Everything flows and nothing stays. All is flux, nothing stays still. Heraclitus [602142]

1

REZUMAT

Motto:
„Everything flows and nothing stays. All is flux, nothing stays still.” – Heraclitus

După mai bine de douăzeci de ani de la prăbușirea regimului comunist în țările din
Estul Europei, un consens dur în literatura de specialitate cu privire la politica post -comunistă
este că: problemel e din trecut încă contează – multe întrebări rămân încă fară răspuns.
Despre cum s -a întâmplat? Când? și De ce? O multitudine de întrebări, în special, în ceea ce
privește valorile umane și comportamentul politic .
Lucrarea de faț ă își propu ne să radiografieze câteva dintre reperele socializării
politice,atât în rândurile cetățenilor ce au trait în era comunistă cât și a celor din perioada
post-comunistă.
Pentru a putea să abordez acest decalaj din literatura de specialitate , v oi prezenta un
cadru teoretic cu privire la valori, norme, comportament politic, atitudini si moștenirea erei
comuniste – dar și dacă aceste efecte provocate de un regim dur și represiv pot fi transmise.

2
CUPRINS
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 1

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3
Obiectul cercetării și importanța sa ………………………….. ………………………….. …………………… 3
Obiective, ipoteze, metodologie ………………………….. ………………………….. ……………………….. 9
CAPITOLUL I – CONCEPTUL ”SOCIALIZARE POLITICĂ” ………………………….. …. 11
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 11
1.1. Ce este socializarea politică și de ce este importantă? ………………………….. ……………… 12
1.2.Teorii ale socializ ării politice ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
1.3.Socializare politică : două modele analitice ………………………….. ………………………….. … 14
1.4.Socializarea politică pe parcursul vieții ………………………….. ………………………….. …….. 19
1.5. Agenții de socializare politică ………………………….. ………………………….. ………………….. 20
CAPITOLUL II – MODELUL ANALITIC “CRES” – Grigore Pop -Eleches si
Tucker,2012 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 22

ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 22
2.1. Ce presupune modelul CRES? ………………………….. ………………………….. …………………. 23
2.2. ”Umbrele comunismului” ………………………….. ………………………….. ……………………….. 24
2.3. Longevitatea regimului comunist ………………………….. ………………………….. ……………… 25
2.4. Comunismul și democrația ………………………….. ………………………….. ………………………. 26
2.5. Atitudini democratice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 27
2.6. Moștenirea comunistă : ce este și de ce contează? ………………………….. ………………….. 28
CAPITOLUL III – CONCLUZII ȘI INTERPRETĂRI ………………………….. ………………. 36

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 38

ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 41

3

INTRODUCERE

Obiectul cercetării și importanța sa

Decenii de -a rândul, teoreticieni ai democrației precizau că, dincolo de orice
constrângere, stă voința liberă a individului. În fiecare zi, suntem educați cu scopul de a
devenii buni cetățeni și ne primim astfel, doza cotidiană de civism. Mediul în care trăim ne
asimilează fără să ne dăm seama – toate aspectele din cotidian, se produc printr -un mecanism
complet și complex de socializare, în cadrul căruia mass -media a ajuns pionul principal.
Cetățeanul tinde să devină în realitatea contemporană un produs al politicului. Tocmai în
acest sens, voi insista în mod special asupra efectelor pe care fenomenul numit ”socializare
politică” îl exercită asupra normelor și valorilor, văzute ca factori de integrare într -o viață
social -politică activă.
Așa cum precizau Matei Dogan și Dominique Pekssy – doi observatori și critici
deopotrivă ai realității sociale1, societățile umane se perpetuează pr in aculturație. Pierre
Bourdieu vede cultura ca pe un “cod comun” subliniind necesitatea unui proces de
socializare. Societățile nu sunt realizate și concepute sau destinate în mod natural
supraviețuirii – observă David Easton – mai mult decât atât, ele su praviețuiesc dacă acest cod
este ”inserat” fiecărui individ, dacă pentru fiecare sunt impuse aceleași reguli
comportamentale de bază.

1 Matei Dogan & Dominique Pekssy –” Cum să comparăm națiunile. Sociologie politici
comparativă,. ” București, Editura Alternative, 1993, p. 81

4
Socializarea politică “desemnează acea parte a procesului în cursul căreia sunt
modelate atitudinile politic e.”2 Nivelul cel mai profund al unui individ, cel primar, cuprinde
credințele și atitudinile de identificare precum: naționalismul, autoreprezentări etnice or
clasiale, angajamentul religios sau ideologic, sentimentul drepturilor și datoriilor în societate .
Pe cel de al doilea nivel, mai puțin emoțional și mai rațional se situează cunoștințele despre
instituții politice și de guvernământ, precum și formele de atașament. Nivelul superior – într-
un fel suprapus – este cel al opiniilor trecătoare privind even imentele, politicile ori
personalitățile curente. Primul nivel este dobândit adeseori cel mai devreme, în perioada
copilăriei și este cel mai durabil.
Socializarea politică se dovedește a fi un proces continuu. Chiar și cele mai obișnuite
experiențe din v iața individului, modifică perspectiva politică individuală, atitudinile,
gândurile – toate acestea, aflându -se într -o permanentă transformare.
În primul capitol al lucrării de față voi explica ce se înțelege prin noțiunea de
socializar e politică și de ce este important acest concept. Vor fi analizate și prezentate succint
câteva dintre cele mai importante teorii ale socializării politice, dar și două modele analitice
dezvoltate de autorii Grigore Pop -Elecheș – Joshua Tucker și Mierina I nta referitor la
atitudinea cetățenilor în regimurile post -comuniste – urmând a fi interpretate și dezvoltate în
capitolul următor. În ultima secțiune voi prezenta etapele socializării politice pe parcursul
vieții unui individ și de asemenea care sunt agen ții care au un impact major, dar și dacă
aceștia, influențează sau nu procesul de socializare politică.
Consider că, rolul societății este să ne transforme din simplii indivizi în cetățeni, iar
acest proces, menționează Nicolae Frigioiu se poate realiza doar cu ajutorul socializării
politice – dându -i acesteia o definiție destul de elocventă, explicând că , acest concept de
socializare politică este defapt un proces de formare a identității politice a cetățeanului prin
asimilarea mai multor componente precum norme și valori, ce sunt specifice culturii politice
a unui stat, într-un sistem politic dat.3

2 Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell & Robert J. Mundt – Comparative Politics. New York
HarperCollins College Publishers, 1993, p. 45
3 Frigioiu, Nicolae, ” Imaginea publică a liderilor și instituțiilor politice ”, București, 2004, p. 155

5
Desigur, ca orice alt concept de mare anvergură, socializarea se împarte în mai multe
categorii: latentă/ manifestă; formală/ informală, conștientă / inconștientă; directă / indirectăA
ceastă clasificare o regăsim în scrierile autorului Nicolae Frigioiu4 ce dezvoltă și explică
fiecare noțiune în parte – astfel, conceptul de socializare late ntă/informală se bazează pe
învățarea rolurilor dar și asimilarea de norme și valori. Socializarea manifestă/expresă
prezintă intervenția unui factor în procesul de socializare, prin anumite persoane specializate
precum: profesori, pedagogi, psihoanaliști , familie etc. dar și prin anumite instituții – armată,
școală; toate acestea cu scopul ca individul să își dezvolte anumite receptivități pentru
obligațiile sale sociale. Socializare directă, funcționeză prin propriul ei mod de educare –
imitarea, este u n exemplu; cetățeanul reproduce comportamentul unei persoane cu autoritate,
dar care face parte din sfera lui de interes. În opoziție cu socializarea directă este cea indirectă
care, se constituie din norme si valori ce nu au legătură cu politicul dar infl uențează în mod
direct gândirea politică. 5
Pentru a putea analiza conceptul de socializare politică, am să prezint două modele
analitice de o importanță aparte în domeniul socio -politic. Primul model analitic dezvoltat de
Grigore Pop Eleche ș – Joshua Tucker prezintă expunerea personală la comunism tratat în
paralel cu atitudinea politică post -comunistă6. Astfel, se urmăresc variabile precum sprijinul
pentru democrație și anumite valori democratice, sprijinul pentru capitalism dar și pentru
economia de piață.
Al doilea model, dezvoltat ulterior folosește același mecanism, însă, sunt urmărite
aspecte de ordin economic, politic și social -demografic. De data acesta, moștenirea comunistă
afectează atitudinile politice post -comuniste si participarea politică. Modelarea atitudinilor
politice democratice ale cetățenilor din regimurilor post -comuniste, se realizează pe baza a
două idei principiale. Astfel, primul principiu este legat de context – care este definit de
factori externi descr iși anterior ( economic, politic și social – demografic) ; cel de al doilea
principiu fiind legat de expunerea individuală și experiența personală în timpul diferitelor
perioade ale comunismului.7

4 Ibidem, p. 160
5 Frigioiu, Nicolae, Imaginea publică a liderilor și instituțiilor politice , București, 2004, p. 163
6 Camelia Florela Voinea : “Eastern European Political Socialization Modeling Research: A
Literature Review” EQPAM Vol.3 No.1 January 2014 p.49
7 Camelia Florela Voinea : “Eastern European Political Socialization Modeling Research: A
Literature Review” EQPAM Vol.3 No.1 January 2014 p. 49

