EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTIȚII PENTRU MODERNIZAREA ȘI REUTILAREA UNEI SOCIETĂȚI COMERCIALE [304783]

EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTIȚII PENTRU MODERNIZAREA ȘI REUTILAREA UNEI SOCIETĂȚI COMERCIALE

Capitolul 1 : Investițiile – Considerații generale

Conceptul de investiții

Clasificarea investițiilor

Conceptul de eficiență economică a investițiilor

Investițiile de capital

Decizia de investiții de capital

Capitolul 2 : Evaluarea și analiza unui proiectului de investiții pentru modernizarea și reutilarea unei societăți comerciale cu ajutorul indicatorilor de eficiciență economică

2.1.Noțiunea de proiect de investiții

2.2.Eficiența proiectelor de investiții

2.2.1. [anonimizat]/lucrări în cadrul unei societăți comerciale

2.2.2. [anonimizat]/lucrări în cadrul unei societăți comerciale

2.3. Surse de finanțare a proiectelor de investiții

Capitolul 3 : Prezentarea societății comerciale

3.1. Prezentarea societății S.C TURMET S.R.L.

3.2. Structura organizatorică

3.3. Evoluția principalilor indicatori în ultimii trei ani în cadrul societății S.C TURMET S.R.L.

Capitolul 4 : STUDIU DE CAZ privind “ Evaluarea unui proiect de investiții privind modernizarea și reutilarea cadrul în societății comerciale S.C. TURMET S.R.L

4.1. Calculul indicatorilor statici pentru evaluarea eficienței proiectului de investiții pentru modernizarea și reutilare în cadrul societății comerciale S.C. TURMET S.R.L

4.2. Calculul indicatorilor dinamici pentru evaluarea eficienței proiectului de investiții pentru modernizare și reutilare în cadrul societății comerciale S.C. TURMET S.R.L

Capitolul 5 : Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anexe

Capitolul 1 : Investițiile – Noțiuni teoretice

Conceptul de investiții

Clasificarea investițiilor

Conceptul de eficiență economică a investițiilor

Investițiile de capital

Decizia de investiții de capital

Conceptul de investiții

Investiția este privită în mod diferit și deci definită în mod diferit de diverși specialiști. Câteva din definițiile investiției sunt :

√ Investiția reprezintă o cheltuială pe care o fac persoanele fizice sau juridice cu scopul de a obține bunuri și/sau servicii. – Ion Românu și Ion Vasilescu

√ [anonimizat], se perfecționează sau se reconstruiesc fonduri fixe existente. – [anonimizat]

√ Investiția reprezintă o renunțare la o [anonimizat]. Sintetizând, acest lucru ar însemna realizarea unei cheltuieli certe pentru un viitor incert. – Pierre Mosse

√ Termenul de investiții este folosit cel mai adesea pentru a descrie fluxul de cheltuieli destinat să sporească sau să mențină stocul de capital real. Fluxurile de investiții vizează producerea de bunuri care nu sunt destinate consumului implicit. [anonimizat]. – The MIT Dictionary of Modern Economics

Pentru a [anonimizat]:

1.Dimensiunea contabilă

2.Dimensiunea economică

3.Dimensiunea financiară

1.Dimensiunea contabilă: această dimensiune este cea care simplifică cel mai mult noțiunea de investiție. [anonimizat] avea aceeași formă pe o perioadă mai lungă de timp.

În cadrul aceste dimensiuni se pune accent pe durata de viață a bunurilor achiziționate sau realizate de întreprindere.

2.Dimensiunea economică: această dimensiune lărgește noțiunea de investiții, definindu-le ca suma resurselor consumate în momentul actual cu scopul de a obține venituri în viitor. Investiția va fi considerată eficientă doar în cazul în care veniturile obținute vor fi superioare resurelor consumate. În cadrul acestei dimensiuni se pune accent pe eficiența acțiunii de realizare a investiției.

3.Dimensiunea financiară: Dimensiunea financiară aduce în plus față de cea economică faptul că se urmărește atât obținerea de venituri, cât și de economii. În cazul dimensiunii financiare întreprinderea urmărește aceste lucruri pe o perioadă mai lungă de timp. În cadrul acestei dimensiuni accentul este pus pe asigurarea echilibrului între resurse și nevoi.

