Evaluarea Unui Proces Continuu de Predare Invatare

Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

PROIECT DE CERCETARE FINALĂ

Evaluarea unui proces continuu de predare-invatare

Coordonator stiintific:

Conf.univ.dr. Masterand:

Daniela Andron Alina Lenuta Barsan

(Muntean)

SIBIU 2015

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I: Noțiuni introductive

1.1.Evaluarea –definirea conceptului

1. 2.Funcțiile evaluării

1. 3 .Componentele evaluării

1.4.Forme de evaluare

1.5.Notarea

Capitolul II:Evaluarea procesului de învătământ la nivel liceal

2.1.Metode de evaluare clasice

2.1.1.Observarea curentă

2.1.2.Examinarea prin probe orale

2.1.3.Examinarea prin probe scrise

2.1.4.Testul docimologic

2.2.Metode alternative de evaluare

2.2.1.Referatul

2.2.2Observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor

2.2.3.Studiul de caz

2.2.4.Portofoliul

2.2.5.Proiectul

2.2.6.Investigația

Capitolul III.

Introducere

Jean Marc Monteil,profesor de psihologie francez,definește evaluarea ca fiind ,,un control al defectelor’’.

Evaluarea școlară reprezintă un moment esențial al “lanțului” didactic. “ Este procesul prin care se delimitează, se obțin și se furnizează informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare” (Constantin Cucos, Pedagogie, p.367).De aceea , această temă se dovedește oportună deoarece prezintă un mare interes teoretic si pragmatic.

Scopul acestei lucrari constă in studierea ,cercetarea și scoaterea în evidentă a metodelor și strategiilor de evaluare precum și utilizarea informațiilor în scopul aprecierii perceptiei elevilor la nivel liceal.

Structura acestei lucrări de cercetare cuprinde:introducere,trei capitole ,concluzii ,bibliografie și anexe.

În primul capitol al lucrării sunt prezentate noțiuni teoretice precum:definirea conceptului de evaluare,funcțiile,componentele și formele sale,dar și noțiuni despre notare și randamentul școlar.

În cel de-al doilea capitol am prezentat principalele metode și strategii de evaluare folosite în liceele cu profil tehnologic.Vreau să cuprind în acest articol metodele clasice de evaluare cât și cele alternative,care mi se par foarte interesante.Voi continua acesta lucrare prin studiul de caz din capitolul trei,care cuprinde prezentarea Colegiului Tehnic Dr.Al .Barbat din orașul Victoria.,strategiile și metodele de evaluare folosite in cadrul acestui liceu, precum și analiza percepției elevilor asupra procesului de evaluare,realizată pe baza unui chestionar.

Lucrarea de cercetare se încheie cu prezentarea concluziilor asupra acestei teme studiate.Ca inginer dar și cadru didactic în științele tehnice consider ca această temă este foarte utilă și importantă atât pentru cadrele didactice cât și pentru celelalte persoane care se află în contact mereu cu școala ca parinți,personal didactic, angajatori.Acest motiv m-a determinat să studiez această temă și să prezint aceste metode de evaluare.

Capitolul I: Noțiuni introductive

1.1.Evaluarea –definirea conceptului

Sensul termenului ,,evaluare,, are diferite conotatii: evaluarea sistemului,cea a institutiei de învățământ,evaluarea programelor,a profesorilor,a elevilor. B.Bloom se referă la evaluare ca”formulare într-un scop determinat a unor judecăți asupra valorii anumitor idei,lucrări ,situații ,metode,materiale etc.Știința evaluării se numește docimologie și are ca scop studiul sistematic al examenelor precum și al sistemelor de notare și comportamentul examinatorilor și al examinatilor.

1.2.Funcțiile evaluării

Funcțiile evaluării sunt:

Funcția constatativă-este cea care permite profesorului să identifice nivelul de pregătire al elevilor,ca indicator de bază pentru aprecierea gradului de eficientă a procesului de predare –învățare.

Funcția de diagnosticare a activității desfașurate-pentru depistarea deficiențelor și remedierea acestora.

