Evaluarea Unui Proiect DE Investiții AL S.c. Bega Tehnomet S.a

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

MASTER: CONTABILITATE INTERNAȚIONALĂ

EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTIȚII AL

S.C. BEGA TEHNOMET S.A.

Prof.coordonator dr.:

Nicoleta Vintilă

Masteranzi:

Maria-Ionela Coarnă

Gabriela Ștefania Dan

Claudia Niculae

Silvia Regiu

Laurențiu Alexandru Ștefan

București 2015

CUPRINS

Rezumatul lucrării ………………………………………………………………………………………..3

Prezentarea generală a societății SC Bega Tehnomet SA ………………………………………………….4

Diagnosticul situatiei generale a firmei …………………………………………………………………………… 5

Diagnosticul juridic …………………………………………………………………………………………………. 5

Diagnosticul comercial …………………………………………………………………………………………….. 6

2.2.1. Analiza relatiei cu furnizorii …………………………………………………………………………… 7

2.2.2. Clientii intreprinderii …………………………………………………………………………………….. 7

Diagnosticul resurselor umane …………………………………………………………………………………. 8

2.3.1. Structura acționariatului ………………………………………………………………………………… 8

2.3.2. Informatii privind salariatii ……………………………………………………………………………. 9

2.3.3. Administrarea si conducerea firmei ………………………………………………………………… 9

Diagnosticul de mediu ……………………………………………………………………………………………..10

Diagnosticul tehnic ………………………………………………………………………………………………… 10

Diagnosticul financiar ……………………………………………………………………………………………. 11

BILANT CONTABIL la S.C. Bega Tehnomet …………………………………………….. 11

Bilanțul financiar ……………………………………………………………………………………….. 14

Analiza dinamicii activelor ……………………………………………………………… 14

Analiza dinamicii pasivelor …………………………………………………………….. 17

BILANȚ FINANCIAR ……………………………………………………………………………….. 20

Indicatorii de echilibru financiar ………………………………………………………………… 22

Analiza performantelor financiare ……………………………………………………………… 26

Capacitatea de autofinantare ……………………………………………………………………… 28

Tabloul fluxurilor de trezorerie ………………………………………………………………….. 30

Diagnosticul financiar al rentabilitatii si al riscului ……………………………………… 31

2.6.8.1. Rate de rentabilitate ……………………………………………………………………….. 31

2.6.8.2. Diagnosticul financiar al riscului …………………………………………………….. 33

Analiza SWOT ……………………………………………………………………………………………………………. 38

Proiectul de investiții și fundamentarea cheltuielilor de investiții ………………………………….. 39

Analiza proiectului de investiții ……………………………………………………………………………………. 39

VAN – valoarea actualizată netă ……………………………………………………………………………. 39

RIR – rata internă de rentabilitate …………………………………………………………………………. 42

RIRM – rata internă de rentabilitate modificată …………………………………………………….. 43

TR – termenul de recuperare al invetișiei ……………………………………………………………….. 44

IP – indice de profitabilitate …………………………………………………………………………………… 44

Analiza proiectului de investiție conform tehnicilor moderne ……………………………………….. 44

Analiza de sensibilitate ………………………………………………………………………………………….. 44

Tehnica scenariilor ………………………………………………………………………………………………… 49

Scenariul pesimist ………………………………………………………………………………………. 50

Scenariul optimist ………………………………………………………………………………………. 52

Arborele de decizie ………………………………………………………………………………………………… 54

Finanțarea proiectului de investiție ………………………………………………………………………………. 56

Concluzii …………………………………………………………………………………………………………………………… 57

Bibliografie ……………………………………………………………………………………………………………………….. 58

Anexe

Rezumatul lucrării

Lucrarea de fata se doreste a fi o evaluare a societatii SC Bega Tehnomet SA, cu sediul in judetul Timis, intocmita in mai 2015, lucrare ce are la baza informatii oferite public de societate in perioada anilor 2011-2013 .

Intr-o economie de piata functionala evaluarea intreprinderilor reprezinta o necesitate continua care vizeaza stabilirea valorii afacerii la un moment dat, masura avutiei reale dar si posibilitatea de sporire a bogatiei in perioada ce va urma.

In plan practic ne dorim sa prezentam evaluarea intreprinderii SC Bega Tehnomet SA, analizand toate laturile activitatii acesteia pe cele șase paliere reprezentative: juridic, comercial, resurse umane, de mediu, tehnic și financiar, precum si sa determinam punctele forte si slabe corespunzatoare pentru a permite evaluatorului, prin realizarea unui diagnostic corect fundamentarea unei valori a firmei cat mai aproape de realitate.

Prezentarea generală a societății SC Bega Tehnomet SA

SC Bega Tehnomet SA este o societate comerciala pe actiuni, infiinta si aprobata ca societate pe actiuni in baza Legii nr.15/1990, prin Hotararea nr.159/1991 a Guvernului Romaniei. Sediul societatii este in Timisoara, Calea Stan Vidrighin nr. 5A.Societatea este inmatriculata la Registrul Comertului sub nr. J35/640/1991, functioneaza in baza Legii 31/1990, modificata si completata si are Cod Unic de Inregistrare 1816121 – atribut fiscal ROdin data de 01 Iulie 1993.

Societatea are ca activitate principala: Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice. (Cod CAEN 2511) si isi desfasoara activitatea de productie in doua amplasamente, respectiv in:

– Timisoara, Calea Stan Vidrighin nr.5A, la sediul societatii;

– Timisoara, Calea Buziasului nr.11.

Activitatile secundare desfasurate de catre societatea SC Bega Tehnomet SA sunt: fabricarea de articole din fire metalice (cod CAEN 2593), inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate (cod CAEN 6820), fabricarea altor masini si utilaje de utilizare generala (cod CAEN 2829), fabricarea altor masini si utilaje specifice (cod CAEN 2899) si repararea masinilor (cod CAEN 3312).

Firma a fost infiintata in anul 1869 sub denumirea "Bozsak" avand ca profil de activitate fabricarea tesaturilor din fire metalice si a mobilierului metalic.In 1927 firma se transforma in societate pe actiuni. In acesta perioada profilul de fabricatie s-a diversificat intreprinderea producand table perforate, batoze si rasnite, caruciore si jucarii pentru copii , butoaie metalice.In 1949 isi schimba denumirea in Tehnometal si asimileaza in fabricatie primele masini agricole (trioare, selectoare actionate manual si electric).Intre 1954-1959 intreprinderea se extinde asimiland o gama larga de masini si utilaje agricole, batoze pentru mazare, uscatoare pentru cereale, transportoare cu noduri, site vibratoare, masini de curatat seminte, elevatoare cu cupe, etc. In acesta perioada se inscrie si participarea intreprinderii pentru prima data la expozitia internationala de la New Delhi, Bombay si Izmir.Intre 1971-1975 sunt asimilate produse de complexitate marita: baterii avicole pe 3 si 4 nivele, baterii pentru animale mici cu blana, precum si cabluri de comanda mecanica pentru autovehicole, Tehnometal devenind cel mai mare producator de utilaje avicole si cabluri de comanda din tara.Intre 1977-1980 a fost realizata investitia pentru fabricatia tractoarelor de capacitate mica (25-35CP).Dupa 1980 pe langa produsele traditionale a fost asimilata fabricatia autoturismelor de mic litraj "Dacia500", denumirea intreprinderii fiind schimbata in "Autoturisme Timisoara".Din 1991 SC Tehnomet SA se desprinde din Autoturisme ca si continuator a profilului de fabricatie traditional (1970-1975). Din anul 2000 a devenit membra Bega Grup , cu o mare capacitate organizatorica si financiara iar in anul 2002 se inregistreaza sub denumirea S.C. BEGA TEHNOMET S.A.In anul 2006 fuzioneaza cu SC Electrotimis SA adaugand la portofoliul de produse utilaje complexe la tema, de serie mica si unicate.

