Evidenta Cadrelor Didactice ALE Colii Gimnaziale Bolovăni

=== EVIDENTA CADRELOR DIDACTICE ALE COLII GIMNAZIALE BOLOVĂNI ===

INTRODUCERE

Prezentarea temei

Domeniul bazelor de date este foarte important, chiar dacă este folosit de un utilizator obișnuit, unul experimentat sau de un expert IT.

Bazele de date au un domeniul larg de activitate fiind necesare în majoritatea domeniilor de activitate precum: educație, contabilitate, resurse umane, statistică, construcții, ș.a.m.d.

O bază de date este formată dintr-un ansamblu structurat de date evolutive care sunt organizate pentru a fi utilizate de diferite programe sau aplicații. Orice instituție, fie ea privată sau de stat, are nevoie de o bază de date pentru păstrarea și gestionarea informațiilor. În continuarea vom prezenta câteva exemple de baze de date:

Bazele de date ale inspectoratelor școlare județene ce conțin fișele individuale ale tuturor cadrelor didactice din județ, dar și a elevilor; ele putând fi acesate de către inspectori, profesori metodiștiși membrii MEN;

Baza de date cu evidența candidaților la concursul de admitere la facultate;

Bazele de date ale bibliotecilor în care figurează înscrise milioane de titluri și care permit localizarea unei lucrări folosind diferite criterii(titluri, autori, editura, anul apariției);

Bazele de date ale laboratoarelor de analize medicale;

Bazele de date ale liniilor aeriene care pot fi accesate simultan de sute de agenții pentru a realiza rezervări și vânzări de bilete pentru date/zile și rute diferite.

Datele dintr-o bază de date sunt înregistrate în fișiere(foldere) care la rândul lor sunt formate din înregistrări sau articole.

Contextul temei abordate în domeniul informaticii

La nivelul unei unități de învățământ, evidența școlară se realizează pe mai multe direcții direcții de lucru și anume:

Situația școlară a elevilor pe nivele de studiu;

Perfecționarea/formarea continuă a cadrelor didactice în funcție de specialitatea fiecăruia;

Salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic din unitatea de învățământ;

Activitățile extrașcolare;

Rezultate la concursuri și olimpiade școlare.

Scopul și obiectivele temei

Sistemul de gestionare a bazelor de date(SGBD) poate fi folosită de secretariatul unității de învățământ, director, director adjunct, consilier educativ, responsabilul cu activitatea de perfecționare/formare continuă, responsabilii de catedre sau de diferite comisii și profesorii diriginți ai Scolii Gimnaziale Bolovăniș.

Scopul acestei baze de date este de a facilita gestionarea datelor legate de cadrele didactice din școală, de a îmbunătăți accesul la informațiile privind evoluția și dezvoltarea carierei profesionale a fiecărui angajat în parte din această unitate de învățământ.

Utilizarea unui sistem de gestionare a unei baze de date asigură:

Definire/crearea corectă a unei bazei de date;

Introducerea datelor în baza de date;

Modificarea structurii sau a unor date deja existente în vederea reactualizării datelor;

Ștergerea datelor din baza de date care nu mai corespund realității;

Consultarea bazei de date; interogarea sau extragerea datelor atunci când este necesar.

Prin utilizarea unui sistem de gestionare a unei baze de date se mai poate asigura:

Suport necesar pentru un limbaj de programare;

Interfață grafică, cât mai atractivă, pentru a facilita comunicarea cu utilizatorul;

Tehnici avansate de memorare, organizare, accesare a datelor din baza de date;

Ajutor pentru îndrumarea utilizatorului în folosirea bazei de date;

Utilitare încorporate: sistem de gestiune a fișierelor, listelor, tabelelor, etc.

Apariția și dezvoltarea rețelelor de calculatoare a condus la dezvoltarea sistemelor de gestiune a bazelor de date astfel încât atunci când este nevoie de anumite informații, baza de date să poată fi accesată în același timp de mai mulți utilizatori, nu doar de către unul singur.

Principalul avantaj al rețelelor de calculatoare îl reprezintă eficiența folosirii resurselor sistemului de calcul: la o bază de date aflată pe un server central au acces, simultan, mai mulți utilizatori situați la distanță de server. Așadar, resursele server-ului sunt utilizate mai bine și se economisește memorie, memorie datorată memorării unice a bazei de date.

”Un sistem de gestionare a unei baze de date este dotat cu un limbaj neprocedural de interogare a bazei de date – SQL. SQL permite accesul rapid la datele stocate în baza de date”.[3]

Un sistem de gestionare a unei baze de date trebuie să asigure:

Definirea și descrierea bazei de date; aceasta se realizează printr-un limbaj propriu, limbaj de definire a datelor (LDD), conform unui anumit model de date;

Încărcarea datelor în baza de date se realizează prin comenzi în limbaj propriu, limbaj de manipulare a datelor (LMD);

”Accesul la date se realizează prin comenzi specifice din limbajul de manipulare a datelor; accesul la date se referă la operațiile de interogare și actualizare”.[1] Operația de interogare este complexă și presupune vizualizarea, consultarea, editarea de situații de ieșire (rapoarte, liste, regăsiri punctuale). Actualizarea presupune trei operațiuni: adăugare, modificare(efectuate prin respectarea restricțiilor de integritate ale bazelor de date) și ștergere;

Întreținerea bazei de date se realizaează prin utilitare proprii ale sistemului de gestionare a bazelor de date;

Reorganizarea bazei de date se face prin facilități privind actualizarea structurii bazei de date și modificarea strategiei de acces , fiind executată de către administratorul bazei de date;

”Securitatea datelor se referă la asigurarea confidențialității datelor prin autorizarea și controlul accesului la date, criptarea datelor, realizarea de copii ale programelor și fișierelor de bază”.[8]

Obiectivele unui sistem de gestionare a unei baze de date

Un sistem de gestionare a unei baze de date are rolul de a oferi suportul software complet pentru dezvoltarea de aplicații informatice cu baze de date. Fiind un mediu dpecializat, acest program satisface cerințele informaționale ale utilizatorului într-un mod optim. Astfel, el asigură o mai bună flexibilitate și deschiderea aplicației asigură o protecție ridicată a datelor.

