Evaluarea Stocurilor Si Analiza Pozitiei Financiare Si Performantelor Societatii S.c. Comat S.a. Constanta

LUCRARE DE LICENȚĂ

EVALUAREA STOCURILOR ȘI

ANALIZA POZIȚIEI FINANCIARE ȘI PERFORMANȚELOR SOCIETĂȚII S.C. COMAT S.A. CONSTANTA

LISTA DE ABREVIERI

Rlg = rata lichidității generale;

Pv = producție vândută;

Rpr = rata profitabilitate;

Rf = rata rentabilității financiare;

ICA = indicele cifrei de afaceri

IVmf = indicele veniturilor din vânzarea mărfurilor;

IPv = indicele producției vândute;

Pex = producția exercițiului;

Rf = rezultat financiar;

CMP = costul mediu ponderat

metoda FIFO = formula „primul intrat, primul ieșit”

metoda LIFO = formula „ultimul intrat , primul ieșit”

CUPRINS

Rezumat și cuvinte cheie .

CAP.I Particularități privind evaluarea și contabilitatea stocurilor

1.1. Definiția și elementele constitutive ale stocurilor

1.2. Norma contabilă IAS 2 „ Contabilitatea stocurilor

1.3. Metode de evaluare a costului stocurilor

1.4. Aplicații privind contabilitatea stocurilor

CAP.II Considerații privind cheltuielile cu salariile și calculul profitului impozabil

2.1. Forme de salarizare in România

2.2. Calculul și decontarea drepturilor cuvenite personalului

2.3. Evidența contabilă a salariilor “COMAT CONSTANȚA” S.A

2.4. Contabilitatea impozitului pe profit

2.4.1. Rezultatul contabil și rezultatul fiscal

2.4.2. Determinarea profitului impozabil

2.4.3. Calculul profitului impozabil si determinarea impozitului pe profit.Decl.101 .21

CAP.III Contabilitatea imobilizărilor corporale și finanțarea activității pe bază de credit bancar

3.1. Norma contabilă IAS 16 „Imobilizări corporale

3.2. Studiu de caz privind imobilizările corporale

CAP.IV Prezentarea situațiilor financiare ale S.C.”Comat Constanța” S.A. la 31.12.2008 și analiza poziției financiare și performanțele societății

4.1. Situațiile Financiare ale societății la 31.12.2010

4.1.1. Bilanțul Contabil

4.1.2. Contul de profit și pierdere

4.2. Analiza poziției financiare a întreprinderii

4.3. Analiza pe orizontală a Contului de Profit și Pierdere

4.4. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

REZUMAT ȘI CUVINTE CHEIE

Lucrarea de față tratează aspecte ce privesc contabilitatea stocurilor, salarizarea și procedurile aferente acestora, informațiile necesare calculării și înregistrării în contabilitate a profitului impozabil și a impozitului pe profit, contabilitatea imobilizărilor corporale, precum și o analiză economică a firmei.

Lucrarea este structurată în patru capitole care tratează atât din punct de vedere teoretic cât și practic aspectele specifice privind organizarea contabilității în comerțul cu ridicata de metale și profile metalice.

În primul capitol “Particularități privind evaluarea și contabilitatea stocurilor” din punct de vedere teoretic sunt prezentate pe scurt elementele constitutive ale stocurilor precum și metodele de evaluare a acestora, iar din punct de vedere practic modalitatea de înregistrare în contabilitate a achiziției de stocuri, vânzarea și scoaterea acestora din gestiune.

În capitolul doi “Considerații privind cheltuielile cu salariile și calculul profitului impozabil” sunt prezentate formele de salarizare din România conform Legi 14/1991, sunt menționate cotele procentuale aplicate contribuțiilor aferente salariilor ce urmează a fi virate la bugetele de resort, precum și înregistrarea procedural în contabilitate a salariilor și a contribuțiilor aferente, determinarea profitului impozabil și calculul acestuia.

Capitolul trei “Contabilitatea imobilizărilor corporale și finanțarea activității pe baza de credit bancar” conține teorie privind imobilizările corporale, norma contabilă IAS 16, și un scurt studiu de caz legat de achiziția imobilizărilor corporale în leasing și pe bază de credit bancar.

Ultimul capitol “Prezentarea situațiilor financiare ale S.C. “COMAT CONSTANȚA” S.A. la 31.12.2010 și analiza poziției financiare și performanțele societății”conține situațiile financiare ale societății în cauză, indicatorii de profitabilitate, informații privind evoluția veniturilor și cheltuielilor dar și grafice ce au rolul de a sintetiza aceste informații.

Cuvinte cheie: evaluarea stocurilor, contabilitatea stocurilor, impzitare, solduri de gestiune, profit impozabil, contabilitatea impozitului pe profit, rentabilitate financiară, marjă comercială.

CAPITOLUL I.

PARTICULARITĂȚI PRIVIND EVALUAREA ȘI CONTABILITATEA STOCURILOR

1.1.Definiția și elementele constitutive ale stocurilor

Stocurile sunt cantități fizice de materii prime, materiale consumabile, produse necesare fiecărui stadiu al ciclului de exploatare, respectiv aprovizionare, producție, desfacere, pentru a asigura desfășurarea continuă si ritmică a activității de exploatare .

OMFP nr.1752 din 17 noiembrie 2005 definește stocurile ca fiind active circulante:

Deținute pentru a fi vîndute pe parcursul desfășurari normale a activitații;

In curs de producție în vederea vînzării în acceleași ca mai sus;sau

Sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.

In cadrul stocurilor se cuprind :

Mărfurile, respectiv bunurile pe care unitatea le cumpără în vederea revînzarii sau

produsele predate spre vânzarea magazinelor proprii;

Materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată;

Materialele consumabile(materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb)care participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare făra a se regăsi în produsul finit;

Materiale de natura obiectelor de inventar:

Baracamentele si amenajările provizorii sunt bunuri achiziționate sau construite de unitatea patrimonială pentru executarea lucrărilor și prestărilor de construcții;

Produsele :

– semifabricatele-prin care se înțelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o fază de fabricație și care trec în continuare în procesul tehnologic al altei faze de fabricație sau se livrează terților;

– produsele finite;

– rebuturile, materialele recuperabile sau deșeurile;

Ambalajele

– ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care în mod temporar pot fi păstrate de terți cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte;

– ambalaje de natura obiectelor de inventar , ce nu circulă pe bază de decontare, ce se folosesc în interiorul unității și ce se înregistrează în contabilitate în categoria obiectelor de inventar;

– ambalaje și materiale pentru ambalat produse în unitatea patrimonială pentru a fi vândute ca atare, fiind considerate produse finite ;

Producția în curs de execuție, care reprezintă producția care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției tehnice sau necompletate în întregime.

Tot în cadrul stocurilor se includ și bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignație la terți, care se înregistrează distinct în contabilitate pe categorii de stocuri.

1.2.Norma contabilă IAS 2 „ Contabilitatea stocurilor”

Aceasta normă se ocupă de contabilitatea stocurilor în contextul sistemului costului istoric.

Elementele esențiale ale acestui standard sunt : recunoașterea unui activ, definiția „costului” , conceptul de „valoare realizabilă netă” și evaluarea la cea mai mică valoare dintre cost și valoarea realizabilă netă.

Un activ este „o resursă controlată de către întreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute și care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare către întreprindere”.

Activele trebuie să fie recunoscute când :

– este probabil sa genereze beneficii economice viitoare către sau dinspre întreprindere ; și

– elementul are un cost sau o valoare care poate fi evaluată in mod credibil.

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre costul istoric și valoarea netă realizabilă.Costul istoric trebuie să includă o alocare sistematică a costurilor generale de producție care se referă la aducerea stocurilor in poziția și amplasarea lor prezentă.

Estimările valorii realizabile nete trebuie făcută in baza celor mai credibile evidențe disponibile. Aceste estimări nu trebuie făcute in baza unui preț temporar sau a fluctuațiilor de preț.

În general valoarea contabilă a stocurilor trebuie redusă la valoarea netă realizabilă element cu element.

Stornarea reducerilor valorii contabile ce rezultă dintr-o creștere a VRN, trebuie inclusă în venit la momentul apariției stornării.

Aria de aplicabilitate

IAS 2 furnizează linii directoare cu privire la modul de determinare a costului stocurilor ce urmează a fi reportat in bilanț precum și de recunoaștere ulterioară ca o cheltuială, incluzând orice reducere a valorii contabile la valoarea realizabilă netă.

În sens larg, stocul este definit în IAS 2, cuprinzând toate activele obținute in scopul revânzării pentru desfășurarea normala a activității, inclusiv terenurile și alte imobilizări corporale. Totuși, un activ achiziționat in alte scopuri decât vânzarea in desfășurarea normală a activității nu devine stoc in baza unei decizii ulterioare de vânzare a acestuia. Stocul furnizorilor de servicii include costul pe care il incuba serviciile oferite dar pentru care nu au fost recunoscute veniturile aferente.

Valoarea realizabilă netă este definită ca fiind prețul de vânzare estimat ce ar putea fi obținut pe parcursul desfășurării normale a activității, mai puțin costurile estimate pentru finalizarea bunului și a costurilor necesare vânzării.

