Evaluarea Statusului Nutritional la Copil

Medicina

Evaluarea Statusului Nutritional la Copil

Byadmin ianuarie 1, 2024

LISTA DE ABREVIERI

AAP – American Academy of Pediatrics (Academia de Pediatrie din SUA)

DS- Deviatie standard

G – Greutate

I – Înalțime

IMC – Indice de masă corporală

MUAC – Perimetrul mediu al brațului (Mid upper arm circumference)

TSF – Pliul cutanat tricipital (Triceps skinfold thickness)

NIH – National Institute of Health (Institutul Național American de Sănătate)

OMS – Organizația Mondială a Sănătății

CUPRINS

1. Partea generală

Creșterea și dezvoltarea copilului

Factorii exogeni care determină și influentează creșterea și dezvoltarea

Creșterea și dezvoltarea copilului în perioada copilăriei a doua (vîrsta preșcolară) pg. 6

Alimentația preșcolarului (3 – 6 ani)

Evaluarea statusului nutrițional la copil

Anamneza nutrițională în evaluarea statusului nutrițional

Indici antropometrici pentru evaluarea statusului nutrițional

Relația comportament alimentar – indici antropometrici

Partea specială

2.1. Motivația studiului 2.2.Obiective 2.3.Material de lucru 2.4.Metoda de lucru 2.5.Rezultate 2.6.Discuții 2.7.Concluzii

Bibliografie

Anexe

I.PARTEA GENERALĂ

CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA COPILULUI

Complexul proces al creșterii și dezvoltării este elementul esențial care deosebește copilul de adult. Adultul reprezintă un grup relativ omogen spre deosebire de grupa de vârstă pediatrică, reprezentată de un grup biologic complex, în continuă transformare și împărțit în grupe de varstă, pe baza particularităților morfofuncționale și patologice distincte.

Creșterea și dezvoltarea constituie un proces dinamic care debutează în momentul concepției și continuă intrauterin, apoi pe perioada întregii copilării și adolescențe.

Deoarece modelul variază în timp, aceasta trebuie evaluată în contexul vârstei și stadiului de dezvoltare a copilului. Creșterea este un indicator esențial al stării de sănătate, al statusului nutrițional și genetic al copilului.

Creșterea este fenomenul prin care organismul își mărește masa, așa, realizându-se o acumulare de substanță organică care se traduce prin creșterea taliei, greutății și a suprafeței corporate, reprezentând o mărire cantitativă a celulelor, țesuturilor și organelor corpului.(18)

Dezvoltarea este fenomenul de diferențiere structurală și funcțională a organelor, aparatelor și sistemelor organismului în scopul adaptării la condițiile de viață, dezvoltarea este rezultatul a doi factori: maturarea și învățarea. Maturarea se transmite genetic și contituie capacitatea normală de dezvoltare sub aspect fizic, mental și emoțional. Învățarea este dobândită ca rezultat el experienței și educației.(19)

Rezultă că acest proces complex, comtinuu și dinamic implică atât modificări cantitative cât și modificări ale formei, dimensiunilor, compoziției și distribuiției țesuturilor, ale complexității funcționale și maturației biologice. Creșterea și dezvoltarea au loc concomitent, fiind două fenomene inseparabile ale unui proces unic de maturare a materiei vii, dar cu un ritm propriu.

FACTORII EXOGENI CARE DETERMINĂ ȘI INFLUENȚEAZĂ

CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA

Factorii exogeni acționează într-un mod mai mult sau mai puțin reversibil asupra creșterii și dezvoltării determinate genetic. Ei sunt numeroși și de obicei acționează asociați. Modul în care acești factori influențează dezvoltarea organismului depinde de intensitatea și durata lor de actiune, ca și de vîrsta la care acționează. Perioadele cele mai sensibile sunt cele în care procesul de creștere este cel mai rapid (deci primele săptămîni, primele luni, primii ani de viață, pubertatea). (7)

Alimentația este unul din factorii care influențează creșterea încă din timpul vieții intrauterine. Deficiențele în dieta mamei se vor repercuta asupra stării de nutriție a fătului. Subnutriția mamei va determina nașterea de copii cu greutate mică (small for date – 24-45% din cazuri) și cu lungime mai mică față de normal (in 10 % din cazuri). Subnutriția calitativă a gravidei poate determina embriopatii și fetopatii. Alimentația postnatală trebuie să asigure toate elementele nutritive plastic, energetic și biocatalizatoare în raport optim pentru diferite vîrste. Alimentația cu lapte de mamă accelerează creșterea prin modulatorii pe care îi conține laptele. Efectul malnutriției intrauterine se va reflecta și asupra dezvoltării nervoase superioare a copilului, deoarece în perioada intrauterină și primele 6 luni postnatal celulele nervoase se multiplică, la fel conexiunile dendritice, crește numărul de celule neurogliale și are loc mielinizarea. Carențele alimentare produc tulburări mai severe în perioadele cu creștere intensă, la sugari și în perioada prepubertară. Carența alimentară se repercuta în primul rînd asupra creșterii ponderale. Subnutriția îndelungată afectează creșterea în lungime a oaselor. Carența proteinelor din alimentație va determina diminuarea ratei de sinteză a proteinelor în organismul copilului. În carența proteică severă pot apare tulburări enzimatice, hormonale, edeme, tulburări de coagulare. Carența de săruri minerale influențează mineralizarea scheletului. Supraalimentația precoce induce sistemul enzimatic din lipogeneză, care va produce hipertrofia adipocitelor rezultînd obezitate. Dacă supraalimentația survine în perioadele de creștere rapidă, rezultă o rată de creștere mare, în schimbul unei durate mai scurte a acestui proces. (20)

Mediul geografic influențează creșterea prin condițiile de microclimate: aer, soare, lumină, temperatură, umiditate, presiune atmosferică, raze ultraviolete. Efectele sunt mai mari în primii 5 ani de viață. Clima temperată are acțiunea cea mai favorabilă asupra creșterii. Clima excesivă, alpină sau de deșert se corelează cu o statură mică. Incidența greutății mici la naștere este de 2-3 ori mai mare în localitățile situate la peste 2000 m altitudine, datorită hipoxiei. Ritmul de creștere se menține mic și postnatal. Creșterea în lungime este mai mare primăvara, iar în greutate este mai accelerată toamna. Razele X și ultraviolete în doze mici stimulează creșterea, iar în doze mari o opresc. Anotimpul: fiecare copil are un ritm sezonier propriu de dezvoltare.(9)

