Evaziunea și Frauda Fiscală – Fenomene cu Multiple Implicații Economice și Sociale

CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND CONCEPTELE DE EVAZIUNE FISCALĂ ȘI FRAUDĂ FISCALĂ

Evaziunea fiscală este o noțiune foarte greu de precizat și datorită diversității expresiilor folosite pentru a desemna același fenomen: neîndeplinirea de către contribuabil a obligațiilor fiscale legale. Termenii utilizați în acest domeniu sunt: evaziune fiscală legală, evaziune fiscală frauduloasă, evaziune internațională, paradisuri fiscale, fraudă la lege, economia subterană etc.

Confuzia ce se creează este mare și datorită faptului că acești termeni au sensuri diferite de la un autor la altul și astfel descrierea fenomenului este mai dificilă.

Literatura juridică franceză face distincție între frauda și evaziunea fiscală.Consiliul pentru Impozite, într-un raport al său din august 1977, preciza :

“este fraudă când este vorba de un comportament delictual deliberat, constând în special în ascunderea cu rea credință a unei fracțiuni din materia impozabilă sau în majorarea cheltuielilor și care este susceptibilă de represiune penală.”

“este evaziune fiscală când, în mod intenționat, contribuabilul utilizează de o manieră abuzivă lacunele din dispozițiile fiscale naționale și existența de sisteme fiscale variabile între diferitele țări.Spre deosebire de fraudă, evaziunea nu poate face obiectul sancțiunilor civile sau penale, deoarece cei datori nu contravin dispozițiilor legislative.”

În țările anglo-saxone, “tax evasion” desemnează evaziunea fiscală frauduloasă, ca pe o reorganizare ilegală a unei afaceri pentru a minimaliza obligația fiscală, iar “tax avoidance” desemnează evaziunea fiscală legală ca pe o reorganizare legală a unei afaceri, în același scop.

În literatura românească de specialitate, prima definiție dată evaziunii fiscale datează din perioada interbelică și era exprimată astfel: “Evaziunea fiscală poate deci fi : ilicită, având uneori și un caracter fraudulos, și evaziunea fiscală legală sau mai bine zis tolerată. Se înțelege prin evaziune legală acțiunea contribuabililor de a ocoli legea, recurgând la o combinație, neprevăzută de legiuitor și, deci, tolerată, prin scăpare din vedere.

Prin evaziune fiscală ilicită se înțelege acțiunea contribuabilului care violează prescripțiunea legală cu scopul de a nu plăti impozitul cuvenit statului.Evaziunea fiscală constă în totalitatea procedeelor licite și ilicite cu ajutorul cărora cei interesați se sustrag în totalitate sau parțial cu averea lor, obligațiilor stabilite prin legile fiscale.”

O altă opinie este aceea care distinge net evaziunea, care constă în scăparea de impozite printr-un mijloc legal, în funcție de abilitatea contribuabilului de a folosi lacunele din legislație, de fraudă. Există unele diferențe clare între aceste două concepte:

prin evaziune fiscală se urmărește “salvarea” unei părți din câștigul individual, din mâna statului, în schimb prin fraudă fiscală se creează condițiile de ajungere la câștig;

în timp ce evaziunea fiscală este un act strict unilateral,frauda fiscală este un act bilateral sau chiar multilateral;

cel care recurge la evaziune fiscală o consideră un act legitim – protejarea câștigului realizat prin muncă, frauda fiscală fiind generată de accesul la resurse publice în vederea creșterii câștigului personal, de cele mai multe ori prin coruperea celor care le gestionează;

actul de fraudă fiscală este întotdeauna însoțit de evaziune fiscală, în schimb evaziunea fiscală nu presupune recurgerea la fraudă;

Pentru mulți analiști, evaziunea fiscală este una din “bolile” socităților moderne, alături de economia subterană, frauda fiscală etc. Pentru alții ea este o manifestare brută a democrației.

Dacă luăm în considerare ideea că evaziunea fiscală este un semn al democrației, ar însemna că aceasta s-a manifestat din plin, lăsându-I fenomenului un câmp larg de acțiune.Factorii care au “sprijinit” amplificarea și menținerea fenomenului evazionist la proporții relativ mari în masa PIB și a veniturilor fiscale, sunt:

legislația fiscală a fost elaborată greoi, conținând și o grămadă de lacune, incoerențe și imprecizii ( mai ales în legislația din domeniul impozitării veniturilor agenților economici – Lg.12/1991 privind impozitul pe profit).

Legea evaziunii fiscale a avut o apariție târzie ( Lg. Nr. 87/1994 ), iar aplicarea ei nu s-a făcut în tocmai;

Fiscalitatea impusă era relativ ridicată în comparație cu capacitățile contributive ale contribuabililor;

Lipsa specialiștilor în domeniul fiscal, proasta salarizare a acestora și o dotare la fel de slabă.

Din totdeauna și pretutindeni în lume, evaziunea fiscală a fost condamnată și ea persistă în toate țările și în toate perioadele, în ciuda sancțiunilor.

Economia subterană sau “economia neagră” (black economy) ca formă de manifestare a evaziunii fiscale (munca la negru, vânzarea ilegală de droguri, jocuri de noroc etc) este estimată a fi 8% din PIB în Marea Britanie, 13% în Suedia, 12% în Belgia, 11,5% în SUA și 5% în Japonia.

Fenomenul cunoaște o amplificare mai mare în țările mai puțin dezvoltate, unde guvernele întâmpină mari dificultăți în supravegherea tranzacțiilor care au loc în economie. În țările lumii a treia frauda fiscală este estimată undeva între 4/5 și 9/10 din încasările fiscale prevăzute.

Statul trebuie să se preocupe sistematic și eficient de preântâmpinarea și limitarea fenomenului evaziunii fiscale. Tot statul, prin puterile publice pe care le are poate să incite la evaziune fiscală, urmărind două scopuri: un scop “pozitiv” argumentat de dorința de a stimula formarea capitalului și un scop “negativ” reflectat în sprijinirea unor grupuri de interese.

Astfel evaziunea fiscală apare ca un element dorit sau nu al politicii fiscale. Unul dintre secretele japonezilor în ce privește formarea capitalului este evaziunea fiscală încurajată în mod oficial. În mod legal, un japonez adult este scutit de taxe pentru un cont de economii medii. Japonia are de 5 ori mai multe conturi de acest gen decât numărul populației, inclusiv copiii. Din această cauză au rata cea mai mare de formare a capitalului.

Evaziunea fiscală a fost întotdeauna în special activă și ingenioasă pentru motivul că fiscul, lovind indivizii în averea lor, îi atinge în cel mai sensibil interes : interesul bănesc.

1.1. Noțiunea de evaziune fiscală

Evaziunea fiscală se poate defini ca fiind totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu ajutorul cărora cei interesați sustrag în total sau în parte materia lor impozabila obligațiunilor stabilite prin legile fiscale.

Există o psihologie a contribuabililor, datorată în primul rând lipsei unei educații fiscale, dimensiunii presiunii fiscale și deficiențelor legislative ale gestionării impozitelor, de a se sustrage total sau parțial de la plata obligațiilor ce le revin. Acest fapt derivă și din faptul că omul prin natura sa mentală și educațională, inclină să pună pe primul plan interesul individual, chiar dacă acceptă necesitatea existenței impozitului.

Maurice Duverger dă o definiție foarte clară termenului de evaziune fiscală : ” există evaziune fiscală, în sensul propriu al termenului când cel care ar trebui să plătească impozitul, nu îl plătește, fără ca obligația acestuia să fie transmisă asupra unui terț”.

Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, dă o definiție mult mai complexă, evaziunea fiscală constând în “ sustragerea prin orice mijloace,în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor și a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat și fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice și persoanele juridice române sau străine”.

Există o corelație strânsă între o cotă excesivă a impozitului și evaziunea fiscală.

Materia impozabilă tinde să evadeze atunci când sarcinile fiscale apasă prea greu asupra sa. Este un reflex economic prin care dispar capitalurile pe care fiscul vrea să le supraimpoziteze. Vechea regulă a lui Sismonde arată că: “ Impozitul nu trebuie să pună pe fugă materia pe care o lovește. El trebuie să fie cu atât mai moderat cu cât aceasta bogăție este mai fugitivă”.

Amenzile fiscale nu-l vor determina pe contribuabil să declare veniturile ce le are, ci el se va înconjura de precauțiuni mai minuțioase pentru a se putea sustrage de la obligațiile față de stat.

A înșela fiscul se consideră mai mult o probă de abilitate decât de necinste, a plăti ceea ce fiscul pretinde fiind considerată o dovadă de naivitate și nu de integritate.

Domeniul de manifestare a acestui fenomen este tot atât de vast pe cât este de întins și variat câmpul de aplicare a impozitelor. Este mai pregnant însă în domeniul impozitelor directe, decât în ceea ce privește impozitele indirecte.

Frecvența apariției evaziunii fiscale depinde și de modalitățile de evaluare a veniturilor.

Evaluarea forfetară a veniturilor poate determina o evaziune fiscală legală sau frauduloasă de mari proporții. Evaziunea fiscală legală apare atunci când administrația stabilește cote forfetare inferioare realității. Evaziunea fiscală frauduloasă se datorează sustragerii de către contribuabili a unei părți din materia impozabilă în scopul diminuării bazei impozabile.

In cazul declarării veniturilor de către terți, contribuabilii-suportatori nu au posibilitatea practică de a comite fraudă. Prin aplicarea unei impuneri progresive cu stopaj la sursă, salariații și creatorii intelectuali devin cei mai puternic impuși dintre toți contribuabilii.

Controlul veniturilor contribuabililor prin intermediul declarațiilor fiscale controlate este dificil pentru administrație. În această situație, incidența fraudei este mai mare printre comercianții en-detail și meșteșugari, fiind mai redusă în cazul comercianților en-gros și a medicilor (din cauza asigurărilor sociale).

Deci, așa cum se observă , mijloacele folosite pentru sustragerea de la obligațiile fiscale se pot împărți în două categorii:

procedee ilicite (evaziunea fiscală frauduloasă)

exploatarea insuficiențelor legislației (evaziunea fiscală legală sau tolerată).

Se face deci distincție între fraudă fiscală care constituie un fapt ilicit chiar de natură penală și evaziunea fiscală propriu-zisă care nu implică fapta care să întrunească elementele unei infracțiuni (sau contravenții).

1.2. Formele evaziunii fiscale

Evaziunea fiscală rămâne o noțiune controversată atunci când analizăm formele pe care le îmbracă și împrejurările în care apare sustragerea. Din acest punct de vedere avem: evaziune fiscală la adăpostul legii sau evaziunea fiscală licită și evaziunea ilicită sau frauduloasă.

Pentru a evidenția o frontieră simbolică între evaziunea fiscală licită și cea ilicită, doctrinele economice au evidențiat trei criterii: motivația fiscală a contribuabililor, utilizarea forțată a legislației fiscale, profitul scontat și obținut din acțiunea respectivă.

Evaziunea fiscală legală

Evaziunea fiscală legală constă în acțiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgând la o combinație neprevăzută a legilor și deci “tolerată” prin scăpare din vedere.

Frecvența acestei forme de evaziune fiscală este mai accentuată in perioadele când se modifică sau se introduc noi legi, precum și atunci când Statul utilizează în mod intenționat impozitul în scopul promovării unor politici economice stimulatoare față de anumite categorii socio-profesionale sau în anumite domenii de activitate.

Incapacitatea organului legislativ de a elabora o legislație clară și precisă constituie un factor favorizant. Contribuabilii, exploatând insuficiențele legislative eludează în mod “legal” sustrăgându-se total sau și parțial plății impozitelor.

Nu se poate prevedea însă în practică ingeniozitatea contribuabililor și nici diversitatea situațiilor concrete. Redăm mai jos câteva exemple de evaziune fiscală “legală”- bazate pe interpretarea favorabilă a legii. Astfel:

acordarea unor facilități fiscale (sub forma unor exonerări, scutiri parțiale, reduceri, deduceri) constituie un cadru favorabil ocolirii sau prevalării de la plataio-profesionale sau în anumite domenii de activitate.

Incapacitatea organului legislativ de a elabora o legislație clară și precisă constituie un factor favorizant. Contribuabilii, exploatând insuficiențele legislative eludează în mod “legal” sustrăgându-se total sau și parțial plății impozitelor.

Nu se poate prevedea însă în practică ingeniozitatea contribuabililor și nici diversitatea situațiilor concrete. Redăm mai jos câteva exemple de evaziune fiscală “legală”- bazate pe interpretarea favorabilă a legii. Astfel:

acordarea unor facilități fiscale (sub forma unor exonerări, scutiri parțiale, reduceri, deduceri) constituie un cadru favorabil ocolirii sau prevalării de la plata obligațiilor fiscale prin anumite procedee.

acordarea unor scutiri delimitate temporal, în cazul înființării de noi societăți comerciale, de la plata impozitului pe profit, constituie un alt exemplu.