Un sistem de gestionare a unei baze de date trebuie să aibă în evidență următoarele aspecte:

Un cost cât mai redus pentru prelucrarea datelor;

Flexibilitatea diverselor aplicații;

Reducerea timpului de răspuns sau răspunsuri oferite în timp util;

Securizarea informațiilor.

Pentru a satisface performanțele, un sistem de gestionare a unei baze de date trebuie să asigure un minim de obiective și anume:

Asigurarea independenței datelor. Acesta trebuie privită din două puncte de vedere:

Independența logică:se referă la posibilitatea adăugării/ completării de noi tipuri de înregistrări de date sau extinderea structurii conceptuale, fără a determina rescrierea programelor de aplicație.

Independența fizică: modificarea tehnicilor fizice de memorare fără a determina rescrierea programelor de aplicație.

Asigurarea redundanței minime și controlate a datelor. Stocarea informațiilor în bazele de date se face astfel încât datele să nu fie multiplicate. Totuși, pentru a îmbunătăți performanțele legate de timpul de răspuns, se acceptă o anumită redundanță a datelor, controlată, pentru a asigura coerența bazei de date și eficiența utilizării resurselor hardware.

Asigurarea facilităților de utilizare a datelor presupune ca sistemul de gestionare a unei baze de date să aibă anumite componente specializare pentru folosirea datelor de către mai multi utilizatori în diferite aplicații; datele de la o aplicație trebuie să poată fi utilizate și în alte aplicații.

Accesul mult mai ușor al utilizatorilor la date fără a fi nevoie ca ei să cunoască structura întregului program; sarcina îi revine administratorului bazei de date.

Existența unor limbaje performante de regăsire a datelor, care permit exprimarea interactivă a unor cereri de regăsire a datelor. Sistemul de gestiune trebuie să ofere posibilitatea unui acces multicriterial la informațiiledin baza de date, spre deosebire de sistemul clasic de prelucrare pe fișiere unde există un singur criteriu de adresare, cel care a stat la baza organizării fișierului.

Asigurarea securității datelor împotriva accesului neautorizat.

Asigurarea coerenței și integrității datelor împotriva unor intenționate sau neintenționate; se realizează cu ajutorul unor proceduri de validare, a unor protocoale de control concurent și a unor proceduri de refacere a bazei de date.

Asigurarea partajării datelor; se referă la asigurarea accesului mai multor utilizatori la aceleași date și la posibilitatea dezvoltării unor aplicații fără a se modifica structura bazei de date.

Asigurarea legăturilor între date ce corespund asocierilor; se pot realiza între obiectele unei aplicații informatice. Orice sistem de gestionare a unei baze de date trebuie să permită definirea și descrierea structurii de date, precum și a legăturilor dintre acestea, conform unui model de date(ex. Modelul relațional).

Administrarea și controlul datelor; sunt asigurate de sistemul de gestionare în sensul că datele pot fi folosite de mai mulți utilizatori în acelați timp, iar utilizatorii pot avea cerințe diferite care pot fi incompatibile. Sistemul de gestionare a unei baze de date trebuie să rezsolve problemele legate de concurență la date, problemă care apare din ce în ce mai des mai ales în cazul lucrului în rețeaua de calculatoare.[1],[8]

Datele utilizate în tabele sunt gestionate pe patru nivele, și anume:

Date generale despre cadrul didactic – nume și prenume, adresă, CNP, studii, vechime în învățământ, grade didactice, numărul de credite profesionale transferabile, numărul de credite netransferabile;

Forme de perfecționare parcurse – cursuri de formare profesională inițială și specializare, cursuri postuniversitare, masterat, doctorat;

Activitate educațivă: lecții demostrative în cadrul Cercurilor Pedagogice, lecții demostrative în cadrul Comisiilor metodice, prezentări de referate la simpozioane zonale, județene, naționale și internaționale, lecții AEL, programe artistice tematice;

Localitatea: județ, localitate, cod poștal.

Avantajele utilizării unui sistem de gestiune a unei baze de date

Baza de date poate fi accesată pentru realizarea de diverse interogări, pentru aflarea cadrelor didactice care se încadrează în anumite criterii: statut profesional, anul obținerii titularizării în învățământ, cadre didactice navetiste, tipul de activitate educativă susținută în cadrul comisiilor metodice sau a cercurilor pedagogice, numărul de credite transferabile, vechime. Informațiile pot fi stocate ușor și se pot actualiza în timp scurt. Structura bazei de date se poate modifica în funcție de necesitățile care intervin, în funcție de legislația din domeniul educațional.

Tipuri de sisteme de gestiune a unei baze de date utilizate în mediul educațional.

Cele mai utilizate sisteme de gestiune a unei baze de date sunt:

Visual foxpro – este realizat de firma Microsoft, are un limbaj procedural propriu foarte puternic, extensie orientată pe obiect, programare vizuală, nucleu extins de SQL, rapid;

Oracle – realizat de firma Oracle Corporation USA, produs complet relațional, robust, bazat pe SQL standard extins, extensie orientată pe obiect, arhitectura client/server, are optimizator de regăsire, lucrul distribuit;

Informix – realizat de firma Informix, respectă teoria relațională, robust;

Progress – realizat de firma Progress Software, suportă SQL, rulează pe o gamă largă de calculatoare și are un limbaj propriu;

Paradox – realizat de firma Borland, limbaj procedural propriu (PAL) și suportă SQL;

SQL Server – realizat de firma Microsoft, bazat pe SQL, rulează în arhitectura client/server;

Ingress II – este realizat de firma Computer Associates, este un sistem de gestiune a unei baze de date complet, implementează două limbaje relaționale(Quel apoi SQL); este suportat de diferite sisteme de operare, lucrează distribuit în arhitectura client/server, are extensie cu facilități orientate pe obiecte , permit aplicații tip Internet, protecția ridicată a datelor, organizarea fizică a tabelelor se face prin sistem de operare, are numeroase componente;

Acces – este realizat de firma Microsoft, bazat pe SQL, are limbajul procedural gazdă(Basic Acces) și are generatoare puternice.