6
Modelul pe care îl voi prezenta în secțiunea 1 .3. este așa numitul ”Top -Down
Political Socialization” – modelul ”de sus in jos” al socializării politice construit de Voinea
Florela Camelia (2014, p. 51) într -o formă adaptată după Mierina ( 2011: pp.163 -165). Acest
model folosește o abordare psiholog ică de sus în jos a mecanismelor instituționale care ar
putea facilita participarea politică a cetățenilor, însă, individual. Față de cele două modele
prezentate anterior( Tucker si Elecheș) – acest model are o abordare metodologică diferită.
Paradigma este asigurată de teoriile de capital social ce se conectează cu încrederea în
instituțiile politice și participarea politică individuală.8 Autorul incearcă să explice formarea
și schimbarea de atitudini politice, participarea politică și încrederea în aut oritatea politică în
țările post -comuniste din Europa de Est iar pentru a demonstra toate acestea, Mierina Inta
pornește de la ipoteza că moștenirea comunistă are un impact major asupra atitudinilor
politice post -comuniste și participarea cetățenilor la ac țiuni politice.9
Vorbind despre conceptul de socializare politică, mecanismele fundamentale pe care
acest fenomen se bazează sunt: învățarea valorilor și atitudinilor comune , învățarea
vocabularului politic, a datoriei civice, a rolurilor pol itice, a regulilor jocului politic dar și
învățarea simbolurilor politice. 10
Învățarea este un proces ce începe devreme, în perioada copilariei. Dacă discutăm
despre învățarea de tip politic – este defapt, un proces ce începe în perioada copi lariei și
continuă pe tot parcursul vieții unei persoane. Dezvoltarea unui sine auto -politic se realizează
atunci când copilul conștientizează că face parte dintr -un anumit mediu rural/urban, o
anumita clasă socială, dar și în momentul când se formează anu mite concepții, norme, valori.
Astfel, identific etapele socializării politice cum urmează; primară(în familie),
secundară(în afara familiei – la școală și in grupul de prieteni), terțiară ( la vârsta adultă,

8 Inta Mierina, ”Political Participation and Development of Political Attitudes in Post-Communist
Countries”
pp. (163 -165)

9 Camelia Florela Voinea : “Eastern European Political Socialization Modeling Research: A
Literature Review” EQPAM Vol.3 No.1 January 2014 , p.51
10 Ghebrea Georgeta, ” Introducere în sociologia politică” Edit. Universității din București, 2008,
pp.86 -87

7
marcată de trecerea la noi status uri și roluri sociale, printre care cel de cetățean cu o anumită
identitate socială și politică).11 – vor fi detaliate în secțiunea (1.4.)
În continuare, am să prezint cei mai importanți agenți în procesul de socializare –
cum am precizat an terior, oamenii dezvoltă pe parcursul vieții valori politice, credințe,
comportamente și orientări, toate acestea prin intermediul așa numiților agenți de socializare.
Acești agenți de socializare includ : parinții, cadrele didactice/școala, diverse instit uții
precum biserica, prieteni, colegi. Defapt, acești agenți ajută la transmiterea cunoștințelelor și
a înțelegerii lumii politice explicând cum tot acest proces, mecanism – funcționează. Ei pot
de asemenea să influențeze atitudinile politice ale oamenil or referitoare la actorii politici ori
instituții politice, dar să le și arate cum să se implice în politică sau alte activități similare.
Există patru agenți de o importanță aparte în viața unui om: familia, școala, grupul de
prieteni, mass -media – ce vor fi tratați pe larg în secțiunea corespunzatoare a primului
capitol.
Modelul CRES este baza fundamentală a studiului meu, astfel, CRES – Communist
Regime Exposure Socialization adică Regimul Comunist și Expunerea Socializării – este un
model dezvoltat de către autorul Grigore Pop -Elecheș si Joshua Tucker în anul 2013 pentru a
răspunde și pentru a clarifica anumite aspecte importante. Grigore Pop -Elecheș dezvoltă
modelul CRES pe anumite considerente. 12 El precizează că efectul cumulat al expunerii la
comunism la orice individ va fi o funcție precum: (a) anii de expunere la comunism ( b )
intensitatea acestei expuneri( c ) rezistența lor la această expunere. Ne așteptăm ca existe nța
anumitor factori să poată intensifica efectul expunerii la comunism si desigur, ar putea varia
la nivel de țară sau la nivel individual – același lucru este valabil pentru factorii care afectează
rezistența la expunerea comunistă, precum : factori la n ivel de țară – care intensifică efectul
expunerii la comunism ; factori la nivel individual – care intensifica efectul expunerii la
comunism ; factorii la nivel de țară – care cresc rezistenta la expunerea socializării comuniste
, și în cele din urmă fact ori la nivel individual – care cresc resiztența la nivel individual.
Analizate împreună , ele ne mut ă în cadrul conceptual al CRES – Communist Regime
Exposure Socialization – (Regimul Comunist și Expunerea Socializării)

11 Ghebrea Georgeta, ” Introducere în sociologia politică” Edit. Universității din București, 2008,
pp.86
12 Grigore Pop Elecheș , Joshua A. Tucker ” Communist Socialization and Post -Communist Economic
and Political Attitudes” 2012

8
Ca orice model, aces ta se bazează pe două principii. Primul principiu se referă la
context, prezentat anterior și anume : economic, politic, social -demografic. Al doilea
principiu face referință la expunerea individuală și experiența personală în timpul diferitelor
perioade ale regimului comunist. Altfel spus, se clarifică si se dovedește faptul că reforma
comunismului are un impact major asupra aditudinilor cetățenilor în tranziția spre democrație
– în timp ce expunerea la tipurile comunismului dure, precum totalitarism/ sta linist determină
valuri inferioare de susținere a democrației.13 Până în prezent ,Grigore Pop Elecheș în
lucrarea ” Communist Socialization and Post -Communist Economic and Political Attitudes”
consideră că ”efectul expunerii la comunism ar fi în principal o îndoctrinare sau imprimare:
o mai mare expunere la comunism duce la atitudini care sunt în congruență cu idealurile
comunismului . Cu toate acestea , o asemenea abordare poate fi complet gresită : poate o mai
mare expunere la comunism duce de fapt la o mai mare rezistență la ideile comunismului,
tocmai pentru că viața sub comunism este brutală și represivă.14
Lucrarea de față se încheie cu studiul de caz – ce are ca scop, înțelegerea corectă a
conceptului ” moștenire comunistă” răspunzân d la întrebări fundamentale precum: ce este
moștenirea comunistă si de ce contează?
Modul în care cetățenii obișnuiți decid s ă interacționeze sau nu cu lumea politică a
fost studiat mult timp de catre politologi fascinați de această problem ă, totuși, în ultimii ani,
un grup de cercetători au analizat valorile și comportamentele politice din țările post –
comuniste. Conceptul de ”moștenire” încearcă să explice valorile și comportamentele
politice în țările ex -comuniste care ar trebui (sau nu a r trebui) să difere de valorile și
comportamentele politice din altă parte.
Dacă luăm în considerare efectele moștenirii asupra valorilor politice și
comportamentul în țările post -comuniste, avertizarea autorului Kopstein care ne precizează în
cartea sa "Postcommunist Democracy: Legacies and Outcomes" că "conceptul de moștenire

13 Camelia Florela Voinea : “Eastern European Political Socialization Modeling Research: A
Literature Review” EQPAM Vol.3 No.1 January 2014, p. 49.
14 Grigore Pop Elecheș si Joshua Tucker – ”Communist Socialization and Post -CommunistEconomic
and Political Attitudes” pag. 7, chapter 3 ”Communism, the Market, and Democracy”

9
este deosebit de alunecos,este una clar ă. Dacă greutatea trecutului afectează prezentul, cel
puțin, este necesar să se precizeze care eveniment din trecut afectează c u adevarat ".15
În ultimii 25 de ani, România a purtat povara moștenirii comuniste. O moștenire care
a putut modela si schimba deopotriv ă instituții, mentalități, obiceiuri și comportamente atât
individuale cât și colective. Moștenirea este un fenomen ce parcă nu vrea să plece și care
necesită o analiză lucidă. Cele mai recente sondaje, arată că tinerii consideră epoca comunistă
o perioadă mai degrabă pozitivă. Denunțătorii crimelor comunismului, foarte activi imediat
după căderea comunismul ui, dispar rând pe rând fără a fi reușit să transmită ”flacăra” mai
departe.

Obiective, ipoteze, metodologie

Demersul meu și -a propus focalizarea asupra fenomenului numit socializare
politică – dar și o discuție despre ”m oștenirea comunistă” preluând texte si articole despre
aceasta drept principal punct de referință. Am urmărit, prin aceasta să abordez, socializarea
politică prin prisma realităților constituite socio -cultural și politico -ideologic. Am analizat
dinamica a cestui subiect, produs al unei lumi de idei, scopuri și argumente, caracterizată
adesea prin graba și deplinătatea mesajului într -o epocă în care gândirea politică nu și -a
permis gratuități și nici luxul liberului arbitru.
Justificarea unei astf el de incursiuni într -o temă destul de amplă, în cadrul căreia
am urmărit toate etapele procesului evolutiv și am încercat să surprind varietatea ideilor
intrate în componența subiectului, cât și condițiile numeroase, impunătoare și absolut
necesare ale a pariției obiectului. S ocializarea politică este defapt, un proces stadial, dar si
ontogenetic așa cum este perceput de majoritatea autorilor în studiile de specialitate.16 Prin
acest proces, individul acumulează printre altele; norme, valori, tradiții, culturi, obiceiuri dar
și atitudini și comportamente ce sunt fundamentale dezvoltării sale pe o perioadă ce nu este
finită, fiind defapt o așa numită desfașurare temporală longitudinală.