Funcția de prognosticare-permite stabilirea evoluției și stărilor ulterioare posibile-perfecționarea activitățtii.

Funcția de decizie-asupra poziției sau asupra integrării unui elev într-o ierarhie sau ocuparea unui loc de munca în societate

Funcția pedagogica-în perspectiva elevului de întărirea rezultatelor,formarea de abilități,de conștientizare a posibilităților,de orientare școlară și profesională si în perspectiva profesorului-pentru a stii ce a făcut și ce are de realizat în continuare.

1.3.Componentele evaluării

Pentru a avea o evaluare cât mai eficientă se impune o relație de interdependență intre cele trei operații:

a)Controlul sau măsurarea competențelor etalate de elevi pe baza unor probe cât mai exacte cum ar fii:portofolii ,proiecte etc.În cazul stiințelor tehnice măsurarea este mai sigură datorită cunoștințelor care sunt mai certe decăt în cazul disciplinelor socio-umane.Este obligatoriu de specificat obiectivele care se urmăresc și transformarea lor în instrumente de evaluare pentru ca controlul să aibă un grad ridicat de credibilitate.

b)Aprecierea și interpretarea rezultatelor obținute de elevi care se raportează la un sistem de valori și obiective(descriptori de performanță,bareme de notare și corectare) unde se estimează nivelul cunoștințelor elevului.

c)Deciziase folosește în luarea unor măsuri privind formareaîn așa fel încât provesul instructiv educativ să fie mai eficient.

1.4.Forme de evaluare

a)După momentul în care se desfășoară:

Evaluare inițială-se aplică la începutul activității cu un colectiv de elevi

Evaluare continuă-de progres(formativă)-se face verificarea la fiecare lețtie,prin extemporale,teste cu scopul de a stabili lacunele acumulate și a acționa pentru eliminarea lor(teste de progres).

Evaluarea sumativă(finală) unde se face verificarea cunoștințelor esențiale din materia parcursă și a modului în care elevii pot utiliza aceste cunoștințe

b)după procedeele efectuate:

Evaluare orală

Evaluare scrisă(teze,probe de control)

Evaluare practică

Evaluare sub formă de examen

Concursul

1.5.Notarea

G.de Landsheere definește nota ca fiind”aprecierea sintetică ce traduce evaluarea unei performanțe în domeniul învățământului”(1975,p.13).aprecierea elevilor se concretizeaza întotdeauna prin notare care folosesc ca simboluri nota.Sunt trei modele de notare:notarea prin raportare la grup,prin raportare la standarde fixe și notarea individualizată.Cea mai utilizată formă de notare este prin folosirea cifrelor,folosirea calificativelor și notarea prin culori.

Capitolul 2. Evaluarea procesului de învățământ la nivel liceal

2.1.Metodele de evaluare folosite la disciplinele tehnice pot fii clasificate in doua mari categorii:

a)metode tradiționale-cum sunt probele orale,scrise și practice

b)Metode alternative-care cuprind observarea sistematică a activității,portofoliul ,proiectul,studiul de caz,investigația etc.

Metodele traditionale de evaluare au fost denumite astfel, datorita perpetuarii lor în timp, pe parcursul istoriei educatiei. Acestea asigura cadrului didactic un mai mare control asupra nivelului de pregatire a clasei, o apreciere amanutita , o ierarhizare riguroasa , dar si o sanctionare. Cele mai consacrate sunt: metodele orale, metodele scrise, metodele practice si testul docimologic.

Metodele alternative / moderne ar asigura, astfel, pregatirea pentru viata reala prin rezolvarea unor probleme concrete de viata , experimentare, reflectie, interogat ie, interes, exprimarea unui stil propriu,si, nu în ultimul rând, autoevaluare.

Metodele de evaluare sunt cai prin care cadrul didactic ofera posibilitatea elevilor de a reliefa nivelul lor de cunostinte, de abilitati, de capacitati si competente.

A. 2.1.1.Observarea curentă

Această forma de evaluare urmărește comportamentul elevilor la orele de curs și modul în care aceștia iși desfăsoară activitatea.Aplicarea priceperilor și deprinderilor în cayul lucrărilor practice este important deoarece reflectă atenția elevilor și participarea activa la cursuri precum și discutarea neclarităților.