CONSIDERAȚII TEORETICE PRIVIND BAZELE DE DATE

Prelucrarea automată se face în cadrul unui sistem de organizare foflosind metode, procedee șși tehnici specilae. Pentru a gestiona multitudinea de date, acestea trebuie organizate și structurate pe diferite categorii, care la rândul lor trebuie convertite într-un limbaj ce trebuie înțeles de calculator și care poate fi stocat pe suporți de memorie.[2]

Date scalare, date și informații

Datele reprezintă un model de reprezentare a informației accesibile unui anumit procesor(unitate centrală, om). Datele scalare sau elementare sunt date care sunt entități invizibile în raport cu informația pe care o poartă sau cu procesul la care participă. Datele scalare pot fi privite logic la nivel de procesor uman și scalar la nivelul calculatorului.

Din punct de vedere logic, o dată scalară se definește prin trei elemente:

Identificatori – sunt simboluri/nume care se asociază datei, pentru a o diferenția de alte date sau tipuri de date;

Atribute – precizează proprietăți ale datei și determină modul în care aceasta va fi tratată în procesul de prelucrare;

Valori – care se definesc printr-o proprietate care poate fi de tip real, întreg, text, Boolean, etc.

Din punct de vedere al bazei de date, data reprezintă o înregistrare într-un cod convenit, a unui sunet, text, obiect, fenomen, imagini sau cunoștințe.[2]

Structuri de date

În aplicații, datele se prezintă sub formă de grupe de mulțimi greu de utilizat în această formă, de aceea sunt organizate pe structuri cu diferite relații între ele. O structură de date este o entitate individualizabilă prin nume, a cărei componente își mențin proprietățile. Organizarea datelor pe structuri de date se poate face informatic pe două componente, și anume:

Organizarea în memoria internă a calculatorului sub formă de listă, stivă;

Organizarea prin memorie externă, dub formă de fișiere și baze de date;

Structurile interne de date au un caracter temporar pe perioada procesării datelor, iar structurile externe au un caracter permanent, de lungă durată. Asupra unei structuri de date se pot efectua mai multe operații, cum ar fi:

Crearea este operația de memorare a structurii de date, în forma inițială, pe un suport de memorie;

Consultarea reprezintă accesul la elementele structurii de date în vedearea prelucrării sau procesării valorilor acestora;

Actualizarea presupune schimbarea stării structurii de date prin adăugarea sau înserarea unor elemente noi sau ștergerea elementelor care nu mai sunt necesare și modificarea valorilor unor elemente;

Sortarea sau aranjarea structurii de date după anumite criterii sau cerințe formulate din partea utilizatorilor;

Interogarea prin care se cere selectarea și sortarea datelor după anumite condiții impuse;

Fuzionarea reprezintă combinarea adouă sau mai multe structuri de date ordonate într-o singură structură;

Ventilarea este operația de desfacere a unei structuri de date în mai multe structuri de sine stătătoare.

Conceptul de bază de date

O bază de date poate fi constituită dintr-un ansamblu structurat de date evolutive, organizate pentru a fi exploatate de diferite aplicații(programe). Datele conținute într-o bază de date sunt înregistrate în fișiere, formate din înregistrări(articole). Un fișier este un ansamblu de înregistrări fizice care sunt omogene din punct de vedere al conținutului și al posibilităților de prelucrare. Unitatea de transfer între memoria internă și cea externă a calculatorului reprezintă o înregistrare fizică ce se compune la rândul ei din una sau mai multe înregistrări logice.

”Înregistrarea logică reprezintă unitatea de informație care se introduce la un moment dat în memoria calculatorului. De obicei, o înregistrare corespunde unui rând de informație introdusă într-o bază de date sub formă de tabele.”[2] Înregistrarea cuprinde un ansamblu de câmpuri care corespund descrierii unor câmpuri a diferitelor structuri de date care la rândul lor corespund unor situații practice. În cazul lucrării prezentate , se lucrează cu date legate de formarea profesională și activitatea de perfecționare a cadrelor didactice ale Școlii Gimnaziale Bolovăniș din comuna Ghimeș-Făget, judetul Bacău. (Fig. 2.1)

Fig. 2.1 Structura unui fișier [2]

Obiectivele unei baze de date

Pentru crearea bazei de date s-a urmărit realizarea următoarelor obiective:

Centralizarea datelor pentru a asigura unicitatea lor și controlul datelor despre cadrele didactice, care pot fi accesate oricând;

Independența datelor și prelucrarea lor; baza poate fi ușor de accesat, se poate actualiza ori de câte ori este nevoie, iar datele introduse pot fi prelucrate sau folosite de lați utilizatori;

Asigurarea integrității datelor prin coerența și fiabilitatea bazei;

Partajarea datelor prin blocarea cerințelor care nu trebuie la un moment dat și deservirea lor ulterioară;

Securitatea datelor datorate unei folosiri necorespunzătoare a programului.

