Evaziunea Fiscala Si Combaterea Ei

=== 1e2cbc20c68c02939ddd928f398825da2cba3bbc_613925_1 ===

Lukoil implicate în cazuri de evaziune fiscală

Prezentarea cazului

2014

Procurorii români de la Curtea de Apel Ploiești au efectuat mai multe căutări la rafinăria Petrotel din Ploiești, care este deținută de grupul rus Lukoil.Căutările fac parte dintr-un caz de evaziune fiscală și de spălare a banilor, în care daunele aduse statului sunt de aproximativ 200 de milioane de euro, potrivit sursei mediafax, citând surse din piață.

Procurorii au efectuat 23 de căutări joi, 2 octombrie 2015, la sediul societăților Petrotel Lukoil, Lukoil Energy & Gas România, Lukoil Lubricants East Europe și alte companii controlate de grupul rus Lukoil.

În acest caz, despăgubirile, estimate la aproximativ 200 de milioane de euro, provin din evaziunea fiscală – jumătate – și din operațiunile de spălare a banilor – restul.

Procurorii locali din Ploiești sunt responsabili de acest caz, care s-ar putea dovedi unul dintre cele mai mari cazuri de evaziune fiscală din România în ultimii ani.

Lukoil Petrotel, compania care conduce una dintre principalele rafinării din România, este una dintre cele mai mari 10 societăți locale pe cifra de afaceri. Anul trecut a înregistrat vânzări de 1,25 miliarde EUR și pierderi de 210 milioane EUR.

Președintele țării de la acea vreme, Traian Băsescu a făcut o declarație publică în data de 9 octombrie 2014, în care a trimis un mesaj foarte puternic companiei ruse Lukoil. Preocuparea a amenințat că va închide rafinăria din România dacă procurorii nu vor ridica confiscarea parțială implementată în cadrul unei anchete privind evaziunea fiscală. Băsescu a mai declarat că daunele aduse economiei românești din cauza fraudei fiscale ar putea depăși 230 de milioane de euro.

Autoritățile române au oprit producția până la rezolvarea problemei și au înghețat, de asemenea, activele considerate a fi evaluate la aproximativ 297,9 milioane de dolari.

Ambasadorul Rusiei în România, Oleg Malginov, a reacționat la afirmații, afirmând public că: "Faptul că producția a fost suspendată pe parcursul căutărilor în desfășurare, punând în pericol funcționarea întregului lanț de producție al Lukoil din România, este un motiv de îngrijorare deosebit “.

Președintele României, Traian Băsescu, a cerut guvernului să se pregătească pentru naționalizarea companiei în cazul închiderii: "Dacă mâine Lukoil decide să se închidă, guvernul trebuie să fie pregătit să preia rafinăria din Ploiești".

2015

În 2015 procurorii români au confiscat aproximativ 600 de milioane de euro (657,36 milioane dolari) din activele fixe și din inventarul aparținând filialei românești a companiei Petrotel.

Vicepresedintele rafinarii petrolului, Thomas Mueller, a declarat ca pot fi confiscate pana la 2,2 miliarde euro (2,41 miliarde de dolari) de active, inclusiv conturi bancare in Olanda si Marea Britanie.

Mueller, la acea vreme, s-a întâlnit cu oficiali din cadrul Comisiei Europene de la Bruxelles, a recunoscut că "nu există o linie dreaptă de la Comisie la o instanță municipală din România". Dar el a spus că acuzațiile românești erau nejustificate.

"Ne-ar plăcea să vedem implicarea europeană în acest sens pentru că avem o instanță mică, relativ minoră, care ia decizii uriașe care influențează nu numai activele românești, ci și activele europene", a declarat Mueller la o conferință de presă. "Nu credem că are dreptate".

Mueller a declarat că cazul este important din cauza valorii activelor de 9 miliarde de euro (9,86 miliarde de euro) ale lui Lukoil în UE și în Balcani. Președintele Lukoil, Vagit Alekperov, a scris o scrisoare lui Sefcovic solicitând "o investigație mai deschisă, deoarece munca stabilă a rafinăriei afectează aprovizionarea cu produse petroliere în întreaga Uniune Europeană".