Factorii socio-economici influențeaza creșterea copiilor prin situația materială și condițiile de locuință ale părinților. Situația materială și poziția socială a părinților se reflectă în calitatea alimentației, condițiile de igienă, ambianța psihică și accesul la facilitățiile civilizației. Condițiile de locuință în cameră individuală, însorită, cu confort termic și umiditate adecvată asigură condițiile optime de creștere. Copiii unici în familie au o statură mai mare decît cei în familiile numeroase. Media înălțimii și greutății este mai mare la copiii din mediul urban decît la cei din mediul rural. Copiii emigranților în țările dezvoltate economic au înălțimea mai mare decît media copiilor din țara lor de origine. Stres-ul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influențează negativ procesul crețterii, ajungîndu-se pînă la starea de “nanism psiho-social”.(19)

Regimul afectiv-educativ: climatul familiei de calm, optimism, care încurajează acțiunile copilului va favoriza dezvoltarea acestuia, în timp ce o familie în care există stări conflictuale, unde părinții se ceartă (familiile dezorganizate) vor contribui la un ritm de dezvoltare întîrziat. Primii 3 ani de viață au cea mai mare importanță, fiind perioada cînd se pun bazele inteligenței. Dezvoltarea intelectuală este superioară la copiii proveniți din familii care se preocupă de educarea lor, la fel se constată și la copiii proveniți din familii numeroase, unde fratii mai mari constituie modele de urmat, la copii care au frecventat grădinița, la copiii educați în mediu urban, unde sunt exigențe educaționale mai mari decît în mediul rural. (9)

Exercițiile fizice aplicate în primul an de viață, la început sub forma masajelor, apoi a gimnasticii pentru sugar, iar pe măsură ce copilul crește a unui sport adaptat posibilităților lui, au un rol favorabil, de stimulare a creșterii și dezvoltării, prin tonifierea muscultaturii, întărirea articulațiilor, ameliorarea oxigenării, facilitarea termogenezei. Înotul este sportul care dezvoltă cel mai armonios organismul. Sinteza mucopolizaharidelor este mai mare în articulatiile supuse unei forte mecanice și diminuă în paralizii. La copiii imobilizați în aparate gipsate apar atrofii musculare și încurbații ale diafizelor. (19)

Noxele chimice, radiațiile, diversele traumatisme pot infuența negativ creșterea și dezvoltarea.

Factorii culturali pot avea efecte limitative în dezvoltarea copilului.

CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA COPILULUI ÎN PERIOADA

COPILĂRIEI A DOUA

(VÎRSTA PREȘCOLARĂ)

În această perioadă creșterea este mai lentă. Creșterea în lungime este de 6-8 cm/an în această etapă. Creșterea se face cu 2 kg/an.(9)

Configurația corpului se schimbă. Lordoza și abdomenul proeminent din prima copilărie vor disparea. Masivul facial crește proporțional mai mult decît cel cranian. Membrele cresc alternativ, la 3 ani cele superioare, iar la 4 ani cele inferioare. (9)

La 4-5 ani copilul atinge un grad de dezvoltare motorie care îi permite să execute mișcări izolate cu diferite segmente ale corpuui (se învață mersul pe tricicletă). Execută mișcări cu dificultate crescîndă (sărit, cățărat). La 3 ani urcă scările alternînd picioarele, iar la 4 ani le coboară alternative.

Limbajul se perfecționează. La 3 ani copilul stie să folosească “EU”, “TU”, “EL”. Începe să folosească verbele nu numai la present, ci și la trecut și viitor, percepe noțiunea de feminin și masculin. Este vîrsta “De ce?”, “Cum?”, “Pentru ce?”.

La 4 ani îsi stabilește o anumită independență și se adaptează la programul zilnic fixat de adulți.

Către 6 ani toate funcțiile motorii sunt stăpînite fără dificultate, apare gîndirea logică.

ALIMENTAȚIA PREȘCOLARULUI

(3 – 6 ANI)

Regimul alimentar al preșcolarului va asigura 80 kcal/kgc/zi. Rația de proteine este de 2 g/kgc/zi și se asigură prin proteinele de origine animală în proporție de 2/3 și doar 1/3 din proteine vegetale. Sursa de proteine va fi reprezentată de lapte, iaurt, chefir (în total de aproximativ 500 ml/zi), produsele lactate cuprinzînd brînza de vaci, brînza telemea desărată, cașcavalul și brînza topită. Carnea de vită, pasăre, porc, oaie, pește și mezelurile nu vor depăsi 75 g/zi. Oul se administrează fiert, ochiuri, sub formă de omletă și în diverse preparate culinare (1 ou la 2 zile).(7)

Rația de glucide este de 10 g/kgc/zi. Glucidele vor fi furnizate de pîine și produse de panificație (150 g/zi), paste făinoase, prăjituri, fructe, legume. Se indică pîinea intermediară pentru conținutul de fibre alimentare si vitamina B. Zarzavaturile se oferă crude ca salate sau preparate culinare sub formă de pireuri, soteuri sau budinci. Fructele se oferă crude după spălare pentru a beneficia de conținutul de vitamine și fibre alimentare. (7)

Regimul alimentar la această vîrstă trebuie să fie variat și abundent. El trebuie să acopere caloriile necesare: 70-80 cal/kg corp în 24 de ore. Nevoile de lichide sunt de 80 ml/kgc/zi.

De asemenea, trebuie să fie echilibrat din punct de vedere al raportului dintre proteine, lipide și glucide, ținînd seama că preșcolarul are nevoie de:

2-2,5 g de proteine/kg corp pe zi;

2-3 g de lipide/kg corp pe zi;

10-12 g de glucide/kg corp pe zi. (12)

În alcătuirea regimului se ține seama de particularitățile anatomiei și fiziologiei acestei vîrste, ca și de gustul copilului. Creșterea în greutate și înălțime continuă, dar într-un ritm mai lent, în schimb activitatea musculară și cerebrală sînt intense.

Trebuie să intervină în această perioadă educația din partea familiei privind normele de igienă alimentară; va fi învățat să se spele pe mîini înainte de masă și să-și spele dintii după fiecare masă. Preșcolarul va mînca la masă cu familia cel puțin la două mese principale și se va folosi de lingură și furculiță. tre proteine, lipide și glucide, ținînd seama că preșcolarul are nevoie de:

2-2,5 g de proteine/kg corp pe zi;

2-3 g de lipide/kg corp pe zi;

10-12 g de glucide/kg corp pe zi. (12)

În alcătuirea regimului se ține seama de particularitățile anatomiei și fiziologiei acestei vîrste, ca și de gustul copilului. Creșterea în greutate și înălțime continuă, dar într-un ritm mai lent, în schimb activitatea musculară și cerebrală sînt intense.