2.1.2.Examinare prin probe orale

Prin verificarea orală,care constă in realizarea unei conversțtii, profesorul identifică calitatea si cantitatea instrucției.Avantajele acestei verificări constauîin faptul că există o comunicare între profesor și clasa de elevi,deplină .Elevii se pot exprima mai bine dar există și momente când evaluarea orală este pusă în pericol din cauza unor variabile ca:starea profesorului,dificultatea intrebării,starea psihică a elevilor.Pentru a ajuta puțin evaluarea oralî,profesorul I.Jinga sugerează ca examinarea orală să se realizeze pe baza unei fișe de evaluare orală,dupa modelul următor:

FIȘĂ DE EVALUARE

Clasa

Disciplina

În rubrica,,Conținutul răspunsului” se urmărește dacă răspunsul este corect și complet,în rubrica a doua ,,Organizarea răspunsului” se are in vedere esența și logica răspunsului ,iar in rubrica a treia,,Prezentarea răspunsului” se urmăreste claritatea ,siguranța,fluența și acuratețea limbajului.

Avantajele acestei evaluări orale sunt:

Este benefică pentru exprimarea elevului

Permite detalierea prin alte întrebari astfel încât profesorul sa facă o apreciere cât mai corectă a cunoștințelor elevului

Profesorul poate clarifica in timp rapid confuziile elevului

Dezavantajele sunt:

Este subiectivă

Gradul de dificultate a întrebărilor diferă de la un elev la altul

2.1.3 Examinare prin probe scrise

Se realizeaza printr-un suport scris ca tezele și lucrările de control prin care elevii pot sa-și prezinte cunoștințele fără intervenția profesorului.

Avantajele acestei verificări srise sunt

:verificarea unui număr cât mai mare de elevi

,rezultatele se pot raporta la un criteriu unic de validare

avantajul elevilor timizi care se exprimă defectuos oral

Dezavantaje:se realizează un feed-bach slab

Răspunsurile la testele grilă se pot ghici

Evaluarea poate fi furată

2.1.4.Testul docimologic instrument de măsurare a rezultatelor școlare

Testul docimologic în latina veche,testimonio însemna ,,marturie”,,,dovada” a ceea ce se întâmplă în spiritul adevărului(Ungureanu,2001).

Pentru a elabora un test docimologic se presupune parcurgerea următoarelor etape:

-precizarea obiectivelor-trebuie să se țină cont de programă

-documentarea științifică-trebuie să se identifice bibligrafia și parcurgerea acesteia

-avansarea unor ipoteze-profesorii trebuie să cunoască bine materia care este de evaluat precum și posibilitătile elevilor

-experimentarea testului- aplicarea testului la un numar determinat de elevi

-se face analiza testelor-itemii care se aleg trebuie sa cuprindș o parte cât mai importantă din materia de examinat

Testele pot asigura mai multe funcții:

-identificarea nivelului de pregătire

-evaluarea predării

-se poate diagnostica neclaritătile și dificultătile în învațare

Aceste teste conțin itemi care permit determinarea nivelului de deyvoltare a unor capacităti si determinarea gradului de insușire a cunoștințelor de către elevi.

Clasificarea itemilor:

Itemi obiectivi-masoară rezultatele învătării ca cunoștințe,priceperi și capacități de baza.Se folosesc pentru orice materie:

itemi de tip alegere duală care ne permit alegerea unui răspuns din două oferite:-da-nu ,adevarat-fals, corect-gresit

itemi de tip pereche unde se realizează corespondențe

itemi de tip alegere multiplă unde se solicită un răspuns dintr-o listă mai largă

Itemi semiobiectivi-cuprind cerințe și întrebări care presupun alcătuirea răspunsurilor de către elevi.

