Subcontul de nivelul I 14322 “Amenzi aplicate de secțiile de supraveghere și control ale traficului rutier”cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143220 “Amenzi aplicate de secțiile de supraveghere și control ale traficului rutier”.
În contul 143220 se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de secțiile de supraveghere și control ale traficului rutier.
Amenzi aplicate de Inspectoratul național de patrulare pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143230 “Amenzi aplicate de Inspectoratul național de patrulare pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video”.
În contul 143230se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de Inspectoratul național de patrulare pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video.
Subcontul de nivelul I 14324 „Amenzi aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliției pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143241 ”Amenzi aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliției pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video, încasate în bugetul local de nivelul II”
Contul 143242 ”Amenzi aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliției pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video, încasate în bugetul local de nivelul I”.
În contul 143241 se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliției pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video, încasate în bugetul local de nivelul II.
În contul 143242 se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de subdiviziunile Inspectoratului General al Poliției pentru încălcarea traficului rutier constatate cu ajutorul mijloacelor foto-video, încasate în bugetul local de nivelul I
Contul 1433 „Amenzi aplicate de organele de control” cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 14331 “Amenzi aplicate de Inspecția financiară”
Contul 14332 “Amenzi aplicate de către organele Serviciul Fiscal de Stat”
Contul 14334 “Amenzi aplicate de organele Serviciului Vamal”
Contul 14335 ”Amenzi aplicate de Poliția de Frontieră”.
Subcontul de nivelul I 14331 „Amenzi aplicate de Inspecția financiară” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143310 “Amenzi aplicate de Inspecția financiară”
Contul 143311 “Amenzi aplicate de Inspecția financiară încasate în bugetul de stat”
Contul 143312 “Amenzi aplicate de Inspecția financiară încasate în bugetul local de nivelul II”.
Amenzi aplicate de Inspecția financiară se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de Inspecția financiară.
În contul 143310 se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de Inspecția financiară încasate în bugetul de stat.
În contul 143311 se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de Inspecția financiară încasate în bugetul local de nivelul II.
Subcontul de nivelul I 14332 „Amenzi aplicate de către organele Serviciul Fiscal de Stat” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143321 “Amenzi aplicate conform Codului Fiscal de către organele Serviciul Fiscal de Stat încasate în bugetul de stat”
Contul 143322 “Amenzi aplicate conform Codului Fiscal de către organele Serviciul Fiscal de Stat încasate în bugetul fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală”
Contul 143323 “Amenzi contravenționale aplicate de organele Serviciului Fiscal de Stat”
Contul 143324 “Amenzi contravenționale aplicate de organele Serviciului Fiscal de Stat pentru încalcarea termenilor de repatriere a mijloacelor materiale și mijloacelor bănești”.
În contul 143322 se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate conform Codului Fiscal de către organele Serviciul Fiscal de Stat încasate în bugetul de stat.
În contul 143323 se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate conform Codului Fiscal de către organele Serviciul Fiscal de Stat încasate în bugetul fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală.
În contul 143324 se reflectă veniturile încasate din amenzi contravenționale aplicate de organele Serviciului Fiscal de Stat pentru încalcarea termenilor de repatriere a mijloacelor materiale și mijloacelor bănești.
Subcontul de nivelul I 14334 „Amenzi aplicate de organele Serviciului Vamal” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143340 ”Amenzi aplicate de organele Serviciului Vamal”.
La subcontul de nivelul II 143340 ”Amenzi aplicate de organele Serviciului Vamal” se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de organele Serviciului Vamal.
Subcontul de nivelul I 14335 „Amenzi aplicate de Poliția de Frontieră” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143350 ”Amenzi aplicate de Poliția de Frontieră”.
La subcontul de nivelul II 143350 ”Amenzi aplicate de Poliția de Frontieră” se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de Poliția de Frontieră.
