Evaziunea fiscal reprezinta sustragerea unor personae fizice sau juridice de la plata impozitelor sau [603620]

Introducere
Evaziunea fiscal reprezinta sustragerea unor personae fizice sau juridice de la plata impozitelor sau
taxelor si se se manifestă adesea prin denaturarea informațiilor raportate autoritatilor, precum declararea unor
venituri sau profituri mai mici decât în realitate sau cresterea artificiala a cheltuielilor.
Ca si fenomen, evaziunea fiscala se si pe plan national, cat si pe plan international, fiind una dintre cele
mai răspândite infracțiuni cu caracter economic. Evaziunea fiscală frauduloasă s e întâlneste sub diferite forme,
cum ar fi: ținerea unor registre contabile nereale; distrugerea voită a unor documente care pot ajuta la aflarea
adevarului privind livrările de mărfuri, modificarea prețurilor practicate sau a comisioanelor încasate sau
plătite; întocmirea de documente de plată fictive; modificarea nejustificată a prețurilor de aprovizionare și a
cheltuielilor de transport și depozitare; întocmirea unor declarații vamale false la importul sau exportul de
mărfuri; întocmirea de declaratii de impunere false, când cu bună știință nu sunt mentionate decât o parte din
veniturile realizate.
In Romania, evaziunea fiscala este reglementată prin Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și
combaterea evaziunii fiscale , modificată prin Legea nr. 50 din 14.03.2013.
In ce priveste evaziunea fiscala in Uniunea Europeana, Comisia Europeana vizează in agendă o
impozitare mai echitabilă, mai transparentă și mai eficientă în UE, în conformitate cu obiectivul său mai larg de
creștere economică durabilă și de investiții care sa creeze locuri de muncă, într -o piață unică mai aprofundată.
Întreprinderile trebuie să -și plătească impozitele în țara în care sunt generate profiturile. Combaterea evaziunii
fiscale și a evitării obligațiilor fiscale este esențială în cont extul acestei agende.
Evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale privează în fiecare an bugetele publice de venituri de
miliarde de euro, denaturează concurența între întreprinderi și erodează condițiile corecte și echitabile de piață,
în detrimentul tuturor contribuabililor. Aceste comportamente compromite conceptul de sisteme fiscale
favorabile creșterii economice și împiedică o uniune de succes a piețelor de capital. Inovarea si competitivitatea
risca sa fie sugrumate din pricina faptului ca î ntreprinderile mici și mijlocii sfârșesc prin a plăti, proporțional,
mai multe impozite decât întreprinderile mai mari, care își pot permite să recurgă la o planificare fiscală
agresivă.
De asemenea, evitarea obligațiilor fiscale poate mări sarcina fiscală asupra forței de muncă, întrucât
guvernele compensează veniturile pierdute prin creșterea altor impozite, în detrimentul ocupării forței de muncă
și al unei piețe sănătoase a muncii. O impozitare echitabilă este esențială și atunci când este vorba despre
contractul social dintre cetățeni și guverne. Opinia publică solicită cu tărie luarea unor măsuri de combatere a
practicilor fiscale agresive, care privează guvernele de venituri ce ar putea fi utilizate în alte scopuri.
Având în vedere natura multinational ă a evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, acțiunile de
combatere a acestor fenomene, întreprinse la nivel pur național, sunt în general ineficiente si insuficiente iar
luarea unor măsuri necoordonate de combatere a abuzurilor fiscale la nivel național poate să agraveze situația,
prin fragmentarea pieței unice, crearea de noi sarcini pentru contribuabili și deschiderea de noi breșe care vor
putea fi exploatate de cei ce decid sa recurga la planificarea fiscală agresivă. O abordare coordonată a
abuzurilor fiscale, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional, este esențială. 1

În acest scop, Comisia Europeana a prezentat din agenda mai multe propuneri vizând o poziție mai
fermă și mai coordonată a UE împotriva abuzurilor fiscal. Ace ste inițiative au dus deja la o serie de realizări
importante, care ar trebui să îmbunătățească fundamental mediul fiscal pentru cetățenii și întreprinderile din
Europa. Comisia a lansat, de asemenea, investigații în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, pentru a
stabili dacă unele state membre au acordat avantaje fiscale anumitor întreprinderi multinaționale