S.C. Bega Tehnomet este interesata intr-o colaborare reciproc avantajoasa, in vederea promovarii si extinderii produselor sale pe piata interna si internationala.

Diagnosticul situatiei generale a firmei

Diagnosticul juridic

Diagnosticul societății din punct de vedere juridic, are drept scop aprecierea situației actuale privind riscurile care pot apare în condițiile în care drepturile societății sunt lezate de terțe persoane juridice sau fizice.

În cele ce urmează vor fi analizate drepturile de funcționare ale societății, drepturile de proprietate, drepturile sociale, comerciale, etc.

Forma de organizare: societate pe acțiuni.

Caracteristicile societății comerciale pe acțiuni sunt:

 se constituie prin contract de societate și statut;

Contractul de societate și statutul pot fi încheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Denumirea "act constitutiv" desemnează, în baza Legii nr.31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, atât înscrisul unic, cât și contractul de societate și/sau statutul societății.

 există două modalități de constituire a societății pe acțiuni: prin subscriere integrală și simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripție publică;

 societatea pe acțiuni este societatea ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul social, acționarii fiind obligați numai până la concurența capitalului social subscris;

 societatea se constituie cu un număr minim de asociați/acționari, capitalul social este divizat în acțiuni, răspunderea acționarilor pentru obligațiile sociale este limitată până la concurenta capitalului subscris;

 societățile astfel înființate pot cota la bursă părți sociale și pot realiza împrumuturi prin emiterea de obligațiuni.

2.1.1. Precizarea potentialelor probleme legate de dreptul de proprietatea asupra activelor corporale ale societatii comerciale:

Pentru terenurile pe care este amplasata societatea au fost intabulate titluri de proprietate conf. HG 834/1991. Nu au fost inregistrate revendicari asupra activelor corporale din patrimonial societatii.

Societatea a contractat urmatoarele credite pe termen scurt si lung:

La 31.12.2013 , societatea avea contractate urmatoarele credite :

Contractul de credit numarul 16 / 26.11.2010 prin care Banca Intesa SanPaolo Romania SA , Agentia Timisoara 3 , acorda societatii un credit in valoare de 1.225.404,97 euro pentru rambursarea creditului de la Banca Romaneasca- Sucursala Timisoara in baza contractului de credit nt. 3006041 din 27.04.2006 si a actelor aditionale – partea externalizata la National Bank of Greece SA – Sucursala Londra. Creditul va fi rambursat cel tarziu la da de 23.11.2018 . LA 31.12.2013 soldul creditului era de 753.113,29 euro.

Contractul de credit numarul 02 din 02.02.2012, prin care banca Intesa SanPaolo Romania SA, Agentia Timisoara 3, acorda societatii un credit in suma de 197.185,85 euro pentru rambursarea creditului acordat de Banca Romaneasca -Sucursala Timisoara in baza contractului de credit nt. 3008006/17.04.2008 si a actelor aditionale aferente creditului externalizat la National Bank of Greace SA – Sucursala Londra. Creditul va fi rambursat cel tarziu pana la data de 02.02.2015. La 31.12.2013, soldul creditului este de 71.206,42 euro.

Convetie de linie de credit numarul 3159 din 22 iunie 2007 dintre SC Begacom SA si Banca Italo-Romena Spa Agentia Timisoara, in valoare de 5.000.000 euro cu scadenta la 21.06.2008. Dobanda aferenta liniei de credit se calculeaza in functie de EURIBOR la 3 luni la care se adauga 3% pe an. Conform actului aditional numarul 5 din data de 21.12.2012 la conventia de credit numarul 3159 din 22.06.2007 si actele aditionale ale acesteia, valoarea facilitatii in sold la data actului aditional in suma de 2.624.999,85 euro va fi rambursat in 63 de rate incepand cu data de 19.04.2013 conform graficului de rambursare anexat. Rata dobanzii se calculeaza in functie de EURIBOR la 3 luni la care se adauga 4,25 % pe an. Creditul a fost preluat de SC Bega Tehnomet SA ca urmare a fuziunii prin absorbtia SC Begacom SA . La 31.12.2013 soldul creditului era de 2.249.998, 81 euro .

Garantiile aferente acestor contracte de creditare se regasesc la diagnosticul tehnic.

Litigii si dispute

Societatea este obiectul a unui numar de actiuni in instanta rezultate in cursul normal al desfasurarii activitatii. Pe baza consultantei de specialitate primita din partea consilierului juridic, conducerea societatii considera ca aceste actiuni nu vor avea un efect semnficiativ asupra rezultatelor economice si a pozitiei financiare a societatii.

Contingente legate de mediu

Reglementarile privind mediul inconjurator sunt in dezvoltare in Romania iar societatea nu a inregistrat nici un fel de obligatii la 31.12.2013 si 2012 pentru nici un fel de costuri anticipate, inclusiv onorarii juridice si de consultanta, studii ale locului, designul si implementarea unor planuri de remediere, privind elemente de mediu inconjurator. Conducerea societatii nu considera cheltuielile asociate cu eventuale probleme de mediu ca fiind semnificative.

Asigurari incheiate

La sfarsitul anului 2013, societatea are incheiate polite de asigurare pentru autotorismele detinute in proprietate si pentru imobilizarile corporale gajate si ipotecate.

Diagnosticul comercial

SC BEGA TEHNOMET S.A. este situata in municipiul Timisoara, pe doua amplasamente, in zona industriala din Calea Buziasului. Sediul social este in Str. Stan Vidrighin nr. 5A, cu o suprafata de 102,676 mp, iar punctual de lucru este pe Str. Buziasului nr. 11 cu o suprafata de 55,573mp.

Are acces auto prin reteaua de drumuri municipal la soseaua Timisoara- Buzias si Drumul European care traverseaza Timisoara.

Ponderea cea mai mare in totalul activelor o detin constructiile si terenurile.

SC BEGA TEHNOMET S.A ofera urmatoarele categorii de produse:

LOGISTICA INDUSTRIALA: Containere de transport, componente schele metalice, balustrade industriale, paleti metalici specializati pentru transport

CONFECTII METALICE SUDATE SIMPLE: boxe pentru cresterea animalelor, rastel pentru biciclete, scaune stadion, carucioare transport.

CONFECTII METALICE DE CONPLEXITATE MEDIE: paleti si baterii transport pentru butelii de gaze tehnice, rastele depozitate si transport butelii GPL, container transport carbid, suport transport butoaie cu freon, amoniac, clor lichid.

CONFECTII METALICE SUDATE PRELUCRATE: batie, carcase, traverse, lonjeroane

TABLE PERFORATE

BENZI DE TRANSPORT METALICE

TESATURI METALICE

MASINI PENTRU ACTIVITATI PRODUCTIVE: Linie de fabricatie panouri de sarma sudate, masina automata de impletit plasa de sarma, dispozitive de asamblare, sudare si masurare ansamble specifice industriei automotive.