în unele țări, societățile de persoane au dreptul de a opta ca venitul obținut să fie impus fie ca în cazul societăților de capital, fie ca în cazul persoanelor fizice.

atunci când statul se confruntă cu dificultăți financiare mai deosebite, scoate de sub incidența impozitării veniturile aferente depozitelor bancare și a celor provenite din plasamente,sub forma de titluri financiare obligatare emise de stat.

de asemenea, când cheltuielile generale ale societăților comerciale nu sunt reglementate, există tendința supraevaluării acestora, prin creșterea, nejustificată economic, a acestora.

supraevaluarea amortizării, prin constituirea legală a unui fond de amortizare într-un cuantum superior investițiilor necesare, constituie o modalitate de diminuare a bazei impozabile.

impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice, pe baza unor norme medii de venit,creează condiții pentru contribuabilii care realizează venituri mai mari decât media, să nu plătească impozit pentru diferența respectivă.

o posibilitate suplimentară de producere a evaziunii fiscale legale o constituie existența „paradisurilor fiscale",unde își stabilesc domiciliul și sediul social atât persoane fizice, cât și persoane juridice și spre care își dirijează profiturile obținute pe teritoriul altor țări, eludându-se astfel fiscul.

evaziunea fiscală legală poate fi evitată prin corectarea și îmbunătățirea cadrului juridic prin care aceasta a devenit posibilă, deși existența unor interese politice, economice și sociale, determină tolerarea tacită a unor situații evazioniste.

Se practică însă tolerarea tacită a unor situații evazioniste, date fiind anumite interese de natură politică sau economico-socială.

Evaziunea fiscală frauduloasă și clasificarea juridică a fraudei fiscale

Evaziunea fiscală frauduloasă (ilicită) presupune eludarea în mod deliberat a legislației fiscale, fiind sancționată de lege prin măsuri atât pecuniare, cât și privative de libertate. Frauda fiscală constă de fapt în ascunderea ilegală și intenționată, în mod parțial sau total, a materiei impozabile de către contribuabili, cu scopul evitării obligațiilor fiscale ce le revin.

Deși există o diversitate de procedee la care contribuabilii recurg pentru a se sustrage ilegal, evaziunea fiscală frauduloasă se prezintă sub următoarele forme:

a) evaziunea tradițională (sau prin disimulare) care constă în sustragerea, parțială sau totală, de la plata obligațiilor fiscale, fie prin întocmirea și depunerea de documente incorecte, fie prin neîntocmirea documentelor cerute de legislația în vigoare. Aceasta include următoarele procedee principale:

întocmirea unor declarații fiscale false sau neîntocmirea acestora;

reducerea intenționată a încasărilor, în scopul reducerii T.V.A. și a profitului impozabil, prin încasări în numerar fără chitanțe și vânzări fără factură;

creșterea voită a cheltuielilor pentru a diminua profitul impozabil;

producerea și comercializarea de bunuri și servicii economice în mod ilegal;

desfășurarea unor activități profesionale recompensate în mod clandestin (la negru);

diminuarea valorii moștenirilor primite și a tranzacțiilor cu bunuri imobiliare.

b) evaziunea juridică, constă în a ascunde adevărata natură a unui organism sau a unui contract, pentru a evita obligațiile fiscale (de exemplu, când un contract de asociere este transformat, în mod ascuns, într-un contract de muncă, pentru ca beneficiarul acestuia să obțină anumite avantaje din calitatea de salariat).

c) evaziunea contabilă, greu de identificat în practică, constă în a crea impresia unei evidențe contabile corecte, utilizând documente false, în scopul creșterii cheltuielilor, diminuării veniturilor, reducerii profitului impozabil și, în consecință, a obligațiilor fiscale datorate statului.

d) evaziunea prin evaluare, constă în diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea amortismentelor și provizioanelor în scopul deplasării profitului în timp.

Evaziunea fiscală nu se manifestă doar pe plan național, ci și internațional, datorită accentuării cooperării economice internaționale și a dezvoltării relațiilor dintre state cu sisteme fiscale diferite și cu un nivel de fiscalitate diferit.

O modalitate des utilizată de companiile transnaționale, în scopul sustragerii de la impunere a unei părți de profit, o constituie înființarea unor filiale în țări unde fiscalitatea este mai redusă și organizarea unor relații artificiale (de regulă, scriptice) între acestea și unitațile producătoare aflate pe teritoriul altei țări, unde fiscalitatea este mai ridicată. Asemenea „oaze fiscale" sau „paradisuri fiscale" se întâlnesc în Elveția, Luxemburg, Bermude, Panama, Bahamas, Liechtenstein, Insulele Cayman s.a.

În ceea ce privește clasificarea juridică a fraudei fiscale, trebuie mai întâi precizat că există mai multe grade de fraudă fiscală.

Cel care comite o fraudă fiscală ocazional este diferit de un profesionist. Primul comite frauda și invocă “obscuritatea textelor de lege”, iar al doilea dă dovadă de o intenție frauduloasă evidentă. Datorită amplorii lor, repetării și mijloacelor folosite pentru realizare, acestea din urmă sunt supuse condamnării penale, sub a cărei incidență nu intră și primele.

De aici distincția ce se face între fraudă fiscală administrativă(supusă penalităților fiscale) și fraudă fiscală penală(supusă sancțiunilor penale).

Mai există o clasificare a fraudei fiscale bazată pe existența sau inexistența mijloacelor frauduloase de comitere a sa. Potrivit acestei clasificări distingem frauda simplă și frauda complexă.

Frauda simplă se poate traduce prin “reaua credință” în orice acțiune sau omisiune pentru sustragerea de la impozitare. Această formă a fraudei fiscale cunoaște o largă răspândire, furnizând majoritatea cazurilor în care este necesară aplicarea penalităților fiscale în materie de impozit pe profit. Deci, această formă de fraudă nu atrage sancțiuni penale.

Frauda complexă se traduce prin “voință frauduloasă” și reprezintă frauda tip prin excelență. La nivel național, dar și la nivel mondial, ea deține un procent redus din totalul infracțiunilor fiscale.

În Franța, conform art. 1741 din Codul General al impozitelor, acest delict poate îmbrăca mai multe forme:

Omisiunea voluntară de a face declarația de impunere la termenele prevăzute;

Ascunderea sumelor supuse impozitării;

Organizarea insolvabilității;

Piedicile puse încasării impozitelor.

În ceea ce privește legea română privind evaziunea fiscală, nu se delimitează infracțiunile pe tipuri de fraude, putem însă preciza faptele ce intră în sfera de cuprindere a fraudei complexe:

Conducerea sau organizarea evidenței contabile duble, sau alternarea memoriilor aparatelor de taxat sau de marcaj, scopul fiind de a diminua masa impozabilă;

Sustragerea de la plata impozitelor, taxelor și contribuțiilor datorate statului prin neînregistrarea unor activități pentru care legea prevede obligația înregistrării, scopul fiind obținerea de venituri suplimentare;

Declararea fictivă a sediului unei societăți comerciale sau a schimbării acestuia fără a respecta procedura legală, scopul fiind sustragerea de la controlul fiscal;

Sustragerea de la plata obligațiilor fiscale, total sau parțial, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea acestora sau efectuarea oricăror alte operațiuni în acest scop.

Incertitudinea delimitării domeniilor evaziunii fiscale legale și frauduloase

În practică, operațiunea de delimitare a celor două tipuri de evaziune este la fel de incertă ca și distincția dintre fraudă și evaziune.

Această incertitudine provine de la doi factori: interpretarea legalului și a ilegalului și contradicțiile soluțiilor dreptului comparat.

Din punct de vedere teoretic, contribuabilul fie respectă legea, fie o încalcă, el datorează impozit sau nu datorează, plătește impozitul sau nu îl plătește.

Din punct de vedere practic, concepția teoretică nu corespunde în totalitate realității fiscalității. Astfel, între legal și ilegal nu există o ruptură, ci o continuitate. Încercarea de a profita de lacunele legii conduce contribuabilul de la legal la fraudă.

Se poate spune că există trei familii de contribuabili, și anume:

familia albă – a celor cinstiți;

familia neagră – a celor necinstiți;

familia gri – a celor care evadează, fie legitim, fiind foarte abil, fie ilegal prin abuzuri de lege și acrobații.

Redăm în continuare, gradele de ilegalitate ale evaziunii și fraudei fiscale.

Zona ilegală Fraudă

Zona legală – abstinența

– aplicarea regimurilor fiscale de favoare

– eroare

– respectarea legii

Urmărind schema de mai sus observăm cum contribuabilul glisează de la eroare la utilizarea opțiunilor fiscale, de la abstinență la abila manipulare a textelor de lege și mai ales de la abuz față de legile fiscale la fraudă calificată. În practică apar dificultăți și în a stabili care faptă constituie o eroare contabilă involuntară și care este decizia luată conștient, în vederea diminuării impozitului.

Unele legislații consideră licit să profiți de lacunele legii fiscale. Deci distincția dintre legal și ilegal, în special pentru activități tradiționale,devine cât se poate de relativă. Nu se poate așadar trasa o frontieră fixă între permis și interzis, aceasta fiind mai mult fluctuantă.

Delimitarea fraudei propriu – zise în legislația țării noastre este făcută numai prin înșirarea faptelor ce constituie infracțiuni prevăzute de art. 9 – 10 din Legea pentru combaterea evaziunii fiscale, cu toate că ea nu folosește termenul de “fraudă fiscală”.

În art.1741 din Codul General al impozitelor (din Franța), se citează anumite fapte cu titlul de exemplu și se definește elementul material al delictului fraudei fiscale.

Delictul fraudei fiscale prezintă trei elemente constitutive clasice:

legal

material

intențional.

Elementul legal constituie o necesitate evidentă. Principiul legalității incriminărilor oferă contribuabilului o garanție împotriva abuzurilor posibile ale statului. Condamnarea pentru fraudă fiscală nefiind posibilă decât pe baza unui text legislativ corespunzător (conform art.916 din Legea privind combaterea evaziunii fiscale în România).

Elementul material presupune că frauda nu trebuie considerată ca fiind în stare latentă. Pentru a fi condamnată trebuie dovedit un fapt exterior. În România, dar și în alte țări, se pedepsește și tentativa de fraudă.

Elementul intențional este elementul cel mai delicat al fraudei fiscale. Pentru a dovedi intenția, trebuie dovedit că contribuabilul a avut cunoștința că el violează o dispoziție legală fiscală. Și apoi că el a acționat voluntar/conștient, având deplină cunoștință de cauză. Ceea ce trebuie deci demonstrat este că actul fraudei a fost comis liber și fără constrângere.

Delimitarea evaziunii fiscale este mai delicată. Pentru a putea delimita domeniul evaziunii fiscale acceptabile de cea inacceptabilă s-au sistematizat trei criterii:

motivația fiscală a contribuabilului;

utilizarea forțată a legislației civile;

profitul fiscal tras din operațiunea respectivă.

În cazul jurisprudenței olandeze, aceasta cere patru condiții pentru a fi vorba de fraudă:

Actul efectuat de contribuabil trebuie să fie neobișnuit sau anormal;

El trebuie să fie făcut cu unica intenție de a eluda legea;

Rezultatul său economic trebuie să fie sensibil identic celui produs printr-un act normal, generator de impozite;

Trebuie ca tendința și scopul legii să permită impozitarea.

1.3. Legătura de cauzalitate dintre presiunea fiscală și evaziunea fiscală

Evaziunea fiscală este analizată deseori, în mod cu totul justificat, în strânsă legătură cu presiunea fiscală. Presiunea fiscală este la rândul ei strâns legată de fiscalitate, caracterizând deseori nivelul acesteia.

Astfel, conceptul de presiune fiscală este sinonim cu cel de nivel al fiscalității și semnifică cât de apăsătoare este povara impozitelor, taxelor și contribuțiilor, sau, altfel spus, cât de mare este povara fiscală ce apasă pe umerii contribuabililor. Măsurarea presiunii fiscale se face folosind rata fiscalității, care apare ca raport procentual între totalitatea prelevărilor obligatorii către stat și Produsul Intern Brut, cifra de afaceri sau veniturile impozabile, în funcție de nivelul la care se referă rata.

Între presiunea fiscală și evaziunea fiscală există o legătură de cauzalitate bidirecțională, adică cauză – efect – cauză. În acest sens se poate spune că presiunea fiscală în general și mai ales cea împovărătoare pentru contribuabili, începe prin a fi cauză a evaziunii și fraudei fiscale. Efectul apare imediat prin apariția evaziunii și fraudei fiscale determinat de fuga contribuabililor din fața presiunii fiscale manifestate prin impozite, taxe și contribuții.