Trebuie să intervină în această perioadă educația din partea familiei privind normele de igienă alimentară; va fi învățat să se spele pe mîini înainte de masă și să-și spele dintii după fiecare masă. Preșcolarul va mînca la masă cu familia cel puțin la două mese principale și se va folosi de lingură și furculiță.

Aparatul digestiv, în continuă perfecționare, nu funcționează încă la fel ca la adult, de aceea copilul preșcolar nu poate să mănînce la fel ca adultul. Numărul meselor este încă mare: 4 pe zi. Masa de dimineață trebuie să cuprindă 20-25% din totalul de calorii, cea de prînz 40-45%, gustarea 10%, iar masa de seară 20-30%. Hrana cea mai consistentă va fi gata dimineața și la prînz. (11)

Laptele va fi redus la 400g în 24 de ore și va fi dat dimineața sau seara, socotindu-se în această cantitate și laptele necesar pentru pregătirea unor mîncăruri.

Grăsimile vor fi reprezentate nu numai prin unt, ci și prin alte grăsimi animale și vegetale. Oul poate fi dat chiar în fiecare zi. Carnea fiartă nu mai trebuie tocată, acum se poate da și friptă la grătar sau prăjită. Nu se va da carne la masa de seară.

Făinoasele constituie un material energetic important, de care copiii au nevoie la această vîrstă.

Legumele și fructele sînt foarte necesare nu numai pentru aportul de săruri și vitamine, dar și pentru că se opun tendinței fiziologice la constipație. Vitaminele foarte necesare dezvoltării copilului vor fi date în plus prin adăugarea de sucuri proaspete (lămîie, roșii, morcovi, sfeclă) la mîncarea fiartă, înainte de a fi servită.

Orele de masă pot fi aceleași ca și pentru copilul mic. Gustarea de la ora 10 poate fi suprimată. Copilul preșcolar va mînca la masă cu părinții, perfecționîndu-și ținuta în timpul mesei și bunele deprinderi. În general, alcoolul, condimentele sînt interzise. Se permit murăturile (mai ales pregătite cu apă sărată, nu oțet) și se vor evita cărnurile conservate, vînatul.(12)

EVALUAREA STATUSULUI NUTRIȚIONAL

LA COPIL

Evaluarea creșterii copilului reprezintă o obligativitate în practica pediatrică. Dacă rezultatele acestei evaluări reflectă o creștere adecvată, cu o probabilitate foarte mare copilul în cauza este sănătos și bine îngrijit.

În prezenta unui deficit de creștere se impune o atentă conduită diagnostică și terapeutică.

Statusul nutrițional reflectă echilibrul dintre aport și nevoi, precum și consecințele eventualelor dezechilibre. Evaluarea nutriționaă este fundamentul asistenței nutriționale acordate copilului.(15)

Componentele evaluării statusului nutrițional la copil sunt:

Anamneza nutrițională;

Examenul clinic;

Antropometrie (greutatea, lungimea/talia, perimetrul cranian la sugar si copil mic, pliul cutanat tricipital, perimetrul mediu al brațului) – termenul de “lungime” este folosit la copiii sub 85 cm sau la cei care nu pot sta în picioare, iar cel de “talie” la restul;

Curbe de creștere standard de referință;

Date paraclinice. (15)

ANAMNEZA NUTRIȚIONALĂ ÎN EVALUAREA

STATUSULUI NUTRIȚIONAL

Există o serie de factori care pot afecta statusul nutrițional la copil:

Afecțiuni heredo-colaterale;

Evoluția sarcinii, a nașterii;

Utilizarea de medicamente sau suplimente nutriționale. (15)

Date necesare:

Valori ale unor măsurptori efectuate anterior;

Informații despre resursele alimentare în familie, constrîngeri religioase, obiceiuri culturale, acces la asistență medicală, etc.

Anamneza nutrițională se poate efectua prin determinarea dietei unei zile obișnuite, evaluarea aportului pe o perioadă de 3-7 zile, notarea frecvenței meselor sau verificarea listei de opțiuni. Fiecare dintre aceste metode are avantajele și dezavantajele sale:

Dieta unei zile obișnuite este ușor de efectuat însă este imprecisă, depinzînd de memoria aparținătorilor.

Aportul pe timp de 3-7 zile oferă date foarte precise, este util pentru dezvoltarea obiceiurilor alimentare sănătoase, dar necesită o bună compianță a famililor și un training eficient.

Frecvența meselor furnizează date pe o perioadă îndelungată de timp, cu dezavantajul că nu precizează aportul pe grupe alimentare și de obicei supraestimează aportul.

Lista cu opțiuni este rapidă, ușor de efectuat, dar este rigidă, pe grupe alimentare prestabilite.

La preșcolar se recomandă asocierea a două din aceste metode pentru a obține informații cît mai corecte. (15)

INDICII ANTROPOMETRICI PENTRU

EVALUAREA STATUSULUI NUTRIȚIONAL

Creșterea și maturizarea sunt procese continue la copil, fără trecere bruscă de la copilărie la perioada de adult. Antropometria permite supravegherea și evaluarea modificărilor de creștere și maturizare unice și rapide în această etapă a vieții.

O abordare în studiul stării de nutriție este evaluarea pe baza unor indicatori antropometrici bazați pe măsurători ale corpului (fizic), cum ar fi înălțimea sau talia (indice nutrițional), greutatea, perimetrul toracic, perimetrul cranian, circumferința abdominală, circumferința fesieră, circumferința medie a brațului, pliul cutanat abdominal, pliul cutanat tricipital și altele (legate de vîrsta și sexul individului), cu avantajul de a fi necostisitoare și non-invazive.