(ION ROMÂNU, ION VASILESCU, „Managementul investițiilor”, Editura Mărgăritar, Bucuresti, 1997

DRAGOȘ HURU, „Investițiile Capital și dezvoltare”, editura Economică, București, 2007)

Clasificarea investițiilor

Investițiile se clasifică după mai multe criterii, astfel:

În funcție de natural lor, investițiile se împart în:

√ Investiții corporale sunt acele investiții în terenuri, construcții.

√ Investiții necorporale : cheltuieli de cercetare, cheltuieli cu publicitatea, cheltuieli cu studiile.

√ Investiții financiare : împrumuturi pe termen lung

În funcție de forma de proprietate :

√ Investiții particulare

√ Investiții ale statului

√ Investiții mixte

În funcție de obiectivul urmărit prin realizarea proiectului, întâlnim :

√ Investiții productive : crearea de noi capacități de producție, reutilarea capacităților de producție existente, îmbunătățirea echipamentelor de producție existente, diversificarea activității existente.

√ Investiții obligatorii : aceste investiții se fac pentru ca întreprinderea să-și îndeplinească anumite obligații pe care le au față de angajați sau față de alți agenti economici.

√ Investiții strategice : sunt acele învestiții în proiecte de cercetare-dezvoltare.

În funcție de gradul de risc pe care îl prezintă, investițiile sunt :

√ Investiții cu risc scăzut : sunt acele investiții ce ofera stabilitate și siguranța celor care nu doresc să piardă bani, ăn această categorie intră investițiile de menținere.

√ Investiții cu risc mediu : sunt investițiile de modernizare.

√ Investiții cu risc ridicat : investițiile cu grad ridicat de risc oferă, în general, randamente superioare celor cu grad scăzut de risc, dacă se realizează pe termen lung (peste 5 ani). În această actegorie intră investițiile de expansiune și de diversificare.

√ Investiții cu risc alb : sunt investițiile din spera ceercetare-dezvoltare-modernizare.

√ Investițiile cu risc impus : sunt investițiile legate de ceințele investitorului.

În funcție de rolul funcțional al investițiilor în cadrul proiectului:

√ Investiții directe : sunt investiții pentru realizarea de obiective noi, investiții pentru modernizare.

√ Investiții indirecte : sunt investiții cu caracter social-cultural.

√ Investiții colaterale : sunt investiții realizate pentru asigurarea alimentării cu apă, gaze, energie.

√ Investiții conexe : sunt acele investiții realizate pentru a pune la dispoziția investiției directe utilaje, materii prime, combustibil, energie, cai de comunicații, dotări social-culturale.

În funcție de structura tehnologică a cheltuielilor

√ Investiții în mijloace fixe : investiții facute pentru achiziționarea de echipamente, montarea și instalarea acestora, pentru achiziționarea și amenajarea de terenuri.

√ Cheltuieli preliminare : cheltuieli de constituire, cheltuieli de perfecționare a personalului de exploatare.

√ Fond de rulment

În funcție de cronologia intrărilor și ieșirilor de trezorerie :

√ O singură intrare – o singură ieșire : reprezintă realizarea unei investiții la un moment dat și obținerea unor efecte tot o singură data, dar în viitor.

√ Intrări multiple în mai multe etape și o singură ieșire : reprezintă realizarea mai multor investiții pentru obținerea de efecte o singură dată în viitor.

√ O singură intrare și ieșiri multiple continuu pe o perioadă mai lungă de timp : reprezintă realizarea unei investiții și obținerea unor efecte multiple în viitor

√ Intrări multiple – ieșiri multiple : reprezintă realizarea mai multor investiții pentru obținerea unor efecte multiple.

În funcție de modul de constituire :

√ Investiții nete : sunt acele investiții ce au ca scop creșterea capitalului fix și a stocurilor de materii prime și materiale.

√ Investiții brute : sunt acele investiții ce au ca scop creșterea absolută a capitalului fix pentru modernizarea și înlocuirea mijloacelor fixe uzate.

În funcție de proveniența surselor de finanțare :

√ Investiții finanțate din surse proprii

√ Investiții finanțate din surse atrase

√ Investiții finanțate împrumutate

(ION ROMÂNU, ION VASILESCU, „Managementul investițiilor”, Editura Mărgăritar, Bucuresti, 1997

DRAGOȘ HURU, „Investițiile Capital și dezvoltare”, editura Economică, București, 2007)

Conceptual de eficiență economică a investițiilor

Eficiența economică este cel mai important element al deciziei de investiții.