15 Kopstein, "Postcommunist Democracy: Legacies and Outcomes." Comparative Politics. 35 (2):231 –
50.
16 Măgureanu,Virgil ”Studii de sociologie politică” , Albatros, Bucureti, 1997, p. 187

10
În ultimele decenii, socializarea politică a avut parte de numeroase interpretări (
din perspectivă sociologică, psihologică etc.) însă, pe de parte cea mai expresivă interpretare
a socializării politice o are Virgil Măgurean u în „ Studii de sociologie politică” unde
socializare politică este percepută ca un process complex în cadrul căruia individul social este
pregătit să-și asume diferite roluri pe care comunitatea i le impune pentru a-și câștiga un
anumit statut în societ ate. 17 Această evoluție a conceptului m -a determinat să aleg ca punct
de plecare al analizei perioada comunistă. În acest caz, am încercat să surprind natura
contagioasă, dură si represivă a comunismului ca termen și, nu în ultimul rând, ca fenomen
politi c, reacțiile pro și contra ale comunismului. În cazul particular al României, am analizat
felul în care comunismul a fost perceput de diferite nivele ale societății, mediul politic
facand posibilă diseminarea conceptului.
Am analizat, ulterior, impactul pe care moștenirea comunistă l -a exercitat asupra cetățenilor
ce au trăit în perioada comunistă dar și cum s -a reflectat acest fenomen în următoarele
generații.
Analiza modelelor socializării politice Grigore Pop Elecheș – Josua Tucker și Inta
Mierina a avut în vedere nu doar cadrul evoluției, unde am comparat abordările din diferite
perioade pentru a sesiza schimbările de registru, ci și efectele pe c are le -au indus la nivelul
percepțiilor, atitudinilor, valorilor și comportamentelor umane.
Inspirată de aceste studii, și numeroase modele, am considerat necesară o analiză
atentă a fenomenului de socializare politică, ce ar putea duce la î nțelegerea modului în care
literatura românească sau occidentală, a influențat acest fenomen complex.

17 Măgureanu,Virgil ”Studii de sociologie politică” , Albatros, Bucureti, 1997, p. 184

11
CAPITOLUL I – CONCEPTUL ”SOCIALIZARE POLITICĂ”

ABSTRACT

În acest prim capitol, voi explica ce se înțelege prin noțiunea de socializare politică
și de ce este important acest concept. Vor fi analizate și prezentate succint câteva dintre cele
mai importante teorii ale socializării politice, dar și două modele analitice dezvoltate de
autorii Grigore Pop -Elecheș – Joshua Tucker și Mierina Inta referitor la atitudinea cetățenilor
în regimurile post -comuniste – urmând a fi interpretate și dezvoltate în capitolul următor.
În ultima secțiu ne voi prezenta etapele socializării politice pe parcursul vieții unui
individ și de asemenea care sunt agenții care au un impact major dar si dacă aceștia,
influențează sau nu procesul de socializare politică.

12
1.1. Ce este socializarea politică și de ce este importantă?

Omul, este conceput și făcut să trăiască într -o societate construită după reguli, norme
și valori – totuși, printre oameni. El intră în contact direct cu semenii săi și astfel, fiecare
încearcă să -și obțină, ca mai apoi să își însușească inde ntitatea mult râvnită în interiorul
grupului. Studiind și investigând literatura de specialitate, am descoperit o gamă largă de
definiții formulate pentru termenul de ”socializare” care se pare că ocupă o poziție destul de
ambiguă. Astfel, în sens larg, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, prin
socializare se înțelege: „ proces de integrare socială a unui individ într -o colectivitate”.18
În ultimele decenii, socializarea politică a avut parte de numeroase interpretări ( din
perspe ctivă sociologică, psihologică etc.) însă, pe de parte cea mai expresivă interpretare a
socializării politice o are Virgil Măgureanu în „ Studii de sociologie politică” unde
socializare politică este percepută ca un process complex în cadrul căruia indivi dul social este
pregătit să-și asume diferite roluri pe care comunitatea i le impune pentru a-și câștiga un
anumit statut în societate.19 Astfel, socializarea politică este defapt, un proces stadial, dar si
ontogenetic așa cum este perceput de majoritatea autorilor în studiile de specialitate. Prin
acest proces, individul acumulează printre altele; norme, valori, tradiții, culturi, obiceiuri dar
și atitudini și comportamente ce sunt fundamentale dezvoltării sale pe o perioadă ce nu este
finită, fiind defapt o așa numită desfașurare temporală longitudinală.
Societatea ne transformă din simplii indivizi în cetățeni, iar acest proces, menționează
Nicolae Frigioiu se poate realiza doar cu ajutorul socializării politice, dându -i acesteia o
definiție destul de elocventă, explicând că acest concept de socializare politică -este defapt un
proces de formare a identității politice a cetățeanului prin asimilarea mai multor componente
precum norme și valori, ce sunt specifice culturii politice a unui stat, într-un sistem politic
dat. 20 Desigur, ca orice alt concept de mare anvergură, socializarea se împarte în mai multe
categorii: latentă/ manifestă; formală/ informală, conștientă / incontientă; directă / indirectă.
Această clasificare o regăsim în scrierile autorului Nicolae Frigioiu ce dezvoltă și expl ică
fiecare noțiune în parte – astfel, conceptul de socializare latent/informală se bazează pe

18 http://dexonline.ro/definitie/socializare accesat la data 15.03.2015
19 Măgureanu,Virgil ”Studii de sociologie politică” , Albatros, Bucureti, 1997, p. 184
20 Frigioiu, Nicolae, Imaginea publică a liderilor și instituțiilor politice , București, 2004, p. 155

13
învățarea rolurilor dar și asimilarea de norme și valori. Socializarea manifestă/expresă
prezintă intervenția unui factor în procesul de socializare, însă prin anumite persoane
specializate precum: profesori,pedagogi,psihoanaliști, familie etc. dar și prin anumite
instituții – armată, școală; toate acestea cu scopul ca individul să își dezvolte anumite
receptivități pentru obligațiile sociale. Socializare directă , funcționeză prin propriul ei mod
de educare – imitarea, este un exemplu; cetățeanul reproduce comportamentul unei persoane
cu autoritate dar care face parte din sfera lui de interes. În opoziție cu socializarea directă este
cea indirectă care, se consti tuie din norme si valori ce nu au legătură cu politicul dar
influențează în mod direct gândirea politică. 21
Trăind într-o societate dupa reguli și norme deopotrivă, cum am precizat anterior, se
impune automat, într-o anumită masură, o activita te politică, adică o socializare pe plan
politic – pornind de aici, rămane de datoria individului de a hotărî cât de mult se va implica,
dacă va participa la diverse acțiuni ale anumitor grupări politice și cât de mult se vor reflecta
acestea asupra propri ilor acțiuni interprinse.

1.2.Teorii ale socializ ării politice

Există o multitudine de teorii timpurii cu privire la socializarea politică regăsite în
literatura de specialitate: ( Hyman, 1957; Greenstein, 1965; Easton și Dennis, 1969), în cea
mai mare parte acestea se focusează asupra copilului. Mai precis, asupra cunoștințelor pe care
copilul le asimilează precum: simboluri, norme, valori dar și comportamente ce sunt strâns
legate de politică precum: partid, națiune sau lider – cuvinte cu un impact puternic și o
însemnătate aparte în formare, educarea si dezoltarea corectă a copilului. Sears, Schwartz și
Lind precizează că aceste teorii sunt bazate pe două principii; principiul s upremației – „
învățarea politică timpurie este relativ de durată”22 iar principiul structural care susține că „
orientările dobândite în timpul copilăriei și structura învățării pe timpul vieții emit credințe
specifice ”.23

21 Frigioiu, Nicolae, Imaginea publică a liderilor și instituțiilor politice , București, 2004, p. 163
22 Sears, Schwartz and Lind 1973, p.416
23 Ibidem.

14
Teoriile socializăr ii politice sunt timpurii dar de asemenea, și tardive dar foarte
diferite. În viziunea mai multor critici (Cambell et al.,1960; Greenstein, 1965; Langton and
Jennings, 1968; Jennings and Markus, 1984) se demonstrează că atitudinile politice ale
cetățenilor sunt dobândite și în funcție de momentul și tipul de regim politic dar și de vârstă.
După mijlocul anilor 1980 s -a produs o așa numită revitalizare a teoriilor de
socializare politică ce a fost posibilă datorită unor considerații teoretice dar și experimentale
a fenomenelor de natură socială. Astfel, Voinea Camelia Florela precizeaz ă în articolul ”
Easter European Political Socialization Modeling Research : A Literature Review” –faptul că
pe lângă proiectare de chestionare și sondaje publice, vârstă și alte caracteristici ale
categoriilor analizate, dar și ideea de intervievare a diferitelor tipuri de respondenți (copii,
familie, profesori), o atenție sporită trebuie acordată fenomenului de socializare inter – politic,
și variabilității intra -generații, a factorilor contextuali și a rezultatelor pe termen lung.24

1.3.Socializare politică : două modele analitice

Voi prezenta succint două modele analitice, primul este elaborat de Grigore Pop –
Elecheș – Joshua Tucker, pe când cel de al doilea este dezvoltat de Mierina Inta referitor
la atitudinea cetățenilor în regimurile post -comuniste.
Modelel e dezvăluie mecanismul prin care moștenirea comunistă afectează
atitudinile politice post -comuniste și experiența personală, în regimul comunist.

Modelul Grigore Pop Elecheș – Joshua Tucker
Primul model analitic prezintă expunerea personală la comun ism tratat în paralel cu
atitudinea politică post -comunistă. Astfel, se urmăresc variabile precum sprijinul pentru
democrație și anumite valori democratice, sprijinul pentru capitalism dar și pentru economia
de piață. Însă pentru a masura expunerea, modelu l ia în considerare perioada sau tipul de

24 Voinea Florela Camelia ” Eastern European Political Socialization Modeling Research: A Literature
Review” European Quarterly of Political Attitudes and Mentalities EQPAM Vol.3, No.1, January
2014 , p. 48.