In mod normal, recunoașterea stocurilor nu ridică probleme. Totuși, există cazuri în care forma legală a tranzacțiilor nu reflectă realitatea economică. In asemenea cazuri, trebuie utilizat principiul prevalenței economicului asupra juridicului pentru a determina dacă stocurile respective trebuie să fie recunoscute ca active.

IAS 2 recomandă ca toate discount-urile de care a beneficiat întreprinderea ca urmare a plații imediate a facturilor pentru stocuri trebuie considerate ca "alte elemente similare" și deduse din costurile stocului, dar uneori acestea sunt reflectate ca venit financiar, în cazul în care sunt nesemnificative.

De asemenea, IAS 2 permite ca, în anumite condiții, diferențele rezultate din schimbul valutar să fie incluse in costul de achiziționare al stocului, așa cum este descris ca și tratament contabil alternativ permis în IAS 21 "Efectele variației cursurilor de schimb valutar", atunci când au rezultat dintr-o depreciere monetară accentuată împotriva căreia nu există nici un mijloc practic de acoperire și privesc datorii rezultate din achiziții recente de stocuri, datorii care nu pot fi achitate.

1.3.Metode de evaluare a costului stocurilor

Societatea trebuie sa aleagă metoda optimă de determinare a costurilor stocurilor astfel încât să se aproximeze cât mai exact costul actual al stocurilor.

Metodele de determinare a costului stocurilor sunt grupate conform tratamentelor contabile acceptate de IAS 2 „Stocuri”, astfel :

– tratament de bază: metoda FIFO (formula „primul intrat, primul ieșit”) sau a costului mediu ponderat (CMP) ;

– tratament alternativ : metoda LIFO( formula „ultimul intrat , primul ieșit”)

Metoda “prima intrare – prima ieșire” (FIFO)

Ar nu reflectă realitatea economică. In asemenea cazuri, trebuie utilizat principiul prevalenței economicului asupra juridicului pentru a determina dacă stocurile respective trebuie să fie recunoscute ca active.

IAS 2 recomandă ca toate discount-urile de care a beneficiat întreprinderea ca urmare a plații imediate a facturilor pentru stocuri trebuie considerate ca "alte elemente similare" și deduse din costurile stocului, dar uneori acestea sunt reflectate ca venit financiar, în cazul în care sunt nesemnificative.

De asemenea, IAS 2 permite ca, în anumite condiții, diferențele rezultate din schimbul valutar să fie incluse in costul de achiziționare al stocului, așa cum este descris ca și tratament contabil alternativ permis în IAS 21 "Efectele variației cursurilor de schimb valutar", atunci când au rezultat dintr-o depreciere monetară accentuată împotriva căreia nu există nici un mijloc practic de acoperire și privesc datorii rezultate din achiziții recente de stocuri, datorii care nu pot fi achitate.

1.3.Metode de evaluare a costului stocurilor

Societatea trebuie sa aleagă metoda optimă de determinare a costurilor stocurilor astfel încât să se aproximeze cât mai exact costul actual al stocurilor.

Metodele de determinare a costului stocurilor sunt grupate conform tratamentelor contabile acceptate de IAS 2 „Stocuri”, astfel :

– tratament de bază: metoda FIFO (formula „primul intrat, primul ieșit”) sau a costului mediu ponderat (CMP) ;

– tratament alternativ : metoda LIFO( formula „ultimul intrat , primul ieșit”)

Metoda “prima intrare – prima ieșire” (FIFO)

Această metoda presupune că primul stoc primit este și primul vândut. Pe baza acestei metode stocul va fi evaluat la cel mai recent preț de achiziție. Costurile înregistrate în Contul de profit și pierdere vor fi, prin urmare, mai mici pe baza acestei metode. Evaluarea activelor bilanțiere va fi făcută la valoarea cea mai actuala dintre toate evaluările ce s-ar obține prin metodele elementelor fungibile.

Metoda costului mediu ponderat (CMP)

Costul fiecărui element este determinat pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată pe bază periodică sau odată cu recepția fiecărui transport, în funcție de circumstanțe. Formula de calcul a Costului mediu ponderat este:

, = stocul valoric, respectiv stocul cantitativ de la începutul perioadei

, = intrările (valorice și cantitative) care au avut loc în cursul perioadei de gestiune

Metoda “ultima intrare – prima ieșire”( LIFO)

Această metodă presupune că ultimul stoc primit este și primul vândut. Costurile înregistrate în contul de profit și pierdere vor fi, prin urmare, mai mari pe baza acestei metode. Evaluarea bilanțului va fi bazată pe prețul stocurilor achiziționate în urmă cu ceva timp.

1.4.Aplicații privind contabilitatea stocurilor

Toate stocurile înregistrate în situațiile financiare sunt prezentate la cea mai mica valoare dintre cost și valoarea realizabilă netă. Costul fiind calculat pe baza metodei FIFO.

1) Pe parcursul luni decembrie 2010 se aprovizionează gestiunea 2 –metale , cu mărfuri in valoare totală de 373.819.26 lei ,fără TVA. Printre furnizorii firmei se numără și o firma din Bulgaria care livrează metale către S.C Comat Constanța S.A. in valoare de 24.845,40 €, toate taxele și comisioanele fiind 0 inclusiv TVA-ul aferent. La data achiziției cursul de schimb valutar era de 1€=4,2953, iar la 31.12.2010 cursul devenise 1€=3,9852.Se observă astfel o diferență de curs valutar favorabilă societății în valoare de 7.705,62.

a) 24.845,4 X 4,2953 =106.719,50

b) 24.845,4 X 3,9852 = 99.013,88

a – b = 7.705,62

Pentru a afla TVA-ul aferent mărfurilor trebuie sa scădem din valoarea totală a acestora valoarea mărfurilor din achiziția intra-comunitară deoarece acestea nu au TVA.

373.819,26 – 106.719,50 = 267.099,76

TVA = 267.099,76 X 24 % = 64.103,95

Înregistrarea în contabilitate

a) Înregistrarea contabilă a intrării de marfă în gestiune.

“Furnizori”

% = 401 424.568

371 373.819,26

“Mărfuri”

4426 64.103,95

“TVA deductibilă”

b) Înregistrarea diferenței de curs valutar.

“Furnizori” “Venituri din diferențe de

curs valutar”

401 = 765 7.705,62

c) Înregistrarea contabila a TVA – ului din achiziții intra-comunitare. Regularizare TVA.

106.719,50 X 24% = 25.612,68

“TVA deductibil” “TVA colectat”

4426 = 4427 25.612,68

2) Se recepționează mărfuri fără factura,pe baza de aviz de însoțire, de S.A. Galați , în valoare de 19.212,90 RON ,TVA 24%.

“Furnizori-facturi

nesosite”

% = 408 22.863,35

“Mărfuri”

371 19.212,90

“TVA neexigibil”

4428 3.650,45

Se primește factura de la furnizor în valoare de 21.362,45 lei , TVA 24%.

“Furnizori”

nesosite” “Furnizori”

408 = 401 22.863,35

“Furnizori”

% = 401 2.557,96 “Mărfuri”

371 2.149,55

“TVA deductibilă”

4426 408,41

Regularizare TVA.

“TVA deductibilă ” “TVA neexigibil”

4426 = 4428 3.650,45

3) S.C. COMAT Constanța S.A. cumpără mărfuri în valoare de 78.036,50 lei de la societatea “Black Sea Suppliers” pentru care primește următoarele reduceri: rabat – 10% și remiza – 5%.

Se va evidenția în contabilitate factura emisă de S.C. Black Sea Suppliers S.R.L.

“Furnizori”

% = 401 79.398,22

“Mărfuri”

371 66.721,2

“ TVA deductibilă”

12.677,02

4) Societatea a achiziționat de S.R.L. în decursul lunii decembrie mărfuri în valoare de 20.983,49 lei pentru care furnizorul a acordat un discount de 15%.

20.983,49 X 15% = 3.147,52

Se înregistrează achiziția.

“Furnizori”

% = 401 24.970,35

“Mărfuri”

371 20.983,49 “TVA deductibilă”

4426 3.986,86

Se înregistrează discount – ul primit.

“Furnizori”

401 = % 3.745,54

“TVA colectată”

4427 598,02

“Venituri din sconturile obținute”

767 3.147,52

5) Se aprovizionează mărfuri de Galați S.A. in valoare de 48.112,58 lei, inclusiv TVA.

“Furnizori”

% = 401 48.112,58

“Mărfuri”

371 40.430,74

“TVA deductibila”

4426 7 .681,84

6) Se plătește obligația față de furnizor cu un bilet la ordin, scontul acordat de către acesta fiind de 1%.

“Furnizori”

401 = % 48.112,58

“Efecte de plătit”

403 43.301,32

“Venituri din sconturi

obținute”

767 4.811,56

“Efecte de plătit” “Conturi la bănci in lei”

403 = 5121 43.301,32

7) Se achiziționează acumulatori de Bistrița S.A. în valoare de 40.350 lei, inclusiv TVA.

a) Se înregistrează în contabilitate achiziția:

“ Furnizori”

% = 401 40.349,99

“Mărfuri”

371 33.907,56

“TVA deductibilă”

4426 6.442,43

b) Se achită factura conform contractului, furnizorul acordând un discount de 40%.