Pus în fața acestei situații limită și văzându-și amenințate veniturile colectate la buget, statul ca beneficiar principal al presiunii fiscale exercitate asupra contribuabililor are posibilități diverse de reacție la evaziunea și fraudă fiscală:

să mențină constantă presiunea fiscală și să combată drastic evaziunea și frauda fiscală, rezultatul fiind incert;

să crească presiunea fiscală, colectând mult de la mai puțini plătitori, ceea ce este inechitabil și cu rezultate incerte;

să diminueze presiunea fiscală și astfel și evaziunea și frauda fiscală, colectând puțin de la mulți contribuabili;

Între veniturile fiscale totale ce se duc la buget și impozitele fiscale totale plătite de contribuabili ar trebui să existe un echilibru. Factorii acestui echilibru depind de: masa impozabilă, aportul aparatului fiscal, rata de impozitare, civismul fiscal, înclinația spre evaziune. De aici, în mod simplu , putem trage concluzia că veniturile fiscale și impozitele nu rezultă doar din masa impozabilă și din rata de impozitare, ci sunt influențate și de factori comportamentali. Astfel, înclinația spre evaziune este dată de raportul dintre suma totală sustrasă de la impozitare și masa impozabilă totală, legal impozabilă Așa că veniturile fiscale încasate la buget depind de raportul dintre înclinația spre evaziune sau spre civismul fiscal. Cu cât crește presiunea fiscală, cu atât ca scădea civismul fiscal (chiar și numai din spirit de conservare) și crește inclinația spre evaziune.

O presiune fiscală ridicată la un moment dat, o ridicare continuă a ratei de impozitare se face cu următoarele riscuri:

riscul diminuării efortului productiv, cel mai grav pericol, reprezentat de descurajarea prin impozite si taxe (prelevări obligatorii și legale) ridicate, a incitației la muncă, la economisire și investiții;

riscul fraudei și al evaziunii fiscale. Frauda reprezintă o violare a legii fiscale în timp ce evaziunea reprezintă o sustragere de la plata impozitelor prin abilitate în utilizarea legii. S-a uzat de atâta utilizare expresia “economia subterană”, dar există păreri că această formă de existență (paralelă) a economiei poate reduce tendințele (în condițiile actuale de fiscalitate foarte ridicată) economiei reale spre colaps, evitând decapitalizarea continuă prin impozitare continuă și mai ales crescândă.

riscul inflației prin fiscalitate – acțiunea directă a fiscalității asupra a două elemente generatoare de inflație: prețurile și salariile.

O politică fiscală justă trebuie să asigure echitate între agenții economici, precum și valorificarea contribuției fiecăruia în raport cu capacitatea pe care o are. Impozitele de nivel ridicat pot să lezeze grav cointeresarea materială a contribuabililor, descurajându-i în activitatea lor.

Practica a demonstrat că soluția benefică și cu rezultate certe în combaterea evaziunii și fraudei fiscale, în cazul economiei românești este o diminuare constantă a presiunii fiscale .

Stimulentul de ocolire a taxelor ca răspuns la creșterea presiunii fiscale este de mult timp recunoscut. Cu cât creste presiunea fiscală cu atât este mai mare pericolul de evaziune si mai dificilă prevenirea demoralizării. Așadar ar trebui să se urmărească utilizarea unei rate a presiunii fiscale optime, a unei rate care ar duce la o dimensiune acceptabilă a evaziunii fiscale. Aceasta este însa foarte dificil deoarece politicile fiscale au în general obiective multiple și sunt adoptate din multiple motive și nu pot ținti doar combaterea evaziunii fiscale.

Acest lucru demonstrează relația bidirecțională de tip cauză – efect – cauză dintre presiunea fiscală și evaziunea fiscală. Nivelul presiunii fiscale, dar mai ales menținerea acesteia în limitele suportabilității, a constituit și constituie o problemă pentru teoreticieni și oameni politici. Statisticile internaționale confirmă tendința generală de creștere a presiunii fiscale, diferențe sensibile de la o țară la alta, dar și în cadrul aceleiași țări în funcție de guvernarea politică.

În condițiile sus menționate relaxarea fiscală și implicit diminuarea evaziunii fiscale nu este un lucru ușor de realizat în perioada următoare. În cazul țării noastre aceasta s-ar putea înfăptui pe mai multe căi din care amintim:

colectarea integrală a impozitelor, taxelor și contribuțiilor, prin aceasta sperând o diminuare a acestora;

diminuarea ponderii capitalului de stat în structura economiei românești, știut fiind faptul că statul nu este bun platnic;

regândirea și redistribuirea impozitelor, taxelor și contribuțiilor;

raționalizarea cheltuielilor publice;

înnoirea sistemului legislativ și combaterea cu fermitate în special a evaziunii fiscale și corupției.

În concluzie legătura dintre evaziunea fiscală și presiune fiscală este cauzală, presiunea fiscală are limite de ordin psihologic, politic și economic, iar rezistența la impozite și reacția adversă față de povara fiscală îmbracă mai multe forme, începând cu abstinența fiscală și continuând cu evaziunea și frauda fiscală.

CAPITOLUL II. CONTROLUL FINANCIAR-FISCAL ȘI PREVENIREA ȘI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE

2.1. Controlul financiar-fiscal

Comportamenutl subiecților economici in raport cu regelmentările fiscale este contradictoriu, existând tendințe si motivații de a eluda sau limita impactul presiunii fiscale asupra rezultatelor financiare proprii. Acesta este motivul implementării și menținerii unei activităti de control financiar și fiscal din partea statului, care sa prevină sau să reducă pierderile de venituri publice ca urmare a comportamentului evazionist al subiecților economici.

Controlul este acțiunea de stabilire a exactității operațiunilor materiale care se efectuează anticipat executării acestora, concomitent sau la scurt interval de la desfășurarea acțiunilor.

Ca o componentă a controlului economic, controlul financiar are drept obiectiv cunoașterea de către stat a modului de administrare a resurselor materiale și financiare, de către societățile comerciale publice, a modului de realizare a eficienței economico-financiare, de dezvoltare a economiei naționale, de îndeplinire a progresului social.

Controlul fiscal are următoarele funcții:

de informare;

de evaluare;

de corectare;

de recuperare;

preventivă;

de documentare;

recuperatorie.

Ministerul Finanțelor ca reprezentant al statului și organ de sinteză în domeniul elaborării și execuției bugetului de stat, are cele mai importante atribuții de control al comportamentului evazionist, sub aspectul permanenței, completitudinii și sferei de cuprindere. Organele de control ale Ministerului Finanțelor urmăresc atât repunerea în drepturi a legii fiscale cât și prevenirea încălcării ei, precum și atunci când este cazul, sancționarea acestei lucrări.

În conformitate cu art. 1 din Legea nr 30/1991: “Ministerul Finanțelor, în numele statului, efectuează, prin aparatul specializat, controlul administrării și utilizării mijloacelor financiare ale organelor centrale și locale ale administrației de stat, precum și ale instituțiilor de stat și verifică respectarea reglementărilor financiar-contabile în activitatea desfășurată de către regii autonome, societăți comerciale și alți agenți economici în legătură cu îndeplinirea obligațiilor acestora față de stat”.

La alineatul 2 al aceluiași articol se menționează că “Aparatul specializat al Ministerului Finanțelor acționează operativ pentru prevenirea si combaterea fraudelor, contravențiilor și infracțiunilor la regimul fiscal, vamal si de prețuri, luănd măsurile prevăzute de lege”.

La articolul 4 se precizează următoarele: “ Controlul financiar al statului se organizează și funcționează în Ministerul Finanțelor și se realizează prin:

Direcția Generală a Controlului Financiar de Stat (transformată in Direcția Generală a Controlului Financiar-Fiscal).

Garda Financiară

În România, controlul financiar mai este exercitat în afară de Ministerul Finanțelor și prin Corpul de Control al Primului Ministru si Curtea de Conturi.

Ministerul își desfașoară activitatea de control printr-un număr de patru organe principale cu atribuții de control si anume:

Direcția de impozite și taxe

Direcția de control financiar-fiscal

Secțiile Gărzii Financiare

Direcția generală a vămilor

2.2. Controlul efectuat de către garda financiarǎ

În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în vederea garantării condițiilor autoritare de exercitare a controlului, comisarii Gărzii Financiare sunt învestiți cu atribuțile prevăzute de art. 7 al OUG 91/2003. Aceste îndrituiri speciale ale comisarilor Gărzii Financiare sunt, fiecare de însemnătate practică deosebită pentru îndeplinirea atribuților de control. Ele demonstrează, totodată, complexitatea acțiunilor de control în comparație cu cel exercitat de celelalte organe de control financiar. Se ajunge astfel la corelarea mai multor texte legale cu alte texte din aceeași ramură de drept, așadar la interpretarea sistematică a prevederilor legale.

Având în vedere specializarea remarcabilă a comisarilor Gărzii Financiare, acestora le este reglementată și îndatorirea de a spijini, prin exercitarea îndrituirilor lor speciale, celelalte organe de control financiar, ca și celelalte servicii de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor la cererea scrisă a acestora și cu acordul comisarului șef secție. În același timp, personalului Gărzii Financiare i s-a stabilit obligația de a coopera cu organele de specialitate ale Ministerului de Interne, procuraturii, justiției, prefecturii și primăriilor ori când este necesar și mai ales pentru împiedicarea oricăror încercări de sustragere de la plata impozitelor, ca și la urmărirea și descoperirea fraudelor în dauna patrimoniului public.

Cu privire la rolul Gărzii Financiare în combaterea evaziunii fiscale, trebuie mentionat că lucrările de specialitate apărute dupa 1990 fundamentează științific următoarele trăsături ale acestei instituții în structurile aparatului financiar:

este o instituție cu tradiție în istoria aparatului financiar din țara noastră

are o organizare internă și o dotare specială care îi conferă o autoritate sporită și impune respect

nu este un serviciu de poliție, ci un organism de control financiar specializat

controlul Gărzii Financiare este legiferat (deci nu are nevoie de aprobări speciale)

este creată si organizată pentru acțiuni de control rapide si de maximă eficiență, motiv pentru care i-au fost conferite drepturi și atribuții exclusive și pe care le exercită în conformitate cu legea (dreptul de confiscare, de percheziție, de inspecție în locuri publice și proprietăți particulare, mijloace de transport terestre, calea fereată, control în teritoriul vamal.

Personalul este supus unei preselecții medicale și psihologice și este în exclusivitate licențiat în drept sau știițe economice

Este singura instituție de control financiar care apără atât principalele interese financiare ale statului, cât și interesele cetățenilor prin controlul pe care îl exercită asupra actelor și faptelor ilicite de comerț, de contrabandă, de evaziune fiscală, de fraudă vamală.

Procedurile specifice de control fiscal ale Gărzii Financiare sunt:

Controlul operativ si inopinat – se desfșoară în depozite, localuri, dependințe, drumuri publice, porturi aeroporturi, piețe, târguri și alte locuri în care se întocmesc documente, se încheie operațiuni economico-financiare care dau naștere la obligații fiscale. Această procedură presupune o îmbinare a mai multor forme de control ( prin sondaj, faptic si documentar) și îmbracă forma unei anchete însoțită de o activitate pregătitoare: supravegherea, culegerea de date și documente și alegerea momentului optim pentru delanșarea controlului.

Controlul reciproc si încrucișat – constă într-o cercetare atentă, complexă, pentru confruntarea datelor și informațiilor furnizate de la clienți organele vamale, diverse instituții, persoane fizice, cu cele din declarațiile și evidențele contribuabililor, în scopul constatării omisiunilor, neconcordanțelor, a sustragerilor de la îndeplinirea obligaților fiscale.

Controlul de grup – presupune verificarea inopinată și simultană a două sau mai multor societăți care prezintă legături comerciale sau financiare, pentru stabilirea legalității operațiunilor încheiate între acestea, sinceritații evidențelor întocmite pentru depistarea cazurilor de evaziune fiscală. Controlul de grup se realizează prin îmbinarea tuturor formelor de control ( faptic și documentar, încrucișat și prin sondaj) și prin utilizarea cunoștiințelor din domenii colaterale (juridic, comerț).

Controlul diagnostic (investigarea fiscală) este un control tematic, presupune investigația globală a unei societăți pentru stabilirea corectitudinii fiscale a firmei. Este un control de scurtă durată; dacă se constată nereguli serioase se trece la un control de fond realizat de inspectoratul fiscal.

Controlul exercitat de Garda Financiară are următoarele caracteristici :

Declanșarea acțiunilor de control se face ca urmare a planurilor si programelor tematice, a sesizărilor, a rapoartelor, a informațiilor, a solicitărilor motivate din partea organismelor abilitate, a Ordinului Ministrului Finanțelor sau al conducerii Gărzii Financiare.

Acțiunile se pot desfășura în funcție de locul unde se află sursa impozabilă, respectiv la sediul agentului economic, la oricare punct de lucru al acestuia, pe căi de comunicație, în orice loc se află sau se identifică documentele sau probele, inclusiv la sediul organului de control.

Controlul obiectivelor specifice pentru care s-a declanșat acțiunea, inclusiv a faptelor ce decurg sau sunt direct corelate cu acestea, se va executa prin verificări ale documentelor justificative și ale registrelor contabile, ale stocurilor faptice si scriptice încrucișate, supravegherea obiectivelor, percheziții și orice alteprocedee permise de lege.

Pentru corecta fundamentare a constatărilor înscrise în actele de control, în desfășurarea verificărilor vor fi examinate documentele pimare, de gestiune, justificative, contabile, deconturi fiscale, documente bancare sau vamale, jurnale si registre și orice alte documnete utile controlului.