15
regim comunist atunci când cetățeanul ajunge la vârsta maturității din punct de vedere politic
– mai concis experiența socializării. 25

Datele pe care s -a bazat modelul au fost extrase dintr -un sondaj de opinie ("Studiul
post-comunist”), ce a fost administrat în două valuri, prima data în 12 țări ex -comuniste în
perioada (1990 -1992), iar apoi în 14 țări ex -comuniste și Germania de Vest (1998 -2001)..
Concluziile au desenat două versiuni ale regimului comunist; monolit și segmentat dar și
două tipuri de efecte: de amprentare și de rezistență. Combinații ale diferitelor segmente
temporale ale comunismului cu diferite tipuri de expun ere prevăd scenarii de imprimare
precum, (suport scăzut pentru democrație și piață) și rezistență (sprijin mare pentru
democrație și piață).” 26
În continuare, modelul dezvoltat ulterior urmărește același mecanism însă sunt
urmărite aspect de or din economic, politic și social -demografic. De data acesta, moștenirea
comunistă afectează atitudinile politice post -comuniste si participarea politică.Modelarea
atitudinilor politice democratice ale cetățenilor din regimurilor post -comuniste, se realizeaz ă

25 Camelia Florela Voinea : “Eastern European Political Socialization Modeling Research: A
Literature Review” EQPAM Vol.3 No.1 January 2014 p. 50

26 Camelia Florela Voinea : “Eastern European Political Socialization Modeling Research: A
Literature Review” EQPAM Vol.3 No.1 January 2014 , p.49
EXPERIEN ȚA
CUMULATĂ AMPRENTARE
REZISTENȚĂ SUPORT
PENTRU
DEMOCRAȚIE
SUPORT
PENTRU
CAPITALISM EXPERIENȚA
SOCIALIZĂRII

16
pe baza a două idei principiale. Astfel, primul principiu este legat de context – care este
definit de factori externi descriși anterior ( economic, politic și social – demografic) . Al doilea
principiu fiind legat de expunerea individuală și experiența p ersonală în timpul diferitelor
perioade ale comunismului.27
Tabelul atașat ulterior prezintă modelul lui Grigore Pop Elecheș – Regimul Comunist
Expunerea Socializării abreviat – CRES – COMMUNIST REGIME EXPOSURE
SOCIALIZATION MODEL (Pop -Eleches, 2013) .
NIVELUL ȚĂRII NIVELUL INDIVIDUAL

INTENSITATEA
EXPUNERII

REZISTENȚA
LA EXPUNERE

Se poate observa astfel că, tipul de comunism este un element cheie pentru determinare
atitudinii post -democratice, în timp ce expunerea la tipuri mai dure de comunism stalinist și
post-totalitarismul determină nivelurile inferioare de susținere a democrației.28

27 Camelia Florela Voinea : “Eastern European Political Socialization Modeling Research: A
Literature Review” EQPAM Vol.3 No.1 January 2 014, p.49
28 Ibidem. – REFORMA COMUNISMULUI
– COMUNISM POST -TOTALITAR
– COMUNISM POST -STALINIST

-DEZVLOTARE COMUNISTĂ
-DEMOCRAȚIA INTERBELICĂ
-SUCCESUL ECONOMIC COMUNIST
-CULTIVAREA COMUNISMULUI EDUCAȚIE COMUNISTĂ
REȘEDINȚĂ
GEN

GEN

VÂRSTĂ
EDUCAȚIE PRE -COMUNISTĂ
RELIGIE

17
Top-Down” – modelul ”de sus in jos” al socializării politice – Mierina Inta
Modelul pe care îl voi prezenta în continuare, este așa numitul ”Top -Down Political
Socialization” – modelul ”de sus in jos” al socializării politice construit de Voinea Florela
Camelia (2014, p. 51) într -o formă adaptată după Mierina ( 2011: pp.163 -165). Acest model
folosește o abordare psihologică de sus în jos a mecanismelor instituționale care ar putea
facilita participarea politică a cetăț enilor însă individual. Față de modelul prezentat
anterior(elaborat de cel doi autori Tucker si Elecheș) – acest model are o abordare
metodologică diferită. Paradigma este asigurată de teoriile de capital social ce se conectează
cu încrederea în instituț iile politice și participarea politică individuală. Autorul incearcă să
explice formarea și schimbarea de atitudini politice, participarea politică dar și încrederea în
autoritatea politică în țările post -comuniste din Europa de Est, și pentru a demonstra toate
acestea, Mierina Inta pornește de la ipoteza că moștenirea comunistă are un impact major
asupra atitudinilor politice post -comuniste și participarea cetățenilor la acțiuni politice.
Așadar, în modelul de” sus în jos” a socializării pol itice se pot identifica trei
mecanisme care descriu influența instituțională asupra comportamentului individual: (a) prin
generarea de percepții a eficacității politice, (b) prin generarea de percepții a competenței
politice personale a cetățenilor, și (c) de generarea de încredere interpersonală.29
Tabelul atașat ulterior reprezintă modelul ”de sus in jos” al socializării politice .
”Top -down Political Socialization Model” într -o formă adaptată după Mierina.30

29 Camelia Florela Voinea : “Eastern European Political Socialization Modeling Research: A
Literature Review” EQPAM Vol.3 No.1 January 2014 , p.51
30 Inta Mierina, ”Political Participation and Development of Political Attitudes in Post -Communist
Countries”pp. (163 -165)

18

Consider că, modelul este unul complex, oferind o abordare de sus în jos la o subiect
de natură politică, numit socializare politică, punând accentul pe anumite mecanisme care fac
instituțiile politice să ia forma, mai bine spus – să se modeleze după comportamentele și
atitudinile cetățenilor ce trăiesc într -o democrație post -comunistă – acesta utilizează intensiv
metode estimative pentru evaluarea variabilelor latente. Construcția face modelul foarte
speculativ, dar cu toate acestea eficient și credibil.
Ca și mod elul CRES, modelul ”de sus în jos” a socializării politice nu oferă sprijin
ideii că moștenirea comunistă ar avea un impact negativ asupra participării politice ori ar
minimiza încrederea cetățenilor în instituțiile statului – din țările post -comuniste din Europa
de Est.”31

31 Camelia Florela Voinea : “Eastern European Political Socialization Modeling Research: A Literature
Review” EQPAM Vol.3 No.1 Januar y 2014, p. 52 COMPETENȚA
POLITICĂ A
CETĂȚEAMULUI
REACȚIA PERCEPUTĂ
CUM ESTE CORUPȚIA
PERCEPUTĂ
ÎNCREDEREA ÎN
AUTORITĂȚILE
POLITICE
PERFORMANȚA
AUTORITĂȚILOR POLITICE
ÎNCREDERE
INTERPERSONALĂ

19
1.4.Socializarea politică pe parcursul vieții
Vorbind despre conceptul de socializare politică, mecanismele fundamentale pe care
acest fenomen se bazează sunt: învățarea valorilor și atitudinilor comune , învățarea
vocabularului politic, a datoriei civice, a rolurilor politice, a regulilor jocului politic dar și
învățarea simbolurilor politice. 32
Învățarea este un proces ce începe devreme, în perioada copilariei. Dacă discutăm
despre învățarea de tip politic – este defapt, un proces ce începe în perioada copilariei și
continuă pe tot parcursul vieții unei persoane. Dezvoltarea unui sine auto -politic se realizează
atunci când copilul conștientizează că face parte dintr -un anumit mediu rural/urb an, o
anumita clasă socială, dar și în momentul când se formează anumite concepții, norme, valori.
Astfel, identific etapele socializării politice cum urmează; primară(în familie),
secundară(în afara familiei – la școală și in grupul de priet eni), terțiară ( la vârsta adultă,
marcată de trecerea la noi statusuri și roluri sociale, printre care cel de cetățean cu o anumită
identitate socială și politică).33
Socializare primară este foarte importantă, deoarece sunt asimilate acele norme și valori care
vor fi reproduse mai târziu, în comportamentul cotidian. În copilărie se formează atitudinile
fundamentale în raport cu autoritatea ( după cum observă și Hofstede) și se inculcă
majoritatea stereotipurilor culturale. Socializarea este marcantă din pu nct de vedere afectiv –
copilul se atașează destul de puternic de anumite simboluri politice (drapel, imn, conducatori,
ritualuri) sau, dimpotrivă, manifestă ostilitate în raport cu orice are legătură cu politica.34
De cele mai multe ori copii i au sentimente față de sistemul politic – ei pot dezvolta
așa numite valori patriotice, prin ritualuri școlare, cum ar fi cântatul imnului țării, la începutul
fiecărei zile ( în Romania acest ritual era frecventat în perioada comunistă). La școala, copilu l
parcurge unele discipline cu un anumit conținut ridicat de politizare, socializarea având un
dublu aspect : cognitiv și afectiv.

32 Ghebrea Georgeta, ” Introducere în sociologia politică” Edit. Universității din București, 2008,
pp.86 -87
33 Ghebrea Georgeta, ” Introducere în sociologia politică” Edit. Universității din București, 2008,
pp.86
34 Ibidem. P 86.