Aceasta poate fi definită ca fiind suma rezultatele obținute dintr-o activitate economică, rezultate ce pot fi masurate prin intermediul resurselor consummate pentru desfășurarea respectivei activități.

Eficiența economică a investițiilor reprezintă eforturile investiționale făcute cu scopul de a produce efecte economice curente, dar și viitoare, efecte ce pot fi optimizate prin reducerea consumului de resurse.

Principalele careacteristici ale eficienței economice a investițiilor sunt:

√ Eficiența economică a investițiilor este parte a întregii activități de producție;

√ Conținutul eficienței economice a investițiilor este conturat prin raportarea efectelor obținute la eforturile necesare pentru obținerea lor;

√ Eficiența economică a investițiilor se determină pe bază de previziune;

√ Rezultatul procesului investițional tine cont de factorul timp deoarece există un decalaj între momentul cheltuirii resurselor de investișii li momentul obținerii rezultatelor;

√ Eficiența economică a investițiilor se exprimă pe baza parametrilor effect-effort al fiecărei variante de proiect;

√ Datorită interdependenței dintre societările comerciale, ramuri, subramuri, domenii de activitate, eficiența economică a investițiilor are la bază o abordare sistemică.

Pentru determinarea eficienței economice a investișiilor, mai concret pentru a demonstra că proiectul de investiții este eficient, este necesar calculul unor indicatori de eficientă.

Acești indicatori se calculează atât în formă statică, cât și în formă dinamică. De asemenea, acești indicatori se calculează diferit pentru realizarea de obiective noi, față de realizarea de investiții pentru modernizări-dezvoltări în cadrul societății comerciale..

(ION ROMÂNU, ION VASILESCU, „Managementul investițiilor”, Editura Mărgăritar, Bucuresti, 1997

ION IONIȚĂ, SEBASTIAN MUNTEANU, „ Calculul și analiza proiectelor de investiții” , editura ASE, 2011

CLAUDIU CICEA, CĂTĂLIN DOBREA, ION VASILESCU, ALEXANDRU GHEORGHE, „Eficiența și evaluarea investițiilor”, București, 2004

MARIAN STOIAN, „Gestiunea Investițiilor”, editura ASE, 2003)

Investițiile de capital

Investițiile de capital sunt acele cheltuieli facute atât pentru realizarea de obiective noi (achiziționarea de noi capitaluri fixe), cât și pentru modernizarea și reutilarea celor deja existente în carul societății.

Rolul cel mai important al investițiilor de capital este acela de a asigura dezvoltarea și restructurarea economiei naționale.

Investițiile de capital pot fi :

√ Investiții pe termen scurt : de regulă, sub un an

√ Investiții pe termen lung : pe mai mulți ani

Principalul obiectiv al unui proiect de investiție de capital este acela de a compara veniturile care se vor obține în urma acestei investiții cu alternativele de a investi alte acțiuni similare de tranzacții pe piețele financiare.

În momentul în care se ia decizia realizării investițiilor de capital, cel mai important lucriu de care se tine cont este nivelul de risc. Astfel, există investiții de capital cu risc scăzut și investiții de capital cu risc ridicat.

Investițiile de capital cu risc scăzut vor aduce un beneficiu mai redus investitorului, pe când investițiile de capital cu risc ridicat vor aduce beneficii acestuia mult mai mari.

(ION VASILESCU, ION ROMÂNU, CLAUDIU CICEA, „Investiții”, editura Economică, București, 2000)

Decizia de investiții de capital

Pentru luarea deciziilor de realizare a investițiilor de capital se urmaresc etapele modelului de decizie pentru investițiile de capital .

Aceste etape sunt:

Etapa 1: În prima etapă se stabilesc obiectivele, adică ceea ce investitorul dorește să obțină. Aici intră și stabilirea unei funcții obiectiv, care de obicei constă în maximizarea profitului în urma realizării investiției de capital.

Etapa 2 : A doua etapă presupune căutarea oportunităților de investiții. Acestei etape trebuie să i se acorde o importanță deosebită deoarece trebuiesc găsite proiectele de investiții potențiale.

Etapa 3 : Această etapă presupune informarea în legătură cu posibile stări ale naturii care pot modifica în sens negativ rezultatele proiectului de investiții.