Prin Hotărărea nr. 533, Guvernul a aprobat norme noi privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare. Menționez câteva din prevederile de interes. Comisarii din Comisariatul General al Gărzii Financiare au competență de control operativ pe întregul teritoriul țării, în condițiile prevăzute în hotărâre. Secțiile județene și Secția municipiului București sunt unități teritoriale ale Gărzii Financiare, cu personalitate juridică, care au competență de control pe teritoriul județului și al municipiului București. Din dispoziția comisarului general sau cu aprobarea scrisă a acestuia, la cererea comisarilor șefi, pentru anumite operațiuni de control pot participa comisari din oricare dintre secțiile județene. În situațiile operative care nu suportă amânare, aprobarea scrisă poate fi obținută ulterior începerii controlului. Garda Financiară poate, la solicitarea procurorului, să efectueze constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale obligațiilor a căror respectare o controlează, întocmind procese verbale care constituie mijloace de probă, potrivit legii.

Garda Financiară exercită control inopinat, care este specific numai acestui organism. Referitor la acțiunile de control și constatare, în cazuri de fapte nelegale, în domeniul fiscal și al comerțului, săvârșite de persoane fizice, personalul de control al Gărzii poate conduce făptuitorii la sediul local sau la cea mai apropiată unitate a Gărzii, la care se vor depune și eventualele obiecte delicte reținute, pentru clarificarea faptelor și întocmirea actelor constatatoare. Aceasta deoarece controlul operativ, de asemenea specific Gărzii Financiare, se exercită de regulă asupra acelor fenomene economice, financiare sau de gestionare curente care ulterior, pe bază de documente, pot fi determinate cu mare greutate.

Oricare dintre acțiunile de control ale Gărzii Financiare se încheie întocmindu-se înscrisuri constatatoare, conform art. 20 alin. 2 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Gărzii Financiare. În virtutea acestei dispoziții legale, forma procesului-verbal este obligatorie, indiferent dacă în desfășurarea controlului s-au constatat contravenții, pagube, infracțiuni, ori s-au confiscat anumite obiecte sau produse, urmând ca în fiecare dintre ipoteze să se procedeze în consecință.

Trebuie făcută însa diferența între întocmirea procesului-verbal de control, obligatorie, și întocmirea procesului-verbal de sancționare contravențională, care, evident, are loc numai când se constată o faptă cu caracter contravențional. Acolo unde este cazul, cu ocazia constatării faptei contravenționale , agentul constatator poate dispune și confiscarea unor bunuri. În această situație, procesul-verbal va cuprinde descrierea bunurilor respective, avându-se în vedere toate caracteristicile lor, precum și măsurile care s-au luat în privința lor (valorificare, conservare). Împotriva sancționării contravenționale, a stabilirii despăgubirilor sau confiscării unor obiecte sau produse, există ce de atac prevăzute de Codul de procedură fiscală (art. 175-188).

Procesul-verbal de impunere sau documentul care cuprinde rezultatele verificării sau constatării diferențelor constatate între obligațiile de plată determinate de plătitor și cele legal datorate, este titlu de creanță, adică un act juridic prin care se constată și se individualizează obligația bănească a fiecărui plătitor de venituri bugetare.

Menirea prioritară a controlului financiar-fiscal este de a opri actele și operațiunile financiar-fiscale neconforme cu consecința luării măsurilor legale în vederea reparării prejudiciilor aduse bugetului de stat. Lipsa unui control eficient duce la proliferearea faptelor ilegale în domeniul economico-financiar, cu consecința directă de diminuare a veniturilor bugetului de stat.

2.3. Prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Prevenirea evaziunii fiscale impune în primul rând cunoașterea factorilor ce o generează. Specialiștii în domeniul fiscal au apreciat că evaziunea fiscală în România e determinată de următorii factori:

Excesivitatea sarcinilor fiscale

Existența unei legislații defectuase care guvernează confuzii, ambiguități și interpretări diferite favorizând sustragerea de la plata impozitelor

Organizarea defectuasă a administrării impozitelor

Excesul de zel al organelor fiscale predispuse uneori la exagerări

Psihologia și insuficienta educa/tie fiscală a contribuabililor

Lipsa unui control eficient, bine organizat, realizat cu personal foarte bine pregătit.

Sustragerea de la plata taxelor și impozitelor se poate face pe diferite căi

Falsificând facturile și folosind circuitele cu firme fantomă pentru a valorifica marfa

Neînregistrând facturile sau înregistrând doar unele facturi

Calcularea greșită a TVA; încadrarea în alte categorii de impozitare a profitului (comerț încadrat ca activitate de producție, care e scutită de impozit pe profit)

Deducerea din profitul impozabil a unor cheltuieli fără drept, încărcarea artificială a cheltuielilor (evaziunea prin mistificarea profitului impozabil beneficiază de cele mai numeroase și mai sofisticate variante posibile, solicitând un nivel profesional deosebit)

Restituirea ilegala a TVA sau a taxelor vamale prin depunerea unor declarații în fals

Neevidențierea TVA aferentă avansurilor încasate

Neinregistrarea ca plătitor de TVA la atingerea plafonului prevăzut

Aplicarea incorectă a regimului deducerilor, a proratei, și a cotei zero la TVA.

Neplata TVA ca urmare a declarării unor importuri ca fiind temporare

Modificarea bazei de impozitare a accizelor în sensul micșorării, îndeosebi la producătorii de alcool și băuturi alcoolice

Folosirea unor cote de accizare inferioare celor legale

Introducerea in consignații a unor bunuri supuse accizelor și nereținerea accizelor

Folosirea forței de muncă la negru, fără forme legale

Evaziunea fiscală este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal, atât de teoreticieni, cât și de tehnicieni, jurnaliști etc. Cu toate acestea, și în pofida a tot ceea ce se scrie despre cauzele, modalitățile, amploarea, controlul sau sancțiunile privitoare la evaziunea fiscală, cuvintele ce desemnează acest fenomen sunt imprecise, iar domeniul pe care-l explorează este incert. Ca atare, evaziunea fiscală este o noțiune foarte dificil de precizat, în plus nu există o noțiune legală a fraudei fiscale.

Combaterea evaziunii fiscale este un țel spre care tind autoritățile din toate statele. Dar acest lucru este imposibil de obținut, de aceea lupta împotriva evaziunii fiscale trebuie să aibă ca scop nu eradicarea, ci diminuarea într-un procent acceptabil pentru societate la un moment dat. Ca orice rău, este evident că pentru a avea succes în această luptă este mai eficientă prevenirea acestui fenomen decât tragerea la răspundere a făptașilor după ce acesta a avut loc.

Pe primul plan în ceea ce privește prevenirea evaziunii fiscale se află punerea la punct a legislației în domeniul fiscalității, în sensul eliminării ambiguităților ce lasă loc la interpretări ce pot fi speculate de evazioniști. În al doilea rând, trebuie intensificată lupta împotriva corupției din rândul factorilor responsabili cu aplicarea legii, atât prin pedepsirea mai aspră a acestora, cât și prin perfecționarea metodelor de urmărire a averilor acumulate de funcționarii respectivi. În fine, trebuie avută în vedere reducerea treptată, pe măsura posibilităților bugetare, a nivelului anumitor categorii de impozite și taxe, al căror cuantum este foarte ridicat, pentru a diminua tentația contribuabililor de a nu plăti asemenea impozite.

În România, câteva din motivele pentru care legislația fiscală este o cauză a evaziunii fiscale sunt diversele modificări și completări ale legislației, necorelarea reglementărilor emise pentru anumite impozite și taxe, neclaritățile legii ce duc la interpretări și neconcordanțe între actele normative. Pentru a încuraja sectorul privat , atragerea de capital străin, precum și dezvoltarea și modernizarea unor sectoare, guvernele au acordat multiple facilități fiscale investitorilor în perioada de tranziție, care însă nu au făcut decât să amplifice fenomenul de evaziune fiscală.

CAPITOLUL III. CAZURI ȘI PRACTICI DE EVAZIUNE FISCALǍ DEPISTATE RECENT ÎN JUDEȚUL IAȘI

3.1. Evaziunea fiscală în cazul rambursărilor nelegale de TVA

În urma controalelor efectuate de Garda Financiară Iași, în anul 2011 și 2012, la agenții economici din zonă, au fost descoperite înregistrate în evidența contabilă a acestora, foarte multe facturi de cumpărare, de valori foarte mari, emise de SC ROVINMONT SRL și SC NIPEXIM SRL Sibiu, ambele având acelasi administrator, de SC MICHAEL PROD SRL Titu județul Dâmbovița cât și de SC VIOLETA GEOMARY SRL Costești județul Argeș, pentru diverse utilaje, piese de schimb și subansamble auto sau pentru prelucrarea lemnului sau chiar și pentru animale vii.

Din documentele justificative verificate, din modul de înregistrare în evidența contabilă și din modalitățile de decontare utilizate, rezultând o serie de indicii cu privire la caracterul fictiv al operatiunilor înfățișate în facturi, s-a solicitat secțiilor Gărzii Financiare din judetele respective cât și DGFP Sibiu, verificarea realității tranzacțiilor și a legalității emiterii facturilor de către agenții economici menționați. Din răspunsurile primite la aceste solicitări rezulta că cea mai mare parte a bunurilor care apar în facturile emise către firmele din județul Iașo de către SC ROVINMONT SRL și SC NIPEXIM cât și de către SC MICHAEL PROD SRL Titu, au ca documente justificative de proveniență facturi emise de SC VIOLETA GEOMARY SRL Costești , firmă de tip fantomă care nu a depus la organele fiscale declaratiile privind obligatiile fiscale datorate bugetului de stat generate de operațiunile înfățișate în facturi și nici bilanțul contabil și raportările financiar –contabile semestriale; mai mult, la repetatele solicitări ale organelor de control a refuzat să se prezinte, sustrăgându-se controlului financiar-contabil cu privire la realitatea și legalitatea tranzacțiilor de livrare către firmele din județul Iași cât și către cele din județul Sibiu și județul Dâmbovița.

Ca rezultat al acestor constatări s-au întocmit Note de constatare și Procese verbale de constatare care au fost remise atât organelor de urmărire penală, respectiv Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași cât și Direcției Generale a Finanțelor Publice Iași pentru stabilirea obligațiilor fiscale în întregime datorate după cum urmează:

Denumirea societății comerciale Prejudiciul total

-RON-

1) SC ROM KOM SRL Anies 96.517

2) SC FLORIMET SRL Rodna 475.065

3) SC VAL SRL Rodna 40.820

4) SC REALDOANNIE COM SRL Rodna 94.674

5) SC VIKA TEHNO COM SRL Rodna 347.823

6) SC ARTARUL SRL Maieru 135.625

7) SC ELIA CONSULTING Valea Mare 165.857

8) SC TISA AURIE SRL Sant 174.914

9) SC PIETRA TOCACIU PROD Sant 45.505

10)SC ALEX SIN PROD SRL Feldru 359.891

TOTAL PREJUDICIU I 1.936.691

Constatările de mai sus se referă numai la documentele emise de SC ROVINMONT SRL, SC NIPEXIM SRL și direct de SC VIOLETA GEOMARY SRL către aceste societăti comerciale. Cu privire la facturile emise de către SC MICHAEL PROD SRL Titu către aceste societăți comerciale, trebuie menționat că SC MICHAEL PROD SRL justifică proveniența bunurilor facturate către aceste firme cu documente emise și de multe alte firme de tip fantomă în afara celor emise de SC VIOLETA GEOMARY SRL.

Astfel rezumând aceste circuite de transmitere a facturilor fiscale în vederea deducerii nelegale de TVA, am ilustrat în următoarea schemă prezentată în graficul 13, circuitul facturilor fiscale false pe baza cărora s-a dedus nelegal TVA de către societățile comerciale din județul IAȘI. Rețeaua conține firmele din județul IAȘI specificate mai sus, firmele din județele Sibiu și Dâmbovița de unde proveneau facturile privind operațiuni fictive, precum și firmele de tip fantomă care reprezintă veriga inițială a circuitului.

Grafic 3.1. Circuitul facturilor fiscale false în vederea deducerii nelegale de TVA

În continuare pentru a detalia fenomenul de evaziune fiscală prin deducerea nelegală a TVA, va fi exemplificată situația găsită la una din cele 10 firme din Iași care a fost identificată ca făcând parte din circuitul de mai sus, și anume SC FLORIMET SRL Rodna , deoarece la această firmă prejudiciul constatat a înregistrat cea mai mare valoare și de asemenea s-a constatat că această societate a emis facturi fiscale false altor firme din județul IAȘI.

Începând cu data de 07.03.2011 Garda Financiară Iași a efectuat controlul firmei SC FLORIMET COM SRL Rodna. Pe parcursul verificărilor s-a colaborat cu organe ale Serviciului de investigare a fraudelor din cadrul I.P.J. Iași.