Contul 1434 „Amenzi aplicate de alte organe de stat” cuprinde următoarele subconturi de nivelul I:
Contul 14341 “Amenzi aplicate de Inspecția de Stat în Construcții”
Contul 14342 “Amenzi aplicate de instanțele judecătorești în cauze administrative și penale”
Contul 14343 “Amenzi și sancțiuni administrative aferente plăților la bugetul asigurărilor sociale de stat”
Contul 14344 “Amenzi pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcțiilor și utilajelor rutiere, a plantațiilor aferente drumurilor”
Contul 14345 ”Amenzi aplicate de centrele de medicină preventivă”
Contul 14346 “Amenzi aplicate de Agenția pentru protecția consumatorului”
Contul 14347 “Amenzi aplicate pentru utilizarea muncii nedeclarate”
Contul 14348 “Amenzi aplicate pentru nerepartizarea la termen a încasărilor valutare”
Contul 14349 “Alte amenzi și sancțiuni pecuniare”.
Subcontul de nivelul I 14341 „Amenzi aplicate de Inspecția de Stat în Construcții” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143410 “Amenzi aplicate de Inspecția de Stat în Construcții”.
La subcontul de nivelul II 143410 “Amenzi aplicate de Inspecția de Stat în Construcții” se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de Inspecția de Stat în Construcții.
Subcontul de nivelul I 14342 „Amenzi aplicate de instanțele judecătorești în cauze administrative și penale” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143420 “Amenzi aplicate de instanțele judecătorești în cauze administrative și penale”.
În contul 143420 se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de instanțele judecătorești în cauze administrative și penale.
Subcontul 14343 „Amenzi și sancțiuni administrative aferente plăților la bugetul asigurărilor sociale de stat” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143430 “Amenzi și sancțiuni administrative aferente plăților la bugetul asigurărilor sociale de stat”.
În contul 143430 stat se reflectă veniturile încasate din amenzi și sancțiuni administrative aferente plăților la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Subcontul 14344 „Amenzi pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcțiilor și utilajelor rutiere, a plantațiilor aferente drumurilor” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143440 “Amenzi pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcțiilor și utilajelor rutiere, a plantațiilor aferente drumurilor”.
În contul 143440 se reflectă veniturile încasate din amenzi pentru nerespectarea regulilor transportului de călători, deteriorarea drumurilor auto, a construcțiilor și utilajelor rutiere, a plantațiilor aferente drumurilor.
Subcontul 14345 „Amenzi aplicate de centrele de medicină preventivă” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143450 ”Amenzi aplicate de centrele de medicină preventivă”.
La subcontul de nivelul II 143450 „Amenzi aplicate de centrele de medicină preventivă” se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de centrele de medicină preventivă.
Subcontul 14346 „Amenzi aplicate de Agenția pentru protecția consumatorului” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143460 “Amenzi aplicate de Agenția pentru protecția consumatorului”.
La subcontul de nivelul II 143460 “Amenzi aplicate de Agenția pentru protecția consumatorului” se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate de Agenția pentru protecția consumatorului.
Subcontul 14347 „Amenzi aplicate pentru utilizarea muncii nedeclarate” cuprinde următorul subcont de nivelul II:
Contul 143470 “Amenzi aplicate pentru utilizarea muncii nedeclarate”.
La subcontul de nivelul II 143470 “Amenzi aplicate pentru utilizarea muncii nedeclarate” se reflectă veniturile încasate din amenzi aplicate pentru utilizarea muncii nedeclarate.
Grupa de conturi 149 „Alte venituri si finantari” reprezintă suma tuturor veniturilor și finanțărilor încasate pe parcursul perioadei de gestiune.
În creditul acestor conturi se reflectă veniturile din alte venituri și finantari, iar în debit – restituirea altor venituri și finantari, și trecerea la sfîrșitul anului a veniturilor acumulate la rezultate.
Grupa de conturi 149 „Alte venituri și finanțări” cuprinde următoarele conturi:
Contul 1491 “Venituri din realizarea activelor de către instituții”
Contul 1492 “Venituri de la active intrate cu titlu gratuit”
Contul 1493 “Venituri din reevaluarea activelor (majorarea valorii)”
Contul 1494 “Venituri excepționale (Compensații primite pentru recuperarea pierderilor din evenimente excepționale)”
Contul 1498 “Finanțare de la buget”
Contul 1499 “Alte venituri ale instituțiilor bugetare”.