Etapa 4 : Etapa 4 presupune analiza și listarea informațiilor referitoare la posibilele stări ale naturii care pot afecta proectul de investiții, analiză ce se va afce pe fiecare stare a naturii în parte.

Etapa 5 : Această etapă presupune evaluarea efortului și a câștigului sau a pierderilor pentru fiecare rezultat posibil ( pentru fiecare proeict potential identificat în etapa 2).

Etapa 6 : După etapa 5, urmează selectare proiectului de investiții care va asigura atingerea profitului maxim în urma efortului depus.

Etapa 7 : După alegerea celui mai bun proiect de investiții, urmează etapa 7 în care are loc implementarea acestuia.

Etapa 8 : Etapa 8 este ultima etapă a procesului de decizie asupra investițiilor de capital și presupune analiza deciziilor de capital și revizuirea proiectului de investiții.

În figura de mai jos, prin săgeți sunt reprezentate iterațiile principale ale modelului, iterații ce reprezintă și cele mai importante bucle feed-back. Pot avea loc însa și alte iterații secundare între etapele acestui model de decizie. Astfel, etapa de analiza și revizuire a proiectelor de investiții are loc în mod constant, la intervale bine stabilite, pentru a evalua rezultatele curente fața de cele planificate.

Capitolul 2 : Evaluarea și analiza unui proiectului de investiții pentru modernizarea și reutilarea unei societăți comerciale cu ajutorul indicatorilor de eficiciență economică

2.1. Noțiunea de proiect de investiții

2.2.Eficiența proiectelor de investiții

2.2.1. Indicatori statici privind modernizarea-dezvoltarea unei activități/lucrări în cadrul unei societăți comerciale

2.2.2. Indicatori dinamici privind modernizarea-dezvoltarea unei activități/lucrări în cadrul unei societăți comerciale

2.3. Surse de finanțare a proiectelor de investiții

2.1. Noțiunea de proiect de investiții

Înainte de realizarea unei investiții este necesar să se întocmească proiecte și studii pentru a putea determina eficiența viitorului obiectiv.

Proiectul de investiții poate fi definit ca suma tuturor activităților ce urmează să se desfășoare în viitor pentru atingerea unor obiective pe perioada determinată, obiective ce vor fi atinse doar printr-un anumit consum de reseurse.

Principalele persoane care participă la realizarea proiectului de investiții sunt:

√ beneficiarul proiectului, numit și investitor;

√ proiectantul lucrării numit și consultant;

√ constructorul numit și contractantul, ofertantul sau antreprenorul lucrării;

√ furnizorii de materiale;

√ furnizorii de utilaje de construcții și mijloace de transport;

√ furnizorii de utilaje tehnologice;

√ finanțatorul proiectului.

Fiecare dintre cei enumerați mai sus au un rol important în realizarea proiectului de investiții, lipsa oricăruia putând îngreuna ducerea la bun sfârșit a proiectului.

Proiectul de investiții este motivația concretă a unor cheltuieli făcute în prezent în

speranța obținerii unor avantaje în viitor.

Atunci când se ia decizia realizării unui proiect, oricine se gandește la soarta capitalului investit, fiind conștient că există posibilitatea ca, din diverse motive să nu-și atingă scopul și obiectivele urmărite.

În cazul proiectelor, compararea eforturilor cu rezultatele/efectele este o cerință esențială de raționalitate și eficiență, datorită relației cauzale dintre efectele utile ce constituie finalitatea acțiunii și resursele: materiale, financiare, umane alocate în acest scop.

În evaluarea proiectelor putem spune că se lucrează cu informații certe când vorbim de resursele investitionale și cu estimari sau sperante când vorbim de rezultatele proiectului.Altfel spus, la evaluarea eficienței unui proiect, se cunosc exact obiectivele și resursele investiționale, dar există îndoieli cu privire la rezultatele așteptate și implicit asupra eficienței sale.

Obținerea efectelor se face într-un viitor incert și din acest motiv este foarte important să se dispună de instrumente adecvate de gestiune în condiții de risc și incertitudine, să se cunoască riscurile la ce amenință viabilitatea proiectului în diferitele sale faze de evoluție.

În cazul apariției riscului, acesta se poate “ stăpâni” astfel :

√ Schimbarea concepției proiectului pentru a-i schimba probabilitatea de succes;

√ Reformularea necesarului de resurse (modificări în volumul, structura și calitatea acestora) pentru implementarea cu șanse mai mari de succes a concepției inițiale;

√ Intensificarea eforturilor pe linia identificării și stăpânirii cauzelor de incertitudine și risc, astfel ca sa se poată lua cele mai pertinente măsuri de contracarare a riscului.