Din verificarea documentelor justificative și a celor de evidența financiar-contabilă, pe perioada 01.01.2010-28.02.2011, puse la dispoziție de administratorul societății, s-au constatat înregistrate în evidența contabilă a lunilor Mai 2010 și Octombrie 2010 un număr de 13 facturi fiscale emise de SC ROVINMONT SRL și SC NIPEXIM SRL SRL Sibiu, în valoare totală de 29,7 mld. lei vechi din care TVA 4,8 mld. lei . În baza verificărilor încrucișate efectuate în județele Sibiu și Argeș, s-a constatat că bunurile facturate către SC FLORIMET COM SRL Rodna au ca documente de proveniență facturi emise sub antetul SC VIOLETA GEOMARY SRL Costești, jud. Argeș, firma de tip fantomă care nu a colectat, nu a declarat la organele fiscale, și nu a plătit la bugetul de stat impozitele generate de operațiunile înfățișate în facturile către firmele din județul Sibiu menționate anterior, către o serie de firme din judetul IAȘI cât și către SC MICHAEL PROD SRL Titu, jud. Dâmbovița.

Din verificările efectuate și din cercetările organelor de poliție din județele Sibiu și Argeș, rezultă că operațiunile consemnate în facturi nu sunt reale, iar între reprezentanții acestor societăți au intervenit înțelegeri în vederea emiterii de facturi pentru operațiuni fictive cu scopul deducerii nelegale pe această cale a unor mari sume reprezentând TVA. Prin Procesul-verbal de constatare întocmit în urma controlului la SC FLORIMET SRL s-a stabilit un prejudiciu de 475.065 RON, constând în TVA sustras de la plată, dosarul cauzei fiind remis Parchetului de pe lângă Tribunalul IAȘI

Cu ocazia acestor controale, s-a mai constatat înregistrarea în evidența contabilă a lunilor Decembrie 2010 și Ianuarie 2011 a unui număr de 11 facturi fiscale de livrare emise de SC MICHAEL PROD SRL Titu, jud.Dâmbovița, având ca obiect livrarea de subansamble pentru camioane de mare tonaj (motoare, cutii viteze, axe față și spate, macarale hidraulice auto), în valoare totala de 27.000.700.000 lei vechi, din care 4.311.100.000 lei TVA. Existând dubii cu privire la realitatea și legalitatea acestor tranzacții, s-a solicitat Secției Gărzii Financiare Dâmbovița verificarea legalității și realității operațiunilor consemnate în facturile fiscale menționate. Constatările secției Gărzii Financiare Dâmbovița au evidențiat prejudicii în sumă totală de 17,3 miliarde lei vechi ca urmare a deducerii nelegale de TVA pe baza unor facturi fiscale emise de firme de tip fantomă, în principal de SC VIOLETA GEOMARY SRL Costești – județul Arges, în valoare de 14,3 miliarde lei vechi, cât și a unor înregistrari voit eronate în evidența contabilă în valoare de 3 miliarde lei vechi.

În evidența contabilă a SC FLORIMET COM SRL Rodna, respectiv în Jurnalul de cumpărări a lunilor Decembrie 2010 și Ianuarie 2011, în baza celor 11 facturi fiscale emise de către SC MICHAEL PROD SRL Titu, județul Dâmbovița, a fost înregistrată în contul 3024 “Piese de schimb”, contravaloarea subansamblelor pentru camioane facturate în sumă totală de 22.689.600.000 lei vechi și în contul 4426 “ TVA deductibila” suma de 4.311.100.000 lei, reprezentând TVA înscrisă în facturi, precum și obligația față de furnizorul SC MICHAEL PROD SRL, în sumă totală de 27.000.700.000 lei, conform fișei analitice ,,Furnizori’’ listată la 24.03.2011. Verificând proveniența bunurilor facturate de SC MICHAEL PROD SRL către SC FLORIMET SRL Rodna, în baza copiilor facturilor anexate la Procesul – verbal al Secției Gărzii Financiare Dâmbovița, și a faptelor reținute prin acest act de control, s-a constatat că în cea mai mare parte aceste bunuri (92 %) au ca documente de proveniență facturi false emise de firme de tip fantomă : SC VIOLETA GEOMARY SRL Costești – jud. Arges, SC BLANCOMAT SRL Râmnicu-Vâlcea, SC PETROMET SRL Râmnicu –Vâlcea și SC MARA FEN 2009 SRL Costești -Argeș.

Caracterul de firme fantomă, cât și modul de operare specific acestor tranzacții fictive, care au drept scop doar deducerea ilegala a TVA înscris în facturi, fără ca emitenții din amonte ai facturilor să colecteze și să vireze la buget TVA, generată de operațiunile înfățișate în acestea, rezultă din urmatoarele:

Cu privire la bunurile care au ca documente de proveniență facturi emise de SC VIOLETA GEOMARY SRL Costești – jud Arges. Conform adresei emise de DGFP Argeș-ACF către ACF Sibiu, în data de 10.01.2011 a fost înaintata o Sesizare penală către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești pentru următoarele motive :

administratorul SC VIOLETA GEOMARY SRL Costești nu a putut fi contactat refuzând să se prezinte pentru control la organele fiscale;

în perioada 01.01.2010-30.11.2010 societatea a realizat operațiuni pe care nu era autorizată să le efectueze conform statutului, în sumă de 84.923.318.000 lei;

în perioada 01.07.2010 –30.11.2010 această societate a emis facturi fiscale în care sunt înscrise venituri din comercializarea de bunuri, în sumă totală de 43.408.900.000 lei din care TVA în sumă de 8.247.691.000 lei care nu au fost declarate la organul fiscal teritorial conform Codului de procedura fiscala (OG. 92/2003 rep.) și Codului fiscal(Legea 571/2003).

de asemenea prin adresa Gărzii Financiare Argeș se precizeaza că în urma verificărilor efectuate de Administrația Finanțelor Publice Costești s-a constatat că ultima declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat și ultimul decont de TVA depus de SC VIOLETA GEOMARY SRL Costești sunt cele aferente lunii Iunie 2010.

Cu privire la facturile emise sub antetul SC BLANCOMAT SRL Râmnicu-Vâlcea, acestea nu corespund prevederilor legale pentru deducerea TVA întrucât din adresa Gărzii Financiare Vâlcea, rezultă că această firmă a fost cesionată în Octombrie 2010 unei persoane care nu a putut fi contactată în vederea efectuării controlului, fiind plecată din țară, sustrăgându-se astfel controlului.

Cu privire la facturile emise sub antetul SC PETROMET SRL Râmnicu-Vâlcea, acestea nu corespund prevederilor legale pentru deducerea TVA întrucât din adresa Gărzii Financiare Vâlcea, rezultă că această societate a refuzat sistematic să prezinte documentele de evidență contabilă solicitate, sustrăgându-se controlului financiar-fiscal, drept pentru care au fost sesizate organele de urmărire penală.

Cu privire la facturile emise sub antetul SC MARA FEN 2009 SRL Costești- Argeș acestea nu corespund prevederilor legale pentru deducerea TVA întrucât din adresa Gărzii Financiare Argeș, rezultă că această societate se sustrage controlului finaciar-fiscal, plățile către aceasta societate nu s-au efectuat prin bancă, ci în numerar, mod de operare specific firmelor fantomă , la aceea dată urmând a fi sesizate organele de urmărire penală.

Alte constatări : Până la data controlului, respectiv până la data de 24.03.2012 (așa cum rezulta din fișa analitică a contului 401,,Furnizori” listată la data menționată), din totalul datoriilor către SC MICHAEL PROD de 27.000.100.000 lei vechi s-au achitat prin bancă în perioada 23.12.2010 –17.01.2011 doar 2.045.750.000 lei în baza unui număr de 10 ordine de plată bancare. Este greu de acceptat faptul că un agent economic care desfășoară o activitate în economia reala, și-ar fi permis să crediteze clientul cu sume de ordinul a 25 mld.lei, ca de alfel pe toți ceilalti clienți din județul IAȘI către care a emis facturi de livrare, în condițiile în care la scurt timp această firmă a intrat în încetare de plăți, iar la această dată este în reorganizare judiciară. De menționat că plățile prin bancă s-au făcut, ca și în cazul altor agenți economici din zonă (implicați în acest gen de tranzacții), în conturi bancare deschise pe numele SC ROVINMONT SRL, SC NIPEXIM SRL, SC VIOLETA GEOMARY SRL și SC MICHAEL PROD SRL la agenții bancare din Rodna și Sângeorz-Băi, în cazul de fața la Agenția BCR Rodna . Așa cum rezulta și din nota explicativă din 25.04.2011 a administratorului SC REALDOANNIE SRL Rodna, acesta a încheiat cu administratorul SC VIOELTA GEOMARY SRL, și cu administratorul SC MICHAEL PROD SRL contracte de închiriere spațiu, la domiciliul părinților săi și al său din Rodna, pentru ca aceste firme să-și poată deschide conturi bancare, la agențiile bancare din Rodna și Sângeorz –Băi, prin care să se deruleze operațiunile de plăti efectuate de firmele din zona Rodna către firmele menționate. Precizăm că la adresa arătată, unde în mod fictiv aceste firme au sedii secundare, nu s-a desfășurat niciodată vreo activitate economică. Scopul deschiderii de conturi bancare, în zona Rodna-Sângeorz-Băi, pe numele firmelor mai sus arătate a fost acela de a evita depăsirea plafoanelor de plăți în numerar, dar și acela de a crea posibilitatea restituirii clienților în parte sau în totalitate a sumelor ridicate, modalitate de operare descrisă de administratorul SC ROVINMONT SRL și NIPEXIM SRL Sibiu în declarația dată în fața organelor de poliție la data de 06.02.2012. Se poate observa în majoritatea cazurilor instrumentate că plățile către așa-zișii furnizori din județele Sibiu, Argeș și Dâmbovița s-au efectuat în general până la nivelul maxim al TVA din facturi (în cazul SC FLORIMET COM SRL plățile efectuate până la 23.04.2011 reprezintă mai puțin de jumătate din TVA), această modalitate de operare fiind deasemenea recunoscută de cei în cauză.

Din aceeași declarație mai rezultă că toate aceste firme: SC VIOLETA GEOMARY SRL Costești–Arges, SC ROVINMONT și SC NIPEXIM SRL Sibiu, SC MICHAEL PROD SRL Titu, Dâmbovița, și societăți din judetul IAȘI (în principal) au operat împreună în vederea deducerilor nelegale de TVA. Acest mod de operare rezultă atât din declarația menționată, în care se arată că reprezentantul SC VIOLETA GEOMARY SRL Costești împreună cu reprezentantul SC MICHAEL PROD SRL Titu au angajat acest gen de tranzacții de livrări fictive către firme din zona Rodna, din declarația dată de reprezentantul SC VIOLETA GEOMARY SRL la DIICOT, cât și din declarațiile administratorilor firmelor controlate.

Privitor la modul de întocmire a facturilor și datele conținute de acestea, rezultă indicii care pun la îndoială derularea în realitate a tranzacțiilor respective. Astfel, neexistând întocmite avize de însoțire a mărfurilor, rezultă că facturile au fost întocmite la locul de livrare, respectiv la sediul SC MICHAEL PROD SRL, îndeplinind și rolul de documente de însoțire a mărfii. În acest caz ele trebuie să poarte la rubricile “semnătura de primire” și la “semnătura delegatului”, semnăturile persoanei care preia și însoțește bunurile facturate. Toate cele 11 facturi au trecut ca delegat pe reprezentantul SC FLORIMET COM SRL și poartă la rubricile menționate semnăturile acestuia, iar la mijlocul de transport apar mijloace de transport înmatriculate în judetul IAȘI, aparținând SC FLORIMET COM SRL rezultând că de fiecare dată acesta s-a deplasat la Titu pentru preluarea bunurilor. Având în vedere desele deplasări în Germania ale administratorului SC FLORIMET COM SRL în vederea efectuării de importuri, în general de autovehicule de mare tonaj (cap tractor, remorci, semiremorci, sasiuri), cât și faptul că în perioada în care apar facturi emise de SC MICHAEL PROD apar și declaratii vamale de import se impune verificarea intrărilor și iesirilor din țară a persoanei menționate, pentru a se putea constata dacă datele privind expediția de pe facturi sunt reale și nu se suprapun cu deplasările în străinătate.

Faptul că în societatea controlată nu se respectă normele legale în ceea ce privește întocmirea documentelor justificative de intrare și ieșire din gestiune a bunurilor precum și de ținere a evidenței operative-gestionare a acestora, este de asemenea de natură a permite înregistrarea în evidența contabilă a intrării în patrimoniu a unor bunuri de natura stocurilor (materiale, piese de schimb) cât și includerea pe cheltuieli în mod nejustificat a contravalorii unor bunuri care nu au intrat în mod efectiv în patrimoniul agentului economic. Astfel, bunurile în cauză nu au fost recepționate, conform normelor legale de o comisie de recepție din care să facă parte persoanele care gestionează aceste bunuri, iar eliberarea, includerea acestora pe cheltuielile de exploatare nu s-a făcut în baza unor documente justificative legale, respectiv a bonului de consum întocmit în așa fel încât să se indice cu claritate obiectivul, locul, comanda pentru care au fost consumate, precum și persoanele care au eliberat, care au primit și cele care au aprobat consumurile. Toate documentele justificative menționate, precum și evidența gestionară se întocmesc în mod formal pe calculator în baza unui program informatic, la sfârșitul perioadei și nu poartă semnăturile legale. Din balanțele de verificare anterioare lunii decembrie 2010 rezultă că scăderea din gestiune și trecerea pe cheltuieli a tuturor intrărilor de piese și materiale, la fiecare sfârșit de lună, (fără a se ține o evidenta gestionară și fără a se întocmi, în momentul efectuării operațiunii, documentele legale de intrare și iesire din gestiune ) este un mod de lucru frecvent utilizat, contul 3024’’ Piese de schimb” rămânând fără sold în fiecare lună, situație puțin credibilă.