3.2 Contabilitatea veniturilor în bugetele locale
În urma colectării impozitelor pe venit se efectuează următoarele formule contabile, toate formulele contabile se vor efectua în urma (Anexei 41):
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma impozitului colectat – 250100 lei;
Credit 111110 ,, Impozit pe venitul reținut din salariu’’ la suma impozitului colectat – 250100 lei;
Dacă suma a fost transferată la Ministerul Finanțelor contabilul vede prin extrasul bancar eliberat de Trezoreria Tertorială Ialoveni.
Pentru colectarea impozitului pe venitul persoanelor fizice se efectuează următoarea formulă contabilă:
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma impozitului colectat – 19500 lei;
Credit 111121 ,, Impozit pe venitul persoanelor fizice aferent declarațiilor depuse’’ – 195500 lei;
Colectarea impozitelor pe bunurile imobiliare, bunurile imobiliare sunt clasificate în mai multe categorii, de aceea eu o sa prezint printr-o formulă contabilă compusă:
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma impozitului colectat – 177500 lei;
Credit 113110 ,, Impozitul funciar pe terenurile cu destinație agricolă cu excepția gospodăriilor țărănești (de fermier),, la suma impozitului funciar – 29500 lei;
Credit 113120 ,, Impozitul funciar pe terenurile cu destinație agricolă de la gospodăriile țărănești (de fermier),, la suma impozitului funciar – 22700 lei;
Credit 113130 ,, Impozitul funciar pe terenurile cu altă destinație decît cea agricolă,, la suma impozitului pe terenuri – 4100 lei;
Credit 113140 ,, Impozitul funciar încasat de la persoane fizice,, la suma impozitului – 19400 lei;
Credit 113210 ,, Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor juridice,, la suma impozitului imobiliar – 3800 lei;
Credit 113220 ,, Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice,, la suma impozitului – 12000 lei;
Credit 113230 ,, Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele juridice și fizice la înregistrate în calitate de întreprinzător din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare,, la suma impozitului – 6000 lei;
Credit 113240 ,, Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – cetățeni din valoarea estimată (de piață) a bunurilor imobiliare,, la suma impozitului – 80000 lei;
Pentru impozitele pentru taxele locale se efectuează următoarea formulă contabilă:
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma taxelor colectate – 15000 lei;
Credit 114412 ,, Taxa pentru amenajarea teritoriului’’ la suma taxelor – 15000 lei;
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma taxelor colectate –2000 lei;
Credit 114413 ,, Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe teritoriul municipiilor, orașelor și satelor (comunelor)’’ la suma serviciilor – 2000 lei;
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma taxelor colectate – 30000 lei;
Credit 114118 ,,Taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii’’ la suma taxelor colectate – 30000 lei;
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma taxelor colectate – 2000 lei;
Credit 114421 ,, Taxa pentru cazare’’ la suma taxelor colectate pentru cazare – 2000 lei;
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma taxelor colectate – 30000 lei;
Credit 114211 ,,Taxa de organizare a licitațiilor și loteriilor pe teritoriul unității administrativ-teritoriale’’ la suma texelor colectate – 2000 lei;
Taxa pentru patenta de întreprinzător:
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma taxei pentru patenta de întreprinzător – 8000 lei;
Credit ,, Taxa pentru patenta de întreprinzinzător’’ la suma pantentelor – 8000 lei;
Plata pentru chirie sau arendă:
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma plăților colectate – 6200 lei;
Credit 142252 ,, Plata pentru locațiunea bunurilor patrimoniului public încasată în bugetul local de nivelul I’’ la suma plăților – 6200 lei;
Amenzi și sancțiuni:
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma amenzilor și plăților colectate – 5000 lei;
Credit 143130 ,, Amenzi și sancțiuni contravenționale încasate în bugetul local de nivelul I’’ la suma amenzilor și plăților colectate – 5000 lei;
Toate veniturile de la Ministerul Finanțeor le voi efectua printr-o formulă contabilă compusă:
Debit 431100 ,,Cont curent în monedă națională’’ la suma resurselor generale –1978900 lei;
Credit 142310 ,, Încasări de la prestarea serviciilor cu plată’’ la suma serviciilor prestate – 100300 lei;
Credit 191231 ,,Transferuri curente primite cu destinație generală între bugetul de stat și bugetele locale de nivelul I’’ la suma transferurilor – 546200 lei;
Credit 191211 ,, Transferuri curente primite cu destinație specială între bugetul de stat și bugetele locale de nivelul I pentru învățământul preșcolar, primar, secundar general, speial și complementar (extrașcolar)’’ la suma transferurilor – 1312700 lei;
Credit 191232 ,, Transferuri curente primite cu destinație generală din fondul de compensare între bugetul de stat și bugetele locale de nivelul I’’ la suma transferurilor – 19700 lei;
Toate aceste venituri sunt indicate în registrul veniturilor, dar și în Nota Contabilă nr.2 (Anexa 42).