Casificare:

itemi de tip –intrebări sructurate care sunt alcătuiți din mai multe subîntrebări cu ceva comun

itemi de tip-raspuns scurt –se formulează scurt într-o manieră concisă și directă

itemi de completare-solicita raspuns,cateva cuvinte de obicei apar cu raspunsuri incomplete

itemi subiectivi sau cu raspuns direct-elevul trateaya intr-un mod personal si coerent originalitatea.Clasificare:

itemi de tip rezolvare de probleme

itemi de tip eseu

2.1.5.Metode alternative de evaluare

Metodele complementare sau alternative de evaluare sunt apreciate deoarece completează valuarea traditionala(metode orale,scrise,practice)si se pot utiliza în acelașitimp în procesulde evaluare.Clasificarea metodelor complementare:

referatul

observarea sistematica a activitatii si a comportamentului

Studiul de caz

portofoliul

proiectul

investigatia.

Referatul.De cele mai multe ori se foloseste referatul sintetic dar si referatul analitic.prezintă dezavantajul că elevii apelează la plagiat iar avantajul este ca au la bază o documentare biografică.

Observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor.Presupune urmărirea sistematică a particularității elevului în procesul instructiv-educativ si este foarte importantă deoarece furnizează informații utile și complete fata de evoluția elevului.Profesorul poate să-și întocmească fișele individuale ale elevilor și o poate folosi împreună cu alte metode.

Studiul de caz.Acestă metodă de evaluare presupune observarea unor fenomene și analiza acestora..Studiul de caz se folosește cu scopul a determina analiza înțelegerea și interpretarea unor fenomene precum și argumentarea unor judecăți de valoare și a unor convingeri de personalitate.

Portofoliul.este o metoda complexă de evaluare care are nevoie de timp.Acest instrument presupune o colecție de produse ale activitătii elevului și care reflectă capacitatea de a sistematiza și ordona conținuturile capacitatea de creație .De obicei portofoliul nu conține mai mult de 12 lucrări și evidențiaza reflecția personslă a elevului.(Dușe,Carmen Sonia-Didactica disciplinelor de specialitate,Ed,Universității,,Lucian Blaga „”Sibiu,2006,p.243. .Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-și descoperi valoarea competențelor și eventualele greșeli. În alți termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învățarea cu evaluarea continuă, progresivă și multilaterală a procesului de activitate și a prodului final. Acesta sporește motivația învățării” (Cerghit, 2008, p. 383

Proiectul. Cuprinde analiza unei probleme și demersul ei explicit de soluționare ,pe baza unei teme date și are următoarea structură:delimitarea temei,formularea de întrebări ,stabilirea unor obiective de informare ,identificarea surselor si consultarea lor se colectează datele ,se analizeaă,și se prelucreaza informațiile.

. Acestă metodă de evaluare mai poate fi folosită și ca metodă de învățare și trebuie parcurse următoarele etape :se delimitează tema de interes,formularea de întrebări despre temă,stabilirea obiectivelor de informare,se identifică sursele și se consultă,realizarea unui plan de investigație,se colectează datele,se analizeazaăși se prelucreză informațiile iar la sfârsit se elaborează produsul final.

Proiectul reprezintă „o activitate de evaluare mai amplă, care începe în clasă, prin definirea și înțelegerea sarcinii de lucru, eventual și prin începerea rezolvării acesteia – se continuă acasă pe parcursul a câtorva zile sau săptămâni, timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul și se încheie tot în clasă, prin prezentarea în fața colegilor a unui raport asupra rezultatelor obținute și, dacă este cazul, a produsului realizat” (Stoica, 2003, pp. 128-129). Această metodă de evaluare se pretează foarte bine activităților pe echipe deoarece ea reprezintă un proces în care elevii investighează, descoperă, prelucrează informații, sunt actori cu roluri multiple, care se finalizează într-un produs care reflectă efortul grupului.

Investigatia- este un instrument care ajută la aplicarea în mod creativ a cunoștințelor și explorarea cunostințelor noi. Este o activitate care se poate realiza pe durata unor succesiuni de ore sau intr-o oră unde elevii demonstrează cunoștințele și capacitățile lor.