33.907,56 X 40% = 13.563,02 6,442,43 X 40% = 2.576,97

“Furnizori” “Conturi la bănci în lei”

401 = 5121 40.350

“Furnizori”

401 = % 16.139,99

“Venituri din sconturi obținute”

767 13.563,02

“TVA colectată”

4427 2.576,97

c) Se vând acumulatori la prețul de intrare. Când se achiziționează un acumulator de către un client, acesta aduce vechiul acumulator, pentru care i se acorda 10% reducere .

346 : 33.907,56 X 10% = 3.390,76

4427 : (33.907,56 – 3.390,76) X 24 % = 5.798,2

“Clienți”

411 = % 36.315

“Venituri din vânzarea mărfurilor”

707 33.907,56

“Produse reziduale”

346 3.390,76

“TVA colectată”

4427 5.798,2

d) Acumulatori uzați sunt trimiși Bistrița S.A., societatea încasând contravaloarea lor.

“Clienți”

411 = % 4.035

“Produse reziduale”

346 3.390,76

“TVA colectată”

4427 644,24

e) După vânzare se descarcă marfa din gestiune.

“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”

607 = 371 33.907,56

f) Societatea înregistrează cheltuieli cu taxa de mediu.

3.390,76(soldul contului 346) X 3% = 101,72

“Cheltuieli cu alte impozite, “Alte impozite, taxe și

vărsăminte asimilate” taxe și vărsăminte asimilate”

635 = 446 101,72

g) Se achită cheltuielile cu taxa de mediu.

“Alte impozite, taxe și “Conturi la bănci in lei”

vărsăminte asimilate”

446 = 5121 102

h) Se încasează in cont contravaloarea mărfurilor vândute.

c + d = 36,315 + 4.035 = 40.350

“Conturi la bănci in lei” “Clienți”

5121 = 411 40.350

8) Societatea livrează mărfuri beneficiarilor însoțite de aviz de expediție, în valoare de 32.000 lei.

“Clienți incerți sau în litigiu” “Venituri din vânzarea mărfurilor”

4118 = 707 32.000

Ulterior se emite factura pentru produsele expediate,TVA 24%.

“Clienți”

4111 = % 38.080

“Clienți incerți sau în litigiu”

4118 32.000

“TVA colectată”

4427 6.080

Se înregistrează descărcarea gestiunii și încasarea clientului.

“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”

607 = 371 32.000

“Conturi la bănci în lei” “Clienți”

5121 = 4111 38.080

9) Societatea vinde mărfuri cu încasare în numerar. Prețul de vânzare este de 10.000 lei, exclusiv TVA, costul mărfurilor vândute fiind de 9.000 lei.

De asemenea, societatea a vândut produse finite din producția proprie, cu încasare ulterioară, în valoare de 10.000 lei (exclusiv TVA), costul efectiv al acestora fiind de 8.000 lei.

Vânzarea mărfurilor, cu încasare în numerar

“Casa în lei” “Venituri din vânzarea mărfurilor”

5311 = 707 10.000

Descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute

“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”

607 = 371 9.000

b) Vânzarea produselor finite cu încasare ulterioară

“Clienți” “Venituri din vânzarea produselor

finite”

4111 = 701 10.000

Descărcarea din gestiune a produselor finite

„Variația stocurilor” „Produse finite”

711 = 345 8.000

10) Se comandă și se primesc materiale comandate: – după factură: 40.000

– după NIR: 42.000

Se înregistrează și se comunică furnizorului acesta acordând scont.

“ Furnizori”

% = 401 40.000

“Mărfuri”

371 33.613,45

“TVA deductibilă”

4426 6.386,55

Se înregistrează discount-ul

“Furnizori”

401 = % 2.000

“Venituri din sconturi obținute”

767 1.680,67

“TVA colectată”

4427 319.33

CAPITOLUL II.

Considerații privind cheltuielile cu salariile si calculul

profitului impozabil

2.1.Forme de salarizare in România

In România, prin Legea 14/1991 s-a instituit principiul negocierii salariale in cadrul regiilor autonome și a societăților comerciale ceea ce este desemnat in mod tradițional prin conceptul de liberalizare a salariilor.

In Normele de aplicare a Legii nr.19/2000, aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii și solidarității sociale nr. 340/2001, prin care s-au detaliat elementele ce se cuprind in salariul individual brut, se arata ca acesta cuprinde: salariile de baza brute, sporurile, indemnizațiile, sumele plătite prin fondul de salarii, sumele acordate cu ocazia ieșirii la pensie, premiile anuale, drepturile în natura, alte adaosuri la salarii..

Salariul de baza este partea principala a salariului total, convenita în cadrul contractului de munca; suma precizata se acordă efectiv salariatului in anumite condiții stabilite( timpul efectiv lucrat si rezultatele obținute în raport cu standardele de performanta). El se pregătește pentru fiecare salariat în funcție de pregătirea, experiența, abilitățile și rezultatele persoanelor, pe de o parte, și politica salarială a firmei, forme de salarizare, importanța, complexitatea și răspunderea lucrărilor ce revin postului în care este încadrat salariatul.

Formele de salarizare reprezintă modalități de evaluare si de determinare a muncii salariaților și a rezultatelor acestora precum si a salariului ce li se cuvine.

1) Salarizarea după timpul lucrat,(in regie)

Personalul încadrat in aceasta forma este plătit după timpul lucrat fără a se ține seama de cantitatea sau calitatea muncii depuse.

Salariul tarifar se stabilește pe ora, iar cel efectiv se obține înmulțind numărul orelor lucrate într-o luna cu salariul orar. Este o forma de salarizare simpla de aplicat, potrivita situațiilor în care rezultatele muncii nu pot fi evaluate cu suficientă exactitate (activități creative, de conducere) sau nu depind de efortul lucrătorului. Are dezavantajul ca nu stimulează si nu conduce la creșterea productivității muncii.

2) Salarizarea in acord

Acest tip de salarizare se realizează astfel:

direct

progresiv

indirect aplicat individual sau colectiv.

Salariul efectiv se calculează în funcție de rezultatele obținute, înmulțind salariul stabilit pentru unitatea de produs cu volumul producției. În cazul comerțului se aplica prin stabilirea unui procent din desfacerea realizata, salariul efectiv obținându-se înmulțind acest procent cu vânzarea efectuata într-o lună. Această forma are următoarele avantaje:

generează sentimental de echitate;

conduce la creșterea productivității muncii;

elimina nevoia de control, deci reduce cheltuielile administrative;

se aplica foarte bine pentru munca in afara unității, la domiciliu

Practica a evidențiat si o serie de dezavantaje:

lucrătorul poate ajunge la surmenaj, in dorința de a câștiga mai mult;

pot să apară probleme de calitate;

Nu se garantează un salariu minim;

3) Salarizarea combinată (cu prime) încearcă sa combine avantajele formelor anterior prezentate.

Salariul efectiv se compune din doua părți principale:

salariul de baza calculate după timpul lucrat ca minim garantat;

o remunerare variabila a randamentului sau performantelor, si care se adaugă salariului de baza(in general se considera ca prima nu poate depăși o treime din salariul total realizat).

Cele mai uzuale prime sunt:

– prime de calitate;

– prime de vânzare;

– prime de producție pentru sporul de productivitate peste un anumit nivel;

– prima de conducere care nu trebuie să depășească mai mult de o treime din salariul realizat. Sistemul primelor se bazează pe timpul mediu normat pentru realizarea unei piese sau operații. Prima este reprezentată de o parabolă: ea crește până când lucrătorul își dublează rezultatele după care se plafonează.

4) Salarizarea pe colectivă de lucrători (echipe) este o formă de acord aplicată la volumul total al rezultatelor unei echipe. Se negociază cu echipa un fond de salarii global pe lucrare sau proiect, în condițiile în care acesta poate fi mărit sau diminuat și regula de repartizare pe membrii echipei. Forma stimulează cooperarea în munca, reduce conflictele și competența între indivizi, elimina efectele negative ale absenteismului. Formula este cunoscută ca și acordul global.

5) Participarea salariaților la rezultatele întreprinderii este o formulă suplimentară care stimulează întreg personalul, mărește atașamentul față de întreprindere și preocuparea pentru perfecționarea activității. Se poate calcula și aloca un fond pentru suplimentarea salariilor în funcție de beneficiul obținut, de creștere a productivității muncii și de creștere a capitalului prin surse proprii. Se pot distribui, de asemenea, un număr de acțiuni ale întreprinderii cu titlu gratuit salariaților.

Suma de bani pe care o primește lunar salariatul este salariul net. Suma de bani care i se cuvine lunar după munca prestată și calculate conform sistemului de salarizare și formelor aplicate este salariul brut, mai mare decât cel net cu valoarea impozitului pe salariu și a altor rețineri efectuate conform legii.

2.2. Calculul și decontarea drepturilor cuvenite personalului

Decontările cu personalul au ca obiect calculul, înregistrarea la cheltuieli și decontarea , salariilor cuvenite angajaților. Structural, salariile sunt formate din salariul de bază cuvenit angajaților, sporurile și adaosurile pentru condițiile deosebite de muncă și pentru rezultatele obținute – sporurile pentru condiții deosebite de muncă, sporuri pentru orele prestate pe timpul nopții, sporurile pentru orele suplimentare de muncă, sporurile pentru vechimea neîntreruptă în muncă – indemnizațiile și alte sporuri acordate pentru conducere, indexările de salariu și compensarea creșterilor de prețuri; indemnizațiile și alte sporuri acordate pentru conducere, indemnizațiile acordate pentru concediu de odihnă.