20
Pe masură ce copiii cresc și se maturizează, ei devin din ce în ce mai sofisticați în percepțiile
lor cu privire la locul lor în lumea politică.
La vârsta adolescenței, ei sunt ușor de manipulat deoarece punctele lor de vedere nu
sunt clar stabilite și sunt deschiși la noi experiențe. În momentul când tinerii ajung într -un
sistem universitar aceștia întalnesc alți oameni cu alte opinii iar socializarea și dezvoltarea
continuă. Pe când la vârsta adultă, individul are deja un bagaj de cunoștințe, convingeri, dar
unele norme sociale îi pot obliga pe oameni să își schimbe reperele , este vorba despre
aculturație – proces de adaptare social ă când ajung la vârsta corectă din punct de vedere
politic, anumite momente importante din viața acestora (de exemplu – o revoluție) pot
modifica radical perspectivele lor politice. Așadar, procesul de socializare politică continuă
pe tot parcursul vieți i, începând devreme în copilarie și continuând în toate etapele dezvoltării
unui om.
1.5. Agenții de socializare politică
Cum am precizat anterior, oamenii dezvoltă pe parcursul vieții valori politice,
credințe, comportamente ș i orientări, toate acestea prin intermediul așa numiților agenți de
socializare. Acești agenți de socializare includ : parinții, cadrele didactice/școala, diverse
instituții precum biserica,armata dar și prieteni, colegi. Defapt, acești agenți ajută la
transmiterea cunoștințelelor și a înțelegerii lumii politice explicând cum tot acest proces,
mecanism – funcționează. Ei pot de asemenea să influențeze atitudinile politice ale oamenilor
referitoare la actorii politici ori instituții politice, dar să le și a rate cum să se implice în
politică sau alte activități similare. Există patru agenți de o importanță aparte în viața unui
om: familia, școala, grupul de prieteni, mass -media. 35
Acum mai bine de patruzeci de ani, cercetatorul politic Herbert H yman a proclamat
că: „ în primul rând printe toti agenții de socializare în politică cel mai important este
familia”.36 Presupunerea facută de catre Hyman s -a dovedit fiind una destul de de bună.
Familia, este responsabilă pentru formarea copiilor și satis facerea nevoilor acestora cum ar fi
hrană și adapost în timpul formării dar ajută și la dezvoltarea lor din punct de vedere cultural.
Părinții pot învăța copiii despre instituțiile guvernamentale, lideri politici, și problemele

35 “Political Socialization”, section 6.2 from the book 21st Century American Government and
Politics
36 Herbert Hyman, ”Political Socialization” (Glencoe, IL: Free Press, 1959),p. 69.

21
curente, dar acest lucru se întâmplă foarte rar. Ei pot influența cu siguranță dezvoltarea
valorilor și ideilor politice, cum ar fi respectarea simbolurilor politice sau convingeri într -o
anumită cauză. Familia, ca un agent de socializare politică este cel mai de succes în
transmite rea identități politice de bază.
Școala, este considerată de unii cercetători mai importantă decăt familia, fiind
catalogată agentul cel mai influent politic. Cea mai importantă sarcină a școlii este să învețe
copiii despre fundamentele importa nte, precum legile unui sistem politic și constituția țării.,
legi, actori politici. Un fapt concret este că școlile dedică mult mai puțin timp pentru educație
civică decât la alte discipline, care sunt considerate a fi abilități de bază, cum ar fi
matem atica, chimia etc. Grupul de prieteni este caracterizat ca un grup de oameni cu aceeași
gândire si principii, apropiați de aceeași vârstă, au poziții sociale egale și prezintă aceleași
interese comune – este un alt agent de socializare politică important. Spre deosebire de
familie și scoală în care este prezentă o anumita structură ierarhică iar adulții exercită
autoritatea, grupul de prieteni este defapt reprezentat de interațiunea cu alți oameni la același
nivel de maturitate.
Încă din 1930 , politologul Charles Merriam avea puterea extraordinară de a educa:
"Milioane de persoane sunt atinse zilnic prin intermediul acestor agenții, și sunt profund
influențate de materiale și interpretările prezentate într -o formă impresionantă, fără încetare,
și în momente când acestea sunt deschise la sugestii "37. De la aparitia televiziunii, mass –
media a devenit un agent de socializare proeminent. Expunerea tinerilor la mass -media a
crescut semnificativ în ultima perioadă, în mare parte datorându -se și noi lor tehnologii ce
permit mai multe experiențe multimedia interactive. Utilizarea unor forme mai personalizate
de mass -media, cum ar fi mesajele text dar și participarea pe rețele de socializare, s -a extins
frapant în ultimii ani. Tinerii care folosesc aces te forme de mass -media au un control mai
mare asupra propriei lor socializării politice: ei pot alege să urmeze politica printr -un grup de
pe Facebook care constă în mare parte din prieteni apropiati cu puncte de vedere similare, sau
pot decide să evite ma teriale politic cu totul – caz întalnit și în Romania, în anul 2014 la
alegerile prezidențiale.

37 Charles Edward Merriam, The Making of Citizens (Chicago: University of Chicago Press, 1931), pp.
160–61

22
CAPITOLUL II – MODELUL ANALITIC “CRES” – Grigore Pop -Eleches si Tucker,2012

ABSTRACT

Comunismul a reprezentat, fără îndoială, provocarea cea mai sistematică și de lungă
durată.
Am examinat în mod special efectul de expunere la comunism, referitor la atitudinile
față de democrație și piață . Democrația și capitalismul reprezintă, probabil, două ținte
populare ale comunismului, și, astfel, imprimarea si rezistența – sunt concepte ușor de
identificat . Cu mici excepții , comunismul pare să aibă mai mult un efect de imprimare decât
un efect de rezistență . Singura excepție în acest sens este stalinismul, mai precis adultul ce a
trăit in această era..
În genera l, se pare că socializarea timpurie ( în timpul varstelor 6 -17 ) a avut un
efect important în suportul pentru democrație . Este posibil ca "anii de expunere la comunism
" ( sau diferite tipuri de comunism ) să nu fie cel mai bun mod de a captura o experi ență
comunistă, totuși, merită atenție.
În acest capitol, voi proceda în următorul fel – în secțiunea (2.1) voi prezenta ce
presupune modelul CRES – ce reprezintă baza fundamental a studiului. În continuare voi
discuta despre comunism, dar, și despre longevitatea acestui regim. În secțiunile: ( 2.4 )și
(2.5) voi discuta despre legătura dintre comunism și democrație dar și despre atitudinile
democratice.
Voi închide acest capitol, cu o discuție despre conceptul de ”moștenire comunistă” –
ce este și de ce contează?

23

2.1. Ce presupune modelul CRES?

Modelul urmărește un anumit mecanism si subliniază aspectele de ordin politic,
economic dar și social -demografic – și prezintă cum moștenirea comunistă a fecteză
atitudinile politice ale cetățenilor din perioada post comunistă dar și cum este afectată
participarea politică. CRES – Communist Regime Exposure Socialization Model adică
Regimul Comunist și Expunerea Socializării – este un model dezvoltat de cătr e autorul
Grigore Pop -Elecheș si Joshua Tucker în anul 2012 pentru a răspunde și pentru a clarifica
anumite aspecte importante.
Grigore Pop -Elecheș dezvoltă modelul CRES pe anumite considerente. El precizează
că efectul cumulat al expunerii la c omunism la orice individ va fi o funcție precum: (a) anii
de expunere la comunism ( b ) intensitatea acestei expuneri( c ) rezistența lor la această
expunere. Ne așteptăm ca existența anumitor factori să poată intensifica efectul expunerii la
comunism si d esigur, ar putea varia la nivel de țară sau la nivel individual – același lucru este
valabil pentru factorii care afectează rezistența la expunerea comunistă, precum : factori la
nivel de țară – care intensifică efectul expunerii la comunism ; factori la nivel individual –
care intensifica efectul expunerii la comunism ; factorii la nivel de țară – care cresc rezistența
la expunerea socializării comuniste , și în cele din urmă factori la nivel individual – care cresc
rezistența la nivel individual. Analiz ate împreună , ele ne mut ă în cadrul conceptual al
CRES – Communist Regime Exposure Socialization – (Regimul Comunist și Expunerea
Socializării)38
Ca orice model, acesta se bazează pe două principii. Primul principiu se referă la
contextul prezentat anterior și anume : economic, politic, social -demografic. Al doilea
principiu face referință la expunerea individuală și experiența personală în timpul diferitelor
perioade ale regimului comunist. Altfel spus, se clarifică si se dovedește faptul că reforma
comunismului are un impact asupra aditudinilor cetățenilor în tranziția spre democrație – în

38 Grigore Pop Elecheș, Communist Socialization and Post -Communist Economic and Political
Attitudes , chapter 2.

24
timp ce expunerea la tipurile comunismului dure, precum totalitarism/ stalinist determină
valuri inferioare de susținere a democrației.
2.2. ”Umbrele comunismului”

Experiențele traumatizante sau mai bine spus efectele de ordin social, cultural,
economic, ar putea explica de ce cetățenii din post -comunism au atitudini diferite în ceea ce
privește democrația decât cetățenii di n alte părți – aceste diferențe în atitudini se datorează
naturii societății, în care indivizii își trăiesc viața. În general , ne putem gândi că aceste
efecte contextuale se încadrează în una din cele trei categorii, așa cum precizează Grigore
Pop-Eleche ș în lucrarea sa ”Umbrele comunismului”39 problema a fost pusă în felul următor –
autorul susține că este posibil ca ”make -up-ul” socio -demografic al societăților post –
comuniste să reprezinte defapt, diferențe majore în atitudinile politice . Cea de a do uă
categorie, și anume condițiile economice explică diferitele atitudini ale cetățenilor din
perioada post – comunistă ; precizându -se că, probabil, cetățenii care au trecut prin această
experiență de dislocare economică regăsită în țările post -comuniste a r adopta opinii în mod
clar negative despre economia de piață. Cea de a treia categorie, explicată de Grigore Pop –
Elecheș, este referitoare la instituțiile politice – acestea se corelează cu atitudinile cetățenilor
referitoare la domeniul politicii , și di n aceasta cauză țările post comuniste au doar trăsături
distincte în acest sens .Toți acești factori contextuali ar putea explica de ce – în medie
cetățenii din post -comunism dețin atitudini diferite despre problemele politice decât cetățenii
din alte păr ți ale lumii.
Pentru a fi clară , voi folosi o definiție liberă asupra ideii de " context ", pentru a
acoperi categoria socio -demografică a unei societăți , condițiile economice în care societatea
se află și rezultatele instituțiilor politice pe care societatea le obține . Voi cataloga astfel "
efectele contextuale " ca un set de variabile pe care oricine le -ar putea folosi pentru a construi
o altă regiune a lumii care este identică în orice mod (unic) în lumea post -comunistă pentru a
salva ex periența cetățenilor săi care au trecut prin comunism , iar apoi se observă dacă acești
cetățeni au avut aceleași atitudini ca și cetățenii care au trait cu adevarat în post -comunism –