1 Strasbourg, 5.7.2016 COM(2016) 451 final

2
Capitolul I – Progresele realizate de catre Uniunea Europeana privind combaterea evaziunii fiscale

Prezentul capitol subliniază progresele înregistrate până în prezent și domeniile prioritare de
acțiune din lunile următoare, atât la nivelul UE, cât și la nivel internațional, în vederea întăririi
luptei împotriva evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a activităților financiare ilicite.
1.1 Cresterea transparentei fiscal
Primul pas către o impozitare mai echitabilă și mai eficientă a fost mărirea transparenței fiscal la nivelul
întregii Europe. Ca urmare a două propuneri ambițioase făcute de Comisie în domeniul transparenței, statele
membre au convenit să sporească transparența dintre autoritățile lor fiscale și să intensifice controlul
practicilor fiscale internationale ale întreprinderilor. Începând din 2017, toate statele membre fac schimb
automat de informații, în mod sistematic, în ceea ce privește deciziile lor fiscale internationale. Mai mult decat
atat, în martie 2016, statele membre au convenit ca autoritățile lor fiscale să partajeze automat, în scopuri
fiscale, rapoartele pentru fieca re țară în parte, referitoare la activitățile întreprinderilor multinaționale. Aceste
noi cerințe legislative vor îmbunătăți în mod semnificativ posibilitatea statelor membre de a -și proteja bazele
de impozitare și de a lupta împotriva instrumentelor de evitare a obligațiilor fiscal.
Uniunea Europeană își mărește totodată transparența față de public. În urma crizei financiare, au fost
fost instituite cerințe stricte de transparență pentru bănci. În temeiul Directivei privind cerintele de capital2,
instituțiile financiare trebuie să publice informații -cheie referitoare la propriile activități, impozite, profituri și
subvenții publice primite, repartizate pe țări, din interiorul sau din afara UE. Marile întreprinderi din sectorul
extractiv și din cel al exploatărilor forestiere sunt, de asemenea, obligate să publice rapoarte pentru fiecare
țară în parte ( Country-by-Country Reporting , CBCR) în temeiul Directivei contabile.
În aprilie 2016, Comisia Europeana a propus ca toate întreprinderile multinaționale cu o cifră de afaceri
de peste 750 de milioane de euro și cu o prezență în UE să fie obligate să publice online un set definit de date
fiscale. Aceste întreprinderi vor trebui să publice informații pentru fiecare țară din UE, precum și pentru acele
jurisdicții fiscale care nu respectă standardele de bună guvernanță fiscală. De asemenea, vor trebui furnizate
cifre agregate pentru operațiunile din restul lumii. Aceste norme vor determina, pe de o parte, o creștere a
responsabilității fiscale a marilor întreprinderi multinaționale, permițându -le cetățenilor să le monitorizeze mai
îndeaproape comportamentul fiscal și încurajându -le să plătească impozite pe profiturile realizate, și vor
menține, pe de altă parte, competitivitatea, evitând sarcinile asupra întreprinderi lor mai mici. Parlamentul
European și Consiliul sunt invitate să examineze prezenta propunere fără întârziere.
Măsurile UE impun transparența și în ceea ce privește conturile persoanelor fizice. Începând din
ianuarie 2016, este în vigoare o nouă legislație al cărei obiectiv este prevenirea ascunderii fondurilor offshore.
În conformitate cu Directiva privind cooperarea administrativă, statele membre sunt obligate să -și comunice
reciproc, în mod automat, o mare cantitate de informații privind veniturile și capitalurile deținute de persoane
fizice și de entități în străinătate. Pe lângă aceasta, au fost semnate noi acorduri de transparență fiscală cu
Elveția, Liechtenstein, Andorra, San Marino, Monaco. Această nouă transparență va îmbunătăți capacitatea
statelor membre de a detecta și de a lua măsuri împotriva evazioniștilor, acționând în același timp ca factor de
descurajare a ascunderii de venituri și de active în străinătate, în scopuri fiscale.Potrivit celei de a patra
Directive privind combaterea spălării banilor, statele membre sunt obligate să creeze registre centrale de
informații privind beneficiarii reali, pentru a asigura o transparență sporită a fluxurilor de capital și pentru a
combate cu mai mare eficiență spălarea banilor și finanțarea terorismul ui.