Din analiza comparativă a prețurilor de achiziție a pieselor de schimb și materialelor, pe baza datelor se poate observă cu ușurință că în bună parte prețurile cu care aceste bunuri au fost livrate către FLORIMET COM SRL au fost supraevaluate fața de cele de achiziție, acest aspect fiind deasemenea caracteristic modului de operare în cazul tranzacțiilor fictive înregistrate în scopul deducerilor nelegale de TVA. Legat de prețuri mai trebuie precizat că SC FLORIMET COM SRL Rodna în perioada aprilie 2003 și până la data controlului a importat din Germania pe lângă remorci, semiremorci, autoturisme, etc. aproximativ 17 autocamioane de mare tonaj (cap tractor ), second-hand, care nu îndeplineau condițiile referitoare la poluare pentru a putea fi înscrise în circulație, destinația acestora fiind prin urmare dezmembrarea și utilizarea pieselor și subansamblelor la repararea altor autovehicule . Prețurile la care au fost importate aceste mașini variau în perioada când s-au derulat tranzacțiile cu SC MICHAEL PROD între 1058 și 3458 USD. Se pune întrebarea : de ce a fost nevoie ca SC FLORIMET COM SRL să achiziționeze de la SC MICHAEL PROD motoare MAN cu prețuri între 330 și 380 milioana lei, cutii de viteze MAN cu prețuri între 180 și 360 milioane lei și axe față sau spate cu prețuri între 168 și 275 mil. lei pe când un cap tractor din import s-a achiziționat cu prețuri cuprinse între 30 și 100 milioane lei. Din această analiză rezultă că prețul unui motor facturat de SC MICHAEL PROD SRL depășește în unele cazuri de peste 10 ori prețul unui cap tractor din import. Datele privind importurile efectuate au fost preluate atât din evidența contabilă a societății cât și din situația importurilor efectuate de SC FLORIMET SRL Rodna în perioada 01.01.2003 –13.12.2011, pusă la dispoziția organelor de poliție de către Autoritatea Naționala a Vămilor , Direcția de Supraveghere și Control Vamal .

Având în vedere cele de mai sus, s-a calculat în timpul controlului un prejudiciu estimativ de 4.311.100.000 lei vechi, respectiv 431.110 RON, constând în TVA sustras de la plată.

În baza înregistrării în contabilitate a facturilor emise de cele două firme din județul Sibiu și de către SC MICHAEL PROD SRL Titu și a deducerii nelegale pe această cale de TVA în sumă totală de 906.175 RON, SC FLORIMET SRL Rodna nu numai că a solicitat rambursări de TVA de la organele fiscale, dar a avut posibilitatea de a emite către alte firme din județ, în trimestrul IV 2010, în principal în luna decembrie, facturi pentru lucrări de reparații fictive în valoare totală de 1.992.884 RON din care TVA în valoare de 318.192 RON. În baza acestor constatări s-au încheiat un număr de 7 procese-verbale de constatare pentru un prejudiciu estimat de 318.373 RON, care au fost remise Parchetului de pe lângă Tribunalul IAȘI. Referitor la emiterea de astfel de facturi în trimestrul IV 2010, numai după înregistrarea în contabilitate a facturilor false emise de cele trei societăți menționate și asigurarea pe aceasta cale a posibilității de deducere nelegala a TVA în suma arătată, se impune precizarea ca în primele șase luni ale anului 2010, SC FLORIMET SRL a realizat o cifră de afaceri de 984 milioane lei, pentru ca la sfârșitul anului 2010 acest indicator să înregistreze o creștere spectaculoasă la 31,5 miliarde lei, creștere neacoperită de posibilitățile tehnico-materiale și de resursele umane ale firmei.

SC FLORIMET SRL Rodna a emis facturi pentru lucrări de reparații fictive către societăți din județul IAȘI, precum : SC NETMONTAJ – LUCI SRL Rodna, SC VIONELIA IMPEX SRL Sant, SC GRUP ICARUS SBS SRL Bistrița, SC COMLORENA SRL Beclean.

Ca justificare a serviciilor prestate SC FLORIMET SRL a emis așa-zise devize de reparații. Aceste devize în baza cărora au fost emise facturile menționate nu sunt reale, deoarece data emiterii facturilor și a devizelor este mult diferită, fără a se putea justifica încălcarea prevederilor legale cu privire la termenele de întocmire a facturii. La art.155 (2) din Legea 571 / 2003 se precizeaza că pentru prestările de servicii, factura fiscală se emite cel mai târziu până la finele lunii în care s-a efectuat prestarea.

La SC FLORIMET SRL Rodna, nu exista registru de intrare și evidență a reparațiilor prin care să se faca dovada că autovehiculele și utilajele au fost aduse la reparat. Administratorul SC FLORIMET SRL Rodna, a declarat în mod evaziv în nota explicativă dată în fața organelor de control că nu mai reține ce lucrări s-au executat și la ce dată și că situația reală ar fi conform devizelor. Din aceeași notă explicativă rezultă că reparațiile s-ar fi executat începând cu luna mai 2010, iar societatea nu era autorizată conform normelor legale sa efecueze reparațiile consemnate în cele 47 devize de reparații prezentate, nici până la data controlului, solicitându-se organelor competente autorizarea abia la data de 27.03.2011.

De asemenea din datele de evidența ale societății rezultă că societatea nu dispunea în anul 2010 de personal, nici suficient , nici calificat pentru efectuarea genului de reparații trecute în devize. Astfel din centralizatorul celor 47 devize prezentate cu ocazia verificărilor efectuate la SC FLORIMET SRL Rodna, rezultă că în cursul anului 2010 s-ar fi efectuat lucrări de reparații în valoare totală de 19.928.847.000 lei, incluzând TVA, la un pret de 600.000 lei pe ora, care de asemenea este supraevaluat.

De aici se poate estima că în cursul perioadei în care administratorul SC FLORIMET SRL Rodna susține ca s-au efectuat reparațiile, respectiv Mai – Decembrie 2010, ar fi fost nevoie de un număr mediu de muncitori calificați de 23,9 calculat astfel:

19.928.847.000 lei : 600.000 lei/ora= 33.215 ore ;

33.215 ore : 8ore/zi=4152 zile lucru ;

4152 zile : 174 zile lucratoare în perioada = 23,9 muncitori.

Ori din datele de evidența contabilă, respectiv din sumele care apar ca salarii în balanțele de verificare contabilă, rezultă că până în luna octombrie 2010, avea opt angajați în total. Cu privire la calificarea acestora urmează să se facă verificări.

Devizele au fost întocmite de un inginer mecanic, care este angajat la SC FLORIMET SRL Rodna începând cu data de 01.10.2010, și care în nota explicativă dată, recunoaște că a întocmit devizele la indicația administratorului societății în lunile Noiembrie și Decembrie 2010, antedatându-le, însa nu cunoaște și nu poate preciza ce lucrări de reparații s-au efectuat, la ce dată și dacă s-au consumat piese de schimb, nici măcar în perioada de când este angajat, deoarece nu a coordonat și nu a verificat astfel de lucrări, deși funcția lui este de șef de atelier. Recunoaște de asemenea că data de pe devize este trecută la întâmplare și că nu s-au ținut nici un fel de evidențe privind reparațiile ;

Din evidențele SC FLORIMET SRL Rodna nu rezultă că s-ar fi utilizat piese de schimb pentru repararea acestor autovehicule, punerea acestora în operă nu poate fi probată cu documente legale de către nici una dintre societăți, respectiv nu există bonuri de consum întocmite pe fiecare obiect de lucrări și facturi de procurare a acestora. Potrivit devizului nu s-au consumat piese de schimb ceea ce reprezintă un nonsens la un asemenea volum și complexitate a reparațiilor ca cele înfățișate în deviz.

Concluzii : Conform art.145(1) din Legea 571/2003 (Codul fiscal) dreptul de deducere i-a naștere în momentul în care taxa pe valoarea adaugată devine exigibilă iar art. 145(3) lit.a) al aceluiasi act normativ precizează că plătitorii de TVA au dreptul sa deducă taxa pe valoarea adaugată datorată sau achitată furnizorilor pentru bunurile care le-au fost livrate de o altă persoană impozabilă, ori în situația de față bunurile care fac obiectul tranzacțiilor de cumpărare au fost facturate, fără a se putea dovedi derularea în realitate a tranzacției, de persoane impozabile, dar care nu au plătit la bugetul de stat TVA aferentă înscrisă în facturi, deducând în mod ilegal TVA din facturile înregistrate în contabilitate emise sub antetul unor firme de tip fantomă, în consecință aceasta nu a devenit exigibilă și nu se poate exercita dreptul de deducere asupra sa.

De asemenea în Titlul VI, CAP.XIII, pct.59(1), din HG 44/2010 (Norme de aplicare a prevederilor Codului fiscal) se arată că “pentru a beneficia de restituirea de la bugetul de stat a TVA , achitată furnizorului/prestatorului , beneficiarul trebuie să justifice că TVA a fost plătită la bugetul de stat de către furnizor/prestator, ori SC FLORIMET SRL Rodna a dedus TVA, fără ca furnizorii acesteia, să achite la buget TVA facturată, mai mult așa zișii furnizori din amonte ai acestora, de la care se susține că provin bunurile facturate, SC VIOLETA GEOMARY SRL Costești, și celelalte firme menționate sunt firme de tip fantomă care nu au înregistrat, nu au declarat și nu au plătit la organele fiscale această obligație, pentru operațiunile înfătișate în facturile emise sub antetul lor, iar pe de altă parte se sustrag controlului financiar-fiscal.

Pe de alta parte, având în vedere constatările din cuprinsul actului de control, organele de control apreciază că operațiunile de aprovizionare înregistrate în evidența contabilă a SC FLORIMET SRL nu s-au derulat în realitate, în totalitatea lor, ele având drept scop deducerea nelegală a TVA în vederea sustragerii de la plată sau diminuării obligațiilor de plată la buget a acestui impozit.

La stabilirea prejudiciului în sarcina SC FLORIMET SRL Rodna, având în vedere relațiile de colaborare între firmele arătate, constituite în rețea în vederea deducerilor nelegale de TVA s-a ținut cont și de precizările făcute de MFP-ANAF-Direcția de Metodologie și Proceduri pentru Inspecția Fiscală, care prevăd ca organul de inspecție fiscală poate să nu recunoască o tranzacție comercială în cazul în care este considerată fictivă, iar înregistrările în contabilitatea de gestiune, cele legate de vânzarea mărfii, descărcarea din gestiune, și altele nu pot fi luate în considerare de către organul de inspecție fiscală.

Influențele înregistrării în contabilitatea SC FLORIMET SRL Rodna a facturilor în cauză asupra stabilirii corecte a obligațiilor privind impozitul pe profit, datorat bugetului de stat, ținând cont de faptul că de la 01.01.2011 societatea este plătitoare de impozit pe profit, iar până la acea dată a avut regim de microintreprindere, urmează a fi determinate de organele de control fiscal cu ocazia stabilirii obligațiilor fiscale în întrgime datorate bugetului de stat.

Faptele arătate s-au săvârșit cu încălcarea prevederilor art.145(1),145(3) lit a), din Legea 571/2003 cu modificările ulterioare , pct. 59 (1) cap.XIII, titlul VI din HG 44/2010, art.6 din Legea 82/1991 rep., precum și ale OMF 425/1998 privind “Normele metodologice pentru întocmirea și utilizarea formularelor comune pe economie privind activitatea financiară și contabilă” ele intrând astfel sub incidența prevederilor art.11 lit.c) teza II al Legii 87/1994 rep. și ale art. 43 al Legii 82/1991 republicată.

Prin intrarea în vigoare a Legii 241/ 2006 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, faptele constatate sunt de asemenea incriminate ca infracțiuni ele intrând sub incidența art. 8 și art. 9 lit.c) al acestei legi. De faptele arătate se face vinovat administratorul firmei, împreună cu administratorii firmelor furnizoare conform art.10 și art. 6 alin.2 din Legea 82/1991 rep. cât și art. 5 alin .2 din Legea 87/1994 rep., în urma cercetărilor, vinovăția putând fi extinsă și în sarcina altor persoane.

Evaziunea fiscală în domeniul accizelor

Comisarii Gărzii Financiare, Secția Iași, în baza OUG nr.91/2003 modificată și aprobată de Legea nr.132/2010, OG nr.8/2011 și OUG nr.190/2011, au efectuat în data de 08.05.2011-09.05.2007 o acțiune de control la SC QUATAR SRL cu sediul social declarat în județul Botoșani, localitatea Răchiți, și la SC QUATAR SRL Filiala Botoșani cu sediul declarat în Botoșani, căreia ulterior i-a fost schimbată denumirea în SC ALCOPROD GROUP SRL Botoșani.

