Evesc.livia@yahoo.com 854 Curs 4 Kinetologie Text

CURS 4 – KINETOLOGIE – ASIST. UNIV. DR. CAȚAN LILIANA CLASIFICAREA TEHNICILOR ANAKINETICE – imobilizarea – posturarea Tehnici în kinetologie KINETICE Statice – contracția izometrică – relaxarea musculară – activă – reflexă – voluntară – liberă Dinamice – activo-pasivă – activă cu rezistență – pasivă – tracțiuni – sub anestezie – pură asistată – autopasivă – mecanică – pasivo-activă – prin manipulare Tehnici kinetice dinamice  Au la bază mișcarea sub toate formele ei, elementul definitoriu fiind mișcarea și/sau contracția musculară;  Se realizează cu sau fără contracție musculară:  tehnici active;  tehnici pasive. MIȘCAREA PASIVĂ  Este utilizată DOAR în kinetologia terapeutică și de recuperare, în rest neavând nici un rost ca exercițiu fizic;  Mișcările pasive se realizează cu ajutorul unei forțe exterioare în momentul inactivității musculare totale (determinată de boală) sau al unui maxim de inactivitate musculară (determinată voluntar);  Subiectul NU FACE TRAVALIU MUSCULAR!!! Efectele mișcărilor pasive A) Asupra aparatului locomotor: • mențin amplitudinile normale articulare, troficitatea structurilor articulare (prin stimularea circulației locale, a secreției și repartiției lichidului sinovial, prin evitarea degenerării cartilajului), în cazul paraliziei unui segment; • cresc amplitudinea articulară prin asuplizarea structurilor capsuloligamentare, prin întinderea tenomusculară, a țesutului cutanat și subcutanat, prin ruperea aderențelor la palnurile de alunecare; • mențin sau chiar cresc excitabilitatea musculară; • diminuă contractura-retractura musculară prin întinderea prelungită a mușchiului; • declanșează ,,stretch-reflex-ul’’ prin mișcarea pasivă de întindere bruscă a mușchiului, care determină contracție musculară Efectele mișcărilor pasive B) Asupra sistemului nervos și a tonusului psihic: • mențin ,,memoria kinestezică’’ pentru segmentul respectiv, prin informația proprioceptivă pornită de la receptorii articulari și periarticulari; !!! În segmentele paralizate, mișcarea pasivă și posturile, reprezintă SINGURA posibilitate de păstrare a ,,schemei corporale’’ și a ,, schemei spațiale’’ pentru membrele paralizate! • făcând necesară prezența fiziokenetoterapeutului lângă pacient, au rol important în menținerea moralului acestuia. Efectele mișcărilor pasive C) Asupra aparatului circulator: • ritmate, mișcările pasive au efecte mecanice ale unui ,,pompaj’’ asupra vaselor mici musculare și asupra circulației venolimfatice de întoarcere; • previn sau elimină edemele de imobilizare; • pe cale reflexă pornită de la receptorii senzitivi articulari și musculari, declanșează, prin răspuns neuro-vegetativ, o hiperemie locală, ca și o ușoară tahicardie; Efectele mișcărilor pasive D) Asupra altor aparate și sisteme: • mențin troficitatea țesuturilor: de la piele la os, ale segmentelor imobilizate; • măresc schimburile gazoase la nivel pulmonar și tisular; • cresc tranzitul intestinal și ușurează evacuarea vezicii urinare; • este posibil să influențeze și unele relee endocrine. Condițiile de realizare a mișcărilor pasive A. Cunoașterea FOARTE EXACTĂ a suferințelor pacientului, a diagnosticului bolii sale și a celui funcțional (pe baza bilanțurilor articular și muscular), precum și a stării morfopatologice a structurilor care vor fi mobilizate; B. Mobilizarea pasivă trebuie executată de către cadre bine antrenate în această tehnică; C. Ne vom asigura de colaborarea și înțelegerea bolnavului asupra manevrelor care urmează să i se execute; D. Pacientul va fi poziționat în așa fel încât să ofere MAXIM de confort tehnic de lucru pentru KT, dar și pentru pacient; E. Mișcarea se execută pe direcțiile fiziologice, cu amplitudine maximă, de preferință asociind poziții sau mișcări de facilitare; Condițiile de realizare a mișcărilor pasive F. Prizele kinetoterapeutului au o importanță particulară și trebuie sa respecte unele indicații generale: între mâinile KT trebuie să existe DOAR articulația de mobilizat, deoarece o articulație nu se mobilizează prin intermediul altei articulații; prizele trebuie să utilizeze cel mai mare braț al pârghiei mobilizate; contrapriza, în schimb, este în apropierea articulației; locul de