Sistemul de gestiune al bazelor de date – SGBD

”SGBD poate fi definit ca un instrument de introducere, aranjare, ansamblare, codificare, protecție, sortare și regăsire a datelor în baza de date” [6] și are următoarele funcții:

Gestionarea datelor și a legăturilor dintre ele în vederea unei accesări rapide cu ajutorul unui SGBD intern;

Memorarea tuturor datelor pe suport extern cu ajutorul fișierelor;

Introducerea și extragerea datelor spre exterior și din exterior, cu ajutorul unui SGBD extern. (Fig. 2.2)

Fig. 2.2 Schema unui SGBD [2]

REPREZENTAREA DATELOR ÎN BAZA DE DATE

Această bază de date sa realizat și pentru a descrie activitățile de formare și perfecționare a unui cadru didactic, iar pentru aceasta avem nevoie de următoarele caracteristici:

Cadrul didactic: (numele și prenumele, inițiala tatălui, CNP, nivel învățământ, nivel studii, disciplina predată, funcția, număr de ore, grad didactic, media ultimului grad didactic, anul obținerii, centrul universitar, an încadrare în învățământ, an încadrare în unitate, vechime, statut, anul titularizării, număr credite transferabile, număr credite netransferabile, ultimul stagiu de formare profesională).

Trebuie specificat faptul că fiecare element din paranteză reprezintă o caracteristică a cadrului didactic. Entitatea bazei de date o reprezintă numele cadrului didactic, iar caracteristicile scrise în tabelul de mai jos reprezintă o familie de caracteristici.

Tipuri fundamentale de baze de date

Datele sunt organizate în tabele legate prin conexiuni. Acestea pot fi:

Liniare;

Arborescente

De tip rețea.

Structura liniară este, de fapt, o listă liniară cu elemente nestructurate care permit realizarea operațiilor de consultare, actualizare, ștergere, compunere/descompunere a unei colecții de date.

Structurile de tip rețea se bazează și ele pe existența mulțimilor de colecții de date, iar structurile arborescente constau într-un fișier format din mai multe înregistrări constituite din numeroase câmpuri, fiind o bază de date inflexibilă și spațioasă.

În această lucrare s-a optat pentru o bază de date cu conexiuni de tip liniar. (fig. 3.1).

Fig. 3.1 Conexiuni liniare

Nivele de reprezentare a datelor

Organizarea datelor într-o bază de date se face pe următoarele nivele și anume:

Nivelul extern corespunzător utilizatorilor;

Nivelul conceptual corespunzător administratorului bazei de date;

Nivelul logic care are în vedere stabilirea relațiilor între diferite entități;

Nivelul intern corespunzător programatorului.

Nivelul extern

La nivelul extern fiecare utilizator al bazei de date trebuie să aibă o descriere a acestora. Dacă la nivelul intern schemele reprezintă baza de date, la nivelul extern se prezintă numai acele date care prezintă importantă pentru utilizator sau grupul de utilizatori. Schema externă pentru compartimentul perfecționarea cadrelor didactice cuprinde câmpul:

Cadrul didactic:

Nume și prenume

Inițiala tatălui

CNP

Nivel studii

Disciplina

Funcția

Grad didactic

Nivel de perfecționare

Nivelul conceptual

Acest nivel, care este considerat nivel central, ne arată modul de structurare al datelor, astfel încât acestea să poată fi prelucrate de un sistem de gestionare a bazelor de date. Obiectele manipulate de această bază de date sunt cadrele didactice (nume și prenume, inițiala tatălui, CNP, disciplină, nivel studii, funcția, grad didactic, nivel de perfecționare) și perfecționare ( cursuri formare profesionala, cursuri postuniversitare, cursuri perfecționare), activitatea didactică (activitate demonstrativă, participare la olimpiade, participare simpozion nivel internațional, judetean și local, participare tabere de vară, participare comisii, programe artistice, referate, revista școlii, publicare articol revistă).

”În proiectarea bazei de date la nivel conceptual, modelul cel mai des utilizat este modelul Entitate – Atribut –Corespondență sau prescurtat EAC. ” În cadrul acestei baze de date avem următoarele entități: Cadrul didactic, Activitate educativă, Perfecționare și Localitate.

Entitatea cadrul didacticare următoarele atribute: ID, cod activitate, cod localitate, numele și prenumele cadrului didactic, inițiala tatălui, CNP, nivel învățământ, nivel studii, disciplina, funcția, număr ore, grad didactic, media ultimului grad didactic, anul obținerii, centrul universitar, an încadrare în învățământ, an încadrare în unitate, vechime, statut, anul titularizării în unitate, număr credite transferabile, număr credite netransferabile, ultimul stagiu de perfecționare.

Entitatea Activitate didactică are următoarele atribute: Activitate educativă, cod cadru didactic, cod activitate, tip, punctaj acordat de Comisia Metodică, punctaj acordat de Cercul pedagogic, total punctaj.

Entitatea Perfecționare are ca atribute următoarele: cod, cod activitate, cod cadru didactic, forma de perefcționare, punctaj.

Entitatea Localitate are atributele: cod, nume localitate, județ.

Restricții de integritate a datelor

La realizarea unei baze de date la nivel conceptual trebuie să ținem cont de o serie de reguli numite și restricții de integritate. Acestea sunt:

Eliminarea repetărilor și redundanțelor omonimelor în denumirea unei entități, a atributelor sau a corespondenței;

Valorile atributelor care au rol de identificator trebuie să fie unice și nenule;

Cardinalele minime și maxime se vor stabili pe baza regulilor de desfășurare a activităților din domeniul vizat, adică domeniul educațional.

Nivelul logic al unei baze de date

Modelul relațional se bazează pe teoria mulțimilor, iar noțiunea de bază utilizată este cea de relație. Relația se definește ca fiind o submulțime a produsului cartezian, a mai multor mulțimi.

O relație are forma:

.

Familia de mulțimi pe care este definită relația se numește domeniu, iar numărul n se numește gradul relației. Domeniul reprezintă mulțimea valorilor existente la un moment dat în coloana pe care o desemnează în cadrul relației.

Relațiile se reprezintă prin tabele, iar acestora li se impun anumite restricții, și anume:

Fiecare valoare este un număr sau un șir de caractere;

În fiecare coloană valorile sunt de același tip;

Ordinea liniilor din tabel nu este predefinită și nu se admit duplicate;

Coloanele se identifică prin nume distinct, reprezentând atributele relației.