SC BEGA TEHNOMET S.A este organizata astfel:

Pe amplasamentul din strada Stan Vidrighin nr. 5 A (unde se afla sediul firmei):

Divizia mecanica

Divizia de tesaturi si impletituri din sarma si table perforate;

Divizia de utilitati;

Pe amplasamentul de pe strada Calea Buziasului, nr. 11:

Divizia Electrotimis.

Divizia mecanica este dotata cu utilaje specific produselor fabricate: ghilotine prese, masini de profilat table, masini unelte universal, instalatii de sudura, masini cu comanda numerica: stanta si abkant Trumatic – grad uzura 12%, un robot pentru sudura si un fierastrau cu panza; constructiile au un grad de uzura de cca. 30%.

Divizia de tesaturi din sarma si impletituri din sarma este dotata cu utilaje specific produselor fabricate:masini de perforat echipate cu scule liniare si semiliniare, razboaie de tesut si impletit cu grad mic de automatizare: constructiile prezinta un grad de uzura de cca.42%. Atelierul de component pentru industria nucleara este dotat cu razboaie de tesut si prese de pliat si perforat cu grad de uzura de cca. 35%, iar cladirea cu 24%.

Divizia de utilitati este dotata cu utilaje corespunzatoare pentru repararea utilajelor din dotare necesare procesului de fabricatie si prezinta un grad de uzura de cca. 46%; constructia prezinta uzura de cca. 27%.

Divizia Electrotimis are in dotare diverse utilaje specifice activitatii pe care o desfasoara printer care:masina de debitat cu plasma, bohrwerk CNC modernizat, masina de frezat CNC – Cincinati, masina de electroeroziune CNC,cuptoare de tratament termic, strunguri automate, strung cu comanda numerica si altele a caror grad de uzura nu depaseste 23%; constructia prezinta uzura de cca. 29%, strung cu comanda numerica cu un grad de uzura de 4%, centru de prelucrare cu comanda numerica cu o uzura de 2,6%, brat de masurare si control 3D cu un grad de uzura de 0,2%.

2.2.1. Analiza relatiei cu furnizorii

Furnizorii de materii prime si materiale cu care colaboram in activitatea pe care o desfasuram sunt analizati si evaluati in permanenta conform criteriilor de evaluare impuse de Sistemul de Management al Calitatii din societati.

In activitatea pe care o desfasuram, utilizam atat materiale din tara cat si din exterior care sunt fie achizitii definitive fie lohn (axate pe producerea folosind mana de lucru necalificata sau putin calificata local, fiind un contract international).

Principalele materiale utilizate le obtinem de la urmatorii furnizori:

– sirma de otel neagra si zincate de la Dan Steel Beclean;

– bare trase din otel si otel rotund de la Thyssenkrupp Materials – Timisoara, Floradis Com. – Targoviste, Bogner Oteluri Speciale – Sibiu;

– table din otel de la Thyssenkrupp Materials – Timisoara, Sidma – Bucuresti;

– tevi de la Prosider International, Thyssenkrupp Materials – Timisoara si din import;

– bare trase din alama rotunde si hexagonale de la Thyssenkrupp Materials – Timisoara;

– componente pneumatice de la Festo – Bucuresti;

– component mecanice de la Bosch Rexroth- Bucuresti, Schaeffler – Germania, Isrom – Oradea.

2.2.2. Clientii intreprinderii

Grupul-tinta de clienti sunt persoanele juridice care isi desfasoara activitatea in domeniul constructiilor atat pe piata imobiliara, cat si a centrelor comerciale, precum si persoanele fizice.

Piața de desfacere este diversificată și ceea ce este important, avem un numar mare de clienți permanenți din care amintim:

Umdasch A.G., Austria;

Continental A.G., Germania;

Carburo del Cinca, Spania;

Linde Gaz, Romania;

Benteler GmbH, Germania.

S.C. Bega Tehnomet este interesată într-o colaborare reciproc avantajoasa, în vederea promovării și extinderii produselor sale pe piața internă și internațională.

Conform previziunilor primate de la clientii externi, pentru anul 2014 se prevede o crestere substantiala a productiei pentru piata externa, datorita faptului ca produsele pe care le realizeaza pentru extern, sunt destinate investitiilor pentru care in 2014 au fost alocate sume mai mari decat in anul 2013.

Cu privire la ponderea pe piata si numarul competitorilor pentru produsele similar cu cele fabricate de societatea noastra nu detinem informatii.

Avand in vedere diversitatea de produse pe care le avem in portofoliul societatii este mica probabilitatea ca pierderea unui client sa aiba un impact negativ asupra veniturilor societatii, cu atat mai mult cu cat conducerea societatii este in permanenta preocupata de atragerea de noi clienti cu produse noi.

Societatea SC Bega Tehnomet SA are tendinta de crestere a cifrei de afaceri in 2014. Valoarea contractelor semnate de aceasta societate cu mai multe tari din comunitatea europeana precum si cu clienti interni, certifica o crestere economica pentru anul 2014, iar valoarea comenzilor primite confirma acest aspect.

Diagnosticul resurselor umane

SC BEGA TEHNOMET SA este societate detinuta public, supusă reglementărilor ASF. Actiunile societătii sunt dematerializate și se pot tranzactiona pe B.V.B. – Piata RASDAQ. Nu se tranzactioneaza pe piete din alte tari. Are un capitalul social total subscris și vărsat de 5.566.575 lei, împărtit în 2.226.630 actiuni nominative fiecare în valoare de 2,5 lei. In cursul anului 2013, s-au inregistrat majorari de capital social, ca urmare a fuziunii societatii prin absorbtie, cu SC BEGA COM SA Timisoara.

2.3.1. Structura acționariatului la data de 31.12.2013 se prezinta astfel :

Cristescu Valentin Marius 1.312.438 actiuni …..58,9428% din cap. social

Cristescu Emil 635.131 actiuni……28,5243% din cap. social

Persoane fizice 152.151 actiuni…….6,8332% din cap. social

Persoane juridice 126.910 actiuni…….5,6996% din cap. social

In cursul anului 2013 S.C Bega Tehnomet S.A prin fuziunea cu S.C Begacom S.A a preluat un capital social in valoare de 418.430 lei respectiv un numar de actiuni de 167.371, rezerve legale in valoare de 566.685,42 lei, rezerve din reevaluare in valoare de 41.639 lei si alte rezerve in valoare de 1.124.657 lei.Prima de fuziune a fost de 460.998 lei.

2.3.2. Informatii privind salariatii

La nivelul societății comerciale, exista un Contract Colectiv de Munca, contracte individuale de muncă și de administrare.SC BEGA Tehnomet SA are in prezent 148 de angajati, din care cu studii superioare 26 si 122 cu studii medii si cursuri de calificare.

Drepturile salariaților au fost achitate la zi, iar salariul minim respectă prevederile legale. Pregatirea personalului este conforma cu pozitia ocupata in organigrama. 21% din angajati au studii superioare de specialitate si ocupa pozitii de conducere in cadrul structurii organizatorice.

Deficientele de pregatire pe anumite pozitii sunt compensate prin incheierea unor contracte de consultant cu specialist in domeniu, care au rolul de a superviza si consilia conducerea executive cu privire la problemele care apar.

Consiliul de Administratie este constituit din trei personae de inalta calificare din domeniile managerial, financiar-contabil si tehnic, si indeplineste, pe langa rolul conferit de lege, si un rol consultative ori de cate ori este nevoie.