Sunt incluse în fondul de salarii și indemnizațiile plătite personalului ce lucrează pe bază de contracte de prestări servicii sau convenții civile (colaborări) în măsura în care sunt prevăzute a fi suportate din acesta.

Sunt incluse în categoria decontărilor cu personalul și ajutoarele materiale și de protecție socială sub forma de: ajutoare de boală pentru incapacitate temporară de munca; cele pentru îngrijirea copilului, ajutoare de deces și alte ajutoare acordate de întreprindere care se suportă din contribuția pentru asigurări sociale, precum și sumele achitate, potrivit legii, pentru șomaj tehnic. De asemenea sunt contabilizate în sfera decontărilor cu personalul, premiile acordate din beneficii și participare la profit.

Elementele de calcul și decontare a venitului brut așa cum sunt ierarhizate în statul de salarii se prezintă astfel:

Salariul brut de bază

(+) sporuri și adaosuri

(+) indemnizațiile de conducere și alte sporuri acordate pentru conducere

(+) indexările de salarii și compensarea creșterilor de prețuri

(+) salariul în natură

(+) alte drepturi ale personalului

(=) TOTAL VENITURI BRUTE

Unde sporurile și adaosurile cuprind:

– sporurile permanente: vechime, fidelitate, conducere, noapte, condiții deosebite (exemplu: toxicitate); limbi străine, stres, ore suplimentare lucrate sistematic;

– sporurile temporare: ore suplimentare, ore prestate în zilele prevăzute libere prin lege, ore efectuate peste program, ore de traducere;

– adaosurile se referă la: prime de vacanță, pentru sărbători și aniversări ale persoanei sau ale unității, diverse stimulente.

– alte drepturi de personal cuprind: indemnizațiile de concediu, prima de Paște/Crăciun, plata zilelor libere pentru evenimente deosebite, indemnizația pentru concediu de boala, ajutoare materiale in bani.

Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de bază la care se adaugă sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri de orice fel, compensațiile și indexările primite ca urmare a creșterii prețurilor, avantaje în natură.

2.3.Evidența contabilă a salariilor CONSTANȚA S.A.

Realizarea studiului de caz cu privire la contabilitatea salariilor s-a realizat pe baza informațiilor și situațiilor financiare furnizate de S.C. COMAT CONSTANȚA S.A.

La realizarea calculului salariilor, a reținerilor și a contribuțiilor aferente salariilor s-au folosit datele din luna decembrie a anului 2010.

Statul de salarii servește ca document pentru calculul drepturilor bănești cuvenite salariaților, precum și al contribuției privind protecția socială și a altor datorii. El are de asemenea rolul unui document justificativ de înregistrare în evidența contabila în partidă simplă.

Deducerea personală. Persoanele fizice au dreptul la deducere din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de baza.

Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 de lei inclusiv, astfel :

– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 250 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 350 lei;

– pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 450 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – lei RON;

– pentru contribuabili care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 650 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.001 lei și 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt calculate degresiv față de cele de mai sus și se stabilesc prin ordin al Ministrului Finanțelor Publice.

SINTEZA CONTRIBUȚIILOR SALARIALE PE 2009 – 2010

*- cota de 0,25% din fondul lunar de salarii pentru angajator care verifică și certifică legalitatea înregistrărilor efectuate de el;

– cota de 0,75% din fondul lunar de salarii pentru angajații cărora ITM le păstrează și completează carnetele de muncă.

STAT DE SALARII pe luna 31.12.2010

CAS societate 168540 18% 3.033 CAS asigurați 9,5% 16.059

Zile cm/CAS societate 97

SANATATE societate 5,2% 8.975 SANATATE salariați 5,5% 9.440

SOMAJ societate 168540 0,5% 843 SOMAJ salariați 0,5% 837

Fond accidente & boli profesionale 0,505% 854 Impozit Constanta 18.546

Fond cărți de munca societate 0,25% 421 Impozit Medgidia 2.175

Fond concedii medicale societate0,85% 1.467 Impozit C.A (convenție) 453

Fond creanțe salariale 0,25% 421 Total datorii salariați 47.510

Fond sp. de solid. pt. pers. cu handicap 832 Număr scriptic salariați 77

Fond salarii societate 168.540

TOTAL DATORII SOCIETATE 44.247

STAT DE SALARII pe luna 31.12.2010

Rețineri

Înregistrarea salariilor, a reținerilor aferente și a contribuțiilor acestora în contabilitate

1) Înregistrarea drepturilor salariale:

“Cheltuieli cu salariile personalului” “Personal – Salarii datorate”

641 = 421 168.540

2) Se înregistrează salariile acordate personalului:

“Avansuri acordate personalului” “Casa in lei”

425 = 5311 88.979

3) Se înregistrează cheltuielile cu asigurări și protecție socială.(prime Moș Crăciun-copii)

“Alte cheltuieli privind “Personal – ajutoare

asigurările și protecția socială” materiale datorate”

6458 = 423 2.400

4)Se achită primele de Moș Crăciun.

„Personal-ajutoare Casa în lei”

materiale datorate”

423 = 5311 2.400

5) Se înregistrează cheltuielile cu colaboratori.

“Cheltuieli cu colaboratori” “Personal – Salarii datorate”

621 = 421 3.000

6) Se înregistrează contribuția la asigurările sociale (CAS) datorată de unitatea angajatoare.

168540 X 18% = 30.337

“Contribuția unității “Contribuția unității

la asigurările sociale” la asigurările sociale”

6451 = 4311.01 30.337

7) Se înregistrează contribuția angajatorului la asigurările sociale de sănătate.

168540 X 5,2% = 8975

“Contribuția angajatorului la “Contribuția angajatorului la

asigurările sociale de sănătate” asigurările sociale de sănătate”

6453 = 4313.01 8.975

8) Se înregistrează contribuția angajatorului la fondul de concedii medicale(FNUASS).

168540 x 0,85 %=1467

“Contribuția angajatorului la “Contribuția angajatorului la

asigurările sociale de sănătate” asigurările sociale de sănătate”

6453 = 4313.02 1467

9) Se înregistrează contribuția firmei pentru fondul de șomaj.

168540 X 0,5% =843

“Contribuția firmei pentru “Contribuția firmei pentru

fondul de șomaj” fondul de șomaj”

6452 = 4371.01 843

10) Se înregistrează contribuția angajatorului la fondul de garantare a salariilor.

168540 X 0,25%=421

6452 = 4371.02 421

11) Se înregistrează contribuția angajatorului la asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale.

“Contribuția firmei la asigurările pt. “Fond special protecție salariați”

accidente de munca si boli profesionale”

6451 = 4311.02 854

12) Se înregistrează plata comisionului ITM de către angajator.

168540 X 0,25%=421

“Alte impozite vărsăminte si taxe” “Comision ITM”

635 = 447.01 421

13) Se înregistrează contribuția angajatorului la fondul de solidaritate.

“Contribuția angajatorului la “Contribuția angajatorului la

fondul de solidaritate pt. persoane fondul de solidaritate pentru persoane cu

cu handicap” handicap”

6453 = 447.02 832

14) Se calculează și se înregistrează reținerile din salarii:

– Contribuția personalului pentru pensia suplimentara (CAS): 9,5% = 16.059

– Contribuția personalului pentru asigurările sociale de sănătate: 5,5% = 9.440

– Contribuția personalului la fondul de șomaj: 0,5% = 837

– Impozit pe salariu: (168540-16059-9440-837 – Deducere personala) X 16% = 21.174

– Deducerea personala = 12.810

“Personal salarii datorate” 141.161

421 = %

“Impozitul pe salarii”

444 21.174

“Contribuția personalului pt. pensia suplimentară”

4312 16.059

“Contribuția angajaților la asigurările sociale”

4314 9.440

“Contribuția personalului la fondul de șomaj”

4372 837

“Avansuri acordate personalului”

425 88.979

“Rețineri din salarii datorate terților”

427 335

“Alte datorii în legătură cu personalul”

4281 3.437

“Debitori diverși”

461 900

15) Se înregistrează plata de salarii.

“Personal salarii datorate”

421 = % 30.379

“Casa în lei”

5311 19.856

“Conturi la bănci in lei”

5121 10.523

16) Se plătesc obligațiile fiscale și sociale aferente salariilor.

“Conturi la bănci in lei”

% = 5121 91.660

“Contribuția unității

la asigurările sociale”

4311.01 30.337

“Contribuția angajatorului la

asigurările sociale de sănătate”

4313.01 8.975

“Contribuția angajatorului la

fondul de concedii medicale”

4313.02 1.467

“Contribuția firmei pentru

fondul de șomaj”

4371.01 843

“Contribuția angajatorului la

fondul de garantare a salariilor”

4371.02 421

“Contribuția angajatorului la

asigurările pentru accidente”

4311.02 854

“Comision ITM”

447.01 421

“Contribuția angajatorului la

fondul de solidaritate pt. persoane

cu handicap”

447.02 832

“Impozitul pe salarii”

444 21.174

“Contribuția personalului pt.

pensia suplimentară”

4312 16.059

“Contribuția angajaților

la asigurările sociale

4314 9.440 “Contribuția personalului

la fondul de șomaj”

4372 837

Fișa contului 421 “Personal – Salarii datorate”

“ Personal – Salarii datorate “

DEBIT(-) 421 CREDIT(+)

444 21.174 641 168.540

4281 3.437 621 3.000

4312 16.059

4314 9.440

4372 837

425 88.979

427 335

461 900

Soldul contului 421 este creditor și suma sa reprezintă totalul datoriilor ce urmează a fi plătite de către societate angajaților săi. Aceasta corespunde și cu totalul de plată din ștatul de salarii.