Capitolul 3-

Metodele activ-participative pun accent pe învățarea prin cooperare, aflându-se în antiteză cu metodele tradiționale de învățare. Educația pentru participare și democrație face parte din gama noilor educații, care reprezintă cel mai pertinent și mai util răspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane. Prin participare, elevii își pot exprima opțiunile în domeniul educației, culturii, timpului liber, pot deveni coparticipanți la propria formare. Elevii nu sunt doar un receptor de informații, ci și un participant activ la educație.În procesul instructiv-educativ, încurajarea comportamentului participativ înseamnă pasul de la „a învăța” la a „învăța să fii și să devii”, adică pregătirea pentru a face față situațiilor, dobândind dorința de angajare și acțiune. Principalul avantaj al metodelor activ-participative îl reprezintă implicarea elevilor în actul didactic și formarea capacității acestora de a emite opinii și aprecieri asupra fenomenelor studiate. În acest mod, elevilor le va fi dezvoltată o gândire circumscrisă abilităților cognitive de tip superior, gândirea critică. Aceasta reprezintă o gândire centrată pe testarea și evaluarea soluțiilor posibile într-o situație dată, urmată de alegerea rezolvării optime pe baza argumentelor. A gândi critic înseamnă a deține cunoștințe valoroase și utile, a avea convingeri raționale, a propune opinii personale, a accepta că ideile proprii pot fi discutate și evaluate, a construi argumente suficiente propriilor opinii, a participa activ și a colabora la găsirea soluțiilor. Principalele metode de dezvoltare a gândirii critice sunt: Gândiți, lucrați în echipă, comunicați; Termeni-cheie inițiali; Știu-vreau să știu-am învățat; metoda Sinelg; metoda Mozaic; Cubul; Turul Galeriei; Elaborarea unui referat/eseu; Jurnalul în trei părți; Tehnica predicției; Învățarea în grupuri mici; Turneul între echipe; Linia valorilor.

Pentru ca învățarea prin cooperare să se bucure de un real succes, se impune respectarea unor reguli. Literatura de specialitate relevă faptul că, pentru ca elevii să fie dispuși să lucreze în echipă, se impune respectarea a două condiții: asigurarea unui climat pozitiv în clasă; formularea unor explicații complete și corecte asupra sarcinii de lucru, astfel încât aceasta să fie înțeleasă de toată lumea.

În vederea asigurării unui climat pozitiv în sala de clasă este necesar ca elevii să aibă impresia că au succes în ceea ce fac. Factorii care asigură succesul într-o clasă sunt: formularea de expectanțe pozitive față de elevi; utilizarea unor strategii de management educațional eficient; stabilirea de obiective clare și comunicarea acestora elevilor; valorificarea la maxim a timpului destinat predării; evaluarea obiectivă.

Eficiența muncii în grup depinde de claritatea explicației pentru sarcinile de lucru. Profesorii trebuie să ofere explicații cât mai clare și să se asigure că ele au fost corect înțelese de către elevi.

V. Guțu oferă o imagine fidelă asupra antitezei care se creează între metodele tradiționale și cele moderne utilizate în predare. Metodele tradiționale au următoarele caracteristici:

•pun accentul pe însușirea conținutului, vizând, în principal, latura informativă a educației;

•sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul fiind văzut ca un obiect al instruirii;

•sunt predominant comunicative, verbale și livrești;

•sunt orientate, în principal, spre produsul final;

•au un caracter formal, sunt rigide și stimulează competiția;

•stimulează motivația extrinsecă pentru învățare;

•relația profesor-elev este autocratică, disciplina școlară fiind impusă.

La polul opus, metodele moderne se caracterizează prin următoarele note:

•acordă prioritate dezvoltării personalității elevilor, vizând latura formativă a educației;

•sunt centrate pe activitatea de învățare a elevului, acesta devenind subiect al procesului educațional;

•sunt centrate pe acțiune, pe învățarea prin descoperire;

•sunt orientate spre proces;

•sunt flexibile, încurajează învățarea prin cooperare și capacitatea de autoevaluare la elevi;

•stimulează motivația intrinsecă;

•relația profesor-elev este democratică, bazată pe respect și colaborare, iar disciplina derivă din modul de organizare a lecției.