2 Directiva 2013/36/UE.

3 1.2 O impozitare mai echitabilă
Activitatea desfășurată de Comisie în vederea realizării unei mai mari transparențe fiscale a fost corelată
cu o abordare tot atât de fermă vizând asigurarea faptului că statele membre dispun de instrumente
corespunzătoare pentru a- și proteja bazele impozabile împotriva abuzurilor și pentru a -și colecta veniturile
legitime.
Planul de acțiune al Comisiei privind impozitarea echitabilă și eficientă, din iunie 2015, stabilește o
serie de măsuri destinate să modernizeze sistemul de impozitare a societăților comerciale din UE. Planul de
acțiune a pus bazele unei abordări multidimensionale a Uniunii Europene care vizează atât combaterea
planificării fiscale agresive și a regimurilor care o favorizează, cât și minimizarea riscului de dublă impunere
nejustificată.
Pachetul de măsuri împotriva evaziunii fiscale din ianuarie 2016, includea măsuri obligatorii din punct
de vedere juridic destinate combaterii planificării fiscale agresive și o strategie externă pentru a promova buna
guvernanță fiscală la nivel internațional. S -au înregistrat progrese semnificative la toate elementele din acest
pachet.
În iunie 2016, Consiliul a convenit asupra Directivei împotriva evitării obligațiilor fiscale. Aceasta va
ajuta la prevenirea unora dintre cele mai răspândite tipuri de transfer de profituri, prin norme coordonate
menite, printre altele, să soluționeze tratamentul neuniform al elementelor hibride, să impoziteze societățile
străine controlate și să limiteze deductibilitatea dobânzilor. Strategia externă a fost aprobată de Consiliu în mai
2016 și se lucrează, în prezent, la toate măsurile propuse, inclusiv la procedura de instituire a unei liste UE
comune a jurisdicțiilor necooperante. De asemenea, se realizează progrese importante în îmbunătățirea altor
domenii ale impozitării societăților comerciale, cum ar fi revizuirea normelor privind stabilirea de prețur i de
transfer și a regimurilor preferențiale din statele membre, în conformitate cu noile standarde internaționale. În
plus, Comisia urmărește îndeaproape cazurile în care stimulentele oferite anumitor întreprinderi ar putea încălca
normele UE privind ajutoarele de stat.
Pe lângă aceasta, Comisia militează pentru o mai bună guvernanță fiscală la nivel internațional. S -au
înregistrat progrese constante în ceea ce privește îmbunătățirea cadrului de bună guvernanță fiscală la nivel
mondial, precum și în ceea ce privește întărirea sistemelor fiscale împotriva abuzurilor. În mod particular,
măsurile OCDE privind erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor (BEPS) vor închide importante
canale de planificare fiscală agresivă, cu condiția ca ele să fie implementate complet și pe scară largă.

Capitolul 2 – Abordarea provocarilor ramase
În ciuda acestor progrese importante, mai rămân încă multe de făcut pentru a combate evaziunea fiscală
și evitarea obligațiilor fiscale și pentru a limita posibilitățile de ascundere pe scară largă a fondurilor, expuse
prin recentele scurgeri de informații din mass -media, cunoscute sub numele de „Panama Papers ” iar Comisia
Europeana este convinsă că mai sunt multe de făcut în ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale și a evitării
obligațiilor fiscale. Dezvăluiri le din mass- media au scos la lumină modul în care continuă să fie utilizate
holdinguri și structuri financiare secrete pentru a ascunde venituri și active în străinătate, deseori cu ajutorul
unei consilieri sofisticate. Deși unele structuri ar putea avea un scop legitim, o parte a acestor activități ar putea
sprijini corupția, spălarea banilor și evaziunea fiscală.
Multe dintre măsurile menționate anterior , printre care se numără dispozițiile antiabuz obligatorii, noile
cerințe de transparență și lista UE comună a jurisdicțiilor necooperante, ar trebui să limiteze aceste practici în
viitor. Cu toate aceste a, atât cadrul fiscal al UE, cât și cel internațional, prezintă în continuare importante lacune
care trebuie abordate dacă se dorește prevenirea abuzurilor fiscale transfrontaliere și a activităților financiare
ilicite. Parlamentul European împărtășește acest punct de vedere și a instituit o comisie de anchetă pentru