2.4. Contabilitatea impozitului pe profit

2.4.1. Rezultatul contabil și rezultatul fiscal

Rezultatul unei activități economice este tratat din doua puncte de vedere: rezultat contabil și rezultat fiscal. Consecințele obținerii unui tip sau altul de rezultat sunt diferite, în funcție de natura rezultatului.

Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exercițiului, stabilit potrivit regulilor fiscale și în funcție de care se calculează volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile).

Diferențele permanente sunt elemente reintegrate sau deduse definitive din rezultatul fiscal.

Diferențele temporare sunt elemente reintegrabile în rezultatul fiscal al exercițiului, dar care vor fi deduse ulterior, sau elemente care sunt deduse din rezultatul exercițiului dar care vor fi impozabile ulterior.

Metoda impozitului exigibil, cheltuiala contabilă a exercițiului este egală cu suma impozitelor exigibile.

Metoda impozitului amânat consider că la stabilirea cheltuielii fiscal a unui exercițiu trebuie să se țină cont atât de incidența impozitului exigibil pentru acel exercițiu cât și de influența diferențelor temporare provenite din exercițiile precedente sau influența impozitelor amânate pentru exercițiile viitoare.

În sistemul de contabilitate din România, potrivit legislației și reglementărilor fiscal se utilizează numai metoda impozitelor exigibile, cu recunoașterea numai a diferențelor permanente.

Rezultatul contabil reprezintă suma global a profitului sau a pierderii exercițiului financiar, reflectată în soldul creditor, respective debitor al contului 121-“Profit și pierdere”.

Rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exercițiului, stabilit potrivit regulilor fiscale, în funcție de care se calculează volumul impozitelor exigibile.

Profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile obținute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate și lucrărilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv câștigurile din orice sursa, și cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr – un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile.

2.4.2. Determinarea profitului impozabil

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.

Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:

Dividendele primite de la o persoană juridică română;

Diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare;

Venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum și veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;

Veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

Cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2%, aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente, altele decat cheltuielile de protocol;

Suma cheltuielilor cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în România, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile publice.

Cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările ulterioare.

Rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge 20% din capitalul social subscris și vărsat.

Următoarele cheltuieli sunt nedeductibile:

Cheltuieli cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și impozitele cu reținere la sursa plătite în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România;

Amenzile, confiscările, majorările de întârziere și penalitățile datorate către autoritățile române (altele decât cele prevăzute în contractele economice). Amenzile, penalitățile sau majorările datorate către autorități străine sau în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România sunt cheltuieli nedeductibile.;

Cheltuieli făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, inclusiv dobânzile plătite în cazul contractelor civile, în situația în care nu sunt impozitate la persoană fizica;

Pierderile înregistrate la scoaterea în evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate.

Cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat se scad din impozitul pe profit datorat dacă sunt îndeplinite cumulative următoarele condiții:

– sunt in limita a 3 la mie din cifra de afaceri;

– nu depășesc mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

2.4.3. Calculul profitului impozabil si determinarea impozitului pe profit

Rezervele legale sunt deductibile daca îndeplinesc simultan doua condiții:

– nu depășesc 5% din profitul contabil anual;

410.423 x 5% = 20.521,15

– nu ating valoarea de 20% din capitalul social;

698.380 x 20% = 139.676

Suma permisa pentru ca rezerva sa fie deductibila este de 139.676 lei, din care 132.685 lei a fost deja constituită.

Având în vedere aceste condiții, rezervele legale deductibile care pot fi constituite la 31.12.2008 sunt în suma de 6.991 lei (139.676 –132.685)

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita de 2% aplicata asupra diferenței dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente, altele decat cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit.

Cheltuielile de protocol sunt deductibile = 410.423 + 43.174 + 33.968 = 487.558 x 2% = 9.751 , deci cheltuielile de protocol nedeductibile sunt de = 33.968 – 9.751 = 24.217

Cheltuielile de sponsorizare, conform legii, sunt deductibile in limita a 3 ‰ aplicată cifrei de afaceri.

Cheltuielile de sponsorizare deductibile = 28.265.430 x 3‰ = 84.796,29.

Cheltuielile de sponsorizare înregistrate de către firma sunt in valoare de 10.976,07 deci firma va înregistra aceasta suma in întregime ca cheltuială nedeductibila.

În categoria altor cheltuieli nedeductibile sunt incluse cheltuielile sociale si cheltuielile cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări.

Cheltuielile sociale sunt deductibile in limita a 2 % aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. 4.690.450 x 2% = 93.809

CAPITOLUL III

Contabilitatea imobilizărilor corporale și finanțarea activității pe bază de credit bancar

3.1. Norma contabilă IAS 16 „Imobilizări corporale”

Imobilizările corporale denumite și imobilizări materiale sau active fixe tangibile cuprind acele bunuri materiale de folosință îndelungată, durabilă in activitatea unei unități economice. Ele constituie acea componentă a unei unități economice care definește capacitatea tehnică de producție sau potențialul de crea venituri în funcție de obiectul de activitate.

Potrivit normei contabile IAS 16 imobilizările corporale sunt acele active care:

Sunt deținute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terților, sau pentru a fi utilizate în scopuri administrative;

Este posibil să fie utilizate pe mai multe perioade.

Criteriile de recunoaștere ale imobilizărilor corporale sunt:

– este probabil ca acestea să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare,

– costul activului poate fi stabilit în mod credibil.

Pentru a satisface primul criteriu enunțat mai sus, o entitate trebuie să estimeze gradul de certitudine atașat fluxului de beneficii economice viitoare pe baza evidențelor disponibile la momentul recunoașterii. Este necesar să se stabilească dacă activul va contribui, direct sau indirect, la generarea fluxurilor de numerar către întreprindere.

Al doilea criteriu este, de obicei, ușor de satisfăcut deoarece prețul de achiziție al unui activ și orice costuri auxiliare de achiziție sunt, în mod normal, ușor identificabile.

Imobilizările corporale pot fi înregistrate fie la costul istoric depreciat (tratament de bază), fie la valoarea reevaluată (tratament alternativ permis).Costul istoric constă in prețul de cumpărare și din costurile ce pot fi atribuite direct pentru aducerea activului în stare de funcționare. Costul unui activ achiziționat în schimbul unui activ similar cu o valoare similară se presupune a fi valoarea contabilă netă a activului cedat.

Reevaluările ar trebui aplicate întregii clase de active și ținute la zi. O reevaluare ascendentă a activelor ar trebui creditată direct capitalului propriu, in afara cazului în care are loc o scădere a valorii aceluiași activ, anterior înregistrat in contul de venit. O reevaluare descendentă trebuie înregistrată în conturile de cheltuieli, daca nu există o echilibrare a surplusului de reevaluare ce apare dintr-o reevaluare ascendentă a aceluiași activ.

Valoarea amortizabilă trebuie alocată in mod sistematic de-a lungul duratei de viata utilă a activului. Metoda și rata de amortizare trebuie să reflecte modelul beneficiului economic previzionat și trebuie aplicate in mod consecvent, cu excepția cazului in care circumstanțele se schimbă și justifică o modificare.

Valoarea amortizabilă este costul activului (sau valoarea reevaluată) minus valoarea sa reziduală. Valoarea reziduală este valoarea netă pe care întreprinderea estimează că o va obține pentru un activ la finele duratei de viață utilă a acestuia după deducerea prealabilă a costurilor de cedare estimate.

O depreciere trebuie recunoscută atunci când valoarea recuperabilă a scăzut sub valoarea contabilă și trebuie anulată dacă circumstanțele ulterioare se îmbunătățesc și există o dovadă convingătoare că acestea se vor menține.

IAS 16 oferă două opțiuni in ceea ce privește evaluările ulterioare.

Tratament contabil de bază (IAS 16 paragraful 28):

Imobilizările corporale pot să fie înregistrate la cost minus amortizarea cumulata și minus totalul diminuărilor valorice rezultate din depreciere.

Tratament contabil alternativ (IAS 16 paragraful 29):

Imobilizările corporale pot să fie înregistrate la valoarea reevaluată minus orice amortizare cumulată și minus diminuările valorice din deprecierile apărute ulterior.

Dacă se fac reevaluări, este necesar ca acestea să fie efectuate cu regularitate pentru a fi siguri că valoarea contabilă nu diferă niciodată semnificativ de valoarea justă la fiecare dată a bilanțului.

3.2. Studiu de caz privind imobilizările corporale

1. La data de 10.10.2010 societatea contractează achiziția unei macarale, acordându-se furnizorului un avans de 232.683 lei, reprezentând 40% din valoarea facturii.