aplicare a prizei constituie un mod de facilitare sau de inhibiție a unui grup muscular. Condițiile de realizare a mișcărilor pasive G. Mobilizarea pasivă este o tehnică pur analitică, deci va antrena succesiv articulație după articulație (mai ales la extremități) și tot succesiv se va executa pentru fiecare direcție de mișcare; H. Nu trebuie să provoace durere, pentru a nu declanșa reflexe de aparare musculară, care ar limita și mai mult mobilitatea articulară; ! Uneori, se forțează mișcarea pentru întinderea țesuturilor, asigurându – ne însă de suportabilitatea pacientului . I. Mobilizarea pasivă are ca parametrii de execuție: forța, viteza, durata, frecvența, care se adaptează stării clinice locale și scopului urmărit; J. Mobilizarea pasivă este indicat să fie pregătită prin aplicații de: căldură, masaj sau elctroterapie antalgică. Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 1. TRACȚIUNILE- – Este o tehnică pasivă (care ar putea fi încorporată și la tehnicile de imobilizare) și se execută DOAR în axul segmentului sau articulației, prin diverse istalații sau executată manual; TIPURI DE TRACȚIUNI: A. Tracțiuni continue (extensii continue): se execută numai prin instalații cu contragreutăți, arcuri, scripeți, plan înclinat… Indicații : în ortopedie (de ex. Pentru realinierea osului fracturat sau pentru deplasări ale capetelor articulare ), în recuperare (de ex. Pentru corectări ale articulațiilor blocate și deviate în flexie, extensie, decoaptarea articulară determinată de contractura musculară puternică,…)- prin broșe transosoase, benzi adezive, corsete, ghete, manșoane, etc. Reguli de aplicare : Dozarea forței (în funcție de mărimea segmentului, de masa musculară, de pragul de durere) și duratei . Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 1. TRACȚIUNILE- B. Tracțiuni discontinue: executate atât cu mâna de KT/FKT , cât și cu ajutorul unor instalații (asemenea celor continue); Indicații : redori articulare (ce nu ating poziția anatomică) și articulații dureroase cu contractură musculară, procese inflamatorii articulare (cu rol și de imibilizare), discopatii (tracțiuni vertebrale discontinue). Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 1. TRACȚIUNILE- C. Tracțiunile- fixații alternante (tracțiunea NU se execută în ax, ci OBLIC, pe segmentele adiacente articulației!); Se realizează cu: tije cu șurub sau alte sisteme de tracționare treptată, prinse în aparate rigide. Reglajele progresive de tracțiune cresc la un interval de 48 ore!! Indicații : corecție devierilor determinate de cicatrici retractile sau de redori articulare generate de retracturi ale țesuturilor moi. Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 2. MOBILIZAREA FORȚATĂ SUB ANESTEZIE- – Este o tehnică executată în general de către specialistul ortoped; – Odată făcută mobilizarea sub anestezie, segmentul/articulația se fixează (imobilizează) în poziția maximă timp de circa 48 ore, timp în care se va combate edemul local articular cu comprese resorbtive, antiinflamatorii, antalgice; – După 48 are se va începe mobilizarea activo-pasivă.; – După câteva zile de kinetoterapie intensă, se poate practica o nouă mobilizare forțată. Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 3. MOBILIZAREA PASIVĂ PURĂ ASISTATĂ-  Este cea mai obișnuită tehnică pasivă executată de mâinile KT/FKT, în timp ce pacientul își relaxează voluntar musculatura!!!  Parametrii mobilizării pasive pure-asistate: a) poziția pacientului și a KT/FKT; b) prizele și contraprizele; c) manevrele de mobilizare; d) forța și ritmul de mobilizare. Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 3. MOBILIZAREA PASIVĂ PURĂ ASISTATĂ- a) Poziția pacientului este importantă atât pentru a permite confortul și relaxarea sa, cât și pentru o cât mai bună abordare a segmentului de mobilizat.  Din DD se mobilizează: umărul (toate mișcările, cu excepția retropulsiei), cotul, pumnul- mâna, șoldul (cu excepția extensiei), genunchiul, glezna-degetele, rahisul (înclinări laterale, flexii, rotații);  Din DV se mobilizează: umărul (retropulsia), șoldul (extensia), genunchiul (dacă șoldul este blocat), glezna (cu genunchiul la 90°), rahisul (extensia);  Din șezând se mobilizează: umărul, cotul, pumnul-mâna, genunchiul, rahisul. Poziția KT/FKT se schimbă în funcție de articulație, pentru a nu fi modificată poziția bolnavului, dar TREBUIE să fie comodă, neobositoare, pentru a permite maximum de tehnicitate. Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 3. MOBILIZAREA PASIVĂ PURĂ ASISTATĂ- b) Prizele și contraprizele Priza= poziția mâinii pe segmentul care va fi mobilizat; Este distanțată de articulația de mobilizat, pentru a crea un braț de pârghie mai lung. Contrapriza= poziția celeilate mâini care va fixa segmentul imediat proximal acestuia; Este făcută cât mai aproape de articulație, pentru o mai bună fixare. Există și exceptii: când segmentul proximal este sprijinit pe un plan dur, contrapriza poate fi abandonată sau făcută doar parțial. Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 3. MOBILIZAREA PASIVĂ PURĂ ASISTATĂ- c) Manevrele care se execută în cadrul mobilizării pasive pot fi diferite și depind de: – FORȚA aplicată de KT/FKT la nivelul maxim de amplitudine (este de obicei dozată în funcție de apariția durerii, dar și de experiența acestuia în lucrul cu cazurile unor pacienți cu praguri de durere prea ridicate sau prea coborâte); – VITEZA imprimată mișcării este în funcție de scopul urmărit: mișcarea lentă și insistentă= scade tonusul muscular, pe când mișcarea rapidă= crește tonusul muscular; – RITMUL mișcării poate fi simplu, pendular (în 2 timpi) sau în 4 timpi, la capetele cursei menținându-se întinderea; – DURATA unei mișcări este de aproximativ 1-2 secunde, iar menținerea întinderii la capătul excursiei, de 10-15 secunde. Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 3. MOBILIZAREA PASIVĂ PURĂ ASISTATĂ- REGULI DE APLICARE A MOBILIZĂRII PASIVE: 1. o ședință de mobilizare pasivă a unei articulații durează maximum 10 minute (în funcție de suportabilitatea bolnavului) 2. ședința este bine să se repete de 2-3 ori pe zi; 3. înainte de începerea ședinței de mobilizare pasivă, regiunea de mobilizat TREBUIE să fie pregătită prin căldură, masaj, electroterapie antalgică, eventual prin infiltrații locale; 4. în timpul mobilizării pasive poate fi continuată aplicarea de căldură și din când în când oprită mișcarea pentru un masaj de 1-2 minute. Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 4. MOBILIZAREA AUTOPASIVĂ- Mobilizarea însuși de către pacient a unui segment cu ajutorul altei părți a corpului, direct sau prin intermediul unor instalații (de obicei scripeți); Este o metodă bună de aplicat de bolnav la domiciliu sau între intervalele dintre ședințele organizate de kinetoterapie la sală; În cazul redorilor dureroase este mai ușor de suportat de către pacient, putându-se doza cu ușurință în funcție de pragul durerii. Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 4. MOBILIZAREA AUTOPASIVĂ- Modalități de realizare a mobilizărilor autopasive: • prin presiunea corpului sau a unui segment al corpului (ex. – în redorile de genunchi se forțează flexia prin genuflexiune) • prin acțiunea membrului sănătos (ex. – într-o hemiplegie, pacientul cu mâna sănătoasă va mobiliza mâna paralizată); • prin intermediul unor instalații ,, coardă-scripete’’, instalații de mecanoterapie Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 5. MOBILIZAREA PASIVĂ MECANICĂ- – Utilizează diverse sisteme mecanice de mobilizare, adaptate fiecărei articulații și tip de mișcare în parte; – Mișcarea autopasivă este realizată prin motorașe electrice sau prin manevrarea de către KT/FKT; Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 6. MOBILIZAREA PASIVO- ACTIVĂ-  Denumită și MOBILIZARE PASIVĂ ASISTATĂ ACTIV de bolnav;  În cazul unei forțe musculare sub 2, când mușchiul se contractă fără să poată deplasa segmentul cu efectul gravitației, mobilizarea pasivo-activă se indică pentru a ajuta efectuarea mișcării;  Metoda nu este folosită pentru asuplizări articulare, ci pentru reeducarea forței musculare, ca și pentru reeducarea unui mușchi transplantat, în vederea perfecționării noului rol pe care îl va deține în lanțul kinetic. Modalități tehnice ale mobilizării pasive – 7. MANIPULAREA-  Este o formă pasivă de manipulare, dar prin particularitățile de manevrare, de tehnică, este considerată ca făcând parte din grupul metodelor și tehnicilor kinetologice speciale.