4 „Panama Papers ”, care ar trebui să ofere informații utile în ceea ce privește reacția UE în urma acestor
dezvăluiri.
2.1 Exploatarea legăturii dintre normele privind evaziunea fiscala și cele privind transparența fiscal
„Panama Papers ” a confirmat faptul că lipsa de transparență în ceea ce privește beneficiarii reali poate
facilita spălarea banilor, corupția și evaziunea fiscală. Răspunsurile la aceste probleme ar trebui să fie, deci,
compleme ntare și interconectate. Astăzi, Comisia propune modificarea celei de -a patra Directive privind
combaterea spălării banilor3, cu obiectivul clar de a întări mecanismele de apărare ale UE împotriva spălării
banilor și a finanțării terorismului 45.

Acest e modificări includ extinderea tipurilor de informații accesibile unităților de informații financiare,
introducând cerințe de diligență pentru schimbul monedelor virtuale și întărind verificările și controalele
aplicate instrumentelor preplătite.

În plus, Comisia va adopta în curând, pentru prima dată, o listă a UE conținând țările terțe cu grad
ridicat de risc ale căror regimuri de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prezintă deficiențe
strategice. Modificările aduse celei de a patra Directive privind combaterea spălării banilor includ o listă
armonizată a măsurilor de diligență necesare pe care instituțiile financiare trebuie să le aplice în ceea ce privește
fluxurile financiare provenind din aceste țări.

Unele dintre modificările propuse vizează în mod direct eliminarea lacunelor scoase la lumină de
recentele dezvăluiri din mass -media, care au permis ascunderea de fonduri în străinătate pentru a se evita plata
impozitelor aferente.
În primul rând, în ver siunea modificată a Directivei privind combaterea spălării banilor, a fost redus pragul de
declarare a beneficiarilor reali ai entităților corporative pasive, asigurându -se, astfel, o mai mare transparență și
un control sporit al acestor structuri. În al d oilea rând, în contextul mai larg al obligațiilor lor de raportare
financiară în scopuri fiscale, instituțiile financiare vor fi obligate să aplice actualele norme de diligență, în mod
sistematic, atât clienților existenți, cât și tuturor noilor clienți. Această măsură va permite monitorizarea unor
conturi care nu au fost examinate de instituțiile financiare de mai bine de zece ani, și care este posibil să fi fost
utilizate în scopuri ilicite. În al treilea rând, cerințele privind înregistrarea beneficiaril or reali ai fiduciilor au fost
clarificate, pentru a se elimina lacunele legislative și neconcordanțele naționale. În al patrulea rând, accesul la
informațiile privind beneficiarii reali va fi îmbunătățit: prin unele modificări aduse Directivei privind dre ptul
societăților comerciale, statele membre vor fi obligate să ofere acces publicului la un set de informații privind
societățile comerciale și fiduciile cu caracter comercial6; privitor la celelalte tipuri de fiducii, aceste informații
vor putea fi acces ate de cei care dețin un interes legitim. În acest fel, se va contribui la combaterea utilizării
abuzive a entităților și a construcțiilor juridice.
Pe lângă aceste modificări ale celei de -a patra Directive privind combaterea spălării banilor și ale
Directivei privind dreptul societăților comerciale, Comisia a propus totodată o revizuire a Directivei privind
cooperarea administrativă în domeniul fiscal7. Această măsură va consacra obligația de a acorda acces

3 COM(2016) 450.
4 A se vedea și Planul de acțiune pentru consolidarea luptei împotriva finanțării teroris mului, COM(2016)
5 .
6 Fiducii care cuprind orice bunuri deținute de către sau în numele unei persoane care desfășoară o activitate comercială ce constă în
sau include gestionarea de fiducii și care acționează în calitate de administrator fidu ciar al unei fiducii în contextul activităților
comerciale respective, cu scopul de a obține profit, precum și alte tipuri de co nstrucții juridice având o structură sau funcții
similare unor astfel de fiducii.
7 COM(2016) 452.