39 Grigore PoP -Elecheș, Joshua A. Tucker, Communism’s Shadow:The Effect of Communist Legacies
on Post -Communist Preferences, Evaluations, and Behavior, chapter 1,pp.1

25
precizează Grigore Pop -Elecheș40. Dacă este cazul, atunci " efectele con textuale " – fie ele
demografice , economice , politice – ar putea fi postulat pentru a explica divergență în
postcomunism a acelor atitudini pe care le observăm în mod repetat.
Pe de altă parte , acesta poate fi exemplul în care , de fapt, ce tățenii care au trait în era
comunismului sunt ”conduși” pentru a dezvolta un set specific de atitudini față de domeniul
politicului . Avem două motive pentru care este posibil acest lucru, astfel, în primul rând ,
există o literatură de lungă durată spe cializată în " socializare politică ", care susține că toate
regimurile politice – într-o măsură sau alta – încearcă să inspire atitudini de susținere a
regimului în mintea cetățeniilor precizează ( Dennis 1968 , Greenstein 1971 ; Greenberg
1973) . Astfel, cetățenii din post – comunism pot să fie candidații ideali pentru a găsi un
răspuns cu privire la atitudinile politice ale regimurilor anterioare.

2.3. Longevitatea regimului comunist

În ceea ce privește regimurile comuniste din Europa de Est – cel puțin în comparație
cu cele mai multe regimuri autoritare ale secolului XX – în longevitatea lor remarcabilă
acestea variează de la aproximativ 45 ani în Europa de Est până la peste 70 de ani pentru cel
de al doilea război mondial al Republicii Sovietice . Această longevitate a dat cel mai
probabil regimurilor comuniste, un domeniu unic de aplicare care afectează atitudinile
politice și comportamentul cetățenilor est – europeni.41 Durata regimul contează nu numai
pentru gradul de tra nsformare instituțională, dar de asemenea și pentru procesele prin
intermediul cărora cetățenii, în mod individual, au obținut socializarea politică .
Pentru cele mai scurte regimuri autoritare , cum ar fi regimurile fasciste interbelice
sau dictaturile militare din America Latină, o proporție covârșitoare din populația adultă a
țării încă avea amintiri politice personale ale regimurilor anterioare în momentul în care
regimurile autoritare s -au prăbușit . Grigore Pop -Elechș explică în cart ea sa un experiment –

40 40 Grigore Pop -Elecheș, Joshua A. Tucker, Communism’s Shadow: The Effect of Commu nist Legacies on
Post-Communist Preferences, Evaluations, and Behavior , Chapter2, p.17
41 Grigore Pop -Elecheș, Joshua A. Tucker, Communism’s Shadow: The Effect of Commu nist Legacies
on Post -Communist Preferences, Evaluations, and Behavior , Chapter 2, p.18

26
presupunând că un copil de zece ani ar putea forma amintiri politice care ar supraviețui peste
70 de ani de frământări, tortură și represiune , în republicile sovietice interbelice , aceste
amintiri ar fi fost limitate la persoane î n jurul a 80 de ani sau mai în vârstă , în timp ce în
statele din Estul Europei vârstă corespunzătoare ar fi fost în jurul valorii de 55 -60 de ani . 42
Astfel, acestă semnificativ ă variație întâlnită la nivelul individual al cetățenilor din
interiorul țării – de la oameni care au trăit 70 de ani sub un regim comunist, la cei care s -au
născut când regimul comunist s -a prăbușit, duce la concluzia că, aceștia nu au nici o
experiență personală directă cu sistemul .
De asemenea, se sus ține ideea conform căreia, țările post – comuniste aflate in
tranziție – și, uneori, chiar și în aceeași țară – din regiunile care au experimentat 45 versus 70
de ani de comunism , s -a putut identifica ce efecte de durată a avut regimul autoritar /
totalit ar – aceste caracteristici fiind utile în promovarea unei mai bune înțelegeri a
conceptului socializării politice în regimuri autoritare dar și în ceea ce privește socializarea
politică în sens larg.
2.4. Comunismul și democrația

Scopul principal este de a înțelege mai bine cum variația expunerii la comunism
afectează atitudinile față de democrație. Mai exact , măsura în care cetățenii din post –
comunism preferă democrația în detrimentul altor forme de guvernare deja e xistente.
Expunerea la comunism a afectat din punctul meu de vedere, atitudinile față de democrație
pentru că, comunismul a reprezentat așa cum am precizat anterior, fără îndoială, provocarea
cea mai dură și de lungă durată. Concret, eforturile de a remode la indivizii și societatea de -a
lungul liniilor ideologice au fost mult mai proeminente în regimurile comuniste decât în cele
ce nu au fost afectate de acest regim. Mai mult decât atât, toate nivelurile societății (în
perioada regimului communist)au fost afectate în mod constant – comparativ cu alte regimuri
autoritare.
Până în prezent ,Grigore Pop Elecheș în lucrarea ” Communist Socialization and Post –
Communist Economic and Political Attitudes” consideră că ”efectul expunerii la comunism

42 Grigore Pop -Elecheș, Joshua A. Tucker, Communism’s Shadow: The Effect of Commu nist Legacies on
Post-Communist Preferences, Evaluations, and Behavior , Chapter 2, pp 19

27
ar fi în principal, o îndoctrinare sau imprimare; o mai mare expunere la comunism duce la
atitudini care sunt în congruență cu idealurile comunismului . Cu toate acestea , o asemenea
abordare poate fi complet gresită : poate o mai mare expunere la comuni sm duce de fapt la o
mare rezistență la ideile comunismului , tocmai pentru că viața sub comunism este brutală și
represivă”43
2.5.Atitudini democratice

Pentru a explica divergență în ceea ce privește atitudinea cetățenilor din po st-
comunism ar trebui să existe un răspuns plauzibil la întrebarea fundamentală a atitudinii față
de democrație . Astfel, studiile de specialitate au găsit un răspuns – se pare că cetățenii din
țările post -comuniste care sprijină democrația, a fost consi derată – una dintre cele mai
importante probleme ale tranziției .
Există o dezbatere , de lungă durată, în domeniul științelor politice în legătură cu
factorii de sprijin popular pentru democrație, și mai precis despre importanța relativă a un or
considerente economice, performanță politică și factorii culturali . Astfel, în timp ce mai
mulți autori au depistat sprijinul democratic pentru variațiile individuale și sociale ale
condițiilor economice precum ( Przeworski 1991 , Kitschelt 1992 , Dalt on 1994) ,44 alții au
empatizat cu ideea performanței politice, și mai ales evaluarea cetățenilor cu privire la
funcționarea instituțiilor de bază democratice – ne precizează ( Evans și Whitefield 1995,
Rose și colab 1998 , Chu 2009) .În cele din urmă , un al treilea fir din literatura de specialitate
se concentrează pe rolul culturii politice în formarea sprijinului regimului democratic (
Almond și Verba 1965 , Inglehart 1990 ).
Se pare că cetățenii din post comunism înțeleg democrația în mod diferit , și aceste concepții
democratice diferite, pot explica diferențele ce apar în cazul sprijinului democratic.

43 Grigore Pop Elecheș , Joshua Tucker – ”Communist Socialization and Post -Communist
Econ omic and Political Attitudes” pag. 7 , chapter 3 ”Communism, the Market, and Democracy”
44 44 Grigore Pop Elecheș , Joshua Tucker – ”Communist Socialization and Post -Communist
Economic and Political Attitudes” pag. 7 , chapter 3 ”Communism, the Market, and Democracy

28

2.6. Moștenirea comunistă : ce este și de ce contează?

Studiul de caz ce îl propun are ca scop înțelegerea corectă a conc eptului ” moștenire
comunistă” răspunzând la întrebări fundamentale precum: ce este moștenirea comunistă si de
ce contează?
Modul în care cetățenii obișnuiți decid s ă interacționeze, sau nu, cu lumea politică a
fost studiat mult timp de catr e politologi fascinați de această problemă, totuși, în ultimii ani,
un grup de cercetători au analizat valorile și comportamentele politice din țările post –
comuniste. Conceptul de ”moștenire” încearcă să explice valorile și comportamentele
politice în țăr ile ex -comuniste care ar trebui (sau nu ar trebui) să difere de valorile și
comportamentele politice din altă parte.
Dacă luăm în considerare efectele moștenirii asupra valorilor politice și a
comportamentului în țările post -comuniste, aver tizarea autorului Kopstein ,care ne precizează
în cartea sa "Postcommunist Democracy: Legacies and Outcomes" că "conceptul de
moștenire este deosebit de alunecos, este una clar ă. Dacă greutatea trecutului afectează
prezentul, cel puțin, este necesar să se precizeze care eveniment din trecut afectează cu
adevarat ".45
Consider că, trecutul se folosește de un de set de mecanisme, prin care acesta, poate afecta
valorile și comportamentele politice în țările post -comuniste – pentru a oferi o ilustrare
concretă , suntem interesați de efectele moștenirii asupra cetățeniilor și modul în care acestea
se referă la politică în țările post – comuniste. Adesea, aceste întrebări empirice sunt studiate
drept "comportament politic " – în care sunt incluse subiecte legate de: vot, participare , și
opinia publică .. Prin urmare , distingem între " politic " – acțiuni întreprinse de cetățeni , cum
ar fi votul – si " valori politice " – atitudinile cetățenilor față de politică , actori politici , și
politica publică.
Există o varietate de căi prin care trecutul poate influența valorile și comportamentul
în prezent. Pornind de la o înțelegere de bază a atitudinilor și a comportamentului ce implică