(MARIAN STOIAN, „Gestiunea Investițiilor”, editura ASE, 2003

CLAUDIU CICEA, CĂTĂLIN DOBREA, ION VASILESCU, ALEXANDRU GHEORGHE, „Eficiența și evaluarea investițiilor”, București, 2004)

2.2. Eficiența proiectelor de investiții

2.2.2. Indicatori statici privind modernizarea-dezvoltarea unei societăți comerciale

Principalii indicatori statici calculați pentru determinarea eficienței economice a proiectului de investiții sunt :

CAPACITATEA DE PRODUCȚIE ( qh )

Reprezintă cantitatea maxima de producție care se poate obține într-o perioadă de un an în condiții normale impuuse de utilizarea deplină a capitalului fix și resurselor umane.

NUMĂRUL DE SALARIAȚI ( N )

Numărul de salariați reprezintă numărul efectiv de salariați de care va avea nevoie viitorul obiectiv în perioada funcționării sale.

CHELTUIELILE DE PRODUCȚIE ( CHp )

Reprezintă un indicator sintetic ce arată efortul facut de agentul economic cu scopul obținerii producției dorite.

qh=capacitatea de producție

C =

VENITUL DIN ACTIVITATEA DE BAZĂ ( Qh )

Acest indicator însumează rezultatele activității economice a societății comerciale pe o perioadă de timp de un an.

qh = capacitatea de producție

P = preț

PROFITUL ANUAL ( Ph )

Acest indicator ajută agentul economic la recuperarea capitalului cheltuit și constituirea de noi capitaluri fixe.

PRODUCTIVITATEA MUNCII (W)

Acest indicator arată producția care se realizează de un salariat într-o anumită perioadă de timp.

INVESTIȚIA TOTALĂ ( It)

Investiția totală reprezintă efortul investițional total făcut pentru realizarea obiectivului stabilit. Acest indicator este unul din cei mai importanți indicatori de volum.

Investiția totală se calculează cu ajutorul formulei :

I = investiția calculate conform devizului

M0 = mijloacele circulante la prima dotare

Cs = cheltuieli cu pregătirea salariaților și desfășurarea lucrărilor

INVESTIȚIA SPECIFICĂ ( Is/q )

Investiția specifică reprezintă efortul investițional facut pentru obținerea unei unități capacitate de producție. Formula de calcul este următoarea :

It = investiția totală

qh = capacitatea de producție exprimată fizic

Qh = capacitatea de producșie exprimată valoric

Pentru modernizări/dezvoltări relația este următoarea:

It = investiția totală

(qi- q0) = ∆q = sporul de capital de producție

(Qi-Q0) = ∆Q = venituri/încasări/producție/cofră de afaceri

În momentul în care există mai multe variante de proiect, se va alege ca fiind optimă varianta la care mărimea acestui indicator are valoarea cea mai mică.

TERMENUL DE RECUPEARARE A INVESTIȚIEI ( T )

Termenul de recuperare a investiției reprezintă timpul în care investiția se recuperează din profitul anual.

It = Investiția totală

Ph = Profitul annual

Pentru modernizări/dezvoltări, relația este următoarea:

It = Investiția totală

Phi = profitul după modernizare

Ph0 = profitul inainte de modernizare

C0 = costul înainte de modernizare

Ci = costul după modernizare

În momentul în care există mai multe variante de proiect, se va alege ca fiind optimă varianta la care mărimea acestui indicator are valoarea cea mai mică.

COEFICIENTUL DE EFICIENȚĂ ECONO0MICĂ ( e )

Coeficientul de eficiență economică exprimă corelația dintre profitul obținut și efoctul de capital investit.

Formula de calcul este :

Ph = Profitul anual

It = Investiția totală

Pentru modernizări/dezvoltări relația este următoarea:

It = Investiția totală

Phi = profitul după modernizare

Ph0 = profitul inainte de modernizare

C0 = costul înainte de modernizare

Ci = costul după modernizare

În momentul în care există mai multe variante de proiect, se va alege ca fiind optimă varianta la care mărimea acestui indicator are valoarea cea mai mare.