5 autorităților fiscale la datele furnizate în temeiul normelor UE de combatere a spălării banilor, cum ar fi
informațiile referitoare la măsurile de precauție privind clientela și informațiile privind beneficiarii reali, din
registrele lor naționale, pentru ca autoritățile fiscale să -și poată îndeplini sarcinile, și aceasta nu doar în
contextul luptei împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului. Într -adevăr, faptul că, în prezent, statele
membre sunt cele care decid dacă să acorde sau nu acces autorităților fiscale la aceste informații limitează
eficacitatea controalelor fiscale. Având acces la respectivele informații, autoritățile fiscale vor fi în măsură să
identifice persoana aflată în spatele unei societății comerciale, structuri sau entități opace și să reacționeze rapid
la situații de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale.
O supraveghere și un control eficace al aplicării sunt elemente -cheie ale efortului de combatere a
spălării banilor, a finanțării terorismului și a criminalității în general. Este deosebit de important ca statele
membre să transpună și să implementeze în practică acest cadru juridic consolidat.
2.2 ÎŵďuŶătățirea sĐhiŵďului de iŶforŵații priviŶd ďeŶefiĐiarii reali
Propunerile menționate anterior, care urmăresc permiterea accesului autorităților fiscale naționale la
informații consolidate privind beneficiarii reali, vor spori în mod semnificativ capacitatea respectivelor
autorități de a viza evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale. Cu toate acestea, combaterea eficientă a
evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale va necesita luarea de măsuri suplimentare, în special prin
garantarea faptului că transparența privind beneficiarii reali devine aplicabilă imediat la nivel transfrontalier.
UE este de mult conștientă de importanța cooperării administrative dintre autoritățile fiscale în
combaterea abuzurilor fiscale. Schimbul automat de informații între autoritățile fiscale este unul dintre cele mai
puternice instrumente ale UE în acest sens. Acest schimb de informații transfrontalier a fos t recent extins pentru
a acoperi toate conturile financiare, deciziile fiscale și informațiile referitoare la activitățile întreprinderilor
multinaționale în scopuri fiscale.
Având în vedere situația evidențiată de recentele dezvăluiri din mass -media, ex istă argumente solide în
favoarea lărgirii domeniului cooperării administrative dintre autoritățile fiscale, pentru a include informațiile
privind beneficiarii reali, atât în interiorul UE, cât și la nivel mondial. Un acces direct al autorităților fiscale la
informații detaliate privind beneficiarii reali deținute de alte state membre ar îmbunătăți în mod semnificativ
capacitatea respectivelor autorități de a viza riscurile de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale.
La nivelul UE, toate sta tele membre au fost de acord să participe la un proiect -pilot, lansat de Regatul
Unit, Germania, Spania, Italia și Franța, pentru a face schimb de informații cu privire la beneficiarii reali finali
ai societăților comerciale și ai fiduciilor8. Ar fi vorba, în acest caz, de o extindere naturală a cerințelor de
transparență consacrate deja în dreptul UE și a propunerilor prezentate astăzi, care permit accesul deplin al
autorităților fiscale la informațiile privind beneficiarii reali. Schimbul automat de informații privind beneficiarii
reali ar putea fi eventual integrat în cadrul de transparență fiscală obligatorie aflat deja în vigoare în UE.
La nivel internațional, G20 a reiterat prioritatea înaltă pe care o acordă transparenței fiscale
internaționale. Astfel, în aprilie 2016, grupul a solicitat OCDE și GAFI9 să propună, până în luna octombrie, un
nou standard mondial de transparență în ceea ce privește beneficiarii reali.
Comisia salută cu căldură această inițiativă, care ar oferi administrațiilor fiscale acces la informații
vitale, permițându -le să demaște mecanisme offshore complexe și ascunse din întreaga lume. Comisia va acorda
tot sprijinul posibil elaborării noului standard mondial de transparență. De îndată ce se vor cunoaște detalii
suplimentare cu privire la modalitatea de punere în aplicare a noii inițiative mondiale, Comisia le va analiza în

8 http://www.bundesfinanzministerium.de/Content/EN/Standardartikel/Topics/Taxation/Arti cles/G5-letterto-G20-counterparts-
regarding-action- on-beneficial-ownership.html
9 Grupul de Acțiune Financiară Internațională.