Comisia a confirmat că a primit scrisoarea lui Lukoil și că investighează chestiunea, dar nu a mai avut niciun comentariu. Un tribunal român a respins apelul directorului general și șase directori ai unei filiale a companiei petroliere ruse Lukoil, care a fost acuzat de evaziune fiscală și de spălări de bani.

Curtea de Apel din Ploiești a respins apelul făcut de directorul general, Andy Bogdanov, un cetățean rus, și șase manageri români și ruși la rafinăria Petrotel Lukoil împotriva acuzațiilor lor. Decizia a fost publicată miercuri.

Procurorii, care investighează 39 de companii ca vehicule pentru spălarea banilor și evaziune fiscală în valoare de 1,77 miliarde de euro, au declarat luni că managerii au presupus că au utilizat în mod abuziv creditul și capitalul companiei. Departamentul de presă al Petrotel Lukoil nu a putut fi contactat imediat pentru comentarii.

Procurorii au afirmat într-un act de acuzare că managerii rafinăriei au exportat petrol la prețuri sub-piață, în principal către companiile Lukoil din străinătate, cauzând pierderi de 410 milioane lei (93 milioane euro, 102 milioane dolari) între 2011 și 2014. Potrivit companiei, compania a raportat pierderi în România din 2010 până în 2014, iar statul a acordat o întârziere în plata impozitului pe vânzări în perioada 2011-2014.

2016

Procurorii români din cadrul Direcției criminalității anti-organizate (DIICOT), biroul de la Bacău, au efectuat căutări în București și șase județe vineri, într-un caz de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de peste 9 milioane RON (1,9 milioane EUR) reprezentantul legal al Lukoil România.

Inculpații au presupus că au construit patru grupuri criminale între 2009 și 2010, potrivit procurorilor. Ei au creat o rețea falsă pentru a cumpăra și livra bitum rutier de la Vaza LTD Bulgaria și Lukoil Neftochim Burgas AD Bulgaria. Companiile au reușit astfel să evite plata TVA și a impozitului pe venit.

Lukoil România a susținut membrii grupului, potrivit DIICOT, prin interpunerea unei companii din Marea Britanie în lanțul de aprovizionare de mărfuri. În urma căutărilor, unii dintre inculpați au fost luați în custodie, în timp ce ceilalți au rămas sub controlul juridic.

Lukoil a fost, de asemenea, vizat de o anchetă importantă de evaziune fiscală în România în octombrie 2014. Procurorii DIICOT care au investigat acest caz au estimat că societatea a afectat bugetul de stat cu aproximativ 230 de milioane de euro. Cazul a fost trimis în instanță în ianuarie 2016.

Lukoil, cel de-al doilea mare producător de petrol din Rusia, a solicitat Comisiei Europene să-l ajute să combată acuzațiile de spălare a banilor și evaziune fiscală cu rafinăria românească, a declarat miercuri un executiv senior Lukoil.

Procurorii au înghețat activele și conturile bancare ale lui Lukoil în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro (2,22 miliarde de dolari). Lukoil a negat, în acel moment, acuzațiile de răzbunare.

Petrotel procesează 2,4 milioane de tone de țiței pe an și este cea mai mare companie rusă din România, unde Lukoil funcționează din 1998. Este deținută de Lukoil Europe Holdings BV, cu sediul în Olanda.

Cinci persoane au fost reținuți de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) la 13 și 14 septembrie 2017 pentru că au înființat un grup criminal și au comis infracțiunea de evaziune fiscală.

În perioada 2009-2010, 13 suspecți au înființat 4 grupuri criminale organizate, specializate în evaziune fiscală într-o formă continuă. Aceștia au creat o achiziție și livrare fictivă de bitum rutier de la două companii petroliere din Bulgaria (VAYA LTD și LUKOIL NEFTOCHIM BOURGAS AD), care au evitat plata TVA și a impozitului pe profit.

Infracțiunile au fost comise cu sprijinul SC LUKOIL ROMANIA SRL prin intermediul reprezentantului său legal T. C., care are calitatea de suspect în cauză. A implicat în circuitul de ficțiuni o companie britanică. Prin activitățile lor criminale, suspecții au afectat bugetul de stat cu 9.139.242 lei, reprezentând TVA și impozitele pe venit.