Modalitatea de măsurare a diferiților indici antropometrici:

Circumferința medie a brațului (se măsoară la jumătatea distanței între partea superioară a brațului și olecran, cu membrul superior flectat la 90, calculînd media din trei măsurători);

Grosimea pliului tricipital se evaluează apucînd între degetul mare și index un pliu de aproximativ 1 cm și apoi se plasează instrumentul numit caliper; se face media din trei măsurători (există grafice și tabele pentru a aprecia valoarea măsurătorilor și a calcula percentilele). (15)

Indicatorii antropometrici sunt utili atît la nivel individual, fiind folosiți pentru aprecierea stării de sănătate și/sau bunăstare, cît și la nivel populațional, putînd fi utili în screening-ul copiilor pentru anumite intervenții și în evaluarea răspunsului la respectivele intervenții. La nivelul populației, antropometria poate fi utilizată și pentru a evalua starea de nutriție într-o țară, regiune, comunitate, sau un grup socio-economic, studiul factorilor determinanți și ai consecințelor sub- sau supranutriției, fiind o formă valoroasă de monitorizare pentru proiectarea și pentru orientarea intervențiilor în sănătate și nutriție. (15)

Cel mai adesea măsurătoriile efectuate sunt greutatea și înălțimea. Acestea au o valoare limitată, în sine, ca indicatori ai stării de nutriție, ambele depinzînd de vîrstă și sex. Caracteristicile fizice sunt afectate de mulți alți factori, alții decît aportul de nutrient, în special variația genetică. Cu toate acestea, chiar și țn prezența unor variații naturale, este posibilă utilizarea unor măsurători fizice pentru a evalua gradul de creștere, în special la sugari și copii. Aceasta se face prin compararea datelor obținute cu distribuția acelorași indicatori într-un grup de referință sănătos, în care s-au identificat “extremele” sau “anormalul”, abaterile majore de la această distribuție.

Trei dintre indicatorii cei mai frecvent utilizati pentru sugari și copii sunt greutatea pentru înalțime, înalțimea pentru vîrstă și greutatea pentru vîrstă, care pot fi obținuți prin compararea indicatorilor pe bază, greutatea, înalțimea și vîrsta, separate pe sexe, cu datele de referință pentru copii “sănătoși”.

Măsurătorile se interpretează atît separate, cît și prin intermediul unor indici corelativi, care reprezintă asociații ale mai multor măsurători și sunt recomandați de OMS ca fiind mai preciși în aprecierea stării de nutriție.(15)

METODE DE EVALUARE CLASICE

Metodele moderne de apreciere a stării de nutriție a copilului se bazează pe o tehnică avansată cu aparatură competitivă, costisitoare și (uneori) invazivă, care le limitează aplicabilitatea în cercetare și în scop de diagnostic. Ele evaluează structura țesuturilor in vivo.

Măsurarea greutății

Greutatea sau masa corporală se măsoară cu balanța clasică sau electronică, după repausul alimentar nocturn, cu copilul dezbrăcat. Cîntărirea cu balanța clasică necesită o echilibrare prealabilă a valeților. Balanța digitală elimină subiectivismul citirii, iar acuratețea este mai mare, erorile fiind de 0,01 kg la sugar și 0,15 kg la copil.(17) Greutatea copilululi este supusă creșterii seculare avînd o creștere de 1,4 kg/decada, din care 0,8 kg o reprezintă masa grasă și 0,6 masa slabă.(17)

Măsurarea lungimii și înălțimii

Lungimea și înălțimea reprezintă distanța dintre cortex și plante. Lungimea se măsoară cu pediometrul, de la naștere și pînă la vîrsta de 2 ani, manual sau electronic, necesitînd două persoane la determinare. Înălțimea sau statura copilului se măsoară cu stadiometrul după vîrsta de 2 ani, marja de eroare la măsurarea lungimii și a înălțimii este de 0,1 cm.(19) Înălțimea actuală corelată cu înălțimea genitorilor are un rol predictiv asupra înălțimii finale a copilului.

Indicele masei corporale

Indicele masei corporale (IMC) reprezintă raportul dintre greutatea copilului exprimată in grame si pătratul înălțimii exprimată in metri. Valorile normale sunt 18-19.5 kg/m2 la ambele sexe. (12) IMC este utilizat ca test screening pentru aproximarea supragreutății și obezității. Referințele IMC sunt limitate în evaluarea gradelor obezității, deoarece modificarea greutății interesează atît masa grasă (țesut adipos), cît și masa slabă a corpului. (12) În procesul de creștere, copilul are tendința de mărire mai accelerată a proportiei masei slabe comparativ cu masa grasă, în funcție de activitatea fizică. (17)

Circumferința medie a brațului

Circumferința medie a brațului reprezintă țesutul adipos subcutan, masa musculară și diametrul osului humerus. Ea prezintă diferențe de sex și indică starea de nutriție a copilului. Circumferința se determină cu panglica inextensibilă, la jumatatea distanței dintre acromion și olecran. (19)

Pliul cutanat

Pliul cutanat reflectă depunerile subcutane de grăsime și conținutul apei extracelulare. El prezintă diferențe de sex, de etnie și sunt supuse creșterii seculare. Lățimea pliurilor cutanate se măsoară cu ajutorul calibrorului digital la 15 secunde după aplicare, pentru a nu produce ischemie, de aceeași parte a corpului la fiecare subiect.

Pliul tricipital se măsoară cu brațul în abducție, la nivelul fetei posterioare a mușchiului triceps, la jumătatea distanței dintre acromion și olecran. El este un bun indicator al aportului și rezervelor energetic și se corelează cu masa totală de grăsime. Pliul tricipital prezintă diferențe de sex, 17 mm la băieți și 20 mm la fete, în perioada prepubertară și este supus creșterii seculare cu 0,49 mm/decada.(12, 16)

Măsurătorile antropometrice se efectuează în duplicat sau triplicat și se iau în considerație valoriile medii.

RELAȚIA COMPORTAMENT

ALIMENTAR – INDICI ANTROPOMETRICI

Dezvoltarea normală a copilului, fie că e vorba de dezvoltare fizică sau emotională, e preocuparea de bază a părinților. Oare care părinte nu și-a pus vreodată întrebarea "Copilul meu e normal dezvoltat pentru vîrsta lui?". Dezvoltarea fizică este importantă mai ales în primii ani de viață; prin aceasta medicul pediatru își dă seama, încă de la naștere, dacă copilul e în parametri normali. Bineînțeles, copiii care au părinții mici au mari sanse să fie și ei mici. Pe de altă parte, o greutate și o înălțime ideală nu există. Important e ca dezvoltarea să fie continuă. De aceea măsurarea copilului trebuie să se facă la anumite intervale de timp pentru a se observa dacă apar discontinuități. Intervalele de măsurare se răresc pe măsură ce copilul crește.

Un număr mic al copiilor care au o alimentație neadecvată atît din punct de vedere cantitativ cît și calitativ, sunt diagnosticați cu diferite boli organice care interferă cu alimentația normală, însă cauzele implicate în majoritatea cazurilor de alimentație neadecvată sunt cele de ordin social (posibilități materiale reduse) sau familiale (educație inadecvată).