CHELTUIELI RECALCULATE SAU ECHIVALENTE ( k )

Cheltuielile recalculate sau echivalente exprimă efortul total și cheltuielile de producție facute pe toată durata de funcționare a obiectivului de investiții.

Acest indicator se calculează cu ajutorul formulei:

It = Investiția totală

Chp = cheltuieli de producție anuale

Df = durata de funcționare

În momentul în care există mai multe variante de proiect, se va alege ca fiind optimă varianta la care mărimea acestui indicator are valoarea cea mai mică.

RANDAMENTTUL ECONOMIC AL INVESTIȚIEI ( R )

Randamentul economic al investiției reprezintă profitul ce se obține în urma efortului investițional compensate de profitul annual.

R = Ph*Df / It

Ph = Profitul anual

It = Investiția totală

Df = durata de funcționare

Pentru modernizări/dezvoltări formula este:

It = Investiția totală

Df = durata de funcționare

Phi = profitul după modernizare

Ph0 = profitul inainte de modernizare

C0 = costul înainte de modernizare

Ci = costul după modernizare

În momentul în care există mai multe variante de proiect, se va alege ca fiind optimă varianta la care mărimea acestui indicator are valoarea cea mai mare.

( ION ROMÂNU, ION VASILESCU, „Managementul investițiilor”, Editura Mărgăritar, Bucuresti, 1997

ION IONIȚĂ, SEBASTIAN MUNTEANU, „ Calculul și analiza proiectelor de investiții” , editura ASE, 2011

ION VASILESCU, ION ROMÂNU, CLAUDIU CICEA, „Investiții”, editura Economică, București, 2000

CLAUDIU CICEA, CĂTĂLIN DOBREA, ION VASILESCU, ALEXANDRU GHEORGHE, „Eficiența și evaluarea investițiilor”, București, 2004)

2.2.3. Indicatori dinamici privind modernizarea unei societăți comerciale

În momentul în care dorim să calculăm indicatorii de mai sus și în formă dinamică, trebuie să ținem cont și de tehnica actualizării și anume : de factorul de actualizare ( a ) și de momentul actualizării:

“m”- momentul luării deciziei de investiții;

“n” – momentul începerii realiării investiției;

“p” – momentul punerii în funcțiune a obiectivului;

“v” – momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului.

t

Iar : g – perioada de elaborare a documentației tehnico-economică a obiectivului de investișii;

d – durata de execuție a lucrărilor de investiții pe șantier;

f – perioada dintre momentul punerii în funcțiune și momentul restituirii creditelor primite;

D – durata de funcționare a obiectivului de investișii.

Actualizarea la momentul “m”- momentul luării deciziei de investiții:

↔ Investiția toatală actualizată la momentul m

↔ Profitul total actualizat la momentul m

↔ Randamentul actualizat la momentul m

↔ Temenul de recuperare la momentul m

Actualizarea la momentul “n” – momentul începerii realiării investiției:

↔ Investiția toatală actualizată la momentul n

↔ Profitul total actualizat la momentul n

↔ Randamentul actualizat la momentul n

↔ Temenul de recuperare la momentul n

Actualizarea la momentul “p” – momentul punerii în funcțiune a obiectivului

↔ Investiția toatală actualizată la momentul p

↔ Profitul total actualizat la momentul p

↔ Randamentul actualizat la momentul p

↔ Temenul de recuperare la momentul p

Actualizarea la momentul “v” – momentul scoaterii din funcțiune a obiectivului

↔ Investiția toatală actualizată la momentul v

↔ Profitul total actualizat la momentul v

↔ Randamentul actualizat la momentul v

↔ Temenul de recuperare la momentul v

(ION ROMÂNU, ION VASILESCU, „Managementul investițiilor”, Editura Mărgăritar, Bucuresti, 1997

ION IONIȚĂ, SEBASTIAN MUNTEANU, „ Calculul și analiza proiectelor de investiții” , editura ASE, 2011

ION VASILESCU, ION ROMÂNU, CLAUDIU CICEA, „Investiții”, editura Economică, București, 2000

CLAUDIU CICEA, CĂTĂLIN DOBREA, ION VASILESCU, ALEXANDRU GHEORGHE, „Eficiența și evaluarea investițiilor”, București, 2004)

2.3. Surse de finanțare a proiectelor de investiții

Cel mai importane element la care trebuie să se gandească orice societate la demararea unui proiect de investiții este resursa financiară. De ce mai multe ori, societatea nu dispune de această resursă și din acest motiv se apelează la diverse surse de finanțare.