Prelucrarea datelor în cadrul unei baze se realizează cu ajutorul algebrei relaționale sau a calculului relațional pe domeniu.

Nivelul intern sau fizic

Acest nivel corespunde structurii în care sunt stocate datele în interiorul mașinii de calcul și deasemenea la acest nivel se specifică tabelele și fișierele care compun baza de date, dar și căile de acces ale componentelor fișierelor, cum ar fi indecși, relațiile, legăturile între tabele. Trebuie menționat faptul că tot la acest nivel se au în vedere cerințele privind protecția datelor și accesul utilizatorilor la baza de date.

IV. PROIECTAREA BAZEI DE DATE

Stabilirea nivelului extern al bazei de date

Tabele de date

Datele sunt structurate pe patru tabele: cadre didactice, perfecționare, activitate educativă și localitate.

S-au introdus date sub formă de text (numele și prenumele, inițiala tatălui, disciplina, nivel studii, centru universitar) și sub formă de număr (cod activitate, cod localitate, CNP).

Tabelul cadre didactice conține următoarele tipuri date:

Date numerice: Cod activitate, cod localitate, media ultimului grad didactic, anul obținerii ultimului grad didactic, an încadrare în învățământ, an încadrare în unitat vechime, anul titulariării, număr credite transferabole, număr credite netransferabile;

Date text: numele și prenumele, inițiala tatălui, CNP, număr ore, grad didactic, nivel învățământ, nivel studii, disciplina, funcția, centrul universitar, ultimul stagiu de formare. (Fig. 4.1)

Fig. 4.1. Tabel cadre didactice

Tabelul perefecționare cuprinde ca:

Date numerice: cod activitate, cod cadru didactic și punctaj, iar

Date text: forme de perfecționare. (fig. 4.2)

Fig. 4.2 Tabel perfecționare

Tabel activitate educativă conține următoarele date și anume:

Numerice: cod cadru didactic, cod activitate;

Text: activitatea educativă, punctaj acordat Comisie Metodică, punctaj acordat Cerc Pedagogic și tipul activității.(Fig.4.3)

Fig. 4.3 Activități educative

Tabelul localitate are în conținut:

Date numerice: cod;

Date text: localitate și județ. (fig. 4.4)

Fig. 4.4 Localitate

Sistemul relațional între tabele

Între tabele se stabilesc relații permanente cu ajutorul cheilor primare, care se leagă de cheile externe și sunt memorate în cadrul bazei de date. Aceastea s-au realizat folosind tehnica ”drug and drop” adică apucă și trage; legătura de tip 1 la n între tabelul cadre didactice și perfecționare este relatată în fig. 4.5.

Fig 4.5. Legătura de tip 1 la n.

La prima relaționare cheia primară este ID, iar cheia externă este cod cadru didactic.

Relaționarea celor patru tabele și anume: cadre didactice, perfecționare, activitate educativă și localitate este ilustrată în fig.4.6, unde avem legătura de tip 1 la n dar și legături de tip 1 la 1.

Fig. 4.6. Relaționarea tabelelor

Filtrarea datelor

În cazul prelucrării informațiilor pot apărea situații în care sunt necesare numai anumite înregistrări din baza de date. În acest caz, alegerea acestor informații se realizează cu ajutorul filtrelor care au menirea de a scoate acele înregistrări de care nu avem nevoie la momentul respectiv, acest lucru nefiind permanent. Un filtru se poate aplica unui tabel, unei înregistrări, unui raport sau chiar unui formular. Operația de filtrare este destul de folositoare în ceea ce privește consultarea unei baze de date, deoarece oferă într-un timp foarte scurt informațiile de care are nevoie utilizatorul la momentul respectiv nefiind nevoit să scoată toată baza de date, ci doar informațiile cerute la acel moment.

Filtrarea se utilizează cînd se dorește, de exemplu:

La vizualizarea datelor despre anumite persoane sau produse dispuse într-o anumită ordine;

La localizarea unei înregistrări folosind doar anumite informații;

La lucrul cu un substrat de înregistrări.

Filtrarea se poate realiza:

conform selecției, caz în care criteriul de filtrare se stabilește selectând toate datele dintr-unul din câmpurile unui tabel;

conform formularului, care se utilizează în cazul unei foi de date goale; se folosește pentru filtrarea rapidă a înregistrărilor pe baza unor criterii aplicate unuia sau mai multor câmpuri.

În figurile de mai jos (fig.4.7. și 4.8.) este prezentată filtrarea după crireriul ”suplinitor calificat”, pentru a identifica numai cadrele didactice netitulare, dar cu studii corespunzătoare materiei pe care o predau din unitatea de învățământ, dar și filtrarea cadrelor didactice care au o vechime mai mică de 10 ani.

Fig. 4.7. Filtrarea datelor după criteriul ”suplinitor calificat”

Fig.4.8. Filtrarea datelor după criteriul ”vechime >10 ani”

Realizarea formularelor

Pentru a extrage, cât mai ușor, unele date din baza de date se pot utiliza formularele care îndeplinesc mai multe funcții:

Introducerea de date legate de cadrele didactice;

Afișarea și editarea datelor cadrelor didactice;

Controlul operațiilor realizate de aplicație în vederea creșterii productivității cu lucrul în cazul bazei de date realizate;

Tipărirea rezultatelor des utilizate.

În continuare se prezintă câteva formulare:

Formular – Perfecționare cadre didactice – în care se pot vizualiza ușor pentru fiecare cadru didactic: numele și prenumele, disciplina pe care o predă, gadul didactic, anul încadrării în unitate și formele de perfecționare dar și punctajul corespunzător acestora. (fig.4.9)

Fig.4.9 Formular – Perfecționare cadre didactice

Formular – Fișe cadre didactice – din școală din care se pot extrage ușor date din fișa individuală pentru fiecare cadru didactic. (fig.4.10)

Fig.4.10 Formular – Fișe cadre didactice

Formular – Vechime cadre didactice – este un formular în care se pot vizualiza ușor numele și prenumele cadrului didactic, disciplina pe care o predă, gradul didactic obținut și vechimea în învățământ.