Se primește factura și se recepționează echipamentul, costul de achiziție fiind de 593.483 lei inclusiv TVA. Pentru a achita diferența societatea contractează un împrumut bancar în valoare de 360.620 lei pe 3 ani cu o rată fixă de 9.480 lei/lună, dobânda 14% pe an. Durata de utilizare a macaralei conform catalogului este de 96 de luni, cod 2.1.2.3.

1.1.Se virează avansul.

„Furnizori-debitori” „Conturi la bănci in lei”

409 = 5121 232.863

1.2. Se recepționează echipamentul tehnologic.

„Furnizori de imobilizări”

% = 404 593.483

„Echipamente tehnologice”

2131 498.725

„TVA deductibilă”

4426 94.758

1.3. In data de 15.10.2008 se încasează creditul bancar pe termen lung.

„Conturi la bănci in lei” „Credite bancare pe termen lung”

5121 = 1621 360.620

1.4. La data de 25.10.2010 se decontează avansul acordat și se achită datoria rămasă către furnizor.

„Furnizori de imobilizări”

404 = % 593.483

„Conturi la bănci in lei”

5121 360.620

„Furnizori-debitori” 3 409 232.863

1.5. În luna noiembrie societatea înregistrează dobânda datorată, amortizarea, achită rata la credit si plătește dobânda.

Amortizarea lunară =

Dobânda = 360.620,99– 360.620,99 = 360.620,99,4815 – 360.620,99 = 534.259,99 – 360.620,99 = 173.639

Dobânda lunară =

666 = 1682 4.823

„Cheltuieli privind dobânzile” „Dobânzi aferente creditelor bancare

pe termen lung”

1621 = 5121 9.480

„Credite bancare pe termen lung” „Conturi la bănci in lei”

1682 = 5121 4.823

„Dobânzi aferente creditelor bancare „Conturi la bănci in lei”

pe termen lung”

6811 = 2813 5.195,05

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor,

amortizarea imobilizărilor” mijloacelor de transport, animalelor

si plantațiilor.”

Aceste înregistrări se reiau și în luna decembrie.

2. În luna martie 2008 S.C. COMAT CONSTANȚA S.A. încheie un contract de leasing financiar cu S.C. PORCHE LEASING S.R.L., contractul cuprinzând următoarele caracteristici:

– Obiectul contractului – autoturism Octavia Tour;

– Prețul autoturismului – 12.371 €; = 43.799,52 lei

– Durata leasingului – 60 luni;

– Avans – 1.855,65 € = 6.569,42 lei

– Valoare reziduală – 2.474,2 €; = 8.759,90 lei

– Rata – 178,95 €/lună; = 633,57 lei

– Asigurare – 55,04 €/lună; = 194,86 lei

– Dobânda totală – 2.695,85 €; = 9.544,65 lei

– Taxa administrare – 185,57 €; = 657,01 lei

– Taxa logistica – 150 €; = 531,07 lei

Curs la 1.03.2008 1€ = 3,5405 ron.

01.03.2008

2.1.Facturare avans

% = 404 9.232,05

„Furnizori de imobilizări”

409 6.569,93

„Furnizori – debitori”

628 1.188,09

„Alte cheltuieli cu

servicii executate de terți”

4426 1.248,28

„TVA – deductibilă”

2.2.Plată avans

404 = 5121 9.232,05

„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci in lei”

01.04.2008

2.3. Primirea bunului în leasing și evidențierea dobânzii conform contractului

a) Primirea bunului

2133 = 167 43.799,52

„Mijloace de transport” „Alte împrumuturi și

datorii asimilate”

b)Evidențierea dobânzii aferente

471 = 1687 9.544,65

„Cheltuieli înregistrate în „Dobânzi aferente altor

avans” împrumuturi și datorii asimilate”

Debit cont 8036,

„Redevențe, locații, chirii și alte datorii asimilate” 43.799,53 + 9.544,66 = 53.344,19

RATE PORSCHE LEASING – Cont 167 și DOBÂNDA PORSCHE LEASING – Cont 1687

Tabel 1.1

An Luna Val(Euro) 1Euro Val(Ron) Val(Euro) Val(Ron)

Tabel 1.2

An Luna Val(Euro) 1 EURO Val(lei) Val(Euro) Val(lei)

Tabel 1.3

An Luna Val(Euro) 1 EURO Val(lei) Val(Euro) Val(lei)

2.4.Compensarea avansului acordat și înregistrarea facturii pentru anul 2008.

a)Regularizarea valorii avansului facturat

167 = % 9.232,05

„Alte împrumuturi și 409 6.569,93

datorii asimilate” „Furnizori – debitori”

628 1.188,09

„Alte cheltuieli cu

Servicii executate de terți”

4426 1.248,28

b)Factura pentru primul an „TVA – deductibilă”

% = 404 6.788,40

167 „Furnizori de imobilizări”

„Alte împrumuturi 3.590,95

datorii asimilate”

1687 2.113,60

„Dobânzi aferente altor

împrumuturi și datorii asimilate”

4426 1.084,86 „TVA – deductibilă”

Diferența de curs valutar

Sold inițial cont 167 la 1.04.2008 = 37.229,59 Sold inițial cont 1687 = 9.526,36

Plăți in cursul anului = 3.590,95 Plăți in cursul anului =2.113,6

Sold inițial 2009 = 33.638,64 Sold inițial 2009 =7.412,76

10.515,35-1.013,9=9.501,45 € 2.695,85-596,65=2.099,2€

Curs valutar 29 decembrie 2008 1 € = 3,3817

9.501,45 * 3,3817= 32.131,05 2.099,2*3,3817=7.098,86

33.638,64-32.131,05 =1.507,6 7.412,76-7.098,86=313,89

167 = 765 1.507,6

„Alte împrumuturi „Venituri din diferențe de

datorii asimilate” curs valutar”

1687 = 765 313,89

„Dobânzi aferente altor „Venituri din diferențe de

împrumuturi și datorii asimilate” curs valutar”

2.5.Evidențierea cheltuielii cu dobânda

666 = 471 2.113,60

„Cheltuieli privind dobânzile” „Cheltuieli înregistrate in avans”

2.6.Evidențierea cheltuielii cu asigurarea

613 = 404 1.754,57

„Cheltuieli cu primele de asigurare” „Furnizori de imobilizări”

2.7. Achitarea facturii și a asigurării

404 = 5121 8.542,97

„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci in lei”

2.8.Inregistrarea amortizării anuale 43.799,53/5 = 8.759,90

6811 = 2813 8.759,90

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor,

amortizarea imobilizărilor” mijloacelor de transport, animalelor

si plantațiilor.”

– Credit cont 8036 – „Redevențe, locații, chirii și alte datorii asimilate” 13.462,57(6.569,93+1.188,09+9.590,95+2.113,6)

2.9 Înregistrarea facturii pentru 31.12.2009

% = 404 8.613,07

167 „Furnizori de imobilizări” 4.878,7

„Alte împrumuturi

datorii asimilate”

1687 2.357,54

„Dobânzi aferente altor

împrumuturi și datorii asimilate”

4426 1.376,77

„TVA – deductibilă”

2.10.Evidențierea cheltuielii cu dobânda

666 = 471 2.357,54

„Cheltuieli privind dobânzile” „Cheltuieli înregistrate în avans”

2.11.Evidențierea cheltuielii cu asigurarea

613 = 404 2.228,8

„Cheltuieli cu primele de asigurare” „Furnizori de imobilizări”

2.12. Achitarea facturii și a asigurării

404 = 5121 10.841,87

„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci in lei”

2.13.Inregistrarea amortizării anuale (43.799,53-8.759,90)/4=8.759,90

6811 = 2813 8.759,90

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor,

amortizarea imobilizărilor” mijloacelor de transport, animalelor

si plantațiilor.”

– Credit cont 8036 – „Redevențe, locații, chirii și alte datorii asimilate” 7.236,24(4.878,7+2.357,54)

2.14. Înregistrarea facturii pentru anul 2010

% = 404 9.536,87

167 „Furnizori de imobilizări” 5.850,4

„Alte împrumuturi

datorii asimilate”

1687 2.163,78

„Dobânzi aferente altor

împrumuturi și datorii asimilate”

4426 1.522,69

„TVA – deductibilă”

2.15.Evidențierea cheltuielii cu dobânda

666 = 471 2.163,78

„Cheltuieli privind dobânzile” „Cheltuieli înregistrate în avans”

2.16.Evidențierea cheltuielii cu asigurarea

613 = 404 2.464,94

„Cheltuieli cu primele de asigurare” „Furnizori de imobilizări”

2.17. Achitarea facturii și a asigurării

404 = 5121 12.001,81

„Furnizori de imobilizări” „Conturi la bănci in lei”

2.18.Inregistrarea amortizării anuale (35.039,63-8.759,90)/3=8.759,90

6811 = 2813 8.759,90

„Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor,

amortizarea imobilizărilor” mijloacelor de transport, animalelor

si plantațiilor.”

– Credit cont 8036 – „Redevențe, locații, chirii și alte datorii asimilate” 8.014 (5.850,4+2.163,78)

3.La începutul anului 2007 societatea a achiziționat un echipament tehnologic la costul de achiziție de 1.000.000 lei. Durata de utilitate este de 10 ani iar amortizarea se face liniar. La sfârșitul anului 2008 se procedează la reevaluarea echipamentului, valoarea justă a acestuia fiind de 1.200.000 lei.