O dietă neadecvată, este cauza cea mai frecventă a sindromului de malnutriție (afecțiune caracterizată prin dezvoltare staturoponderală necorespunzatoare vîrstei, datorită deficitului alimentar de vitamine și nutriente alimentare). De asemenea, alimentația iratională poate duce la apariția obezității, care are implicații socio-emoționale și mai ales de sănătate importante. (9)

Copii subnutriți – dezvoltă imunosupresie dobîndită (datorită deficitului de vitamine și nutrienți necesari unei bune funcționări a sistemului imun), fiind astfel predispuși diferitelor afecțiuni, în special infecțioase.

Copii supraponderali – au un risc crescut de a dezvolta diferite afecțiuni cronice (care apar la maturitate sau chiar în adolescența tîrzie), precum hipertensiune arterială, dislipidemie (în special hipercolesterolemie), diabetul zaharat de tip 2 (apărut la maturitate și care se tratează prin dietă alimentară sau antidiabetice orale, insulina fiind necesară doar în cazurile complicate și decompensate), astmul bronșic și apneea de somn (oprirea respirației pentru cîteva secunde în timpul somnului, frecvent asociată cu obezitatea).

Copii malnutriți – subponderali (în special copii cu tulburări de alimentație), au un risc crescut de a dezvolta osteoporoza, amenoree (lipsa menstruațiilor) iar în cazuri severe disfuncții ale altor aparate și organe, precum inima sau ficatul. (18)

Dezvoltarea intelectuală normală a copilului are la bază un regim alimentar și un stil de viață normal. Orice tulburare de nutriție se poate răsfrînge asupra procesului de creștere și va influența în egală măsură și intelectul copilului (cu consecințe neuro-psihice resimțite chiar și în perioada de adult).
Malnutriția se caracterizează printr-un deficit cronic de aport energetic care va determina în timp o stare de epuizare a masei musculare a corpului, cu afectarea funcționalității normale. Una din cauzele malnutriției este aportul alimentar deficitar și neadecvat nevoilor organismului. Copilul cu astfel de tulburări de alimentație va resimți permanent o stare de ă ce îl va impiedica să participe la activitățile normale vîrstei (își pierde interesul pentru jocuri sau alte activități recreative, nu este capabil să se concentreze asupra activităților școlare). Un alt risc asociat frecvent malnutriției protein-calorice este susceptibilitatea crescută la infecții (copilul are status imunologic deprimat pe fondul unei anemii cronice, hipoproteinemii și carență minerală importantă, aceste date evidențiind existența unui sindrom pluricarențial biologic).
Copiii malnutriți au rezultate slabe la determinările stării de nutriție, acestea implicînd aprecierea înălțimii, realizarea curbelor de talie, greutate. Rezultatele la școală ale acestor copii sunt sub media generală și pe parcurs pot să apară și probleme de integrare socială în mediu și de interrelaționare cu cei din jur.
Malnutriția, precum și orice altă tulburare nutrițională, poate fi prevenită asigurînd copilului o dietă echilibrată și adecvată perioadei de creștere. Părinții trebuie să își educe copii și să le imprime acestora obiceiuri alimentare corecte, cum ar fi importanța micului dejun. Acesta ar trebui să reprezinte masa principală a zilei, deoarece caloriile ingerate dimineața constituie sursa de energie pe parcursul întregii zile. Copiii care nu au un mic dejun consistent sau îl neglijează cu desăvîrșire vor fi apatici, obosiți, neatenți la scoală și incapabili să dea un randament bun, indiferent de activitatea pe care o desfășoară. (20)

II. PARTEA SPECIALĂ

MOTIVAȚIA STUDIULUI

Perioada prescolară este esențială în dezvoltarea ulterioară a copiilor. Înca din grădinițe copii pot să deprindă prin jocuri și exerciții educative bazele unei alimentații sănăntoase. Alimentația din această perioadă își va pune aprenta asupra adolescenței și maturității viitorului adult. Alimentația nesănătoasă va avea repercursiuni asupra copiilor, mai ales în perioada pubertății.

O alimentație sănătoasă se caracterizează printr-un echilibru bun între grupele de alimente, așa cum sunt ele reprezentate în piramida alimentară. Respectând aceste indicații simplu de înțeles, ne putem asigura că cel mic va primi toți nutrienții necesari pentru buna dezvoltare și menținerea stării de sănătate. Practic, copilului nu trebuie să îi lipsească nicio grupă de alimente, însă în proporțiile adecvate.

Informarea este primul pas pe are părinții trebuie să-l facă dacă sunt preocupați de sănătatea pe termen lung a copiilor lor. Părinții nu au cum să ofere copilului o alimentație sănătoasă și echilibrată dacă părintele nu știe și nu conștientizează acest lucru, iar în Romînia mulți dintre părinți nu sunt constienți sau insuficient informați.

Așadar, fiecare părinte care își iubește copilul trebuie să înceapă să se informeze. Există o mulțime de surse de informare pe care părinții ar trebui să le acceseze – cărți de nutriție pe înțelesul tuturor, site-uri specializate, emisiuni TV și nu în ultimul rînd medici – începînd de la pediatru și continuînd cu nutriționistul. Principiile de bază pot fi însușite foarte ușor, nu trebuie să intrăm în detalii complicate, să calculăm calorii și nutrienți, ci să ne folosim de aceste informații simple și de bunul simț.

Un alt element foarte important în familie este atitudinea generală față de alimentatie. Nu îi porți cere sau impune copilului să mănînce sănătos, dacă cei din familie au obiceiuri alimentare proaste, de genul mîncatului pe fugă, consumului excesiv de dulciuri, snacks-uri sau sucuri, mîncatul în fața televizorului și altele. Copiii copiază ce văd acasă, la cei apropiați și de aceea este important să corectăm în primul rînd alimentația părinților și apoi aceștia să poată pretinde copiilor să facă la fel.

Formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase de la această vîrstă mică este importantă pentru păstrarea sănătății pe termen lung și prevenirea obezității sau a altor patologii.

Din acest motiv am efectuat un studiu prospectiv privind obiceiurile alimentare și a dezvoltării staturoponderale la copilul preșcolar din grădinițe cu urmărirea promovării unui stil de viață sănătos.

OBIECTIVE

Cercetarea și-a propus urmărirea unor corelații care există între stilul de viață al copiilor preșcolari și dezvoltarea staturoponderală cu scopul de a observa aceste asocieri ce vor avea implicații asupra dezvoltării ulterioare a copilului și de asemenea, de a încerca pe viitor elaborarea unui program de promovare a stilului de viață sănătos pentru această grupă de vîrstă.

OBIECTIVELE STUDIULUI

Observarea dezvoltarii staturoponderale si a obiceiurilor alimentare la copiii 3-6 ani proveniți din două gradinițe, una dintre grădinițe fiind din Predeal, iar cea de-a doua din Sinaia.