Încheiere
Contabilitatea în instituțiile publice este instrumental principal de gestionare a economiei naționale, este un instrument foarte util în elaborarea planurilor de dezvoltare regional din punct de vedere economic și social. Contabilitatea ajută la utilizarea mult mai eficientă a resurselor material și de muncă, ea ne oferă o bună informare despre ce se petrece cu patrimonial instituțiilor publice dar și intervine în caz de acțiuni incorecte în dirijarea proceselor economice.
Contabilitatea fiind o component a informării economice, ea are ca scop principal reflectare cît mai corectă a procesului de executare a bugetului public național, adica a felului cum el se gistionează cu mijloacele material și bănești a institușiilor publice, furnizînd totodată și indicatorii principali organelor superioare de conducere. Contabilitatea instituțiilor publice prelucrează, înregistrează și studiază date referitoare la destribuirea venitului național, care la rîndul sau se realizează prin intermediul bugetului public național. Operațiunele financiar-economice care au loc în momentul executării bugetului public național dau națtere la anumite raporturi juridice intervenite între instituțiile publice și personae fizice.
Cu ajutorul evidenței contabile putem să înregistrăm volumul veniturilor realizate, cheltuelile care urmează să fie efectuate, astfel îndeplinind doate funcțiile publice necesare. La fel intervenția contabilă joacă un mare rol și în prevenirea încălcării disciplinii bugetare, astfel asigurînd gestionarea mijloacelor bănești cît mai correct.
După toate studiile reflectate în lucrarea de mai sus, s-a constat că modificarea legislației a dus la o reglementare mult mai eficientă și mai simplă a contabilității în instituțiile publice. Da s-a modificat foarte semnificativ conturile și structura planului de conturi, s-a trecut de la un sistem de trei cifre la un sistem de șase cifre consecutive cu scopul ca planul de conturi să se integreze cu clasificația economică fapt ce s-a reușit. S-a modificat și documentele primare și secundare ce ține de reglementarea nu doar a numerarului și veniturilor dar și a tuturor activelor și pasivelor care le are în gestiune instituția publică. Ca exemplu acum pentru reflectarea veniturilor obținute de către instituția publică se folosește doar un singur document cum ar fi Registrul Veniturilor și deja se folosește Nota Contabilă numărul 2 unde se indică mai descifrat toate conturile de venituri. Instituțiile publice ne afectează absolut pe toți, ce loc nu am ocupa noi în societate noi depindem la propriu de instituțiile publice, de aceea este foarte important ca toate mijloacele bănești ale instituțiilor publice să fie corect destribuite, în deosebi colectarea impozitelor, astfel în lucrarea de mai sus s-a încercat să explice cum acum cu ajutorul noii legislații și cu ajutorul noului plan de conturi va duce spre o gestionare mult mai simplă și mai efectivă a resurselor institușiilor publice. Întradevăr noua legislație va produce pe viitor schimbări mari în contabilizarea patrimoniului instituțiilor publice fapt ce va ridica bunăstarea societății.