Din toate cele menționate rezultă faptul că profesorul trebuie să-și schimbe concepția și metodologia instruirii și educării, să coopereze cu elevii, să devină un model real de integrare socioprofesională și educație permanentă, să se implice în deciziile educaționale, să asigure un învățământ de calitate. Pregătirea managerială a profesorului, însușirea culturii manageriale, nu numai cea tradițională psihopedagogică și metodică, pot asigura esențial înțelegerea și aplicarea relației autoritate-libertate, ca nou sens al educației, prin predare-învățare și rezolvarea altor situații din procesul educațional școlar.

Profesorul nu va putea dezvolta elevul pentru și prin libertatea rațională și creativă, dacă el însuși nu o cunoaște, nu o înțelege, nu are un comportament de om liber. Reconsiderarea relației autoritate-libertate, orientarea prioritară spre elev, spre obiectivele formativ-educative au generat și o altă alternativă în sistemul concepțiilor educaționale- perspectiva umanistă asupra educației. Excesul de control dăunează conduitei firești, valorile morale trebuie să joace un rol mai important, omul trebuie format pentru schimbare, afirmarea sa trebuie să fie liberă și constructivă

Cercetarea privind rolul si eficienta metodelor alternative de evaluare a rezultatelor la elevii din ciclul gimnazial

.

1.Obiectivele cercetarii

Studiul nr 1: Perceptia si atitudinea cadrelor didactice si a elevilor din ciclul gimnazial fata de metodele alternative de evaluare educationala .

Studiul nr. 2: Opiniile cadrelor didactice despre necesitatea, utilitatea si impactul metodelor alternative de evaluare asupra performan elor elevilor din ciclul gimnazial

Obiectivul fundamental al cercetarii l-a constituit determinarea rolului si a eficacitaii metodelor alternative de evaluare a rezultatelor învatarii la elevii din ciclul gimnazial. Am pornit de la urmatoarele premise teoretice:

Eforturile de eficientizare a evaluarii educationale trebuie îndreptate spre motivarea elevilor pentru a învata si întarirea încrederii acestora în necesitatea si obiectivitatea evaluarii performantelor lor scolare;

Redobândirea functiei formative a evaluarii reprezinta o conditie esentiala progresului individual în realizarea învatarii si a dezvoltarii unor abilitati si competente obtinute prin învatare;

Diversitatea metodelor utilizate în evaluarea scolaar contribuie la cresterea interesului si a motivatiei elevilor pentru învatare;

Obiective generale ale cercetarii au vizat:

determinarea rolului metodelor alternative de evaluare educa ional i a impactului acestora asupra performan elor colare ale elevilor din înv mântul gimnazial;

constatarea gradului de utilizare la clas a metodelor alternative de evaluare a rezultatelor colare ale elevilor;

demonstrarea, cu for a argumentelor tiin ifice, a faptului c utilizarea cu preponderen a metodelor alternative de evaluare educa ional conduce la cre terea motiva iei elevilor pentru înv are, la sporirea eficien ei, eficacit ii i calit ii procesului instructiv – educativ din coal i la ob inerea unui confort psihologic sporit al elevilor i al profesorilor;

propunerea unui model de evaluare educa ional focalizat pe metode alternative / complementare i testarea efectului acestuia asupra form rii personalitatii elevilor

Ca obiective specifice am avut în vedere urmatoarele:

demonstrarea locului i rolului metodelor alternative de evaluare, ca o condi ie important în motivarea elevilor i în aprecierea pozitiv a valorilor colii;

eviden ierea valen elor metodelor alternative de evaluare educa ional , a virtu ilor i limitelor acestora;

m surarea i aprecierea efectelor utiliz rii metodelor alternative de evaluare asupra performan elor elevilor din ciclul gimnazial;

construirea unui model de evaluare educa ional care s dinamizeze procesul înv rii i s asigure o înv are eficient i durabil .

Investigatia s-a concretizat în realizarea a doua studii:

Studiul nr.1: Determinarea percep iei i a atitudinii cadrelor didactice i a elevilor din ciclul gimnazial fa de rolul i eficacitatea metodelor alternative de evaluare educa ional .