Contabilizarea amortizării aferente anului 2009 :

6811 = 2813 100.000 „Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor,

amortizarea imobilizărilor” mijloacelor de transport, animalelor

si plantațiilor.”

Contabilizarea amortizării aferente anului 2010:

6811 = 2813 100.000 „Cheltuieli de exploatare privind „Amortizarea instalațiilor,

amortizarea imobilizărilor” mijloacelor de transport, animalelor

si plantațiilor.”

Anularea amortizărilor cumulate

2813 = 2131 200.000

„Amortizarea instalațiilor „Echipamente tehnologice”

mijloacelor de transport, animalelor

si plantațiilor.”

Contabilizarea reevaluării echipamentului la sfârșitul anului 2010.

2131 = 105 400.000

„Echipamente tehnologice” „Rezerve din reevaluare”

CAPITOLUL IV

Prezentarea situațiilor financiare ale S.C.”COMAT Constanța” S.A. la 31.12.2010 și analiza poziției financiare și a performanțelor societății

4.1. Situațiile Financiare ale societății la 31.12.2010

4.1.1. Bilanțul Contabil

4.1.2. Contul de profit și pierdere la data de 31.12.2010

4.2. Analiza poziției financiare a întreprinderii

Pe baza bilanțului contabil putem calcula situația netă a societății, situație care poate indica o îmbogățire în cazul realizării și reinvestirii de beneficii, sau dimpotrivă, o sărăcire în cazul închiderii exercițiului cu pierderi.

SN= Active – Datorii

Situația neta aferenta anului 2009 și 2010 este următoarea:

= 33.132.646 – 6.174.214 = 26.958.432

= 33.723.870 – 6.319.468 = 27.404.402

In perioada analizată situația netă este pozitivă și crescătoare, ca efect al unei gestiuni economice sănătoase. Această situație arată atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, și anume maximizarea valorii capitalurilor. În anul 2010 față de 2009 situația netă a crescut cu 445.970 lei (1,65%).

Se poate observa o descreștere a activelor imobilizate în totalul activelor de la 81,09% în 2009 la 80,77% în 2010.

Activele circulante au crescut ca valoare absoluta de la 6.268.393 lei în 2009, la 6.483.191 lei în 2010. În cadrul activelor circulante, ponderea cea mai mare o au clienții și stocurile.

Deși capitalul propriu a crescut de la 26.992.403 lei în 2009, la 27.410.589 lei în 2010, ponderea acestuia în pasivul total a scăzut de la 81,32% în 2009 la 81,26% în 2010.

Menținerea echilibrului economico-financiar, care atestă starea de sănătate a firmei este condiționată de corelația dintre factorii de succes și cei care conduc spre faliment (insolvabilitate). El constituie o premisă dar și o consecință a desfășurării normale a activității firmei, în conformitate cu obiectivul său.

Pentru exprimarea multiplelor corelații implicate de echilibrul economico-financiar, literatura de specialitate oferă mai mulți indicatori.

Indicatori de lichiditate

Lichiditatea generală (Lg) – lichiditatea generală reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma într-un termen scurt în lichidități pentru a satisface obligațiile de plată exigibile.

= = = 1,09

Valoarea supraunitară a ratei dovedește că, cel puțin pe termen scurt, întreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.

Cu cât valoarea coeficientului era mai mare cu atât mai solidă se putea considera situația financiară a firmei.

Rata lichidității reduse = = =0,66

Valoarea subunitară a ratei evidențiază faptul ca stocurile sunt finanțate prin datorii pe termen scurt.

Rata lichidității imediate = = =0,07

În anul 2010 lichiditatea imediată este foarte redusă, sub limita minimă acceptată, ceea ce înseamnă ca întreprinderea are o capacitate redusă de rambursare a datoriilor pe seama încasărilor existente.

= ==5,33

Solvabilitatea este apreciată ca fiind pozitivă depășind pragul minim de 5, deci întreprinderea are capacitatea de a-și achita toate obligațiile față de terți,atât cele cu scadențe apropiate, cât și cele cu scadențe îndepărtate.

Indicatori de risc

– Indicatorul gradului de îndatorare =

sau

– Indicatorul privind acoperirea dobânzilor =

= = 2.05 ori

Acest indicator determină de câte ori societatea poate achita cheltuielile cu dobânda. Cu cât valoarea indicatorului e mai mică, cu atât poziția societății este considerată mai riscantă.

Indicatori de activitate

Viteza de rotație a stocurilor== 9 ori

Acest indicator indică de câte ori stocul a fost rulat.

Viteza de rotație a debitelor clienți = X 356 =

= 0.12 X 356 = 42 zile

Viteza de rotație a debitelor clienți calculează eficacitatea întreprinderii în colectarea creanțelor sale,exprimă numărul de zile până la data la care debitorii își achită datoriile față de întreprindere

Viteza de rotație a creditelor-furnizor aproximează numărul de zile de creditare pe care întreprinderea îl obține de la furnizorii săi.

Viteza de rotație a creditelor furnizor

=

Viteza de rotație a activelor imobilizate evaluează eficacitatea managementului activelor imobilizate prin exprimarea valorii cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate.

Viteza de rotație a activelor imobilizate = = = 1.04

Indicatori de profitabilitate

Acești indicatori exprimă eficiența întreprinderii în realizarea de profit din resursele disponibile.

Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care îl obține întreprinderea din banii investiți in afacere.

Rentabilitatea capitalului angajat = = == 0,022

Marja brută din vânzări = X 100= X 100 = 2,3%

Rate de profitabilitate:

Rata profitului brut (Rpr)2009 = x 100 = x 100 = 0,65%

Rata profitului brut (Rpr)2010 = x 100 = x 100 = 1,6%

Rata profitului brut este recomandat a se situa cel puțin în jurul valorii de 5%. Se observă că nu este atinsă această valoare, însă există o creștere în 2010 față de 2009.

Rata rentabilității economice = x 100 = x 100 =

= x100 = x100 = 1,47

Rata rentabilității economice măsoară eficiența mijloacelor materiale și financiare alocate.

Rata rentabilității financiare:

= x 100

= x 100 = 0,41%

= x 100

= x 100 = 1,49%

Rata rentabilității financiare exprimă capacitatea capitalului propriu de a produce profit.

Se mai numește și rata de recuperare a investiției proprietarului. Se observă ca aceasta a înregistrat o creșterii cu 1,08%.Aceasta se datorează ascensiunii într-o rată mai mare a profitului net decât cea a capitalurilor proprii.

Rata poate fi îmbunătățită atât prin creșterea acumulărilor (creșterea vânzărilor) cât și prin creșterea rotației capitalului economic și a cifrei de afaceri, prin reducerea nivelului stocurilor și prin practicarea unor politici de investiții stricte.

4.3. Analiza pe orizontală a Contului de Profit și Pierdere

Analiza orizontală sau cronologică a Contului de profit și pierdere este una dintre cele mai simple tehnici de analiză a dinamicii elementelor cuprinse în această situație financiară, în special, a dinamicii fluxurilor de rezultate.

Interpretarea rezultatelor analizei

Din analiza compoziției veniturilor din exploatare se remarcă majorarea cifrei de afaceri cu 26.83% (ICA=126.83%), în special pe seama creșterii componentei sale principale, venituri din vânzarea mărfurilor (Ivmf=126.63%). În cadrul cheltuielilor de exploatare se observă, în mod deosebit, creșterea cheltuielilor cu mărfurile (Icmf=126.13%), creșterea cheltuielilor cu materiile prime și materialele consumabile cu 111.49%, sporirea cheltuielilor cu personalul cu 10.82%,creșterea cheltuielilor cu prestațiile externe cu 158,48%.

Deși veniturile financiare au crescut cu 128,21% spre deosebire de cheltuielile financiare care au crescut cu 111,60%, întreprinderea a înregistrat în anul curent o pierdere financiară de 204.740 lei cu 11.200 lei mai puțin față de perioada precedentă. După cum se observa veniturile financiare au crescut mai mult decât cheltuielile financiare însă în obținerea pierderii financiare cheltuielile financiare au o pondere mai mare decât cea a veniturilor financiare.

Majorarea rezultatului brut, care reprezintă baza de impozitare, cu 313,39%, a impus plata unui impozit pe profit mai mare, respectiv 43.147 lei, cu 10.181 lei mai mult față de anul trecut.

4.4. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune

Pe baza Contului de profit și pierdere, se pot determina o serie de indicatori care poartă numele de solduri intermediare de gestiune sau marje de acumulare, care completează gama indicatorilor de apreciere a performanțelor economico-financiare ale întreprinderii.

Analiza structurii cifrei de afaceri

Interpretarea rezultatelor analizei:

Datele din tabelul 2 reflectă creșterea cifrei de afaceri, datorită creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor concomitent cu creșterea producției vândute

În structura cifrei de afaceri ponderea majoritară o deține, în ambele perioade, veniturile din vânzarea mărfurilor, respectiv, 95,31%, în perioada precedentă și 95,16%, în perioada curentă.

Creșterea ponderii veniturilor din vânzarea mărfurilor cu consecințe pozitive asupra cifrei de afaceri, s-a realizat concomitent cu creșterii ponderii producției vândute în totalul cifrei de afaceri, de la 4,68% în perioada precedentă, la 4,83% în perioada curentă.