6 contextul unei posibile interconectări a registrelor de informații privind beneficiarii reali, deținute de statele
membre.
2.3 ÎŶtărirea supravegherii faĐilitatorilor și a proŵotorilor plaŶifiĐării fisĐale aggressive
Rolul anumitor intermediari și consilieri financiari în a -și ajuta clienții să ascundă bani în străinătate a
fost adus în centrul atenției de recentele dezvăluiri din mass -media. În timp ce une le tranzacții și structuri
corporative complexe pot avea scopuri pe deplin legitime, alte activități desfășurate în străinătate pot fi mai
puțin justificate sau chiar ilegale. La nivelul UE s -au făcut deja pași importanți pentru a împiedica societățile și
cetățenii să utilizeze structuri artificiale sau ascunse din străinătate, în scop de evitare a obligațiilor fiscale sau
de evaziune fiscală. Printre aceștia se numără noile norme de transparență pentru conturile financiare10,
dispozițiile antiabuz din Directiva împotriva evitării obligațiilor fiscale11, cadrul de reglementare solid al UE
pentru sectorul financiar și modificările propuse ale celei de -a patra Directive privind combaterea spălării
banilor. Cu toate acestea, se pare că există numeroase argumente în favoarea introducerii unor măsuri
suplimentare, prin dispoziții cu caracter fie orizontal, fie sectorial, care să se îndrepte în special împotriva
facilitatorilor sau promotorilor mecanismelor de evaziune fiscală și de evitare a obligațiilor fiscale. Autoritățile
competente vor putea astfel să identifice și să blocheze aceste activități într -un stadiu incipient și să elimine
lacunele legislative care le fac posibile. Aceste măsuri vor avea, de asemenea, un efect disuasiv asupra celor
care încurajează și utilizează în mod activ planificarea fiscală agresivă. Proiectul BEPS al OCDE (acțiunea 12)
recomandă țărilor să impună contribuabililor și promotorilor de mecanisme de planificare fiscală (consilieri
fiscali, consilieri juridici, instituții financiare etc.) să divulge toate mecanismele de planificare fiscală agresivă
pe care le utilizează sau le promovează. Unele state membre12 au pus deja în aplicare astfel de mecanisme
obligatorii de informare la nivel național, în timp ce alte state membre se află în plin proces de analiză a
acestora. Având însă în vedere natura transfrontalieră a planificării fiscale agresive, mecanismele pur naționale
nu pot avea decât un efect limitat. În mai 2016, Consiliul a invitat Comisia „să analizeze posibilitatea unor
inițiative legislative pe marginea normelor privind informarea obligatorie, inspirate din acțiunea 12 a proiectului
OCDE privind BEPS, în vederea introducerii unor măsuri disuasive mai eficace vizând intermediarii care
contribuie la metode de evaziune fiscală sau de evitare a obligațiilor fiscale”. Această poziție reamintește
apelurile repetate ale Parlamentului European în favoarea unor măsuri mai dure împotriva facilitatorilor și
promotorilor mecanismelor de evaziune fiscală.
2.4 Promovarea unor standarde de bun ă guverŶaŶță fisĐală ŵai îŶalte la Ŷivel ŵoŶdial
Măsurile luate de UE împotriva evaziunii fiscale și evitării obligațiilor fiscale sunt esențiale pentru a proteja
bazele de impozitare ale statelor membre, pentru a asigura un mediu concurențial echitabil pentru afaceri și
pentru a promova un mediu mai ech itabil și mai competitiv în cadrul pieței unice. Cu toate acestea, având în
vedere natura mondială a abuzurilor fiscale, este imperativ să se ia măsuri la nivel internațional pentru a
combate sistemele opace și planificarea fiscală agresivă.
În acest sen s, UE sprijină cu tărie eforturile OCDE de a asigura punerea în aplicare la nivel mondial a unor
standarde de bună guvernanță fiscală mai înalte, atât prin intermediul cadrului incluziv al punerii în aplicare a
BEPS, cât și prin activitatea de monitorizare a transparenței fiscale, desfășurată de Forumul mondial. UE a pus
rapid în aplicare noul standard global pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare
(standardul comun de raportare), precum și unele măsuri -cheie ale proiectului BEPS, prin intermediul unor acte
legislative obligatorii. În acest fel, Uniunea a dat un exemplu de bună guvernanță fiscală la nivel mondial.
Acum, prioritatea majoră este asigurarea faptului că partenerii internaționali ai UE pun și ei în aplicare aceste