45 Kopstein., "Postcommunist Democracy: Legacies and Outcomes"pp.120

29
în mod direct interacțiunea între un individ și un mediu po litic. Conceptul de moșteniri poate
reflecta anumite repercusiuni psihologice legate de trăirea efectivă în comunism și desigur,
urmările acestui regim. În ceea ce privește experiențele personale ale cetățenilor din țările
foste comuniste se pot indentif ica două surse evidente, menționate și anterior – este vorba de :
(1) efectul de a fi trăit sub regimul comunist și (2) efectul răsfrânt asupra oamenilor ce au
trăit în perioada prăbușirii comunismului.46
Din alt punct de vedere, urmând experien ța de a fi trait în perioada prăbușirii
regimului comunist raportată la încrederea în partidele politice – experiența de a interacționa
cu partidele comuniste duce la o neîncredere generală a partidelor politice la nivel individual
a persoanei care a trăit sub un regim comunist. O astfel de ipoteză prezintă nivelurile de
încredere în partidele politice. Datele studiate pe WVS, prezintă nivelurile de încredere în
partidele politice din România pe o perioadă îndelungată de timp, mai precis , următoarele
perio ade – (1994 -1998; 2005 -2009; 2010 -2014). Conform datelor, încrederea în partidele
politice în toate perioadele menționate anterior, este foarte scăzută – cel mai mare procentaj
obținut(încredere foarte scăzută) 47% fiind în prezent – (2010 -2014) 47

Tabel 1

46 Grigore Pop Elecheș , Joshua Tucker – ”Communist Socialization and Post -Communist
Economic and Political Attitudes” pag. 7 , chapter 2, pp. 31
47 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp World Values Survey Wave 3: 1995 -1999
TOT AL Romania

1994 -1998 2005 -2009 2010 -2014
ÎNCREDEREA IN PARTIDELE POLITICE
MARE 2 2 2 3
DESTUL DE MARE 11 11 12 9
FOARTE MICĂ 41 43 42 37
DELOC 41 37 40 47
NU RĂSPUND 1 0 1 1
NU STIU 4 7 3 3
(N) 6.007 1.239 3.265 1.503

30
48
Grafic 1 – Încrederea în partidele politice în România( sursă WVS)

Dealtfel, durata de expunere nu este singura sursă de variație în moștenirea experiențială a
comunismului – natura experienței unei persoane ce a trăit sub regimul communist contează.
În timp ce, în cazul celei de a doua variablie, și anume trăind în perioada prăbușirii
comunismului conseci nțele acestuia ar putea avea un efect asupra modului în care indivizii se
apropie de politică și cât de interesați sunt de acest domeniu. Astfel, în România se observă o
lipsă acută de interes în ceea ce privește acest domeniu – cea mai mare valoare de 49%
înregistrându -se în perioada comunistă mai precis în anul revoluției în România 1989 atunci
când regimul comunist s -a dizolvat.49

48 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp World Values Survey Wave 3: 1995 -1999
49 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp World Values Survey Wave 6: 2010 -2014

31
TOTAL Romania

1989 –
1993 1994 –
1998 1999 –
2004 2005 –
2009 2010 –
2014
INTERES PENTRU
POLITCA
FOARTE INTERESAT 5 5 9 0 5 9
DESTUL DE
INTERESAT 22 13 31 0 27 28
PUTIN INTERESAT 32 49 36 0 35 32
DELOC INTERESAT 26 33 24 0 32 31
NU STIU/NU RASPUND 0 0 1 0 0 0
(N) 8.256 1.103 1.239 1.146 3.265 1.503
Tabel 2.

Grafic 2. – Interesul pentru politică(sursă WVS)

Consider, așa cum am precizat anterior că diferite tipuri de valori sau comportamente
politice din țările post – comuniste ar putea fi afectate de moșteniri ale trecutului . Astfel,

32
felul cum cetățenii gândesc, ideile lor asupra politicului – au fost extreme de diferite
comp arând perioadele comunism – post-comunism. România se pare că tinde, să se situeze
undeva la granița între ”idei vechi -idei noi” – în perioada comunistă predominând ”ideile
vechi” – acea îndoctrinare, iar în procesul de tranziție spre democrație, s -a înreg istrat o
revitalizare și o deschidere către acele ”idei noi”. 50

Grafic 3. Idei vechi vs idei noi percepute asupra politicului (sursa WVS)

Timp de decenii politica est -europen ă a fost complet dominată de partidele comuniste
, care nu au permis practic nici o competiție electorală ceea ce înseamnă că partidul comunist
a fost un factor omniprezent în viața cetățenilor. Astfel, primele tururi de alegeri libere în
multe țări nu au fost numite ”partide” ci "mișcări". Cu trecerea t impului, aceste mișcări au
fost inevitabil înlocuite cu partidele politice reale iar sprijinul pentru aceste partide a fost de
multe ori foarte scăzut ne precizeză Richard Rose, în cartea ” Understanding post -communist
transformations: A bottom up approach ” .

50 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp World Values Survey Wave 6: 2010 -2014

33
Astfel, se pare că cetățenii din țările foste comuniste au început să depășească
impasul lor semnificativ în ceea ce privește încrederea față de partidul democrat, în special
generațiile mai tinere. În acelasi timp, ex -comuniștii prezi ntă incă, o lipsă de încrederea în
partidul democratic, această situație este deosebit de răspândită în rândul cetățenilor în
vârstă. De altfel, categoria vâstnicilor, cei ce au trăit în perioada comunistă – în prezent, au
încă o influență politică major ă asupra tinerilor.
Datele statistice ne arată ca în anul 2014 o proporție covârșitoare din cetățenii
intervievați, mai precis 34% au fost de accord cu privire la idea că, persoanele în vârstă ( acei
cetățeni ce au trăit sub comunism) încă a u o influență politică asupra tinerilor.51
TOTAL Romania
2010 -2014
PERSOANELE VARSTNICE AU MULTA INFLUENTA
POLITICA
DE ACORD 17 17
PERFECT DE ACORD 34 34
NU SUNT DE ACORD 28 28
NU STIU/ NU RASPUND 9 9
(N) 1.503 100
Tabel 3.

51 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.j sp World Values Survey Wave 6: 2010 -2014

34

Grafic 4. Oamenii în vârstă au multă influență politică
Din alt punct de vedere, există o problematică în ceea ce privește eficiența unui
sistem democratic într -o țară abia ieșită de sub regimul represiv. Din datele extrase după
WVS, se observă că încrederea într -un sistem politic democratic în România a crescut
semnificativ în perioada post -comunistă ajungând la un procentaj de 58% ( 1994 -1998 )
scăzând ușor până în prezent.52
TOTAL Romania

1994 -1998 1999 -2004 2005 -2009 2010 -2014
SISTEM POLITIC: SISTEMUL POLITIC
DEMOCRAT
FOARTE BINE 42 58 33 39 45
DESTUL DE
BINE 36 22 42 40 35
DESTUL DE
RAU 2 2 3 2 3
NU RASPUND 4 12 3 2 1
NU STIU 8 0 13 11 7
(N) 7.153 1.239 1.146 3.265 1.503

52 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp World Values Survey Wave 3: 1995 -1999

35
Tabel 3.
53
Grafic 4. Încrederea într -un sistem politic democrat
În ultimii 25 de ani, România a purtat povara moștenirii comuniste. O moștenire
care a putut modela si schimba deopotriv ă instituții, mentalități, obiceiuri și comportamente
atât individuale cât și colective. Moștenirea este un fenomen ce parcă nu vrea să plece și care
necesită o analiză lucidă. Memoria comunismului se prezintă chiar și mai divizată decât
paradigmele istorice în care este așezat acest regim. Cele mai recente sondaje realizate de
”Fundația pentru o Societate Deschisă” și de IICCMER arată că tinerii consideră epoca
comunistă o perioadă mai degrabă pozitivă.

53 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp World Values Survey Wave 6: 2010 -2014

36
CAPITOLUL III – CONCLUZII ȘI INTERPRETĂRI

Politica este arta / știința de a controla schimbări în condiția umană .
Aș dori să închei această teză prin sintetizarea anumitor probleme ridicate în
paginile anterioare – prin urmare, pe parcursul cercetării am efectuat o analiză a conceptului
de socializare politică corelat cu o „privire” retrospectivă a supra moștenirii comuniste.
Astfel, oamenii care au trăit în anii cei mai duri, mai represivi și violenți ai regimului
comunist, experiențele traumatizante prin care au trecut ca adolescenți sau tineri adulți i -a
făcut să creadă că nu au competența polit ică necesară, le -a modificat atitudinile, gândirea,
percepțiile.
Probabil una dintre principalele concluzii ale studiului este că – comunismul, acest
regimul represiv, împiedică sau descurajează învățarea si acumularea de abilități politice în
anii cei mai impresionabili ai adolescenței dar si a maturității timpurii (vârstele cuprinse între
11-28 ) așteptându -se ca toate aceste efecte să se manifeste în generații de cetățeni
incompetenți. Socializarea politică a acestor cetățeni a avut loc în condiții economice
dificile și schimbări sociale și politice dramatice – aceste elemente au descurajat dobândirea
competenței politice . Acest rezultat sugerează că nu este doar istoria represiunilor cea care
contează pentru obținerea competenței p olitice – de asemenea, condițiile socio -economice și
politice generale, inclusiv atmosfera care este în țara respectivă. Până în prezent , cercetătorii
au trecut cu vederea atitudinea politică a cetățenilor din acele țările ce sunt în tranziție post –
comun istă, în principal, din dorința de a explica apatia politică și dezamăgire cu moștenirea
regimului comunist .
Consider că, moștenirea comunistă ne este transmisă în copilărie, impregnată în
subconștient înainte ca noi sa fim capabili de a asimila anumite informații, predate în mod
didactic, pedagogic.
Potrivit studiului “Implicarea civică și politică a tinerilor” se pare că o proporție de
38% dintre tineri consideră că regimul comunist a reprezentat o perioadă mai bună decât era
contemporană, iar 48% dintre aceștia consideră că sistemul de învățământ se află înt r-un
impas major față de cel din 1989. Această totală lipsă de încredere manifestată de către tineri