Au fost efectuate 23 de căutări la domiciliu în cadrul cauzei penale. Măsura controlului judiciar a fost dispusă cu privire la toți inculpații. Potrivit HotNews.ro, reprezentantul lui Lukoil, menționat doar prin inițialele T.C. este Constantin Tampiza, fostul șef al companiei. Omul este fostul socru al renumitului politician moldovean, Renato Usatii, urmărit de autoritățile din țara vecină.

Lukoil din Rusia a cerut Comisiei Europene să o ajute să combată acuzațiile de spălare a banilor și evaziune fiscală cu rafinăria românească, a declarat miercuri un executiv senior Lukoil.

Procurorii români au confiscat aproximativ 600 de milioane de euro (657,36 milioane dolari) din activele fixe și din inventarul aparținând filialei românești a companiei Petrotel.

Procurorii DIICOT au reținut cinci persoane – Matei Eugen, Gherghel Amalia, Ceban Sergiu, Tirla Calin și Izvernari Dănuț Nelu – în legătură cu înființarea unui grup criminal organizat, evaziune fiscală și complicitate în evaziunea fiscală, informează digi24.ro.

"În perioada 2009-2010, inculpații Matei Eugen, Gherghel Amalia, Ceban Sergiu, Tirla Calin, Izvernari Dănuț Nelu, Negru Dumitru Florin, Mazālu Petru, Mara Bogdan Marius, Novăcescu Gheorghe Tony, Vasile Angelica, Gorea Florentin și Slevoaca Cristina grupuri organizate în scopul continuării formei de evaziune fiscală prin crearea unui circuit fictiv pentru achiziționarea și livrarea de bitum rutier provenind de la VAYA LTD Bulgaria și LUKOIL NEFTOCHIM BOURGAS AD Bulgaria, cu scopul de a interpune scenariul unor companii care s-au abătut în această de la plata TVA aferentă și a impozitului pe profit ", spune DIICOT.

Procurorii declară că "au fost asistați în activitatea criminală de S.C. LUKOIL ROMÂNIA S.R.L. prin reprezentantul legal suspect T. C., în sensul interzicerii unui circuit britanic de transport maritim. " Prejudiciul provocat bugetului de stat este de 9.139.242 RON, reprezentând plata TVA și impozitul pe profit.

Potrivit sursei, DIICOT Bacau cu ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției pentru Combaterea Crimei Organizate și cei ai brigăzilor de combatere a crimei organizate din București, Bacău, Timișoara, Suceava, Iași, Ploiești și Pitești au efectuat 23 de căutări la domiciliu în București și județele menționate.

,,Curtea de la Bacau a dispus măsura controlului judiciar pentru inculpații Matei Eugen, Gherghel Amalia, Ceban Sergiu, Tirla Călin și Izvernari Dănuț Nelu. Pentru inculpații Negru Dumitru Florin, Mazâlu Petru, Mara Bogdan Marius, Novăcescu Gheorghe Tony, Vasile Angelică, Șinca Valentin, Gorea Florentin și Slevoacă Cristina, DIICOT – Serviciul Teritorial Bacau a decis măsura preventivă de control judiciar ", a informat DIICOT.

În 2015, Lukoil a fost implicat într-un alt dosar. La 3 august 2015 procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au finalizat anchetele în dosarul Lukoil și au dispus urmărirea penală a Petrotel Lukoil SA Ploiești și a SC Lukoil European Holding Bvatrium Olanda.

Companiile au fost acuzate de spălarea banilor, folosind creditele companiei cu rea-credință și complicitate la spălarea banilor. Daunele sunt fără precedent printre astfel de cazuri, în valoare de peste 2 miliarde de euro, suma care se presupune că a fost scoasă din România. În acest dosar, au fost acuzați șapte persoane, inclusiv directorul general al Petrotel Lukoil SA Ploiești.