10 COM(2013) 348.
11 COM(2016) 26.
12 Regatul Unit, Irlanda și Portugalia.

7 stand arde mai înalte de bună guvernanță fiscală, iar UE trebuie să -și intensifice presiunea în cadrul forurilor
internaționale, în special în cadrul G20, pentru a realiza acest obiectiv.
În ianuarie 2016, Comisia a prezentat o strategie externă pentru impozitarea eficientă13, cu scopul de a
asigura o abordare coerentă a UE în ceea ce privește promovarea bunei guvernanțe fiscale la nivel mondial. Ca
parte a acestei strategii, Comisia a stabilit o serie de instrumente destinate promovării bunei guvernanțe la nive l
mondial, inclusiv prin încheierea unor acorduri cu țările terțe și prin sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare în
eforturile lor de respectare a standardelor de bună guvernanță fiscală. Pentru a aborda problema țărilor care
refuză să respecte standardele de bună guvernanță fiscală, Comisia a propus o nouă procedură de listare a UE.
Această propunere reflectă apelurile lansate de Parlamentul European14 pentru instituirea unei liste a UE
conținând jurisdicțiile fiscale necooperante. Lista comună a UE se va baza pe criterii clare, obiective și
justificabile pe plan internațional, pe o procedură solidă de examinare și pe un dialog deschis cu țările terțe în
cauză. Miniștrii de finanțe ai UE au aprobat această procedură de listare în cadrul reuniunii ECOFIN d in mai
2016 și au solicitat ca o primă listă a UE să fie elaborată în 2017. Ei au cerut, de asemenea, Grupului de lucru
pentru codul de conduită în domeniul impozitării întreprinderilor să aibă în vedere luarea de contramăsuri
adecvate care să însoțească l ista.
Lista comună a UE ar trebui să reprezinte un important instrument disuasiv pentru țările care refuză să
se alăture tendinței mondiale în direcția unei impozitări mai echitabile și mai transparente. În plus, apelul recent
făcut de G20 în favoarea unei liste internaționale a jurisdicțiilor necooperante adaugă un plus de valoare
procedurii de listare a UE. Lista comună a UE poate servi drept model pentru viitoarea listă internațională, dat
fiind că ea va fi bazată pe standarde convenite la nivel internaț ional.
2.5 ÎŵďuŶătățirea proteĐției avertizorilor
În ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale și a evitării obligațiilor fiscale, Europa a beneficiat pe parcursul
ultimilor ani de un consens politic care a permis implementarea unor măsuri importante, atât la nivel național,
cât și la nivelul UE. Recentele cazuri grave de evitare a obligațiilor fiscale de către întreprinderi și de evaziune
fiscală individuală, demascate de avertizori, au sporit necesitatea luării unor măsuri eficiente de protejare a
avertizorilor. Protejarea celor care raportează sau divulgă informații referitoare la acte sau la omisiuni
reprezentând o amenințare sau o atingere gravă la adresa interesului public mărește posibilitățile angajaților de a
dezvălui astfel de informații și are, în același timp, potențialul de a contribui în mod esențial la o mai bună
detectare a fraudei și a evaziunii fiscale, care privează autoritățile fiscale europene de venituri fiscale legitime.
Parlamentul European și multe părți interesate au solicitat o mai bună protecție a avertizorilor.