Angajatii societatii sunt constituiti intr-o organizatie sindicala, ce isi desfasoara activitatea conform legii, conducerea societatii oferindu-i suportul in derularea activitatii iar gradul de sindicalizare fiind de cca. 30%.

Raportul dintre managerii societatii si angajati pot fi caracterizate ca fiind foarte bune. Implicarea directorilor executive in desfasurarea activitatii a condus la castigarea de catre acestia si a pozitiilor de lideri informali,situatie benefica pentru relatia acestora cu subordonatii. Din acest motiv nu s-au identificat de catre Consiliul de Administratie elemente conflictuale intre acestia.

Activitatea de cercetare si dezvoltare in cadrul societatii noastre este desfasurata de compartimentul de proiectare si dezvoltare din cadrul companiei. Personalul tehnic, avand un nivel de pregatire superioara in domeniul de activitate al societatii impreuna cu clientii traditionali si tinand cont de solicitarile lor, urmareste modernizarea produselor aflate in fabricatie si succesiv optimizarea proceselor tehnologice aferente fabricarii acestora, in scopul maririi productivitatii, reducerii consumurilor material, energiei si implicit al pretului final al produselor.

2.3.3. Administrarea si conducerea firmei

In anul 2011 S.C.BEGA TEHNOMET S.A. a fost condusa de un Consiliul de Administratie in urmatoarea componenta:

Presedintele Consiliului de Administratie: Soruica Ioan

Bibu Nicolae – membru

Salajan Florica – membru

Conducerea executiva a societatii este asigurata de:

Director General: Soruica Ioan

Director economic: Soruica Maria

Diagnosticul de mediu

Tehnologiile utilizate in procesele tehnologice specific activitatilor pe care le desfasoara societatea SC BEGA TEHNOMET S.A. nu au influenta negativa asupra mediului inconjurator si sunt conforme cu legislatia in vigoare.

Politica de calitate aplicată la toate nivelurile, de la proiectare-dezvoltare, aprovizionare, fabricație, comercializare și service, a făcut ca firma să fie certificată ISO 9001/2000.

Ca urmare a solicitarii de emitere a acordului de mediu adresate de S.C BEGA TEHNOMET S.A., inregistrata la APM Timis sub nr. 2074 RP/ 13.03.2013, in baza HG nr 445/ 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/ 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile si completarile ulterioare, Agentia pentru Protectia Mediului Timis decide, ca urmare a consultarilor desfasurate in cadrul sedintei Comisiei de Analiza Tehnica, din data de 22.05.2013, ca proiectul „Construire centrala electrica fotovoltaica 1,49 MW PSI si racord SEN ” propus a se realiza in Timisoara, str. Calea Stan Vidrighin nr. 5A, nu se supune evaluarii impactului asupra mediului si nu se supune evaluarii adecvate.

Diagnosticul tehnic

Obiectivul diagnosticului tehnic este de a analiza în ce măsură societatea comercială este dotată din punct de vedere tehnic și material pentru a-și îndeplini scopul propus prin obiectul de activitate.

Principalele produse realizare si servicii prestate de catre SC BEGA TEHNOMET S.A.Timisoara:

Pentru piata interna:

Tesaturi din sarma de otel, inox, cupru, alama si bronz fosforos;

Plasa Rabitz si impletituri din sarma cu ochiuri patrate si hexagonale;

Table perforate cu gauri rotunde, alungite, patrate si special;

Prestarile de servicii (vopsiri, prelucrari mecanice, distributie energie elctrica si altele) se livreaza pe baza de comanda si pret negociat si acceptat de beneficiar.

Pentru piata externa:

Containere metalice pentru logistica;

Constructii sudate usoare;

Masini si utilaje pentru prelucrat cauciuc si lemn;

Situatia imobilizarilor necorporale la 31.12.2013 este urmatoarea:

2.6.2. Bilanțul financiar 

Scopul bilanțului financiar este de a inventaria averea și angajamentele întreprinderii și de a le ordona pe termene de lichiditate, respectiv exigibilitate, pornind de la informațiile prezentate în bilantul contabil și în notele explicative.

Structura bilanțului financiar este alcătuită din elementele de activ și din elementele de pasiv.

Analiza dinamicii activelor

În afaceri și contabilitate, activele sunt resursele economice care aparțin unei întreprinderi.Conform definiției din IFRS, un activ reprezintă o resursă controlată de întreprindere ca rezultat unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere.

Prin structura sa, activul:

Din punct de vedere economic, este considerat ca un ansamblu de utilizări, de întrebuințări ale capitalului și corespunzător clasificării tradiționale a bunurilor, utilizările pot fi grupate în active imobilizate și active circulante.

Din punct de vedere juridic, activul reflectă drepturile de creanță față de diferite persoane fizice sau juridice (clienți, avansuri acordate clienților etc.).

Din punct de vedere financiar, structura activului se face corespunzător circuitului valorilor și a gradului de lichiditate crescătoare acestora (capacitatea activelor de a se transforma în bani), astfel lichiditatea cea mai mică o au imobilizările necorporale și corporale, și lichiditatea cea mai mare o au disponibilitățile bănești din casieria entității. Activile a căror transformare în bani de către entitate este imposibilă sunt înscrise pe primele poziții în activ, de exemplu cheltuielile de constituire.

În cadrul analizei financiare a elementelor de activ, se observă o creștere a activelor imobilizate pe parcursul celor 3 ani.

La rândul lor imobilizările necorporale cunosc, deasemena, o creștere majoră în anul 2012 față de anul precedent, bazată pe creșterea concesiunilor, brevetelor și licențelor. Deasemena se observă faptul că imobilizările necorporale înregistrează o scădere în anul 2013 față de anul 2012 de 7889 lei. Fondul comercial și avansurile și imobilizările necorporale în curs sunt egale cu zero în cei trei ani de activitate.

Se observă că imobilizările corporale dețin o pondere foarte mare în cadrul activelor imobilizate, deși dacă analizăm dinamica acestora pe parcursul celor 3 ani, observăm că față de anul 2011 atunci când rata activelor tangibile în totalul activelor imobilizate era de aproximativ 80,12% în anul 2013 acestea suferă o creștere la o rată de aproximativ 88,40%.

Pe baza graficelor și a tabelelor putem observa că în totalul activelor tangibile cele mai mari procente le dețin atât terenurile și construcțiile cât și instalațiile tehnice și mașinile, deoarece firma Bega Tehnomet a achiziționat echipamente de ultimă generație: batoze pentru mazăre, uscătoare pentru cereale, transportoare cu noduri, masini de curățat semințe etc.

Imobilizările corporale sunt înregistrate la cost,minus amortizarea cumulată, minus eventualele provizioane pentru depreciere constituite.

Cheltuielile cu îmbunătățirile semnificative sunt capitalizate, în condițiile în care acestea îndeplinesc criteriile de recunoaștere ca și active. Costurile de întreținere, reparații și îmbunătățirile minore sunt trecute pe cheltuieli atunci când sunt efectuate. Imobilizările corporale care sunt casate sau retrase din funcțiune sunt eliminate din bilanțul contabil împreună cu amortizarea cumulată aferentă. Orice profit sau pierdere rezultată dintr-o astfel de operațiune este inclusă în contul de profit și pierdere.

Imobilizările corporale și necorporale sunt amortizate prin metoda liniară, pe baza duratelor de viață estimate, din momentul în care sunt puse în funcțiune , în așa fel încât costul să se diminueze până la valoarea estimată la sfârșitul duratei lor de funcționare. Terenurile nu se amortizează.