Identificarea, evaluarea și stabilirea unor corelații între factorii comportamentali (aport alimentar, obiceiuri alimentare, sedentarism, activitate fizică), și de mediu (familie, grădință, comunitate) pe baza chestionarelor completate de către părinți.

Măsurarea parametrilor antropometrici, atît a celor clasici -greutate, înălțime, indice de masă corporală (IMC), cît și parametrii antropometrici ai brațelor care reflectă mai fidel statusul nutrițional (perimetrul mediu al brațului –MUAC și pliul cutanat tricipital –TSF)

Înregistrarea și analizarea stilului de viață impus de către părinții copilului preșcolar

MATERIAL DE STUDIU

Lotul de studiu a fost reprezentat de un număr de 77 de copii, cu vîrsta cuprinsă între 3-6 ani, din care 40 de preșcolari proveniți din Grădinița “Predelica” din Predeal și 37 de la Grădinița “Floare de Colț” din Sinaia.

Studiul s-a desfăsurat în perioada noiembrie 2012- iunie 2013. A fost un studiu de tip prospectiv pe lotul de 77 de copii din cele două grădinițe.

Criterii de includere în studiu:

– copii cu vârsta cuprinsă între 3 – 6 ani

– copii fără afecțiuni patologice, malformații

Criterii de excludere:

– copii cu vârstă de sub 3 ani și peste 6 ani

METODA DE STUDIU

Pentru urmărirea obiectivelor propuse am folosit următoarea metodologie:

Urmărirea aspectelor demografice ale copiilor:

-vîrsta pacientului

– sexul pacientului

Evaluarea datelor anamnestice ale copilului

Antecedente personale patologice

Vîrsta mamei la naștere

Perioada de gestație

Greutatea copilului la naștere

Înalțimea copilului la naștere

Nașterea: normală/cezariană

Cînd și cum a început diversificarea alimentației

Alimentația în primul an de viață

Ancheta alimentară

Chestionar privind stilul de viață și modul de alimentație a copiilor

Tipuri de alimente

Obiceiuri alimentare: orele, numărul și frecvența meselor, cantitatea de alimente/masă/zi, mărimea porților de mîncare, activitățile desfășurate în timpul meselor, hrana copilului la grădiniță și acasă, modul de preparare, condimentele adăugate mîncărurilor;

Ancheta activitățiilor fizice:

Timpul petrecut în fața televizorului, computerului, jocurilor video

Timpul petrecut în aer liber

Ora de culcare a copilului

Metode de măsurare:

Parametrii antropometrici urmăriți au fost: greutatea, înălțimea, indicele de masă corporală, circumferința medie a brațului și pliul cutanat tricipital.

Greutatea: am măsurat-o cu ajutorul cîntarului electronic calibrat la 0.1 kg, cu copilul dezbrăcat. Rezultatele s-au exprimat in kilograme.

Înălțimea: am măsurat-o cu stadiometrul la copilul cu vârsta peste 2 ani și cu pediometrul la copilul mai mic de 2 ani, rezultatele fiind exprimate în cm. Măsurarea înălțimii am efectuat-o dimineața, copilul fiind sumar îmbrăcat și descălțat. Marja de eroare la măsurarea înălțimii a fost de 0.1 cm.

Indicele de masă corporală (BMI)(kg/m²): pentru calcul am folosit formula:

BMI= Greutate/Înălțime²

Circumferința medie a brațului (Mid upper arm circumference – MUAC) am măsurat-o astfel: cu antebrațul drept relaxat și sprijinit pe trunchi, am marcat un punct la mijlocul distanței dintre procesul olecran al ulnei și procesul acromial al scapulei. O bandă de hârtie de măsurare am trecut-o în jurul brațului în dreptul punctului marcat. Rezultatul obținut s-a exprimat în cm.

Pliul cutanat tricipital (Triceps skinfold thickness – TSF) l-am măsurat cu ajutorul caliperului digital (șublerul) astfel: măsurătoarea s-a efectuat în punctul de mijloc al feței posterioare a brațului, între capetele olecranului și procesul acromial, paralel cu axul longitudinal al brațului. S-a ridicat pielea și țesutul adipos de țesutul muscular cu o mână și s-a aplicat șublerul de ambele părți ale pielii, citirea fiind făcută la 2-3 secunde după aplicarea șublerului. Valoarea s-a exprimat în mm. Pentru o acuratețe mai mare, aceste două măsurători antropometrice ale brațelor (MUAC și TSF) au fost efectuate în duplicat și am calculat media.

Valorile acestor parametrii antropometrici au fost convertite în Deviații Standard pentru vârstă și sex utilizând curbele de creștere Switzerland Growth Chart 1989; s-au considerat valori normale valorile cuprinse între -2.5 și +2.5 DS.

Completarea de către părinții copiilor a chestionarului privind stilul de viață al copilului

Din numărul total de 77 copii, un număr de 32 de părinți au răspuns la chestionarul privind stilul de viață al copilului în afara programului de la grădiniță.

PROTOCOLUL DE STUDIU

Am efectuat un studiu de tip prospectiv privind obiceiurile alimentare și a dezvoltării staturoponderale la copilul preșcolar din grădinițe, proveniți din Grădinița “Predelica” din Predeal și de la Grădinița “Floare de Colț” din Sinaia. Măsurătorile antropometrice le-am efectuat în perioada 16.11.2012 – 03.01.2013. Pentru fiecare copil, am completat o fișa în care am completat parametrii antropometrici: măsuratorile antropometrice și deviațile standard conform Growth Analyser. (Tabel 1.)

Tabel 1. Fișa individuală de evaluări antropometrice

Pentru evaluarea obiceiurilor alimentare, am elaborat un chestionar care cuprinde date anamnestice, ancheta alimentară, ancheta asupra activităților fizice și întrebări generale. Chestionarele au fost completate de către părinții copiilor, pe baza consimțămîntului informat.

De asemenea am împărțit lotul în două grupe: grupa 1 cu vîrsta cuprinsă între 2 – 4 ani și grupa 2 cu vîrsta cuprinsă între 4 – 6 ani.