TASS a raportat că la începutul lunii iulie 2015 au fost aduse acuzațiile de spălare a banilor și evaziune fiscală împotriva companiei ruse. Curtea de Apel din Prahova din România a respins actul de acuzare prezentat de procuratura României împotriva Petrotel Lukoil și Lukoil Europe Holdings și unora dintre angajații acestora, a declarat miercuri serviciul de presă al rusului.

La 19 ianuarie 2016, Curtea de Apel Ploiești a respins și recursul din partea procuraturii pentru modificarea acestei decizii. Prin urmare, cauza va fi returnată la procuratură, a spus Lukoil.

Judecătoria jud. Prahova a luat o astfel de decizie din cauza absenței descrierii componentei penale în activitățile inculpaților și datorită mai multor încălcări ale procedurii de investigare. Lukoil a declarat în mod repetat că operațiunile filialelor sale Petrotel Lukoil și Lukoil Europe Holdings și angajații acestora au respectat pe deplin legislația internațională și actuala legislație românească.

TASS a anunțat mai devreme că acuzațiile de spălare a banilor și evaziune fiscală au fost aduse împotriva proprietarului rus de petrol la începutul lunii iulie 2015. Lukoil a negat cu tărie toate aceste acuzații și a declarat că este gata să își apere reputația prin toate metodele posibile, legi.

Vagit Alekperov, șeful producătorului de petrol de la Lukoil, rusul nr. 2, a declarat că băncile au devenit mai exigente atunci când se ocupă de compania sa după ce Washingtonul a publicat o așa-numită "listă de oligarhi".

Departamentul de Trezorerie al Statelor Unite a lansat luna o lista de oameni de afaceri rusi bogați. Băncile cer garanții suplimentare. Procedura va fi mai complicată … Aceste liste sunt rele ", a declarat Alekperov reporterilor în paralel cu o conferință. Lista, elaborată ca parte a unui pachet de sancțiuni, semnat în lege în luna august a anului trecut, nu înseamnă că cei incluși vor fi supuși unor sancțiuni.

Cum se apără compania? Ce declară referitor la corupție?

Entitățile Grupului LUKOIL respectă cu strictețe legile anticorupție ale Federației Ruse și legislația similară din celelalte țări în care își desfășoară activitatea. Compania dezvoltă o cultură corporativă și introduce reguli și proceduri care împiedică corupția și fraudele corporative. Procedurile anticorupție au loc la toate entitățile din cadrul grupului LUKOIL, inclusiv cele din afara Rusiei.

Entitățile din grupul LUKOIL, care sunt prezente sau operează în SUA, respectă cu strictețe Actul privind practicile corupției străine. Entitățile au proceduri anticorupție care sunt conforme cu legislația.

Compania are un sistem de management al riscului și de control intern (în continuare – RM și ICS). Scopul acesteia este de a asigura îndeplinirea următoarelor obiective:

• obiective strategice și de afaceri;

• integritatea activelor;

• respectarea tuturor formelor de raportare cu cele stabilite

cerințe;

• respectarea legilor și a legislației aplicabile

reglementările entităților din grupul LUKOIL.

Pentru a dezvolta RM & ICS, Consiliul de Administrație a aprobat PJSC LUKOIL's Managementul riscului și politica de control intern în 2016. Documentul stabilește principiile-cheie și abordările pentru organizarea RM & ICS, obiectivele sale principale și obiectivele principale ale părților interesate , care sunt uniforme și obligatorii în cadrul Grupului LUKOIL. G4-2

RM și ICS sunt concepute pentru a fi un sistem cu trei linii pentru a proteja interesele Companiei. Practicitatea organizării unui astfel de sistem de responsabilitate vizează atingerea obiectivelor de sporire a fiabilității în activitățile companiei.

Gestionarea riscurilor și procesele de control intern sunt integrate în activitățile entităților Grupului LUKOIL. Cadrul de reglementare și procedură privind gestionarea riscurilor stabilește cerințele comune pentru toate filialele societății în ceea ce privește gestionarea riscurilor în toate etapele și determină managementul de categorii de risc separate și mai semnificative.