În ceea ce privește imobilizările financiare observăm că ponderea acestora este în creștere în cei 3 ani de activitate, de la o rată de 28,60% la 50,02% ceea ce denotă că Begatehnomet SA deține în 2013 mai multe titluri de participare sau alte titluri imobilizate la alte societăți decât în 2011.

În ceea ce privește activele circulante ale societății observăm ca acestea sunt în scădere în decursul celor 3 ani.

Stocurile au cunoscut de asemenea scăderi importante de-a lungul celor 3 ani de activitate.

Dacă privim din punctul de vedere al ponderii deținute de activele circulante în totalul activelor, observăm că acestea suferă un declin destul de alarmant în raport cu activele imobilizate, deoarece firma a ținut mai mult să investească în instalații și utilaje tehnologice și a folosit mai putine disponibilități în activitatea de exploatare, dar a făcut-o pentru ca pe viitor să crească producția obținută și calitatea acesteia ca mai apoi să crească și vânzările.

Despre creanțele societății analizate obsevăm că acestea cunosc creșteri în decursul celor 3 ani atât prin creanțele comerciale, ca sume bănești ce urmează să fie încasate de către agentul economic reprezentând contravaloarea bunurilor livrate, lucrărilor executate sau prestărilor de servicii către clienți care urmează a se deconta ulterior prin virament sau prin intermediul efectelor de comert, cât și din alte creanțe care sunt înregistrate în decursul anilor.

Disponibilitățile, în cadrul societății analizate, sunt reprezentate prin casa și conturi la banci ,care după cum se observă fluctuează în decursul celor 3 ani, suferind o creștere de 337.962 lei în anul 2012 față de anul 2011 și o scădere de 1.935.242 lei în anul 2013 față de anul 2012.

Analiza dinamicii pasivelor

În contabilitatea financiară, un pasiv este definit ca o obligație a unei componente provenită din tranzacții sau evenimente din trecut, a cărei stingere poate duce la transferarea unui activ, prestarea de servicii sau alte beneficii economice viitoare.

Prin structura sa, pasivul:

Din punct de vedere economic, este considerat ca un ansamblu de resurse de finanțare care, în raport de originea lor, se grupează în resurse permanente, asigurate de proprietar, resurse temporare, provenite de la terți, și resurse rezultate sub formă de profit.

Din punct de vedere juridic, exprimă datoriile entității față de alte entități, bănci, personal etc., în legătură cu bunurile de care dispune.

Din punct de vedere financiar, structura pasivului se face în funcție de gradul de exigibilitate crescătoare a acestora. Exigibilitatea cea mai mică o au datoriile comerciale, salariale, sociale și fiscale, care sunt considerate datorii curente, iar exigibilitatea cea mai mare o au capitalurilor proprii.

Prin analiza bilanțului financiar al societății obsevăm o creștere a capitaluluipermanent, creștere datorată capitalului propriu. În ceea ce privește componentele capitalului propriu, se observă caracterul constant al capitalul social în anii 2011 și 2012, urmând ca în anul 2013 acesta să înregistreze o creștere de 418.430 lei. În ceea ce privește primele de capital se observă caracterul constant al acestora în anii 2011 și 2012, urmând ca în anul 2013 acesta să înregistreze o creștere de 460.998 lei.

În cazul datoriilor pe termen lung se observă o fluctuație pe parcursul celor 3 ani ceea ce semnifică că firma a rambursat din acestea, dar a și contractat credite pe termen lung de la un an la altul.

În anul 2013 fața de anul 2011 firma a contractat mai multe credite pe termen lung de lainstituțiile de credit.

Datoriile pe termen scurt cresc de la un an la altul, ajungând la o valoare de 7.120.898 lei în anul 2013. Creșterea este datorată datoriilor comerciale, datoriilor financiare curente și altor datorii care cresc semnificativ pe durata celor 3 analizați.

Indicatorii gestionarii elementelor patrimoniale :

Total activ A = Imobilizari + Active circulante

Total activ A 2011 = 33.593.648 + 2.644.761 = 36.238.409

Total activ A 2012 = 34.232.302 + 1.880.276 = 36.112.578

Total activ A 2013 = 48.208.663 + 1.635.782 = 49.844.445

Ponderea capitalului propriu in total capitaluri imprumutate

Gcp = Capitaluri proprii / Capital Total

Gcp 2011 = 5.148.145 / 33.818.956 = 0,12

Gcp 2012 = 5.148.145 / 34.577.413 = 0,14

Gcp 2013 = 5.566.575 / 36.628.986 = 0,15

Indicatorii de echilibru financiar

Fondul de rulment reprezinta acea parte a activelor circulante care nu sunt finantate din datorii curente de exploatare, ci din capitaluri permanente. Existenta unui fond de rulment pozitiv reprezinta o stare de echilibru financiar pe termen lung.

Fondul de rulment se calculeaza dupa formula`:

FR = Pasiv permanent – Activ permanent

= (Capital propriu + Datorii pe termen lung) – Active imobilizate

FR 2011 : 38.574.138 – 33.593.648 = 4.980.490

FR 2012 : 38.487.709 – 34.232.302 = 4.255.407

FR 2013 : 47.414.826 – 48.208.663 = -793.837

Variatia fondului de rulment pe parcursul celor trei ani inclusi in analiza:

ΔFR2011-2012 = 4.255.407 – 4.980.490 = -725.083

ΔFR2012-2013 = -793.837 – 4.255.407 = – 5.049.244

Se observă faptul că fondul de rulment înregistrează valori pozitive, dar în scădere, în anul 2011, datorită faptului că, capitalurile permanente cresc într-un ritm superior activelor imobilizate, în anul 2012 fondul de rulment are deasemenea o valoare pozitivă, însă în scădere față de 2011. În anul 2013 fondul de rulment înregistrează o valoare negativă, dat fiind faptul că activele imobilizate devansează capitalurile permanente. Fondul de rulment negativ denota o situatie nefavorabila, intrucat imobilizarile sunt finantate din datorii curente, care au scadente apropiate.

Activul circulant netse calculeaza ca diferenta intre activele curente si pasivele curente, avand o valoare egala cu cea a fondului de rulment.

ACN = Active curente – Pasive curente = FR

ACN 2011:8.336.238 – 3.355.748 = 4.980.490

ACN 2012: 8.070.543 – 3.815.136 = 4.255.407

ACN 2013: 6.327.061 – 7.120.898 = -793.837

Variatia activului circulant net pe parcursul celor trei ani inclusi in analiza:

ΔACN 2011-2012 :4.255.407 – 4.980.490 = -725.083

ΔACN 2012-2013 :-793.837 – 4.255.407 = – 5.049.244

Avand in vedere relatia dintre activul circulant/curent net si fondul de rulment, ACN-ul inregistreaza aceleasi valori pe parcursul celor trei ani si aceleasi variatii de la un an la altul.

Necesarul de fond de rulmentreprezinta diferenta dintre activele circulante (mai putin cele de trezorerie) si pasivele circulante, cu exceptia pasivelor de trezorerie.