37
– deși este vizibilă lipsa unei experiențe directe cu regimul comunist – își are originile în
atitudinile din cadrul familiei și se ”hrănește” cu întampl ări, situații și probleme din prezent.
Tinerii care astăzi își petrec ore întregi pe siteurile de socializare ori surse ce înseamnă în
mod concret mass -media – agent de socializare cu mare impact în prezent, nu știu ce
înseamnă lipsa de informație, să f ii deconectat total de ceea ce se întâmplă în afara granițelor
țării, dar și acea neputința de a -ți exprima gândurile, valorile si comportamentul fără a fi
nevoit să te autocenzurezi. În ultimul deceniu, se încearcă prezentarea cât mai corectă a
caracteru lui dur, criminal si represiv al comunismului, se vorbește despre poliția politică și
victimele ei, încercând să se consolideze o imagine despre comunism, pentru cetățenii ce nu
au trăit sub acest regim.
Pe baza modelelor analizate, concluzi onez că, moștenirea comunistă afectează
atitudinile politice post -comuniste si participarea politică a cetățenilor, are un impact major
asupra atitudinilor politice post -comuniste și participarea cetățenilor la acțiuni politice – însă
nu este vorba de un i mpact negative. Există o varietate de căi prin care trecutul poate
influența valorile și comportamentul în prezent. Totul pornesște de la o înțelegere de bază a
atitudinilor și a comportamentului ce implică în mod direct interacțiunea între un individ și un
mediu politic.
Conceptul de moșteniri – poate reflecta anumite repercursiuni psihologice legate de trăirea
efectivă în comunism și desigur, urmările acestui regim. Un sondaj realizat de INSCOPE
arată că de 17 -20% din populație sunt ferm convinși că vor înapoi în comunism. Mulți
cetățeni sunt frapați, șocați de faptul că românii vor iar regimul dur și represiv – însă acest
lucru nu e de mirare.
Consider că, socializarea politică a individului, acest proces complex, dificil dar și de
lungă durată; implică așa cum am precizat pe parcursul lucrării, multiple procese –
lingvistice, cognitive, simbolice, normative.
Atitudinile politice fundamentale existente în România în primul deceniu după 1989, prezintă
puternice remanențe ale culturii politice a regimului trecut (a regimului comunist) dar și
importante mutații ce se accentuează deceniul următor.54

54 Ghebrea Georgeta, ” Introducere în sociologia politică” Edit. Universității din București, 2008,
pp.86 -87

38

BIBLIOGRAFIE
 Charles Edward Merriam, The Making of Citizens (Chicago: University of Chicago
Press, 1931), pp. 160 –6

 Frigioiu, Nicolae, ” Imaginea publică a liderilor și instituțiilor politice” , București,
2004, p. 155

 Frigioiu, Nicolae, Imaginea publică a liderilor și instituțiilor politice , București,
2004, p. 163

 Gabriel A. Almond, G. Bingham Powell & Robert J. Mundt – Comparative Politics.
New York HarperCollins College Publishers, 1993, p. 45

 Ghebrea Georgeta, ” Introducere în sociologia politică” Edit. Universității din
București, 2008, pp.86 -87

 Grigore Pop Elecheș, Joshua A. Tucker” Communist Socialization and Post-
Communist Economic and Political Attitudes” 2012

 Grigore Pop Elecheș si Joshua Tucker – ”Communist Socialization and Post –
CommunistEconomic and Political Attitudes” pag. 7, chapter 3 ”Communism, the
Market, and Democracy

 Grigore Pop -Elecheș, Joshua A. Tucker, Communism’s Shadow: The Effect of
Communist Legacies on Post -Communist Preferences, Evaluations, and Behavior,
Chapter2, p.17

 Grigore Pop -Elecheș, Joshua A. Tucker, Communism’s Shadow: The Effect of
Communist Legacies on Post -Communist Preferences, Evaluations, and Behavior,
Chapter 2, p.18

39
 Grigore Pop -Elecheș, Joshua A. Tucker, Communism’s Shadow: The Effect of
Communist Legacies on Post -Communist Preferences, Evaluations, and Behavior,
Chapter 2, pp 19

 Grigore Pop Elecheș , Joshua Tuc ker – ”Communist Socialization and Post –
Communist Economic and Political Attitudes” pag. 7, chapter 3 ”Communism, the
Market, and Democracy”

 Grigore Pop Elecheș , Joshua Tucker – ”Communist Socialization and Post –
Communist Economic and Political Attitude s” pag. 7, chapter 3 ”Communism, the
Market, and Democracy”

 Grigore Pop Elecheș , Joshua Tucker – ”Communist Socialization and Post –
Communist Economic and Political Attitudes” pag. 7, chapter 2, p. 31

 Herbert Hyman, ”Political Socialization” (Glencoe, IL: Free Press, 1959),p. 69.

 Inta Mierina, ”Political Participation and Development of Political Attitudes in Post –
Communist Countries” pp. (163 -165).

 Kopstein, "Postcommunist Democracy: Legacies and Outcomes." Comparative
Politics. 35 (2):231 -50.

 Matei Dogan & Dominique Pekssy –” Cum să comparăm națiunile. Sociologie
politici comparativă,.” București, Editura Alternative, 1993, p. 81

 Măgureanu,Virgil ”Studii de sociologie politică” , Albatros, Bucureti, 1997, p.
187

 Măgureanu,Virgil ”Studii de sociologie politică” , Albatros, Bucureti, 1997, p.
184
 Sears, Schwartz and Lind 1973, p.416

40
 Voinea Florela Camelia : “Eastern European Political Socialization Modeling
Research: A Literature Review” EQPAM Vol.3 No.1 January 2014 p.491 Camelia
Florela Voinea : “Eastern European Political Socialization Modeling Research: A
Literature Review” EQPAM Vol.3 No.1 January 2014 p. 49

 Voinea Florela Camelia : “Eastern European Political Socialization Modeling
Research: A Literature Review” EQPAM Vol.3 No.1 Januar y 2014 , p.51

 Voinea Florela Camelia ” Eastern European Political Socialization Modeling
Research: A Literature Review” European Quarterly of Political Attitudes and
Mentalities EQPAM Vol.3, No.1, January 2014 , p. 48.

Siteuri accesate:
 http://dexonline.ro/definitie/socializare – accesat la data 15.04.2015

 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp World Values Survey Wave 3:
1995 -1999 – accesat la data 16.05.2015

 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp World Values Survey Wave 6:
2010 -2014 – accesat la data 16.05.2015

 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp World Values Survey Wave 6:
2010 -2014 – accesat la data 16.05.2015

 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp World Values Survey Wave 3:
1995 -1999 – accesat la data 16.05.2015

 http://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp World Values Survey Wave 6:
2010 -2014 – accesat la data 16.05.2

41
ANEXE
WVS 1981 -2014 time series

E069_12. – Confidence: The Political Parties
TOTAL Romania

1994 -1998 2005 -2009 2010 -2014
Confidence: The Political Parties
A great deal 2 2 2 3
Quite a lot 11 11 12 9
Not very much 41 43 42 37
None at all 41 37 40 47
No answer 1 0 1 1
Don´t know 4 7 3 3
(N) 6.007 1.239 3.265 1.503

42

WVS 1981 -2014 time series

A004. – Important in life: Politics

TOTAL Romania

1989 –
1993 1994 –
1998 1999 -2004 2005 –
2009 2010 –
2014
Important in life:
Politics
Very important 5 4 7 5 5 6
Rather important 18 16 18 20 18 17
Not very important 37 37 37 33 37 38
Not at all important 38 40 36 41 38 38
No answer 1 0 0 1 1 1
Don´t know 1 2 2 1 1 1
(N) 8.256 1.103 1.239 1.146 3.265 1.503

43
WVS 1981 -2014 time series
E046. – New and old ideas
TOTAL Romania

1989 -1993 1994 -1998
New and old ideas
Ideas that stood test of time are generally best 14 15 13
2 9 11 6
3 8 10 7
4 8 8 9
5 20 22 18
6 8 8 9
7 8 7 9
8 8 8 8
9 5 4 6
New ideas are generally better than old ones 7 5 9
Don´t know 4 2 5
(N) 2.342 1.103 1.239

44

WVS 1981 -2014 time series

A212. – Old people have too much political influence
TOTAL Romania

2010 -2014
Old people have too much political influence
Strongly agree 17 17
Agree 34 34
Disagree 28 28
Strongly disagree 10 10
No answer 1 1
Don´t know 9 9
(N) 1.503 100

45

WVS 1981 -2014 time series

E117. – Political system: Having a democratic political system
TOTAL Romania

1994 -1998 1999 -2004 2005 -2009 2010 -2014
Political system: Having a democratic political
system
Very good 42 58 33 39 45
Fairly good 36 22 42 40 35
Fairly bad 7 6 6 7 8
Very bad 2 2 3 2 3
No answer 4 12 3 2 1
Don´t know 8 0 13 11 7
(N) 7.153 1.239 1.146 3.265 1.503