Evaluările riscurilor sunt efectuate în mod regulat, iar informațiile despre portofoliile de risc ale entităților din grupul LUKOIL sunt incluse în rapoartele anuale examinate de Consiliul de Administrație și de Comitetul de Audit.

Concluzii

Privatizările din sectorul energetic rusesc au urmat un model special, în legătură cu importanța sa strategică. În prima etapă, exploatațiile apar pe baza transformării asociațiilor de producție în societăți pe acțiuni, în conformitate cu legea din 1992. Inițial ei dețin totalitatea acțiunilor care sunt distribuite sub formă de vouchere către fie la nivelul companiilor înseși (în cazul energiei electrice și al petrolului), fie numai la nivelul exploatațiilor financiare (în activitățile de gaz).

Ca urmare, sectorul gazelor rămâne organizat ca un monopol, asociațiile de producție fiind adunate într-o singură societate mixtă privatizată, Gazprom. Putem observa același tipar în sectorul cărbunelui, prin privatizarea exploatației Rosugol. Dimpotrivă, sectorul petrolier izbucnește în diverse exploatații organizate pe o bază regională. Totuși, este creată și o exploatație oficială, Rosneft, care recuperează acțiunile păstrate inițial de stat.

Crearea unui monopol în sectorul gazelor naturale influențează puternic poziția acestei companii, deoarece rămâne aproape de putere și regizată de membrii fostei nomenclaturi sovietice. Ea devine un actor major în punerea în aplicare a politicilor industriale definite la nivel central și exemplul unui model de stabilitate al elitelor (oferind, de asemenea, un prim-ministru Rusiei în persoana lui V.Chernomirdyne).

În același timp, atomizarea sectorului petrolier o face o sursă importantă de chirii și îmbogățire rapidă, după aparent mecanismele economiei de piață, chiar dacă investitorii străini sunt excluși din această primă etapă a privatizărilor. Într-adevăr, aceștia sunt autorizați să liciteze, dar trebuie să primească o autorizație eliberată de la caz la caz de către guvernul federal. În practică, înseamnă excluderea lor din proces.

Inițial, Rosneft controlează 38% din acțiunile asociațiilor de producție, 38% din asociațiile de rafinare și 24% din asociațiile de distribuție. Ulterior, Rosneft este însărcinată cu o misiune de reconstrucție a industriei petroliere care inițiază crearea a zece companii mari de petrol, ceea ce implică transferul unor asociații acestor noi entități.

Noile exploatații (Lukoil, Surgutneftgaz, Yukos, Slavneft, Sidanko, Eastern Oil Company, Onako, Tyumen Oil Company, Sibneft, Tatneft, Bachneftekhim, Komitek, Yunko) sunt la rândul lor privatizate.

Următoarea fază (1995-1998) începe cu decretul "împrumuturi pentru acțiuni" semnat în septembrie 1995 de către Elțin și conduce la apariția grupurilor oligarhice în jurul unor exploatații create la începutul anilor nouăzeci (Yukos, Surgutneftgaz, Sidanko , Lukoil …) strâns legate de capitalul financiar (Menatep, Uneximbank, …).

În ansamblu, banii recuperați de stat sunt derizorii și beneficiarii ofertelor fac parte dintr-un cerc deosebit de restrâns. În același timp, companiile de petrol și gaze au plătit cu greu taxe pe parcursul mai multor ani. Cu toate acestea, acest rezultat nu poate fi explicat doar prin venalitatea organizațiilor de executare. Este, de asemenea, rezultatul dorinței de a crea polii industriali-financiari mari îndatorați puterii politice și care ar putea implementa o dictată din politica economică de vârf. Inițial, activitățile internaționale ale acestor grupuri

sunt destul de slabe, singurele excepții fiind Lukoil și Gazprom care rămân sub controlul statului.

Alegerea lui Putin implică o redistribuire a cardurilor și noi orientări politice. Între timp, chiar dacă unii oligarhi sunt urmăriți penal, cei mai mulți dintre aceștia și-au păstrat averea și puterea în imperiile lor, care se bucură de relații relativ stabile cu administrațiile centrale și locale, precum și cu agențiile de aplicare a legii. Oligarhii pot fi ușor aleși ca guvernatori, senatori sau membri ai Duma prin mituirea deschisă a autorităților locale și a electoratului. Singura condiție pentru această "amnistie" a fost acceptarea unei re-naționalizări parțiale și a genezei naționalismului economic în sectorul petrolului și gazului.