Este indispensabil ca avertizorii să beneficieze de protecție, având în vedere faptul că procesele instituționale în
materie de responsabilitate se bazează pe dezvăluirea de informații pentru a identifica eventua lele abateri.
Protejarea avertizorilor din sectorul public și din cel privat contribuie la abordarea gestiunii defectuoase și a
neregulilor, inclusiv a corupției transfrontaliere legate de interesele financiare de la nivel național sau de la
nivelul UE. De asemenea, din perspectiva funcționării pieței unice și a responsabilității sociale a
întreprinderilor, ea poate contribui la disciplinarea societăților comerciale și la protejarea intereselor societale,
care la rândul lor au capacitatea de a spori încrede rea în piață și de a atrage, astfel, potențiali investitori și
parteneri de afaceri.

Comisia sprijină pe deplin obiectivul de protejare a avertizorilor împotriva represaliilor. În acest sens, Comisia
a luat măsuri pentru a proteja avertizorii, atât în cadrul legislației sectoriale a UE, cât și în cadrul instituțiilor
UE. Statele membre sunt obligate, de exemplu, să creeze mecanisme eficiente și fiabile pentru a încuraja
raportarea către autoritățile competente a încălcărilor potențiale sau reale ale normelor de combatere a spălării
banilor. Instituțiile financiare și celelalte entități vizate trebuie să instituie proceduri destinate angajaților sau

13 COM(2016) 24.
14 Rapoarte le TAXE 1 și 2: http://www.europarl.europa.eu/committees/en/taxe/work -in-progress.html

8 persoanelor aflate într- o poziție similară care raportează încălcări ale acestor norme. Cerințe similare su nt în
vigoare pentru cabinetele de avocatură și firmele de audit, dar și în alte domenii ale legislației UE, cum ar fi
abuzul de piață și plasamentele colective în valori mobiliare. Legislația UE privind secretele comerciale
stabilește un cadru în care importanța conduitei profesionale și a confidențialității informațiilor comerciale este
contrabalansată de o protecție eficientă a avertizorilor.

Atât timp cât legislația UE nu conține nicio dispoziție specifică privind protecția avertizorilor, se va apli ca
legislația națională, inclusiv în domenii precum respectarea legislației fiscale, care nu sunt reglementate în
prezent prin dispoziții ale UE privind protejarea avertizorilor.

Comisia va continua să monitorizeze dispozițiile statelor membre referitoare la avertizori și să faciliteze
cercetarea și schimbul de bune practici pentru a încuraja o mai bună protecție la nivel național. În paralel,
Comisia va evalua oportunitatea luării unor măsuri suplimentare la nivelul UE.

Concluzii

În ultimii ani, s- au realizat progrese semnificative la nivelul UE în lupta împotriva evaziunii fiscale, a evitării
obligațiilor fiscale, a fraudei și a corupției. Comisia a prezentat propuneri vizând sporirea transparenței fiscale,
reducerea semnificativă a posibilităților de planificare fiscală agresivă și promovarea bunei guvernanțe fiscale
la nivel mondial. Odată puse pe deplin în aplicare, aceste propuneri vor schimba pentru totdeauna peisajul fiscal
european, făcându -l mai echitabil, mai deschis și mai eficient pentru cetățenii, întreprinderile și statele membre
de pe piața unică.
Cu toate acestea, lupta pentru un sistem fiscal mai echitabil și mai transparent trebuie să facă obiectul unui efort
continuu, secondat de capacitatea de a reacționa rapid la noi circumstanțe și noi evenimente. Practicile scoase la
lumină de recenta scurgere de informații din mass -media obligă Uniunea să -și îmbunătățească în continuare
coordonarea internă în lupta împotriva practicilor fiscale abuzive și să colaboreze îndeap roape cu partenerii
internaționali, în special în cadrul G20 și al OCDE, pentru o agendă mondială ambițioasă împotriva delictelor
financiare.
Măsurile evidențiate în prezenta comunicare pot avea o contribuție semnificativă la prevenirea mecanismelor
opac e și uneori ilicite, care au fost demascate de curând în mass -media. Întreprinderea unor acțiuni ferme și
eficiente în aceste domenii i- ar permite Uniunii să -și mențină poziția în avangarda bunei guvernanțe fiscale
mondiale și să -și încurajeze partenerii internaționali să -i urmeze exemplul. Acest lucru va spori echitatea și va
contribui la stimularea ocupării forței de muncă, a creșterii economice și a investițiilor în Europa.

9