NFR = (Active curente – Active de trezorerie) – (Pasive curente – Pasive de trezorerie)

= (Stocuri + Creante) – Datorii de exploatare

NFR 2011: (2.644.764 + 2.443.863) – 2.438.538 = 2.650.089

NFR 2012: (1.880.276 + 2.604.694 ) – 2.845.673 = 1.639.297

NFR 2013: (1.635.782 + 3.040.948 ) – 3.896.826 = 779.904

Variatia necesarului de fond de rulment:

ΔNFR2011-2012 = 1.639.297 – 2.650.089 = -1.010.792

ΔNFR2012-2013 = 779.904 – 1.639.297 = -859.393

Firma S.C. Bega Tehnomet S.A. înregistrează de-a lungul celor 3 ani de activitate o valoare pozitivă a NFR (stocuri+ creanțe> datorii din exploatare) este bună dacă stocurile sunt formate din materii prime ce pot fi transformate în mărfuri ușor vandabile, iar clienții sunt buni platnici.

Trezoreria netaeste un indicator important al acestei analize, intrucat o valoare pozitiva a acestuia certifica o stare de echilibru financiar la nivelul intregii intreprinderii.

TN = Active de trezorerie – Pasive de trezorerie = FR – NFR

TN 2011: 4.980.490 – 2.650.089 = 2.330.401

TN 2012: 4.255.407 – 1.639.297 = 2.616.110

TN 2013: -793.837 – 779.904 = -1.573.741

Variatia trezorerie nete pe parcursul celor trei ani inclusi in analiza:

ΔTN 2011-2012 = 2.616.110 – 2.330.401 = 285.709

ΔTN 2012-2013 = -1.573.741 – 2.616.110 = -4.189.851

Firma S.C. Begatehnomet S.A. înregistrează în primii 2 ani de activitate analizați o trezorerie netă pozitivă, care reprezintă defapt un excedent monetar al exercițiului financiar, fiind obținut ca urmare a unei activități rentabile. Aceste valori pozitive se datoreaza faptului ca sursele de finantare proprii reprezentate de fondul de rulment au putut acoperi integral necesarul de fond de rulment, altfel spus, societatea a dispus de lichiditati suficiente in acesti ani. În anul 2013 firma înregistrează o trezorerie negativă, care reprezintă semnalul unei stări de dezechilibru financiar pe termen scurt, deoarece NFR nu poate fi acoperit în totalitate prin resursele permanente, fiind nevoie de apelarea la împrumuturi bancare.

Activul economic

Activul economic = Active permanente + ACN = Pasive permanente

AE 2011:33.593.648 + 4.980.490 = 38.574.138

AE 2012: 34.232.302 + 4.255.407 = 38.487.709

AE 2013: 48.208.663 – 793.837 = 47.414.826

Variatia activului economic

ΔAE 2011-2012 = 38.487.709 – 38.574.138 = -86.429

ΔAE 2012-2013 = 47.414.826 – 38.487.709 = 8.927.117

Asa cum reiese si din formula activului economic, acesta este egal cu pasivele permanente, reprezentand suma capitalurilor proprii si a datoriilor pe termen lung. Analizand rezultatele obtinute, se constata ca activul economic inregistreaza valori pozitive pe toata perioada inclusa in analiza. Astfel, in 2013 fata de 2012, acesta creste cu 8.927.117 lei, aceasta evolutie a activului economic datorandu-se in special, cresterii capitalurilor proprii.

Cash Flow-ul determinat pe baza bilantului

Cash Flow = ΔTN = ΔFR – ΔNFR

CF 2012 = -725.083 +1.010.792 = 285.709

CF 2013 = – 5.049.244 +859.393 = -4.189.851

Variatia Cash Flow-urilor

ΔCF 2012-2013 = -4.189.851 – 285.709 = -4.475.560

Conform formulei, cash flow-ul reprezinta variatia trezoreriei nete. In 2012, CF inregistreaza o valoare pozitiva, in schimb, in anul 2013 cash flow-urile inregistreaza o valoare negativa, ceea ce demonstreaza faptul ca incasarile au fost mai mici decat platile.

2.6.5. Analiza performantelor financiare

Analiza performantelor financiare se realizeaza pe baza contului de profit si pierdere prin intermediul unui set de indicatori numiti solduri intermediare de gestiune.

Marja comerciala (MC)

Marja comerciala = venituri din vanzarea marfurilor – costul marfurilor

Acest indicator cuantifica nivelul de performanta financiara inregistrat de societate din activitatea comerciala. Ca modalitate de calcul, indicatorul trebuie sa tina cont de toate veniturile si cheltuielile legate de activitatea de comercializare a marfurilor.

Marja comerciala= Venituri din vanzarea marfurilor – Cheltuieli privind marfurile

Productia exercitiului

Productia exercitiului = Venituri din vanzarea produselor finite + Productia stocata + Productia imobilizata

Valoarea adaugata

Valoarea adaugata = Marja Comerciala + Productia exercitiului – Consumuri externe

Valoarea adaugata este un semn al performantei utilizarii factorilor de productie proprii si cuantifica plusul de valoare adaugat de firma prin activitatea desfasurata. Valoarea adaugata este folosita pentru a remunera participantii directi si indirecti la activitatea firmei:

Salariati;

Actionari;

Creditor;

Stat;

Firma insasi.

Fluxurile prin care sunt remunerati acesti “stakeholderi” ai societatii si care se deduc treptat din valoarea adaugata create sunt urmatoarele:

Cheltuielile de personal ce asigura remunerarea salariatilor implicate in desfasurarea procesului de productie;

Impozitele si taxele ce revin statului ca plata pentru asigurarea cadrului de desfasurare a activitatii intreprinderii;

Amortizarea, o cheltuiala calculata de intreprindere pentru asigurarea reinnoirii capacitatii actuale de productie;

Cheltuielile financiare reprezentand dobanzile ce revin creditorilor pentru creditele pe care acestia le acorda in scopul finantarii afacerii;

Profitul net (nerepartizat sau distribuit ca dividend) prin care se remunereaza proprietarii intreprinderii pentru capitalurile pe care acestia le-au avansat in afacere.

Execedentul brut de exploatare

EBE = Venituri din exploatare monetare – Cheltuieli de exploatare monetare

Execedentul brut de exploatare ne indica marimea surselor de finantare rezultate din activitatea sa de exploatare.

Exedentul brut de exploatare este un indicator de performanta care nu e influentat de:

Politica de indatorare

Politica de amortizare

Politica de dividend

Politica de reinvestire

Rezultatul exploatarii

Rezultatul exploatarii = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare = EBE + Venituri nemonetare din exploatare – Cheltuieli nemonetare de exploatare.

Este calculate si raportat de catre intreprindere in cadrul situatiilor sale financiare si reprezinta diferenta existenta intre veniturile si cheltuielile totale implicate de activitatea de exploatare a firmei.

Rezultatul current

Rezultatul current = Rezultatul explotarii + Venituri financiare – Cheltuieli financiare

Rezultatul brut

Rezultatul brut = rezultatul current + Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare

Rezulatul net

Rezulatul net = Rezultatul brut – Impozitul pe profit

Rezultatul curent, Rezultatul Brut si Rezultatul Net sunt calculate si in cadrul situatiilor financiare prezentate de intreprindere.

Interpretari

In toti cei trei ani analizati, firma a inregistrat valori pozitive ale marjei comerciale, ceea ce reflecta faptul ca din operatiunile de vanzare-cumparare de marfuri se obtine un rezultat favorabil.

Observam o crestere semnificativa a productiei exercitiului financiar din cel de-al treilea an fata de anul precedent.