Naționalismul economic implică faptul că politica economică respectă prioritățile naționale, analiza cost-beneficiu fiind o problemă secundară. Semintele politicilor guvernamentale naționiste ale Rusiei în sectorul energetic s-au aflat la mijlocul anilor 1990 în timpul turbulențelor și al dezintegrării în interiorul Federației Ruse.

Agenda strategică a Rusiei a devenit o chestiune de cunoaștere mai largă a publicului destul de curând după ce Putin a fost ales pentru oa doua în primăvara anului 2004. Mai multe declarații care subliniază necesitatea statului de a controla resursele naturale strategice au apărut în presă în a doua jumătate a anului 2004, exercitând presiuni asupra guvernului pentru a începe pregătirea unei noi legi privind utilizarea subsolurilor, deținerea de resurse strategice.

În iunie 2005, prim-ministrul Fradkov la numit pe Ministrul Resurselor Naturale Trutnev ca fiind responsabil de elaborarea legii subsolului, iar guvernul rus a prezentat un prim proiect de lege statului Duma. Scopul acestei politici guvernamentale naționaliste este crearea de corporații rusești în industrii-cheie ale economiei, fie cu finanțare de stat (cum ar fi finanțarea capitalului primit de la stat, împrumuturi favorabile din partea organizațiilor financiare prietenoase cu Kremlinul etc.), fie prin utilizarea cum ar fi constrângerile de mediu sau de construcție, impozitarea, autoritățile regionale etc.) pentru a încetini operațiunile unui concurent străin sau al unei corporații rusești loiale din afara Kremlinului.

Un exemplu, acțiunile RussNeft au fost înghețate în 2007 ca parte a unui criminal ancheta privind fostul proprietar al companiei, Gutseriyev, privind acuzațiile de fraudă și evaziune fiscală, dar și corupția cu administrația de la Yeltsin. Gutseriyev a părăsit Rusia în septembrie 2007 denunțând orice nelegiuire. Compania poate cădea în mâinile pro-Kremlinului Deripaska.

Guvernul rus propune anumite corporații private pe baza loialității lor sau a controlului de facto al Kremlinului asupra lor. Controlul este adesea exercitat prin diverse mijloace administrative, cum ar fi acordarea de licențe pentru resurse naturale, acordarea unui acces prioritar la conducte, participarea la licitații prietenoase, oferirea unor împrumuturi sau garanții de stat ieftine sau folosirea autorităților pentru hărțuirea afacerilor unui concurent.

Întreprinderea de gaze naturale este sub controlul statului, în condițiile în care Gazprom, controlat de stat, produce peste 80% din gazele naturale din țară, controlând toate conductele de gaze și deținând un monopol de export. În practică, guvernul decide cine este permis să utilizeze câmpuri de gaze mari.

În sectorul petrolier, preluarea sistematică de către stat a continuat de la sfârșitul anului 2003 (începutul afacerii Yukos). Ponderea deținută de stat în companiile petroliere tranzacționate la nivel public a crescut de la 32% în 2004 la 47% în 2007. Companiile petroliere deținute de regiuni sau de stat au reprezentat 15% din producția de petrol în 2003, în timp ce ponderea acestora a crescut deja la 36% , la sfârșitul anului 2007 (BOF, 2007). Companiile regionale de petrol, cum ar fi Bashkir, intră în mâinile statului, prin Rosneft și Gazprom. Tatneft, compania petrolieră din Tatarstan și al șaselea dintre cei mai mari producători de petrol din Rusia, ar putea urma. În același timp, ritmul de consolidare și concentrare a industriei petroliere este accelerat.

Rolul companiilor străine se reduce datorită legii privind sectoarele strategice care limitează participarea lor la câmpurile petrolifere mari. În plus, pe piețele străinie, în cazul în care companiile rusești sunt implicate în acte de corupție, companiile sunt apărate de reprezentanții statului.