Fig.4.11 Formular – Vechime cadre didactice

Crearea subformularelor

Subformularele sunt formulare incluse în alte formulare realizate în vederea afișării datelor din mai multe tabele sau chiar interogări. Între formulare și subformulare există același sistem relațional ca și în cazul tabelelor, de la 1 la mai mulți.

Se prezintă un subformular care conține formele de perfecționare și punctajul corespunzător fiecărei forme de perfecționare. (fig. 4.12)

Fig.4.12 Subformular – Forme de perfecționare și punctajul acestora

Interogarea bazei de date

Interogarea unei baze de date se poate face de diferiți utilizatori pentru a afla date despre cadrele didactice după diferite criterii de căutare. Interogările bazei de date demonstrează utilitatea creării acesteia. În continuare se exemplifică interogări ale bazei de date după diferite criterii:

Identificarea cadrelor didactice care au prezentat un anume tip de activitate educativă – pregătire cu elevii;

Cu vechime mai mare de 15 ani;

Din localitatea Ghimeș.

În câmpul pentru criteriu se scriu cuvintele între ghilimele: ”Lecție de sistematizare a cunoștințelor”. (fig. 4.13)

Fig. 4.13 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice care au făcut pregătire cu elevii

Rezultatul interogării bazei de date este ilustrat în fig.4.14.

Fig. 4.14 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice ce au făcut pregătire cu elevii

Interogarea bazei de date pentru a identifica acel cadre didactice care au o vechime peste 15 de ani se realizează scriind în câmpul numit criteriu, următoarea comandă >=15. (fig. 4.15)

Fig. 4.15 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice care au o vechime mai mare de 15 de ani

Rezultatul interogării bazei de date este exemplificat în figura de mai jos: (fig. 4.16)

Fig. 4.16 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice cu o vechime mai mare de 15 ani

Interogarea bazei de date pentru a identifica acele cadre didactice care au domiciliu sau reședința în localitatea Ghimeș se realizează astfel: în câmpul numit criteriu, scriem cuvântul ”Ghimeș”, între ghilimele. (fig. 4.17)

Fig. 4.17 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice care locuiesc în localitatea Ghimeș

Rezultatul interogării bazei de date este prezentat în figura fig. 4.18

Fig. 4.18 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice care locuiesc în localitatea Ghimeș

Se prezintă în continuare modalitatea de realizare a interogării bazei de date pentru a identifica doar cadrele didactice care au obținut gradul didactic unu sau doi cu media mai mare decât 9. Din tabelul Cadre didactice se selectează câmpurile: nume și prenume, inițiala tatălui, grad didactic, media obținută la ultimul grad didactic. În câmpul pentru alegerea criteriului de selectare a datelor se scrie >9. (fig. 4.19)

Fig. 4.19 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice care au obținut ultimu grad didactic cu media cel puțin 9

Rezultatul interogării bazei de date este prezentată în figura de mai jos: (fig. 4.20)

Fig. 4.20 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice care au obținut ultimu grad didactic cu media cel puțin 9

Pentru interogarea bazei de date privind identificarea cadrelor didactice titulare din școală se procedează astfel: se scrie în câmpul pentru stabilirea criteriului pentru statut, între ghilimele, cuvântul tiular. (fig. 4.21)

Fig. 4.21 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice titulare

Rezultatul interogării bazei de date este în figura de mai jos: (fig. 4.22)

Fig. 4.22 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice titulare

Pentru interogarea bazei de date privind identificarea cadrelor didactice care au participat la studii postuniversitare de conversie profesionala din școală se procedează astfel: se scrie în câmpul pentru stabilirea criteriului pentru perfecționare, între ghilimele, cuvântul conversie profesională. (fig. 4.23)

Fig. 4.23 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice care au făcut conversie profesională

Rezultatul interogării bazei de date este în figura de mai jos: (fig. 4.24)

Fig. 4.24 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice care au făcut conversie profesională

Pentru interogarea bazei de date privind identificarea personalului didactic titular care au și master didactic se procedează astfel: se scrie în câmpul pentru stabilirea criteriului pentru statut, între ghilimele, cuvântul titular, iar în câmpul corespunzător pentru stabilirea criteriului pentru perfecționare, cuvântul master, între ghilimele. (fig.4.25)

Fig. 4.25 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice titulare cu master didactic

Rezultatul interogării bazei de date este în figura de mai jos: (fig. 4.26)

Fig. 4.26 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didactice titulare cu master didactic

În continuare, este prezentată o interogare mai complexă a bazei de date, utilizându-se informații din două tabele, pentru a se identifica doar acela cadre didactice care au participat la simpozioane și disciplina pe care o predau. Se selectează din tabelul cadre didactice numele și prenumele, disciplina, iar din tabelul activitate educativă se selectează câmpul tip. Se scriu în cțmpul corespunzător pentru tip din tabelul activitate educativă, între ghilimele, cuvintele: ”participare simpozion național” or ”participare simpozion internațional”. (fig.4.27)

Fig. 4.27 Fereastra Design a interogării – Cadre didactice care au participat la simpozion

Rezultatul interogării este în figura de mai jos: (fig. 4.28)

Fig. 4.28 Fereastra Datasheet a interogării – Cadre didacticela care au participat la simpozion

Redactarea rapoartelor finale

Rapoartele reprezintă o rupare a datelor într-un anumit format cu o structură a paginii impusă de cerința utilizatorului. Pentru a realiza raportul se face mai întâi o cerere care va reuni datele din tabele și interogările care sunt necesare. Entru realizarea raportului se poate folosi una din variantele prezentate mai jos, și anume:

Report Wizard – program expert de proiectare;

Autoreport Columnar – raport realizat pe o coloană;

Autoreport Tabular – raport de tip tabel;

Chart Wizard – datele se prezintă grafic, sub formă de diferite diagrame;

Label Wizard – raport sub formă de etichetă poștală.