Analiza marjei comerciale

Interpretarea rezultatelor analizei:

Marja comercială a înregistrat, în perioada analizată, o creștere de 20249 lei datorită influenței următorilor factori:

– veniturile din vânzarea mărfurilor au crescut cu 5.657.286 lei (Vmf2010-Vmf 2009 = 26.899.848-21.242.562 = 5.657.286 lei), în perioada supusă analizei, antrenând creșterea marjei comerciale;

– creșterea cheltuielilor privind mărfurile cu 4.748.929 lei (Chmf2010- Chmf2009 = 22.918.281-18.169.352= 4.748.929 lei) în perioada curentă față de cea precedentă, a determinat de asemenea creșterea marjei comerciale;

Astfel, creșterea marjei comerciale este rezultatul creșterii într-un ritm aproximativ identic a cheltuielilor privind mărfurile (126,13) cu ritmul creșterii veniturilor din vânzarea mărfii (I= = 126,63).

Analiza producției exercițiului

P= P+P+P

Interpretarea rezultatelor analizei:

În perioada analizată se constată creșterea producției exercițiului cu 322.321 lei, respectiv cu 30,89%. Se constată că în structura Pex singura componentă este producția vândută, aceasta deținând o pondere de 100%.

Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate

V= P+ M- C

Interpretarea rezultatelor analizei:

Analizând datele din tabelul de mai sus, constatăm creșterea valorii adăugate în perioada analizată cu 679.000 lei, ca urmare a influenței exercitate de următorii factori:

Majorarea marjei comerciale cu 908.357 lei ca urmare a creșterii veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 5.657.286 lei și a creșterii cheltuielilor privind mărfurile cu 4.748.929 a determinat creșterea valorii adăugate cu 33,55% (ΔM=*100=*100=33,55%);

Creșterea consumurilor intermediare cu 551.678 lei (139,14%) a majorat valoarea adăugată cu aceeași sumă.

Creșterea cheltuielilor cu materii prime și materiale consumabile cu 36.872 lei a avut ca efect creșterea valorii adăugate.

Creșterea cheltuielilor privind prestațiile externe cu 7.700 lei a determinat creșterea valorii adăugate cu 158,48%.

În concluzie, creșterea valorii adăugate este consecința creșterii factorilor de influență, respectiv marja comercială și consumurile intermediare.

Analiza EBE

Interpretarea rezultatelor analizei:

EBE a cunoscut o creștere semnificativă, respectiv de 441.924 lei, în perioada curentă față de perioada precedentă, ca urmare a creșterii mai mari a valorii adăugate față de creșterea cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate a creșterii cheltuielilor cu personalul.

Analiza rezultatului din exploatare

Interpretarea rezultatelor analizei:

Creșterea rezultatului din exploatare cu 297.660 lei în perioada curentă față de cea precedent, este consecința creșterii semnificative a excedentului brut din exploatare. EBE al întreprinderii analizate dovedește faptul că acesta poate să-și mențină potențialul productiv, are capacitatea să remunereze capitalurile avansate și , totodată, poate să onoreze obligațiile fiscale

Analiza rezultatului financiar

Rf=Vf-Ch

Interpretarea rezultatelor analizei:

Rezultatul financiar în anul înregistrat o pierdere de 215.940 lei, iar în anul următor o pierdere de 204.740 lei. Reducerea pierderii cu 5,19 % a fost consecința ponderii mai mari a cheltuielilor financiare spre deosebire de veniturile financiare.

Analiza rezultatului curent

Interpretarea rezultatelor analizei:

Rezultatul curent s-a majorat cu 308.855 lei în special datorită creșterii rezultatului din exploatare de la360.675 lei în anul 2009, la 658.335 lei în anul 2010 și datorită diminuării pierderii financiare de la 215.940 de lei în anul 2009, la 204.740 în anul 2010.

Analiza rezultatului brut

Interpretarea rezultatelor analizei:

Rezultatul brut a cunoscut o creștere de182.075 lei în perioada curentă, față de cea precedentă, ca urmare a creșterii rezultatului brut cu aceeași valoare și ținând cont că rezultatul extraordinar și-a menținut aceeași valoare nesemnificativă și în anul 2010.

Analiza rezultatului net al exercițiului

Interpretarea rezultatelor analizei:

Rezultatul net al exercițiului s-a majorat în perioada curentă cu lei față de cea precedentă ca urmare a acțiunii următorilor factori:

– Rezultatul brut s-a majorat cu 308.855 lei în perioada curentă, față de cea precedentă, ca urmare a creșterii rezultatului brut cu 313,39% și a scăderii semnificative a pierderii din exploatare;

– Impozitul pe profit a crescut în perioada curentă cu 10.181 lei față de perioada precedentă.

CONCLUZII

Apariția și extinderea în ultimul timp a sectorului privat a impus necesitatea unor schimbări privind diversificarea produselor comercializate, depozitate, adăugându-se bunuri de larg consum, industrial și produse agroalimentare.

În conformitate cu statutul, scopul societății este comercializarea de materii prime, materiale, piese de schimb, subansamble și alte produse industriale către toți agenții economici din județul Constanța și județele limitrofe.

În urma celor studiate în această lucrare, în special in ultimul capitol, putem observa că firma a înregistrat o evoluție favorabilă, crescătoare comparativ cu anii precedenți, principalii indicatorii de performanță cunoscând creșterii semnificative.

Printre măsurile adoptate de firmă pentru asigurarea competitivității pe piață se numără raportarea trimestrială la fenomenele inflaționiste ale economiei românești si stimularea salarial pe măsură, vânzarea mărfurilor pe teren și nu numai la depozitele Comat, recuperarea materialelor refolosibile pentru adaptarea la formele concurenței, atragerea clienților prin servire, prețuri, promptitudine.

De asemenea pentru a asigura performanțele înregistrate firma a participat la târguri interne și internaționale pentru a face cunoscută societatea și pentru formarea salariaților ca adevărați oameni de afaceri, a efectuat studii de cercetare a pieței și de analiză a concurenței.

S.C. COMAT CONSTANȚA S.A. își stabilește prioritățile în ceea ce privește achiziționarea mărfurilor în funcție de cerințe, dar și în funcție de capacitatea de plată, calculându-și la fiecare afacere ce urmează a se încheia, solvabilitatea, dar și eficiența acesteia.

Climatul social în cadrul societății este apreciat ca fiind favorabil desfășurării activității în condiții optime, 68% din salariați fiind membrii de sindicat, constatându-se inexistența revendicărilor salariaților.

Economia românească se află în tranziție, existând multă nesiguranța cu privire la posibila orientare a politicii și dezvoltării economice viitoare. Conducerea societății nu poate prevedea schimbările ce vor avea loc in România și efectele acestora asupra situațiilor financiare, asupra rezultatelor din exploatare și a fluxurilor de trezorerie ale societății.

BIBLIOGRAFIE

Nicolae Traian- Contabilitate internațională, Editura Ex Ponto,Constanța 2007.

Nicolae Traian – Contabilitate Financiară, Editura Ex Ponto, Constanța 2005.

Asaloș Nicoleta – Bazele contabilității, Ed Ex Ponto, Constanța, 2006.

Feleagă, N, Ionașcu, – Tratat de contabilitate financiară, vol II, Ed. Economică, 1998.

Ristea,M. – Contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii, Ed. Tribuna Economică, 1995.

Codul muncii si 10 legi uzuale (actualizat la 20 aprilie 2009),Editura Hamangiu, 2009.

IASB –Standardele Internaționale de Contabilitate, Editura Economică, 2001.

Maria Mădălina Gîrbină, Ștefan Bunea-Sinteze,Studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite)-IFRS,Ediția a III-a, Editura CECCAR, București, 2007.

Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare.

Ministerul Finanțelor Publice- Reglementări contabile pentru agenți economici, Editura Economică, 2002.

Ordinul 1752 publicat in Monitorul Oficial Nr.1080 bis din 30 noiembrie 2005.

Monitorul Oficial nr. 927- 23.12.2009.

BIBLIOGRAFIE

Nicolae Traian- Contabilitate internațională, Editura Ex Ponto,Constanța 2007.

Nicolae Traian – Contabilitate Financiară, Editura Ex Ponto, Constanța 2005.

Asaloș Nicoleta – Bazele contabilității, Ed Ex Ponto, Constanța, 2006.

Feleagă, N, Ionașcu, – Tratat de contabilitate financiară, vol II, Ed. Economică, 1998.

Ristea,M. – Contabilitatea și fiscalitatea întreprinderii, Ed. Tribuna Economică, 1995.

Codul muncii si 10 legi uzuale (actualizat la 20 aprilie 2009),Editura Hamangiu, 2009.

IASB –Standardele Internaționale de Contabilitate, Editura Economică, 2001.

Maria Mădălina Gîrbină, Ștefan Bunea-Sinteze,Studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite)-IFRS,Ediția a III-a, Editura CECCAR, București, 2007.

Cadrul general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare.

Ministerul Finanțelor Publice- Reglementări contabile pentru agenți economici, Editura Economică, 2002.

Ordinul 1752 publicat in Monitorul Oficial Nr.1080 bis din 30 noiembrie 2005.

Monitorul Oficial nr. 927- 23.12.2009.