Studiul a fost împărțit în două părți:

PARTEA I:

Mi-am propus să urmăresc dezvoltarea staturoponderală la lotul de copii incluși în studiu. Am încadrat copiii pe baza parametrilor antropometrici în trei categorii astfel:

Status nutrițional corespunzător:

Parametrii antropometrici – G, I, BMI, MUAC, TSF : -2.5-+2.5 DS

Malnutriție :

Parametrii antropometrici – G, I, BMI, MUAC, TSF : < -2.5 DS

Obezitate:

Parametrii antropometrici – G, BMI : > +2.5 DS

PARTEA II:

În această sectiune am urmărit pe baza chestionarului obiceiurile alimentare la o parte din copiii inclusi initial in studiu ai caror parinti si-au dat acordul pentru completarea chestionarului, dar si antecedentele personale fiziologice ale copilului legate de primul an de viață și diversificarea alimentatiei, ancheta alimentară și ancheta activităților fizice și am detaliat dezvoltarea staturoponderală a acestor copii pe baza celor cinci parametriiu antropometrici.

Rezultatele studiului au fost introduse în lucrare sub forma unor tabele și sub forma unor reprezentări grafice menite să faciliteze lectura materialului.

REZULTATE

Repartiția pe sexe a fost aproape egală, cu o ușoară predominență a sexului masculin (41 de băieți și 35 fete); dar pe baza testului „t test” nu am identificat o diferență statistic semnificativă între sexe (p-0,55) (Figura 1).

Figura 1. Repartiția pe sexe a lotului studiat

PARTEA I

PARAMETRII ANTROPOMETRICI

Am evaluat greutatea, înalțimea, IMC-ul, perimetrul mediu al brațului și pliul tricipital, calculînd la fiecare deviația standard, iar în funcție de aceasta am calculat valorile maxime, minime și media acestora. (Tabel 2.)

Tabel 2. Parametrii antropometrici ai lotului studiat

De asemenea am împărțit lotul în două grupe: grupa 1 cu vîrsta cuprinsă între 2 – 4 ani (Tabel 3) și grupa 2 cu vîrsta cuprinsă între 4 – 6 ani (Tabel 4), calculînd valorile maxime, minime și media acestora. În grupa 1 sunt 32 de copii, iar în grupa 2 sunt 44.

Tabel 3. Grupa 1 – vîrsta între 2-4 ani

Tabel 4. Grupa 2 – vîrsta între 4- 6 ani

În continuare am urmărit statusul nutrițional în funcție de parametrii antropometrici (DS) pentru a identifica proporția de copii cu dezvoltare staturoponderală corespunzătoare vîrstei.

În funcție de greutatea am constatat că 1 % dintre copii sunt subponderali, 94 % sunt normoponderali, iar restul de 5 % sunt supraponderali. (Figura 2)

Figura 2. Repartitia lotului în funcție de greutate

În functie de înățimea fiecăruia, am constatat că 1% sunt cu înălțimea pentru vîrstă sub limita admisă (<-2.5 DS), normostaturali sunt 96 %, iar 3 % cu înălțimea pentru vîrstă >+2.5 DS (Figura 3)

Figura 3. Repartiția lotului în funcție de înălțime

În funcție de IMC, am constatat că sunt subponderali 7 % subponderali, 92 % normoponderali și 1 % supraponderali. (Figura 4)

Figura 4. Repartiția lotului în funcție de IMC

În funcție de perimetrul mediu al brațului, am constatat că 99 % sunt cu MUAC in limite normale și 1 % cu valori >+2.5 DS. (Figura 5)

Figura 5. Repartiția lotului în funcție de MUAC

În funcție de pliul cutanat tricipital, am constat că nu există copii cu valori <-2.5 DS, 65 % din copii sunt cu valori in limite normale, iar restul de 35 % sunt cu TSF > +2.5 DS. (Figura 6)

Figura 6. Repartiția lotului în funcție de TSF

PARTEA II:

PRIMUL AN DE VIAȚĂ ȘI DIVERSIFICAREA ALIMENTAȚIEI

Alimentația în primul an de viață. După primele 6 luni de viață, alimentația cu lapte matern a fost prezentă la 41 % din copii, alimentația cu formule de lapte la 53 % din copii, iar cu lapte de vacă și alte combinații în proporție de 6 %. (Figura 7)

Figura 7. Alimentația copilului după vîrsta de 6 luni

Diversificarea alimentației se face în mod normal în funcție de fiecare copil în parte: modul de alimentație (lapte praf/ sîn), greutate, probleme de sănătate. În urma efectuării chestionarelor, diversificarea alimentației corecte a fost în proportie de 72 % și anume cu o masă aproape în fiecare zi care conținea un fruct sau suc de fructe și o masă care conținea legume. În proporție de 28 % mămicile au început diversificarea alimentației incorect și anume cu felurile de mîncare gătite pentru întreaga familie și care nu întotdeaua sunt potrivite pentru cei mici. (Figura 8)

Figura 8. Diversificarea alimentației la lotul studiat

Diversificarea alimentației a început la mulți dintre copii de la aproximativ 4 – 5 luni, dar pentru majoritatea diversificarea alimentației a început la vîrsta de 6 luni. Într-un mic procent diversificarea alimentației a început și după vîrsta de 7 luni și chiar și cu vîrsta de 12 luni. (Figura 9)

Figura 9. Luna la care a început diversificarea alimentației la lotul studiat

STUDIUL PRIVIND ANCHETA ALIMENTARĂ

Tipurile de alimente întîlnite în ancheta nutrițională la copiii din studiu le-am studiat în funcție de clasificarea lor în cele 6 mari grupe din alcătuirea piramidei alimentare.

Consumul de cereale: zilnic 41 %, deseori 25 %, rar 16 % și deloc 19 %. (Figura 10)

Figura 10. Consumul de cereale a lotului studiat

Consumul de legume și fructe: zilnic la 81 % din copii și cel puțin o dată pe săptămînă 19 % din copii. (Figura 11)

Figura 11. Consumul de fructe și legume a lotului studiat

Numărul de portii de legume: o portie pe zi în proporție de 81 %, trei porții pe zi 13 % și mai puțin de o portie 6 %. (Figura 12.)

Figura 12. Numărul de porții de legume consumate de lotul studiat

Numărul de porții de fructe: o porție pe zi 53 %, trei porții pe zi 44 % și mai puțin de o portie pe zi 3 %. (Figura 13.)

Figura 13. Numărul de porții de fructe consumate de lotul studiat

Consumul de lapte o cană de lapte pe zi în proporție de 44 %, două căni pe zi în proporție de 47%, iar în proporție de 9 % nu consumă deloc lapte. (Figura 14.)

Figura 14. Consumul de lapte a lotului studiat

Consumul de carne și derivate din carne, ouă , pește a fost prezent zilnic 25 %, o dată la două zile 63 % și de două ori pe săptămînă 13 %. (Figura 15.)