Se pot realiza trei tipuri de rapoarte:

Simple;

Complexe;

Cu etichete.

Rapoartele simple sunt acele rapoarte care tipăresc informațiile dintr-un singur tabel sau dintr-o singură interogare, cuprinzând valorile pentru câmpurile indicate și se pot realiza diferite filtrări sau ordonări.

Se exemplifică un raport final care prezintă cadrele didactice, disciplina pe care acestea o predau și gradele didactice. Cadrele didactice cu gradul didactic unu au fost evidențiate cu culoarea roșie pentru a facilita identificarea și selectarea lor, iar capul de tabel a fost marcat cu o altă culoare pentru design-ul raportului (fig. 4.29)

Fig. 4.29 Raport final

Se prezintă în continuare un raport denuit ”Cadre didactie titulare în școală după anul 2010”, în care sunt prezentate cadrele didactice, inițiala tatălui, disciplina pe care o predau, statutul și anul titularizării în școală. (fig.4.30)

Fig.4.30 Raport – Cadre didactice titulare după anul 2010.

Rapoartele complexe tipăresc informațiile din mai multe tabele între care există o relație și permit gruparea datelor după criteriul dat, ordonarea și filtrarea datelor, operații de prelucrare statistică (numărare, minim, maxim).

Se prezintă în continuare un raport pe care îl numim ”Perfecționare” (curs formare profesională, specializare, master, conversie profesională) și vechimea în învățământ. Raportul folosește informații legate de nume și prenume, inițiala tatălui, disciplina, vechime în învățământ, date prelucrate din tabelul Cadre didactice și informații legate de nivelul de formare al fiecărui cadru didactic, preluate din tabelul Perfecționare. Între tabelele menționate anterior există o relație de la 1 la n. (fig.4.31)

Fig.4.31 Raport – Perfecționare

Rapoartele cu etichete sunt rapoartele care tipăresc informații într-o structură de tip etichete, dispusă pe o pagină tipărită, în format multiplu.

Realizarea interfeței grafice

Interfețele grafice se pot realiza cu ajutorul formularelor sau în Visual Basic. Această interfață grafică a fost realizată cu ajutorul formularelor. În formularul deschis cu Form Design se inserează butoane cu ajutorul instrumentului Button din Ribbon-ul Controls. (fig. 4.32)

Fig.4.32 Realizarea interfeței grafice

Se lege din listă acțiunea care se dorește atunci când se apasă butonul creat. În acest caz, se dorește ca prin apăsarea butonului creat să fie deschis formularul Cadre didactice. (fig.4.33)

Fig.4.33 Realizarea interfeței grafice

În fereastra deschisă se alege acțiunea corespunzătoare fiecărui buton. În acest caz se alege din listă Form Operation > Open Form, apoi alegem din listă formularul care urmează să fie deschis cu ajutorul butonului respectiv. (fig.4.34)

Fig. 4.34 Crearea acțiunii butoanelor

Aceleași acțiuni s-au utilizat și pentru realizarea butoanelor Perfecționare cadre didactice. Se creează butoane și pentru deschiderea rapoartelor Forme de perfecționare, Grade didactice și Vechime în învățământ, dar și Profesori titulari din școală (fig. 4.35)

Fig. 4.35 Alegerea acțiunii butoanelor

Se formatează pentru textul de pe butoane:

Culoarea fontului – click dreapta- Font/Fore Color;

Dimensiunile;

Atributele scrisului.

Se va crea, pentru o interfață completă, și un buton de închidere a aplicației, pe care îl numim simplu butonul Ieșire (fig. 4.36).

Fig. 4.36 Crearea butonului Ieșire

Pentru ca butonul Ieșire să fie finalizat s-au urmărit pașii din figurile de mai jos:

Fig. 4.37 Finalizarea creării butonului Ieșire

Fig. 4.38 Închiderea aplicației

Se prezintă în continuare proprietățile butonului Ieșire: (fig.4.39)

Fig. 4.39 Proprietățile butonului Ieșire

Se prezintă în continuare modul de realizare al aplicației. Având în vedere că baza de date va fi folosită și de alți utilizatori care nu cunosc foarte bine sau chiar deloc programul Acces, s-a realizat o interfață grafică ce va facilita lucrul cu această bază de date.

Etapele pe care trebuie să le parcurgem pentru realizarea interfeței grafice sunt următoarele:

Click butonul mare rotund corespunzător aplicației Office;

Se deschide fereastra Access Options și se selectează baza de date curentă (Current Database) din lista de pe partea stângă;

Se alege formularul care se dorește a fi încărcat la pornire: Interfață grafică. (fig. 4.40)

Fig. 4.40 Etapele realizării aplicației

Se completează în fereastra Access Options numele aplicației: Cadre didactice și numele formularului care se dorește a fi afișat: Interfața grafică (fig. 4.41)

Fig. 4.41 Etapele realizării aplicației

La finalizare, aspectul interfeței grafice la care au aces utilizatorii este prezentat în fig. 4.41

Fig. 4.42 Interfața grafică

V. INSTRUCȚIUNI FOLOSITE PENTRU PROGRAMAREA UNEI BAZE DE DATE

Limbajul de interogare SQL

SQL (Structured Query Language) este un limbaj universal care poate fi folosit pentru a defini, interoga, reactualiza și gestiona baze de date relaționale. SQL este conceput ca un limbaj standard prin care se cer informații, făra a se solicita modul de obținere a acestor informații. Acest limbaj poate fi utilizat autonom sau prin înserarea comenzilor sale într-un limbaj de programare.