Sursele din care pot fi finanțate investițiile sunt:

Surse proprii ale firmei destinate investițiilor

Orice societate se poate autofinanța prin obținerea de resurse din activitatea de exploatare sau din alte activități, resurse ce vor fi utilizate pentru realizarea de investiții. Societatea se poate autofinanța doar în momentul în care obține un profit care îl ajută să își acopere cheltuielile și dupa acoperirea acestora îi mai rămân bani pentru demararea proiectului de investiții. Societatea poate obține acest profit din exercițiul financiar, amortizare sau din vânzarea utilajelor scoase din funcțiune înainte de termen.

Surse existente pe piețele de capital

În această categorie intră împrumuturile bancare, emiterea și vânzarea de acțiuni și împrumuturile participative.

Împrumuturile bancare reprezintă principala sursă externă de finanțare, sursă la care societățile apelează de cele mai multe ori. După cum este bine știut, orice împrumut înseamnă un efort financiar pentru societatea comercială, ce implică atât plata unor sume la scadență, cât și adaugarea unor dobânzi și a unor cerințe impuse de banca creditoare.

Emiterea și vânzarea de acțiuni este o sursă de finanțare avantajoasă deoarece aduce beneficii investitorului prin recompensarea acestuia în momentul în care societatea realizează profit și plătește dividende.

Împrumuturile participative reprezină finanțări ale întreprinderilor mici și mijlocii de către instituții bancare sau de către stat

Alocațiile de la bugetul de stat pentru investiții

Aceste surse de finanțare sunt destinate domeniilor care nu prezintă interes pentru investitorii particulari și domeniilor care sunt ținute sub controlul statului ( de exemplu: lucrări din minerit, petrol, energie electrică, acșiuni din domeniul agriculturii, dezvoltarea bazei materiale a sectorului social-cultural).

Sursele externe pentru investiții

Acestea sunt:

Credite guvernamentale sunt credite acordate de către stat prin intermdiul băncilor și au la bază o convenție între guvernul țării care acordă creditul și guvernul țării care primețte creditul. Aceste credite se acordă pentru achiziționarea de mașini, utilaje și echipamente numai din țara creditoare.

Guvernul României contractează și garantează astfel de împrunuturi numai cu Banca Națională a României.

Credite externe pe termen lung sunt acordate doar de instituțiile internaționale ( de exemplu: Fondul Monetar Internațional- FMI; Banca Internațională de Reconstrucții și Dezvoltare- BIRD)

(ION ROMÂNU, ION VASILESCU, „Managementul investițiilor”, Editura Mărgăritar, Bucuresti, 1997)

Capitolul 3 : Prezentarea societății comerciale

3.1. Prezentarea societății S.C TURMET S.R.L.

3.2. Structura organizatorică

3.3. Evoluția principalilor indicatori în ultimii trei ani în cadrul societății S.C TURMET S.R.L.

3.1. Prezentarea societății S.C TURMET S.R.L.

Istoric:

1971

La inițiativa și sub îndrumarea Primăriei Berca se înființează turnătoria ;

1971–1981

S-a mers exclusiv pe turnarea de piese de bronz pentru industrie (clienți principali : ISH Focșani, UMB Brașov, Tractorul Brașov) ;

1981

A început producția de mobilier de grădină din aluminiu turnat, prezentat și vândut pe piața externă prin firma ILEXIM – București . Cererea pentru aceste produse a crescut treptat în special pentru piețele din Anglia și Germania;

1987

Firma THORMA IMPORT-EXPORT din Germania a venit cu un portofoliu de comenzi destul de mare, fapt care a dus la renunțarea turnării pieselor de bronz, producția axându-se pe mobilierul din aluminiu. Începand cu acest an, producția și partea de creație au căpătat un trend ascendent ;

1993

S-a înființat firma THORMA MANUFACTORY SRL (2 asociati : SC MIC IND SA și THORMA IMPORT-EXPORT). Începand cu acest an și pana în 2007, turnătoria a atins apogeul dezvoltării și vânzărilor.

2007

Asociatul german se retrage și SC MIC IND SA devine unic asociat, denumirea societății devenind TURMET SRL;

2007 – present

Cu experiența dobândită din colaborarea cu firma germană, s-a continuat producția de mobilier de gradină din aluminiu, cu livrări atât pe plan intern cat și extern.