De asemenea, excedentul brut de exploatare a inregistrat valori pozitive in toti cei trei ani analizati, ceea ce reflecta faptul ca firma are resurse suficiente pentru finantarea investitiilor, remunerarea surselor externe, remunerarea actionarilor si pentru autofinantare, ceeea ce denota o situatie favorabila.

Capacitatea de autofinantare

Reprezinta o sursa interna aflata la dispozitia intreprinderii, deci se va tine cont numai de veniturile incasabile si de cheltuielile platibile (nu ia in calcul amortizarile si provizioanele).

Capacitatea de autofinantare poate fi determinata prin doua metode:

Metoda aditiva – pune in evidenta elementele contabile negeneratoare de fluxuri monetare. Se porneste de la rezultatul net la care se adauga cheltuielile nemonetare (amortizare si provizioane) neplatibile la o anumita scadenta si se scad veniturile nemonetare (provizioane).

CAF = Profit net + Cheltuieli nemonetare – Venituri nemonetare

Metoda deductiva –CAF se determina pornind de la contul de rezultate, din care se pastreaza doar veniturile reale incasabile si cheltuielile reale.

CAF = EBE + Venituri Financiare Monetare – Cheltuieli Financiare Monetare + Venituri Extraordinare Monetare – Cheltuieli Extraordinare Monetare – Impozit Pe Profit.

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE IN VARIANTA FRANCEZA

Capacitatea de autofinantare inregistreaza o evolutie ascendenta in 2011 si in 2012 iar in 2013 capacitatea de autofinantare scade.

VARIANTA ANGLO-SAXONA

1 ) Metoda aditiva

CAF = PN + Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele de exploatare

2) Metoda deductive

CAF = EBITDA – Cheltuieli cu dobanzi – Impozitul pe profit

CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE IN VARIANTA ANGLO-SAXONA

Indicatori de lichiditate

Masoara capacitatea firmei de a-si onora obligatiile cu scadenta pe termen scurt din lichiditatile sau din alte active curente ce se transforma in lichiditati intr-o perioada mai mica de un an.

Lichiditatea curenta/ generala = > 1, care arata masura in care firma este lichida pe seama tuturor resurselor pe termen scurt de care dispune.

Lichiditatea intermediara / rapida = . Este cunoscuta si sub denumirea de “test acid” ( >0,8 ).

Lichiditatea de cash/imediata = care arata masura in care firma este capabila sa isi plateasca obligatiile pe seama lichiditatilor pe care le are ( > 0,3 ).

Ratele de lichiditate

O valoare ridicata implica un risc scazut privind eventuala lipsa de lichiditati, dar si un cost de oportunitate ridicat aferent lichiditatilor prea mari in raport cu obligatiile scadente pe termen scurt.

 În cazul lichidității curentefirma înregistrează în anul 2011 un nivel ridicat al ratei (248,42%) , ceea ce reprezintă expresia existenței unui fond de rulment pozitiv, care îi permite firmei să facă față obligațiilor curente de plată. În anii 2012 și 2013 valoarea lichidității curente scade plasându-se în anul 2013 sublimita admisă (80-100%), problemă care ridică semne de întrebare în privințacapacității firmei de a-și onora obligațiile pe termen scurt.

Lichidiatea imediată scade pe parcursul anilor de analiză,ceea ce reprezintă un aspect nefavorabil pentru societate, respectiv activele cu lichiditate mare nefiind suficiente pentru a acoperi datoriile pe termen scurt, indiferent de valoarea reală a stocurilor.

Se poate observa ca in anul 2013 atat lichiditatea curenta, cat si cea intermediara si imediata sunt foarte scazute in comparatie cu anii precedenti, semn ca trebuie luate masuri pentru acoperirea riscului aferent lipsei de lichiditati cum ar fi corelarea duratelor de incasare aferente creantelor clienti si duratelor de plata aferente furnizorilor, salariatilor etc. De asemenea, acesta este un motiv pentru care firma a contractat credite bancare pe termen lung in 2013, pe langa initiativa de investire pentru atragere de profituri ulterioare.

Indicatori de risc

Indicatorul gradului de indatorare:

Capital imprumutat / Capital propriu

Gi 2011= 0,13

Gi 2012 = 0,11

Gi 2013 = 0,38

Pentru indicatorul gradului de indatorare o limita de 0,5 cu conditia ca rata profitului obtinuta de sociateate sa fie superioara ratei dobanzii aferente creditelor bancare contractate de societate pe termen lung (efectul de levier), este satisfacatoare.

Viteza de rotatie a stocurilor:

Vr = (Stocuri/Aprovizionari)*360

Vr 2011 = 390 zile

Vr 2012 = 354 zile

Vr 2013 = 294 zile

Valoarea rezultata din calculul acestui indicator arata numarul de zile in care stocul se modifica , respectiv la cate zile aproximativ este necesar un nou stoc de materii prime. Viteza de rotatie este un factor cheie in determinarea lichiditatii. O viteza de rotatie mare permite societatii sa faca mai multe operatiuni fara sa isi sporeasca activele. O viteza de rotatie a stocurilor mare semnifica ca suma de bani blocata in stocuri esti mica, lucru ce poate imbunatati lichiditatea.

Durata medie de incasare a clientilor :

Dic = (Clienti/(Productie vanduta+Vanzari marfuri))*360 =

Dic2011 = 27 zile

Dic2012 = 40 zile

Dic2013 = 35 zile

Durata medie de incasare a clientilor este un indicator financiar care masoara eficienta vanzarilor din perspectiva incasariloe si a generarii de numerar pentru societate, pentru o anumita perioada. Cu cat durata medie de incasare a clientilor are valori mai mici, cu atat este mai mare performanta vanzarilor sub aspect financiar.

Viteza de rotatie a debitelor-clienti :

V rc = Sold mediu clienti/ Cifra de afaceri * 360

V rc 2011 = 30 zile

V rc 2012 = 34 zile

V rc 2013 = 44 zile

Durata medie de plata a furnizorilor :

Dpf = (Furnizori / Aprovizionari ) * 360

Dpf 2011 = 332 zile

Dpf 2012 = 365 zile

Dpf 2013 = 440 zile

Viteza de rotatie a creditelor -furnizor :

Sold mediu furnizor / Cifra de afaceri * 360 zile

V cf 2011 = 15 zile

V cf 2012 = 17 zile

V cf 2013 = 20 zile

Viteza de rotatie a creditelor furnizor nu au o limita optima stabilita, insa de preferat este ca perioada in care se platesc obligatiile sa fie mai mare decat perioada in care se incaseaza creantele de la clienti, astefel obtinandu-se un credit comercial gratuit si implicit degajarea unui flux numerar pozitiv.

Durata medie de plata a furnizorilor reprezinta amanarea medie a platii catre furnizori, respectiv a duratei creditelor comericiale obtinute .

Indicatorii de solvabilitate

Masoara capacitatea firmei de a fi solvabila (de a-si rambursa datoriile). Analiza solvabilitatii are ca obiectiv exprimarea riscului de neplata pe care si-l asuma tertii in raport cu intreprinderea. In acest scop se calculeaza mai multi indicatori, precum:

= grad de indatorare totala;

= grad de indatorare financiar

= Levier

Rata generala a indatorarii (levierul financiar) mai este cunoscuta si sub denumirea de "rata de levier" si exprima indatorarea totala (pe termen scurt, mediu si lung) a intreprinderii in raport cu capitalul propriu. Rezultatul trebuie sa fie subunitar, o valoare supraunitara insemnand un grad de indatorare ridicat.