Studiul nr 2: Sondarea opiniilor cadrelor didactice despre necesitatea, utilitatea si impactul metodelor alternative / moderne de evaluare educa ional asupra performant elor elevilor din ciclul gimnazial.

Studiul nr.1

1. Obiectivul general al acestei lucrari reprezinta perceptia, atitudinile si opiniile cadrelor didactice si a elevilor din ciclul gimnazial referitoare la utilizarea metodelor alternative de evaluare .Primul pas a fost formularea urmatoarelor ipoteze: Folosirea metodelor moderne / alternative de evaluare a performantelor scolare ale elevilor determina cresterea motivatiei acestora pentru învatare, sporirea calitatii si eficientei procesului instructiv – educativ din scoala si un confort psihologic ridicat al elevilor (s i al cadrelor didactice).

2. Ipoteze generale si specifice

a) Prima ipoteza este urmatoarea:in timp ce cadrele didactice utilizeaza mai frecvent metodele complementare de evaluare , masurarea si aprecierea performan telor elevilor sunt realizate mai adecvat.

b) Utilizarea acestor metode complementare determina cresterea eficacitatii evaluarii educationale si mai ales sporirea confortului psihologic al elevilor.

3.Designul cercetarii. In cercetarea mea am folosit ancheta bazata pe chestionar utilizand doua chestionare:unul pentru profesori si unul pentru elevi prin care am urmarit perceptia si atitudinea cadrelor didactice fata de evaluarea performantelor la elevi si perceptia si atitudinea elevilor din ciclul gimnazial fata de modul in care sunt evaluati.

Cu chestionarul care este adresat profesorilor am incercat sa determin:

a..Aprecierea profesorilor privind calitatea evaluarii rezultatelor scolare ale elevilor

b.; opinia profesorilor referitoare la informarea elevilor cu privire la modalitatile, instrumentele si criteriile de evaluare a rezultatelor lor scolare

c. legatura dintre sistemul de cerinte s i cel de evaluare;

d. metodele de evaluare folosite cel mai des

e.sursele folosite de profesori pentru a imbunatatii propriile practice de evaluarr

e.sugestii si propuneri privind imbunatatirea calitatii evaluarii in invatamantul gimnazial

Chestionarul adresat elevilor operationeaza perceptiasi atitudinea elevilor din gimnaziu fata de evaluarea rezultatelor scolare.Intrebarile din chestionar au urmarit :

aprecierea realizata de elevi cu privire la evaluarea scolara

b.relatia dintre cerintele profesorilor si modalitatea de realizare a evaluarii

c.metodele si instrumentele utilizate de catre profesori pentru evaluare

d.aprecierea elevilor privind metodele de evaluare alternative in comparatie cu cele clasice

e.propuneri si sugestii ale elevilor privind evaluarea performantelor scolare

4.Lotul de subiecti

Prezenta cercetare s-a efectuat in perioada martie-aprilie 2015 si a cuprins 74 cadre didactice din invatamantul gimnazial din doua scoli(Scoala gimnaziala Ucea de jos si clasele V-VIII de la Liceul I>C>Dragusanu Victoria,jud.Brasov)si 154 elevi care au dorit sa fie voluntari.

Atitudinea profesorilor fata de evaluarea performantelor scolare

Profesorii din scolile incluse in acest proiect apreciaza pozitiv ,favorabil calitatea evaluarii rezultatelor invatarii elevilor cu care lucreaza.

Astfel 93,5% din profesorii chestionati au o parere buna si foarte buna privind rezultatele evaluarii elevilor si doar 6,5% apreciaza satisfacatoare calitatea evaluarii elevilor.

In legatura cu cerintele sarcinilor de rezolvat de catre elevi in vederea notarii acestora si sistemul folosit de profesorii din gimnaziu am constatat ca 75,2% raspund pozitiv iar 24,8% relateaza ca nu exista o legatura destul de buna ,relevanta intre cerintele sarcinilor si sistemul de evaluat practicat.