La tema aceasta s-a făcut un șir de studii înteresante, îndeosebi că noua legislație și noul plan de conturi a intrat în vigoare la începutul anului curent, astfel a creeat o bază curată de studiu a contabilității în instituțiile publice, tema dată ne-a ajutat să înțelegem ce a dorit să obțină Ministerul Finanțelor prin noile sale legi, ne-am comvins că acum contabilitatea este mult mai simplă și mai rapidă în executare, s-a micșorat numărul de acte normative, numărul de documente primare, etc. Dacă să luăm la general avantajele ce au apărut după modificarea legislației atunci ele sunt:
Modificarea absolut la tot cadrul legal, fapt cum am spus că acum totul este simplicat și redactat pe înțelese.
Elaborarea Planului de Conturi pentru sectorul bugetar și normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar astfel planul de conturi devenind de șase simboluri, incluzînd în sine și clasificția economică.
Elaborare cerințelor și regulilor pentru Sistemul Informațional de Management Financiar.
Elaborarea și implimentarea 1C în instituțiile publice, astfel făcînd posibilă automatizarea contabilității și mult mai ușoară.
Dacă să vorbim despre neajunsuri pînă ce s-a depistat doar unul singur, și anume elaborarea noului sistem de raportare financiară în sectorul bugetar, majoritatea contabililor au spus că nu se primește darea de seamă, astfel acuzînd noul sistem de raportarea financiară, o propunere ar fi să ne conducem de sistemul vechi de raportare, și cu pași înceți să mergem spre acesta nou tot adată să îl modifice pînă la un sistem bine închegat.
Bibliografie
Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994.
Legea contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 377-391 din 28.12.2015.
Legea nr. 435 din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă.
Legeanr. 397 – XV din 16.10.2003 privind finanțele publice locale
Legea nr. 186-XIII din 19.07.1994 privind taxele locale
Codul fiscal № 1163-XIII din 24 aprilie 1997 // Contabilitate și audit № 1 din ianuarie 2007.
Codul muncii al Republicii Moldova // Monitorul Oficial al Republicii Moldova №. 159-162 din 29 iulie 2003.
Codul civil nr.1107-XV din 06.06.2003.
Ordinul Ministerului Finanțelor nr.215 din 28 decembrie 2015.
Ordinul Ministerului Finanțelor nr.216 din 28 decembrie 2015.
Ordinul Ministrului Finanțelor nr.208 din 24 decembrie 2015.
Ordinul Ministerului Finanțelor nr.209 din 24.12.2015.
Regulamentul privind inventarierea nr. 27 din 28.04.2004.
Ordinul Ministerului Finanțelor cu privire la aprobarea regulamentului privind clasificarea bugetară nr. 40 din 08.04.2016.
Ordinul Ministerului Finanțelor nr.60 din 29.05.2012 cu privire la aprobarea regulamentului privind invintarierea.
Contabilitatea în instituțiile publice” Nani Mihail, Chișinău 2014
Contabilitatea în Instituțiile Publice Nani Mihail, CEP USM, 2010.
http://www.mf.gov.md/actnorm/contabil/evidenta.
http://documents.mx/documents/contabilitatea-in-institutiile-publice-manualconspectemd.html
http://www.contabilitate.md/pdf_art/pdf_71-87_pdf[1].pdf
http://www.contabilsef.md/libview.php?l=ro&idc=245&id=13141&t=/Legislatia/Sinteza-Monitorului-Oficial/MO-nr-324-360-din-1-decembrie-2015-25-decembrie-2015
http://asm.md/?go=noutati_detalii&n=3490&new_language=0
https://www.bnm.md/ro/content/planul-de-conturi-al-evidentei-contabile-bancile-licentiate-din-republica-moldova-aprobat
Anexe
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Evidenta Numerarului Si a Veniturilor Bugetelor Locale (ID: 115157)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.