Prezentare societate

S.C. TURMET S.R.L. este persoană juridică română organizată ca societate comercială cu răspundere limitată.

Societatea comercială S.C. TURMET S.R.L. a fost înființată în anul 1993, cu un capital exclusiv privat, cu un număr de peste 50 de angajați și are ca obiect principal de activitate turnarea metalelor neferoase ușoare. Aceasta vine din trecut cu o experiență vastă în domeniu dupa cum veți observa în scurtul istoric de mai sus.

S.C. TURMET S.R.L., prin capacitatea personalului existent, pune în valoare experiența în domeniul turnarii aluminiului. TURMET a reușit de-a lungul timpului să raspundă provocărilor în domeniul de specialitate, pe plan intern și extern, având firme colaboratoare din mai multe tari.

Societatea comercială pune pe locul întâi calitatea produselor și serviciilor oferite, satisfacerea cerințelor și așteptărilor clienților. Calitatea este responsabilitatea tuturor angajaților săi.

S.C. TURMET S.R.L își propune să ofere potențialilor clienți achiziționarea de produse de cea mai bună calitate la cele mai mici prețuri.

Directorul general al societății spune: „Raportul calitate-preț al serviciilor oferite de noi este cel mai bun de pe piață, iar stisfacția dumneavoastră este obiectivul nostru prioritar.

Folosindu-ne talentul, experiența și cunostințele, noi dăm posibilitatea ca ce cautați dumneavoastră să poată deveni trealizabil.”

Ca și clienți importanti enumerăm:

intern : Dedeman – Bacau,

Kronemag – Brasov,

extern : Decayeux – Franta,

Wood Steel – Germania.

Produsele societății

Produsele se livrează demontate și pot fi trimise și prin colet poștal.

Societatea realizează și produse după modelul pe care clientul îl aduce, în cazul în care își dorește ceva mai special.

Produsele sunt realizate din aluminiu turnat și vopsit cu lacuri rezistente la intemperii și radiații.

Societatea realizează atât mobilier, cât și ornamente de gradină.

Viziunea și strategia de dezvoltare

Viziunea de dezvoltare a societății constă în încercarea de a materializa experiența în activitatea desfășurată în scopul efectuării unor pași cât mai relevanți în domeniul producției de mobilier de gradină și accesorii pentru acesta către producție șii piață.

Strategia de dezvoltare a acestei societăți se bazează pe unicitatea majorității modelelor produse de turnatorie, având în portofoliu peste 150 de matrițe create de angajați cu experiență in domeniu, precum și colaborarea cu parteneri puternici atât pe plan intern cât și extern.

3.2. Structura organizatorică

Analizând organigrama S.C. TURMET S.R.L, putem spune că societatea are :

2 administratori : GHEORGHE DANUȚ și ILINCA FLORIN ( cu raspundere juridică)

Servicii :

– Aprovizionare: 1 persoană care se ocupă de aprovizionare și de gestiunea materiilor prime.

– Producție : – 1 Tehnolog care se ocupă de lansarea comenzilor în producție, de asigurarea necesarului de materiale, urmărirea fluxului de producție, promovarea de noi produse.

– 16 Muncitori : 8 Formatori turnători calificați care se ocupă de formarea și turnarea produselor din aluminiu; 4 muncitori ce lucrează la prelucrări mecanice și se ocupă de prelucrarea și finisarea produselor din aluminiu ( 2 sunt calificați și 2 necalificați); 2 muncitori ce se ocupă de vopsitul produselor din aluminiu (1 este calificat și 1 necalificat); 2 muncitori ce se ocupă de ambalarea produselor.

– Desfacere : de desfacere se ocupă administratorii societății ce promovează produsele existente, urmăresc buna derulare a contractelor existente, încearcă identificarea de noi piete și încheierea de noi contracte, se ocupă de promovarea de noi produse.

– Protecția muncii : esternalizat, societatea apelează la firme autorizate

– Contabilitate : esternalizat, societatea apelează la firme autorizate

– Transporturi : esternalizat

– Pază și protecție : 3 paznici autorizați.

În momentul de față, societatea S.C. TURMET S.R.L are un număr de total de personal angajat de 23 de persoane.

3.3. Evoluția principalilor indicatori în ultimii trei ani în cadrul societății S.C TURMET S.R.L.