Societățile aveau în perioada respectivă ca obiect principal de activitate ”Fabricarea alcoolului etilic de fermentație”, cod CAEN 1592, obiect de activitate care se menține și la data controlului.

La data controlului societățile nu desfășurau activitate de fabricare a alcoolului etilic de fermentație, la SC QUATAR SRL Răchiți instalația fiind sigilată, iar la SC ALCOPROD GROUP SRL Botoșani fiind oprită în vederea modernizării fabricii conform cerințelor Uniunii Europene.

Solicitarea de către DIICOT a efectuării verificărilor de natură financiar-contabilă și fiscală și încredințarea probelor deținute în vederea stabilirii dacă fabricile de alcool menționate (antrepozite fiscale autorizate în conformitate cu prevederile legale privind accizele – Titlul VII din Codul fiscal – Legea 571/2003), a fost consecință a colaborării anterioare (anii 2011-2012) a organelor Gărzii Financiare cu cele ale poliției și DIICOT în depistarea unor grupuri infracționale cu ramificații și în judetul Iași, unde prin intermediul unor activități comerciale ilicite se valorificau mari cantități de alcool sustrase din antrepozite fiscale din județele Iași, Maramures și Botoșani.

Astfel în data de 11.10.2011 o echipă de control a Secției Gărzii Financiare Iași împreună cu organele de poliție din cadrul I.P.J. Iași ( Serviciul de investigare a fraudelor) au depistat în trafic, la intrarea în județul Iașidinspre Vatra-Dornei , o autoutilitară de 3.5 tone aparținând SC QUATAR SRL Botoșani care în mod mascat (cu vată minerală) și cu documente însoțitoare false (pentru vată minerală) transporta cantitatea de 5000 litri alcool etilic alimentar de 96,5 grade. Conducătorul auto susținea că nu știa că transporta alcool, și că vata minerală trebuia transportată la Dej, dar acesta nu a putut indica adresa de destinație, beneficiarul trecut în Avizul de însotire a mărfii fiind inexistent. Potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală (OG 92/2003 ) alcoolul găsit a fost confiscat, împreuna cu mijlocul de transport.

De asemenea în perioada următoare noiembrie 2011- mai 2012, în diferite locații din județul Iași au fost depistate mari cantități de alcool etilic de 96 de grade (11.000 litri) destinate comericializării ilicite care ulterior s-au dovedit că provin de la fabricile de alcool din județul Botoșani aparținând grupului de firme QUATAR, alcool care la acea dată a fost confiscat potrivit prevederilor legale.

Controlul efectuat la SC QUATAR SRL Răchiți și SC ALCOPROD GROUP SRL Botoșani a avut ca obiectiv verificarea datelor solicitate de DIICOT-Biroul Teritorial Iași, prin adresa înregistrată la Garda Financiară Secția IAȘI, privind verificarea unor date din contabilitea societăților cu unele date cuprinse într-un caiet (caiet descoperit cu ocazia percheziției efectuate).

Din datele pe care le cuprinde caietul pus la dispoziție privind evidența unor tranzacții efectuate, nu reiese anul în care acestea au avut loc; respectiv numai data, luna și natura lor. Analizând unele date pe care le cuprinde acest caiet s-au identificat depuneri de numerar în contul societăților deschis la BCR Botoșani respectiv BRD Botoșani.

Pentru a identifica anul în care au avut loc aceste depuneri s-a solicitat comisarilor de la Garda Financiară Secția Botoșani să trimită Jurnalele de bancă de la aceste societăți comerciale care au același administrator, pentru anii 2010 și 2011 (luna iunie) și s-a constatat că depunerile de numerar din caiet corespund cu cele din luna iunie 2010 reflectate în jurnalul de bancă al SC QUATAR SRL Răchiți, rezultând că toate tranzacțiile evidențiate în caiet corespund anului 2010 (martie-octombrie), fapt confirmat și în urma deplasării la sediul social al SC QUATAR SRL Răchiți, județul Botoșani și SC QUATAR SRL Filiala Botoșani actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP SRL Botoșani, de unde au fost ridicate documente financiar-contabile din care rezulta că datele se referă la anul 2010, iar tranzacțiile au fost derulate de SC QUATAR SRL Răchiți și SC QUATAR SRL Filiala Botoșani actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP SRL Botoșani prin administratorul lor.

De menționat este faptul că în afara depunerilor de numerar în conturi bancare, cumpărările de porumb respectiv livrările de alcool etilic alimentar evidențiate în caietul găsit la percheziție nu sunt înregistrate în evidențele contabile a societăților controlate și nu au fost identificate nume de persoane din ”caiet”, cu cele ale angajaților din statele de plată ale societăților. Exemplific depuneri în conturile bancare ale celor două societăți comerciale pentru lunile iunie-iulie 2010, asa cum apar ele în jurnalele de banca:

Tabel 4. Depuneri în conturile bancare ale societăților în lunile iunie-iulie 2010

Pentru perioada solicitată a fi verificată, societățile erau autorizate ca antrepozit fiscal conform art.179 și 180 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, și drept urmare nu aveau voie să comercializeze produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost platită conform art.168 alin.(2) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare.

Drept urmare celor descrise mai sus comisarii Gărzii Financiare au calculat prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului de către SC QUATAR SRL Răchiți și SC QUATAR SRL Filiala Botoșani actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP SRL Botoșani, reprezentate de același administrator, constând în: accize, TVA și impozit pe profit, ca urmare a comercializării cantității de 5.793.108 litri alcool etilic alimentar de 96 grade în perioada martie 2010 – octombrie 2010, așa cum reiese din datele înscrise în caietul pus la dispoziția controlului de către DIICOT-Biroul Teritorial Iași (caiet descoperit cu ocazia percheziției efectuate în luna aprilie 2012 la administratorul societății).

Situația descrisă în caiet a fost centralizată în tabelul următor, detaliată pe trimestre și pe lunile aferente fiecărui trimestru din perioada vizată . Pentru fiecare lună s-au specificat cantitățile comercializate de către cele două societăți aparținând grupului QUATAR. Cantitățile de alcool au specificate în litri conform datelor consemnate în caiet și au fost de asemenea calculate în hectolitri, deoarece acciza se aplică la o unitate de un hectolitru de alcool pur.

Pentru fiecare lună și pentru fiecare trimestru am specificat acciza aferentă în moneda euro, urmând ca pentru a stabili cuantumul accizelor datorate aceasta să fie transformată în lei la cursul de schimb.

Se observă din datele constatate și consemnate în tabel o oarecare constanță în ceea ce privește totalul lunar al cantităților de alcool comercializate de cele două firme ale grupului QUATAR, fapt ce indică o activitate continuă și nu o ocazională, de sustragere de la plata impozitelor datorate bugetului statului.

Tabel 5. Cantitățile de alcool comercializate și cuantumul accizei

în perioada martie-octombrie 2010

1) Deoarece societățile nu pot face dovada plății accizelor, conform art.178 alin(5) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, ”Deținerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plății accizelor, atrage plata acestora”, s-au calculat accize în suma de 48.117.179,41 RON conform Legii 571/2003 și HG 977/2010, unde este specificat cuantumul accizei în euro/hl din perioada respectivă, precum și modul de calcul, astfel:

pentru trimestrul I 2010 acciza datorată este de 4.380.687,71 RON, calculată astfel :

7.420,95 hl alcool X 150 Є(acciza) X 4,0994 RON curs Є X 96 = 4.380.687,71

100

pentru trimestrul II 2010 acciza datorată este de 13.368.569,01 RON calculată astfel :

22.834,83 hl alcool X 150 Є (acciza) X4,0656 RON curs Є X 96 = 13.368.569,01

100

pentru trimestrul III 2010 acciza datorată este de 22.329.009,78 RON calculată astfel :

20.396,60 hl alcool X 280 Є (acciza) X 4,0727 RON curs Є X 96 = 22.329.009,78

100

pentru trimestrul IV 2010 acciza datorată este de 8.038.912,91 RON calculată astfel :

7.281,70 hl alcool X 280 Є (acciza) X 4,1071 RON curs Є X 96 = 8.038.912,91

100

2) Pentru cantitatea de 5.793.108 litri alcool etilic alimentar de 96 grade comercializată în afara antrepozitului fiscal și neevidențiată în evidențele contabile, organele de control au calculat TVA-ul sustras de la plata către bugetul consolidat al statului în suma de 13.545.026,17 RON calculată astfel:

[5.793.108 litri X 4,00 RON/litru + 48.117.179,41 RON(acciza totala)] X 19% =13.545.026,17 RON

3) Impozitul pe profit calculat, conform art.19 alin.(1) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, ca diferența dintre veniturile obținute din vânzarea cantității de 5.793.108 litri alcool etilic alimentar de 96 grade (prețul mediu de vânzare estimat fiind de 4,00 RON fără TVA/ litru) și cheltuielile de producție aferente acestei cantități (cost de productie estimat în suma de 2,7 RON/litru), sustras de la plata bugetului consolidat al statului și neînregistrat în evidențele contabile ale societăților în sumă de 1.882.760,10 RON, a fost calculat astfel:

5.793.108 litri alcool X 1,3 RON(profit) X 25% (cota impozit) =1.882.760,10 RON

Prejudiciul cauzat bugetului consolidat al statului pentru perioada martie-octombrie 2010 fiind în sumă de 63.544.965,35 RON, constând în :

– accize = 48.117.179,41 RON

– TVA = 13.545.026,17 RON

– impozit pe profit = 1.882.760,10 RON

TOTAL 63.544.965,68 RON

Conform adreselor primite de la Ministerul Public, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Biroul Teritorial IAȘI, înregistrată la Garda Financiară IAȘI, SC QUATAR SRL Răchiți prin administratorul său a mai comercializat cantitatea de 68.420 litri alcool etilic alimentar de 96 grade fără documente legale în perioada 2011 – 2012, după cum urmează:

cantitatea de 5.000 litri alcool etilic alimentar în data de 08.08.2011;

cantitatea de 7.000 litri alcool etilic alimentar în data de 29.08.2011;

cantitatea de 4.000 litri alcool etilic alimentar în data de 03.09.2011;

cantitatea de 4.000 litri alcool etilic alimentar în data de 12.09.2011;

cantitatea de 4.000 litri alcool etilic alimentar în data de 19.09.2011;

cantitatea de 5.000 litri alcool etilic alimentar în data de 26.09.2011;

cantitatea de 6.000 litri alcool etilic alimentar în data de 03.10.2011;

cantitatea de 5.000 litri alcool etilic alimentar în data de 19.10.2011;

cantitatea de 9.300 litri alcool etilic alimentar în perioada 01.01.2010-01.07.2012;

cantitatea de 4.980 litri alcool etilic alimentar descoperita ca era transportata fără documente,la data de 10.10.2011

cantitatea de 500 litri alcool etilic alimentar transportată fără documente la data de 11.04.2012

cantitatea de 1.640 litri alcool etilic alimentar găsită la domiciliul administratorului QALLIN SRL Bistrița, cu ocazia percheziției din data de 13.04.2012.

cantitatea de 8.000 litri alcool etilic alimentar comercializată în data de 02.09.2011;

cantitatea de 4.000 litri alcool etilic alimentar comercializată în data de 29.09.2011;

Trebuie menționat faptul că din cantitatatea totală de 68.420 litri alcool etilic alimentar de 96 grade, 56.420 litri alcool etilic alimentar a fost comercializat de SC QUATAR SRL Răchiți, județul Botoșani, către SC QALLIN SRL Iași , în perioada 01.01.2010-01.07.2012, iar cantitatea de 12.000 litri alcool etilic alimentar a fost comercializat la diferite persoane din localitatea Roman în 02.09.2011 și 29.09.2011.

Deoarece societatea nu poate face dovada plății accizelor, conform art.178 alin(5) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, ”Deținerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal, pentru care nu se poate face dovada plății accizelor, atrage plata acestora”, organele de control au calculat:

1) Cuantumul accizelor care ar fi trebuit sa fie virate la bugetul consolid al statului în suma de 1.096.852,19 RON, astfel:

Pentru trimestrul III 2011 acciza datorată este de 810.073,09 RON calculată astfel:

503 hl alcool X 465.35Є(acciza) X 3.605 RON curs Є X 96 = 810.073,09 RON

100

Pentru trimestrul IV 2011 acciza datorata este de 253.071,92 RON calculata astfel:

159.80 hl alcool X 465.35Є(acciza) X 3.545 RON curs Є X 96 = 253.071,92 RON

100

Pentru trimestrul II 2012 acciza datorata este de 33.707,18 RON calculata astfel:

21.40 hl alcool X 465.35Є(acciza) X 3.5258 RON curs Є X 96 = 33.707,18 RON

100

2) TVA-ul sustras de la plata către bugetul consolidat al statului în suma de 254.551,21 RON;

[68.420 litri alcool X 3,30 RON/litru + 1.096.852,19 RON(acciza totala)] X 19% =254.551,21 RON

3) Impozitul pe profit calculat ca diferența dintre venituri și cheltuieli conform art.19 alin.(1) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, folosind prețurile de vânzare și costurile de producție practicate de SC QUATAR SRL Botoșani, respectiv prețul mediu de vânzare 3,55 RON și costul mediu de producție 2,58 RON astfel:

68.420 litri alcool X 0,97 RON(profit) X 16%(cota impozit) = 10.618,78 RON

Prejudiciul cauzat bugetului de stat în urma acestor tranzacții este în sumă de 1.362.022,18 RON constând din:

– accize = 1.096.852,19 RON

– tva = 254.551,21 RON

– impozit pe profit = 10.618,78 RON

TOTAL 1.362.022,18 RON

Prin cele descrise mai sus au fost încălcate prevederile Legii 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările ulterioare, OG nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, Legea 87/1994 modificată și abrogată de Legea 241/2011 privind Combaterea Evaziunii Fiscale, prejudiciind bugetul consolidat al statului cu suma de 64.906.987,86 RON constând din:

– accize = 49.214.031,60 RON

– tva = 13.799.577,38 RON

– impozit pe profit = 1.893.378,88 RON

TOTAL 64.906.987,86 RON

Conform art.218 din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal în vigoare pentru perioada la care s-au calculate accize ’’Valoarea în lei a accizelor și impozitelor datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a Romaniei pentru ultima zi a lunii care precede începutul trimestrului calendaristic. Acest curs se utilizează pe toată durata trimestrului următor’’.