Vechimea in invatamint a cadrelor didactice induce unele modificari in relatia cerinte-sistem de evaluare.Astfel unii profesori cu vechime peste 10 ani in invatamant ,in proportie de 100% ca nu exista o relatie stransa intre cerinte si sistemul de evaluare practicat.

In privinta informarii elevilor despre modalitatile ,instrumentele si criteriile de evaluare a performantelor scolare ,profesorii chestionati considera intr-o proportie mare ca elevii trebuie informati la inceputul semestrului ,cand c\se face introducerea in disciplina de predat ,respectiv aria curriculara in care se incadreaza am contatat diferenteintre cadrele didactice care apartin diferitelor arii curriculare in privinta utilizarii

. In ceea ce priveste disciplina predata,respectiv aria curriculara in care se incadreaza am contatat diferente intre cadrele didactice care apartin diferitelor arii curriculare in privinta utilizarii mai des a unor probe de evaluare.Cadrele didactice apartinand ariei curriculare ,,limba si comunicare” folosesc mai frecvent probele orale in comparatie cu cei din aria curriculara ,,matematica si stiinte’’care folosesc mai mult metodele alternative/complementare.

Evaluarea rezultatelor are in vedere toate cunostintele acumulate,priceperile si deprinderile,atitudinile si comportamentele elevilor.

Constatarea si evaluarea performantelor scolare prin probele clasice/traditionale si respectiv cele clasice/traditionale determina un echilibru.Astfel ,51% dintre profesori apreciaza elevii sunt evaluati corect cu ajutorul metodelor clasice,iar 49% dintre profesori considera ca metodele alternative de evaluare sunt mai adecvate pentru o evaluare mai sigura a performantelor scolare.

Frecventa cu care se utilizeaza in practica scolara a metodelor clasice in comparatie cu cele alternative indica faptul ca 26,1% dintre profesorii chestionati folosesc cu precadere metode clasice de evaluare,3,9% folosesc metode alternative ,iar 69,9 % folosesc atat metodele clasice cat si cele alternative.

Am observat in acest studiu profesorii chestionati au o atitudine echilibrata in preocuparea folosirii diversitatii metodelor de evaluare cu scopul ca acest proces sa fie cat mai eficient.

Se observa ca in cazul profesorilor fara grad didactic este foarte util ca elevii sa fie informati in privinta evaluarii procentul fiind de 80%,in cazul profesorilor cu gradul II ,procentul este de 63,3% iar in cazul profesorilor cu gradul I procentul este de 11,1%.Se observa deci ca interesul profesorilor cu vechime mare in invatamant este mai scazut decat in cazul profesorilor fara grad didactic.

Cadrele didactice chestionate considera folosirea baremelor de evaluare si notare a elevilor duce la marirea increderii acestora in obiectivitatea evaluarii de aceea propun urmatoarele sugestii:

aerisirea programei scolare si decongestionarea materiei

evaluare formativa continua la fiecare lectie

imbinarea metodelor clasice si alternative(standarde clare de valuare)

elevii sa cunoasca baremele de evaluare si notare

sa se puna accent pe evaluarea competentelor elevilor

sa se utilizeze mijloace moderne de evaluare cum ar fii computerul,chestionarele AEL etc.

5.Concluzii

Din acest studiul de cercetare reiese faptul ca exista interes si preocupare din partea profesorilor in realizarea evaluarii cat mai clare realiste si obiective a rezultatelor scolare.

Impletirea metodelor clasice cu cele moderne este apreciat ca fiind un util benefic pentru realizarea evaluarii.

Din partea cadrelor didactice avem o atitudine pozitiva,favorabila in legatura cu folosirea metodelor moderne dar totusi sunt cateva variabile care apar precum varsta,gen,vechime in invatamant,grad didactic arie curriculara.

Am constatat ca exista o preocupare a cadrelor didactice din invatamantul gimnazial pentru a asigura confort psihologic crescut al elevilor ,fapt care contribuie la formarea personalitatii elevilor.

Studiul nr.2

. Perceptia elevilor din ciclul gimnazial privind evaluarea rezultatelor scolare

(tabelul 61).