Se disting trei familii de comenzi SQL, și anume:

limbajul de definire a datelor(LDD) – comenzi pentru definirea datelor care permit descrierea/definirea obiectelor ce modelează sistemul studiat;

limbajul de manipulare a datelor (LMD) – comenzi pentru manipularea datelor care permit consultarea, reactualizarea, suprimarea sau înserarea datelor;

limbajul de control al datelor (LCD) – comenzi pentru controlul datelor care permit asigurarea confidealității și integrității datelor, salvarea informației, realizarea fizică a modificărilor în baza de date;

Sistemul impune anumite restricții asupra identificatorilor, cum ar fi:

Numele unui obiect trebuie să conțină cel mult 30 de caractere, excepție făcând numele bazei de date care are cel mult 8 caractere și a numele legăturii unei baze de date care poate ajunge la 128 de caractere;

Nu există diferență între literele mici și literele mari;

Numele trebuie să înceapă printr-un caracter alfabetic și nu poate fi și cuvânt cheie rezervat; poate să conțină litere mici și mari ale alfabetului englez, cifre 0-9 și caracterele $ – #;

Nu pot exista două obiecte cu același nume;

Numele unui obiect trebuie să fie descriptiv și fără prescurtări excesive. [4]

Cereri de interogare

Instrucțiunea SQL pentru interogarea – Cadre didactice care au realizat pregătire cu elevii este:

SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [activitate educativă].tip

FROM [cadre didactice] INNER JOIN [activitate educativă] ON [cadre didactice].cod activitate=[activitate educativă].cod activitate

WHERE ((([activitate educativă].tip)=”pregătire cu elevii”));

Instrucțiunea SQL pentru interogarea – Cadre didactice cu media la grad mai mare de 9 este:

SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [cadre didactice].[inițiala tatălui], [cadre didactice].[grad didactic], [cadre didactice].[media obținută la ultimul grad didactic]

FROM [cadre didactice]

WHERE ((([cadre didactice].[media obținută la ultimul grad didactic])>=9));

Instrucțiunea SQL pentru interogarea – Cadre didactice titulare este:

SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [cadre didactice].statut

FROM [cadre didactice]

WHERE ((([cadre didactice].statut)=”titular”));

Instrucțiunea SQL pentru interogarea – Cadre didactice participante la simpozion este:

SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [cadre didactice].disciplina, [activitate educativă].tip

FROM [cadre didactice] INNER JOIN [activitate educativă] ON [cadre didactice].cod activitate=[activitate educativă].cod activitate

WHERE ((([activitate educativă].tip)=”prezentare la simpozion”));

Instrucțiunea SQL pentru interogarea – Cadre didactice cu vechime de peste 15 ani este:

SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [cadre didactice].[vechime în învățământ]

FROM [cadre didactice]

WHERE ((([cadre didactice].[vechime în învățământ])>=15));

Instrucțiunea SQL pentru interogarea – Cadre didactice cu master este:

SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [forme de perfecționare].[forme de perfecționare]

FROM [cadre didactice] INNER JOIN [forme de perfecționare] ON [cadre didactice].cod activitate=[forme de perfecționare].cod activitate

WHERE ((([forme de perfecționare].[forme de perfecționare])=”master”));

Instrucțiunea SQL pentru interogarea – Cadre didactice titulare cu master este:

SELECT [cadre didactice].[nume și prenume], [cadre didactice].statut, [forme de perfecționare].[forme de perfecționare]

FROM [cadre didactice] INNER JOIN [forme de perfecționare] ON [cadre didactice].ID=[forme de perfecționare].[cod cadru didactic]

WHERE ((([cadre didactice].statut=”titular”) AND (([forme de perfecționare].[forme de perfecționare])=”master”));

VI. CONCLUZII

Bazele de date reprezintă un instrument ușor de folosit, chiar și pentru cei care nu cunosc foarte bine, sau care nu lucrează cu programul Microsoft Acces. Ele sunt ușor de folosit în monitorizarea activităților didactice dintr-o unitate de învățământ, pe mai multe coordonate, și anume: evaluarea elevilor, datele personale și profesionale ale cadrelor didactice din unitatea respectivă, evidența elevilor de către profesorul diriginte, evidența formării/perfecționării cadrelor didactice, activitățile extrașcolare, activitatea educativă. Actualizarea lor se poate realiza ori de câte ori este nevoie sau intervin modificări, de către cadrele didactice din unitatea respectivă.

Baza de date prezentată în această lucrare, evidențiază importanța gestionării informațiilor privind datele personale dar și profesionale ale cadrelor didactice dar pune în evidență și modul rapid de furnizare a informațiilor, pe diferite criterii solicitate de către conducerea școlii, inspectorii de specialitate sau chiar de inspectoratele școlare, dar și de diferiți colaboratori, prin interogarea bazei de date.

Informațiile pot fi protejate prin parolarea bazei de către persoana care o gestionează, păstrându-se astfel confidențialitatea datelor care se regăsesc în baza de date a unității de învățământ.

VII. BIBLIOGRAFIE

[1] Bâșcă O. – Baze de date – Editura Bic All, București, 1997;

[2] Cârstoiu Dorin – Baze de date relaționale – Editura Printech, 1999;

[3] Carol Schnakovszky – Curs baze de date – Universitatea ”V. Alecsandri”, Bacău, 2000;

[4] Carol Schnakovszky – Baze de date – Utilizarea aplicației Microsoft Acces – Universitatea ”V. Alecsandri”, Bacău, 2005;

[5] Ionescu Felicia – Baze de date relaționale și aplicații – Editura Tehnică, 2004;

[6] Johnson S. – Microsoft Office Acces 2007 – Editura Teora, 2008;

[7] Prileanu Costin – Baze de date relaționale și aplicații – Editura MatrisRom, 2000;

[8] Romică Trandafir, Mihai Nistorescu, Ion Merluș-Mazilu – Baze de date relaționale – Universitatea tehnică de construcții, București, 2007.