De cele constatate mai sus se face vinovat, administratorul SC QUATAR SRL Răchiți, jud.Botoșani care este și administratorul până la data de 26.08.2010 al SC QUATAR SRL Filiala Botoșani, actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP SRL Botoșani.

De la SC QUATAR SRL Răchiți următoarele documente au fost controlate, analizate și considerate ilustrative pentru fenomenul de evaziune depistat:

registrul de casă din perioada martie 2010- octombrie 2010;

jurnalul de bancă (BCR și BRD) din perioada martie 2010- octombrie 2010;

jurnalele pentru vânzări din perioada 01.03.2010-31.10.2010;

jurnale pentru cumpărări materie primă din perioada 01.03.2010-31.10.2010;

situația prețurilor de vânzare și costurilor de producție practicate în ani 2010 și 2011;

situația producției de alcool etilic rafinat pentru perioada 10.03.2010-31.10.2010;

balanțele de verificare din perioada martie 2010- octombrie 2010;

fișa contului analitic ”455 Asociați – conturi curente’’ din perioada 01.03.2010-30.04.2012;

fișa de cont analitic ”401 Furnizori’’- SC Quasar SRL Filiala Botoșani din perioada martie 2010- octombrie 2010;

De la SC QUATAR SRL Filiala Botoșani actualmente sub denumirea de SC ALCOPROD GROUP SRL Botoșani au fost analizate și considerate relevante următoarele documente:

jurnalul de bancă (BCR și BRD) din perioada martie 2010- octombrie 2010;

situația producției de alcool etilic rafinat pentru perioada 10.03.2010-31.10.2010;

jurnalele pentru vânzări din perioada 01.03.2010-31.10.2010;

jurnale pentru cumpărări materie primă din perioada 01.03.2010-31.10.2010;

fișa contului analitic ”455 Asociati-conturi curente’’ din perioada 01.03.2010-31.10.2010;

Rezumând cele două studii de caz anterioare se poate constata că atât în cazul rambursărilor nelegale de TVA cât și în cazul sustragerii de la plata accizei datorate) prejudiciul adus statului este semnificativ, iar în cel de al doilea caz am putea spune chiar enorm. De asemenea e de remarcat complexitatea procesului de înfăptuire a cazurilor prezentate. Astfel se poate concluziona în ceea ce privește fenomenul de evaziune fiscală, că acesta ia o amploare tot mai mare, dar de asemenea combaterea sa prin intermediul depistării de către organele de control, se poate constata că a cunoscut o îmbunătățire evidentă și o orientare spre cazurile de mare anvergură.

CONCLUZII GENERALE

Din aspectele teoretice și practice prezentate în lucrarea de față se evidențiază faptul că în plan profesional gradul de pregătire și implicare a organelor de control financiar și fiscal, în depistarea și instrumentarea unor cazuri de evaziune complexe a crescut, iar în plan legislativ s-a produs o perfecționare, în sensul înăspririi sancțiunilor și a cuprinderii tuturor domeniilor de activitate. Cu toate acestea sunt încă, destui agenți economici care, cu bună știință, ignoră toate aceste aspecte și caută să se sustragă de la plata impozitelor cu scopul acumulării unor averi imense în timp scurt. Pe lângă dorința de acumulare de bani, cei care comit fapte de evaziune fiscală sunt motivați și de aspecte de ordin psihologic și de o mentalitate care vede în impozit o “confiscare nelegitimă” a veniturilor lor.

De asemenea în urma aspectelor studiate se mai relevă faptul că o importantă sursă de evaziune este dată de complexitatea sistemului fiscal. Tehnicile de așezare, mecanismele de reducere și deducere a impozitelor, precum și facilitățile fiscale acordate unor investitori, permit și totodată, incită contribuabilii, să producă evaziune fiscală. Dezvoltarea sistemului fiscal, a multiplicării regulilor și condițiilor de aplicare a legislației fiscale, precum și adoptarea unor așa zise ,,regimuri” privind scutirea de la plata taxelor și impozitelor sau eșalonarea datoriilor unor ,,investitori preferențiali”, sunt elemente care îi incită permanent pe unii contribuabili în a ascunde masa impozabilă sau în a o diminua masiv. Aplicarea în mod unitar, pentru toți agenții economici, a legislației fiscale, va asigura eliminarea intenției de fraudare a bugetului de stat prin folosirea de metode și tehnici nelegale.

O metodă de a contracara evaziunea fiscală ar fi și aceea de a se acționa în sensul consimțirii populației la impozite. În acest sens, puterile publice ar putea sa folosească o serie de strategii prin care să convingă cetățenii contribuabili că este nevoie de impozite sau strategii prin care sa dovedească cetățenilor că banii lor primiți din impozite nu vor fi irosiți. Măsura de stabilire a consimțământului la impozit ar fi de mare actualitate în România, unde mentalitatea față de impozit a cetățeanului-contribuabil a fost pervertită în perioada comunistă. În prezent, este necesar așadar ca Guvernul, administrația centrală și locală, nu numai să demonstreze necesitatea impunerii unei anumite cote a fiscalități, dar și să urmărească și să convingă contribuabilii de folosirea eficientă a veniturilor rezultate de la aceștia.

De asemenea măsuri ar trebui luate și în legătură cu înfăptuirea procesului de control. Garda Financiară, înființată din anul 1991, ca principal organ de combatere a evaziunii fiscale, nu are până în prezent un statut al comisarului, care să confere acestuia, pe lângă drepturi și obligații, o protecție adecvată și un anumit grad de independență administrativă. Competențele și metodele de lucru ale acestei instituții au fost foarte des modificate, numărul de comisari și personalul auxiliar a fost redus drastic, ceea ce a determinat o fragmentare a activității sale și, în lipsa unei baze materiale corespunzătoare, o scădere a eficacității acestei instituții.

Consider că, pentru limitarea evaziunii și fraudei fiscale, este necesară promovarea următoarelor măsuri legislative și instituționale:

asigurarea caracterului unitar al legislației fiscale,

reorganizarea structurilor teritoriale ale aparatului Ministerului Finanțelor Publice, de natură să asigure canale directe și neredundante pentru transmiterea informației în ceea ce privește administrarea veniturilor și activitatea de control

asigurarea, pe cale normativă și organizatorică, a coordonării unitare, la nivel teritorial și central, a tuturor activităților de control, pentru evitarea suprapunerilor în desfășurarea acțiunilor;

creșterea profesionalismului și moralității în identificarea și combaterea evaziunii fiscale, prin găsirea unui raport optim între salariu și stimulente, ca elemente de cointeresare personalului din aparatul fiscal;

creșterea gradului de sancționare a personalului angajat în acțiuni de control, în vederea creșterii răspunderii acestuia;

implementarea unui sistem informatic care să asigure analiza fenomenului evazionist cât și identificarea acestui fenomen;

Rezumând cele spuse mai sus pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale este nevoie de: eliminarea deficiențelor legislative, de ridicarea conștiintei fiscale a contribuabililor și cel mai important de o activitate de control eficientă.

BIBLIOGRAFIE

Bîrle Vasile (2003), Evaziunea fiscală și corupția în sistemul fiscal, Editura Casei Corpului Didactic, Baia-Mare

Buziernescu Radu (2007), Evaziunea fiscală internă și internațională, Editura Universitaria, Craiova

Bufanu R., “Introducere în dreptul fiscal”, Editura Mirton, Timișoara 2000

Carmen Corduneanu in ” Sistemul fiscal in știința finanțelor”, Editura Codecs, București 1998

D.Clocotici,Gh.Gheorghiu,”Evaziunea fiscală”, Ed.Lumina Lex, București,1995

Șaguna D.D., “Evaziunea fiscală (pe ințelesul tuturor) “,București,1995

Giles, David E. A. & Caragata Patrick J.(1999), The Learning Path of the Hidden Economy: The Tax Burden and Tax Evasion in New Zealand

V.Cordescu, “Evaziunea fiscală în România”, teză de doctorat în Științe Economice,1936, citat de Bufanu R. în “Introducere în dreptul fiscal”,Editura Mirton, 2000, http://ideas.repec.org/p/vic/vicewp/9904.html

Grigorie-Lăcrița N (2007), Facilitățile fiscale și evaziunea fiscală legală, Impozite și taxe, nr. 6 : 14-27

Hoanță Nicolae (2000), Economie și finanțe publice, Editura Polirom, Iași

N. Hoanță, “Evaziunea fiscală”, Ed. Tribuna Economică, București 1997, citat din Jean-Claude Martinez

Lepădatu Gheorge (2007), Presiunea fiscală și indicatorii de cuantificare, Tribuna Economica, nr. 42 : 33-37

Pătroi Dragoș (2007), Legea nr. 241/2011 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Concepte și aplicabilitate, Curierul fiscal, nr. 6 : 5-10

Sasu Horațiu (2007), Procedura efectuării controlului de către Garda Financiară, Tribuna Economică, nr. 37 : 53-56

Tulai Constantin (2003), Finanțele publice și fiscalitatea, Editura Casa cărții de știință, Cluj-Napoca

Legea 571/2003 privind Codul Fiscal al României, publicată în Monitorul Oficial nr. 927 / 23.12.2003

Legea 87 din 18 octombrie 1994 privind combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr.299 / 24.10,1994

Legea nr. 241 din 15 iulie 2011 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial nr. 672 / 27.07.2011

Procese verbale de constatare întocmite de Garda Financiară IAȘI;

Rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare secția județeană IAȘI;

BIBLIOGRAFIE

Bîrle Vasile (2003), Evaziunea fiscală și corupția în sistemul fiscal, Editura Casei Corpului Didactic, Baia-Mare

Buziernescu Radu (2007), Evaziunea fiscală internă și internațională, Editura Universitaria, Craiova

Bufanu R., “Introducere în dreptul fiscal”, Editura Mirton, Timișoara 2000

Carmen Corduneanu in ” Sistemul fiscal in știința finanțelor”, Editura Codecs, București 1998

D.Clocotici,Gh.Gheorghiu,”Evaziunea fiscală”, Ed.Lumina Lex, București,1995

Șaguna D.D., “Evaziunea fiscală (pe ințelesul tuturor) “,București,1995

Giles, David E. A. & Caragata Patrick J.(1999), The Learning Path of the Hidden Economy: The Tax Burden and Tax Evasion in New Zealand

V.Cordescu, “Evaziunea fiscală în România”, teză de doctorat în Științe Economice,1936, citat de Bufanu R. în “Introducere în dreptul fiscal”,Editura Mirton, 2000, http://ideas.repec.org/p/vic/vicewp/9904.html

Grigorie-Lăcrița N (2007), Facilitățile fiscale și evaziunea fiscală legală, Impozite și taxe, nr. 6 : 14-27

Hoanță Nicolae (2000), Economie și finanțe publice, Editura Polirom, Iași

N. Hoanță, “Evaziunea fiscală”, Ed. Tribuna Economică, București 1997, citat din Jean-Claude Martinez

Lepădatu Gheorge (2007), Presiunea fiscală și indicatorii de cuantificare, Tribuna Economica, nr. 42 : 33-37

Pătroi Dragoș (2007), Legea nr. 241/2011 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Concepte și aplicabilitate, Curierul fiscal, nr. 6 : 5-10

Sasu Horațiu (2007), Procedura efectuării controlului de către Garda Financiară, Tribuna Economică, nr. 37 : 53-56

Tulai Constantin (2003), Finanțele publice și fiscalitatea, Editura Casa cărții de știință, Cluj-Napoca

Legea 571/2003 privind Codul Fiscal al României, publicată în Monitorul Oficial nr. 927 / 23.12.2003

Legea 87 din 18 octombrie 1994 privind combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial nr.299 / 24.10,1994

Legea nr. 241 din 15 iulie 2011 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicata in Monitorul Oficial nr. 672 / 27.07.2011

Procese verbale de constatare întocmite de Garda Financiară IAȘI;

Rapoarte de activitate ale Gărzii Financiare secția județeană IAȘI;