Levierul financiar se calculeaza dupa formula:  

LF = DT / CPR

Indicatorii de solvabilitate

In urma calcularii acestor indicatoride solvabilitate se poate observa ca in totalactive CPR al firmei are o pondere mare in primii doi ani, iar o valoare mai scazuta in anul 2013, un factor fiind faptul ca firma a contractat un credit bancar pe termen lung. Datorita acestui fapt, ponderea datoriilor totale in pasiv este mai mare in 2013, atingand ponderea de 32.42%.

Analiza SWOT

Strengths (Puncte forte):

Solvabilitate patrimonială ridicată

Recunoastere interna si internationala

Gama extinsa de produse

Grad de uzură optim

Onorarea obligatiilor fiscale

Calificare buna a personalului existent

Weakness (Puncte slabe):

Trezorerie negativă în anul 2013

Există întârzieri privind încasarea creanțelor

Diversitate redusa a produselor

Dependenta considerabila fata de clienti

Reclama insuficienta pentru produsele fabricate

Opportunities (Oportunitati):

O mai bună utilizare a capacităților de producție existente

Creșterea productivității muncii

Creșterea motivării și calificării personalului

Modernizarea de fabricație și diminuarea pe cât posibil a ponderii consumurilor

intermediare în producția exercițiului

Threats (Amenintari):

lipsa unor studii de piata si de alte informatii necesare unei activitati sustinute de export

concurenta ridicata pe piata interna.

Similar Posts

  • Formarea Continuă A Preotului ÎN Biserica Greco Catolică Română

    UNIVERSITATEA „BABEȘ – BOLYAI” CLUJ NAPOCA FACULTATEA DE TEOLOGIE GRECO-CATOLICĂ DEPARTAMENTUL ORADEA DISERTAȚIE Coordonator științific: Conf. Dr. Pr. Ovidiu Horea Pop Absolvent: Ivuț Ioan Eugen Oradea 2016 Declarație Subsemnatul, Ivuț Ioan Eugen, declar prin prezenta lucrarea de licență cu titlul Taina preoției în Biserica Greco Catolică Română este scrisă de mine și nu a mai…

  • Auditul Resurselor Umane In Cadrul Unei Organizatii

    === 447c3fff5367e4ec5993f694e779c81a7fede3ef_657276_1 === ϹUРRΙΝЅ Ιntrоduϲеrе СAРΙTΟLUL ococ1 ϹADRUL ϹΟΝϹΕΡTUAL AL LUϹRĂRΙΙ 1ococ.1 Соnсерtul dе rеѕurѕă umană 1. ococ2 Іроѕtazе іѕtоrісе рrіvіnd dеzvоltarеa funсțіunіі dе реrѕоnal ococ1.3 Funсțііlе șі оbіесtіvеlе managеmеntuluі rеѕurѕеlоr umanеоϲococ 1.4 Lосul șі rоlul rеѕurѕеlоr umanе ococîn сadrul оrganіzațіеі ϹAРΙTОLUL 2 РRΕΖΕΝТARΕA ococFІRΜΕІ СRΕDІТΕΧРRΕЅЅ 2.1 Ѕсurt іѕtοrісococ 2.2 Analіza ѕtruсturіі dе реrѕοnal 2.3…

  • Viata Privata a Dictatorilor Secolului 20 Hitler Si Stalin

    === 5b06bb093053582d4e44efbe8530990ea2f48687_102444_1 === UNIVERSITATEA FACULTATEA DE ISTORIE SPECIALIZAREA ISTORIE LUCRARE DE LICENȚĂ VIAȚA PRIVATĂ DE DICTATORILOR SECOLULUI XX: HITLER ȘI STALIN COORDONATOR ȘTIINȚIFIC ABSOLVENT LOCALITATEA 2017 CUPRINS INTRODUCERE……………………………………………………………………………. Capitolul I. CADRELE GENERALE DE EVOLUȚIE ALE REGIMURILOR DICTARIALE ÎN EUROPA SECOLULUI XX……………………………………… Capitolul II. ASCENSIUNEA POLITICĂ A LUI HITLER……………………… Capitolul III. ASCENSIUNEA POLITICĂ A LUI STALIN…………………………

  • Metodologia de Restaurare a Sfintilor Evanghelisti din Naosul Bisericii Aparatorii Patriei

    === 7cd2af9b355494f9f753c466b939f9864a149cb2_579901_1 === UΝΙVЕRЅΙΤAΤЕA…… FAСULΤAΤЕA DЕ ΤΕОLОGΙΕ ОRΤОDОΧĂ " ЈUЅΤΙΝΙAΝ ocРAΤRΙARHUL " DΙΝ BUCURΕȘΤΙ ЅРЕСΙALΙΖARЕA: ARΤĂ ЅACRĂoc, РRОFΙL RΕЅΤAURARΕ LUСRARЕ ocDЕ LΙCΕΝȚĂ Μеtоdоlоgіa dе rеѕtaurarе a ѕfіntіlоr Εvanghеlіștі ocdіn naоѕul bіѕеrіcіі Aрărătоrіі Рatrіеі 1 ocСοοrdοnatοr ștііnțіfіс, Lеctoc. unіv. dr. Dоіnіța Ιlіе Abѕοlvеntoc, Luроaе Crіѕtіan oc Bucurеștі 2018oc _*`.~ Ιntrоducеrе Luϲrɑrеɑ dе ocfɑță, Μеtоdоlоgіa dе rеѕtaurarе…

  • Posibilitati de Realizarea a Educatiei Pentru Mediu Prin Orele de Geografie( Invatamantul Primar)

    === a0c238418e08e0c0d311f0b958ca1979adee40fb_358465_1 === CUPRINS ІΝΤRОDUСЕRЕ……………………………………………………………………… 2 Моtіvɑrеɑ ɑlеgеrіі tеmеі Іmроrtɑnțɑ șі rеlеvɑnțɑ tеmеі Αϲtuɑlіtɑtеɑ tеmеі СΑΡІΤОLUL 1 Rоlul șϲоlіі în еduϲɑțіɑ реntru mеdіu рrіn оrеlе dе gеоgrɑfіе în învățământul рrіmɑr ………………………………………………………………… 4 1.1 Νоțіunі рrоtеϲțіɑ mеdіuluі …………………………………………………………. 7 1.2 Моdɑlіtățі dе rеɑlіzɑrе ɑ еduϲɑțіеі реntru mеdіu …………………………………. 9 1.3. Influența omului asupra mediului………………………………………………….. 16 СΑΡІΤОLUL…

  • Victorian Versus Gothic Symbols

    === 69baa7d8b3167365d5618cfbffe999a5218b79d8_517569_1 === TABLE OF CONTENTS INTRODUCTION………………………………………………………………1 CHAPTER I – THE VICTORIAN PERIOD…………………………………….2 Politics and women………………………………………………………..3 Victorian literature and Queen Victoria……………………………………9 Victorian architecture…………………………………………………….17 CHAPTER II – THE GOTHIC PERIOD……………………………………….25 2.1. The Gothic novel……………………………………………………….….26 2.2. The evolution of the Gothic genre………………………….………………30 2.3. Gothic architecture……………………………….………………………..35 CHAPTER III – VICTORIAN VERSUS GOTHIC SYMBOLS……………… 38 3.1. Victorian symbols……………………………………………………….…38 3.2….