Figura 15. Consumul de carne, pește, ouă a lotului studiat

Consumul de nuci, semințe a fost prezent zilnic la 31 %, o dată pe săptămînă 47 % și de trei ori pe săptămînă 22 %. (Figura 16.)

Figura 16. Consumul pe săptămînă de nuci și semințe

Consumul de grăsimi, zahăr și ulei: o porție pe zi 84 %, iar două porții pe zi 16 %. (Figura 17.)

Figura 17. Consumul de grăsimi, zahăr și ulei a lotului studiat

Consumul de pîine, paste și orez: o portie pe zi 50 %, două porții pe zi 44 %, mai mult de două porții pe zi 6 %. (Figura 18)

Figura 18. Consumul de pîine, orez și paste a lotului studiat

OBICEIURI ALIMENTARE
Modul de a găti preferat de cel mic, cel mai fecvent utilizat este prin coacere sau frigere și anume în proporție de 56%, urmat de fierbere în proporție de 28 %, apoi consumat ca atare în proporție de 9 % și prin prăjire în proporție de 6 %. (Figura19.)

Figura 19. Modul de a găti al lotului studiat

De asemenea, am urmărit și ce fel de grăsime utilizează părinții la mîncarea ce este oferită copiilor și în proporție de 88 % dintre părinți folosesc ulei vegetal, și 12 % folosesc untură în alimentația copiilor. (Figura 20.)

Figura 20. Grăsime utilizată la gătit in lotul studiat

Am urmărit în continuare ce anume bea copilul și am constatat cu surprindere că 50 % dintre copii beau apă, 31 % consumă sucuri naturale și 19 % sucuri din comerț. (Figura 21.)

Figura 21. Consumul de lichide a lotului studiat

Referitor la consumul de alimente la grădiniță, toți copii primesc un meniu fix și anume: la ora 8:30 micul dejun, la ora 10:00 gustare un fruct, la ora 12:30 masa de prînz, iar la ora 15:00 după ce se trezesc mai primesc o gustare și anume un iaurt.

ANCHETA ACTIVITĂȚILOR FIZICE

Am costatat că majoritatea copiilor petrec timpul liber în aer liber în special vara. Am costatat de asemenea că sunt copii care participă la sporturi de performanță cum ar fi schiul deoarece grădinitele sunt amplasate intr’o zonă montană unde aceste sporturi sunt cele mai întîlnite.

Referitor la minutele petrecute în fața televizorului sau a calculatorului am întîlnit diferențe semnificative, cei cu o greutate mai ridicată petrec mai mult timp în fața televizorului spre deosebire de cei cu o greutate mai mică. Numărul de minute oscilează de la 20 de minute și poate ajunge și la 300 de minute pe zi. (Figura 22)

Figura 22. Minutele petrecute la Tv / calculator a lotului studiat

Activitățile din timpul mesei: 34 % dintre familii vorbesc între ei în timpul mesei, 31 % nu fac nimic, doar mănîncă, 25 % se uită la TV, iar 9 % ascultă radio, muzică. (Figura 23.)

Figura 23. Activitățile din timpul mesei la lotul studiat

În urma analizării stiului de viață la cei 32 de copii am urmărit dezvoltarea staturoponderală la acesti copii prin cele trei categorii: subponderal, normoponderal și supraponderal.

În funcție de greutate am constatat că 3% dintre copii sunt subponderali, 94 % sunt normoponderali, iar supraponderali sunt în proporție de 3 %. (Figura 24)

Figura 24. Repartiția lotului în funcție de greutate

În funcție de înălțime am constat că 100 % sunt cu înălțimea pentru vîrsta în limite normale (-2.5-+2.5 DS). (Figura 25)

Figura 25. Repartiția lotului în funcție de înălțime

În funcție de IMC-ul fiecăruia am constat că sunt 12 % subponderali, 85 % normoponderali și 3 % supraponderali. (Figura 26)

Figura 26. Repartiția lotului în funcție de IMC

În funcție de perimetrul mediu al brațului am constat că doar 3 % dintre copii sunt cu MUAC <-2.5 DS, iar 97 % sunt cu acest parametru in limite normale. (Figura 27)

F igura 27. Repartiția lotului în funcție de MUAC

În funcție de pliul cutanat tricipital am constat că 76 % sunt cu TSF in limite normale și că 24 % sunt cu valori peste limita admisa (>+2.5 DS) (Figura 28.)

Figura 28. Repartitia lotului in functie de TSF

DISCUȚII

Sănătatea noastră este puternic influențată de modul cum trăim, cum ne alimentăm și ce este cel mai important dintre toate acestea, este că modul cum fiecare ajunge să trăiască este alegera lui persoală. Nimeni și minic nu poate avea putere decizională asupra unui astfel de comportament față de semenul său.

Conform studiului ENKID efectuat în Spania, în ultimii ani copiii au devenit din ce în ce mai supraponderali (IMC mare), față de anchetele anterioare, astfel sugerînd că activitățile fizice au scăzut.(1) Spre deosebire de copiii spanioli, copii din prezentul studiu, într-o proportie destul de mare 92 % sunt normoponderali (în funcție de IMC-ul fiecăruia), 7 % subponderali și doar 1 % supraponderali. Este, de asemenea, de subliniat că si din studiul meu, dar si din studiul ENKID reiese că numărul de ore pe care copii le petrec la calculator, in fața televizorului și a jocurilor video crește dramatic de la an la an.

În urma efectuării studiului meu, 3% dintre copii din lotul studiat sunt subnutriți și spre surprinderea mea în proportie de peste 90 % sunt normoponderali. Subnutriția implică greutate corporală scăzută, întîrziere în dezvoltare și deficit de minerale și vitamine esențiale. “80 % dintre copii care suferă de subnutriție trăiesc în doar 20 de țări” a subliniat Richard Horton, redactor șef al revistei Lancet. Printre efectele ireversibile se numără înălțimea mică la vîrstă adultă, un nivel de studiu și de salarizare modeste și, în cazul femeilor, nașterea unor copii cu greutate mică, potrivit studiului coordonat de Caroline Fall de la Universitatea din Southampton, Marea Britanie.

În sfera cealaltă, obezitatea înseamnă a fi cu mult peste greutatea normală, pînă la nivelul la care există implicații serioase asupra sănătății. Obezitatea în copilărie este deosebit de importantă pentru anumite motive: prezice dacă un copil va fi obez în viața adultă și este legată de alte complicatii.

După cum se știe obezitatea, este o problemă foarte gravă de sănătate, iar în studiul meu în proporție de aproximativ 5% copiii sunt obezi. Peste Atlantic, în urma unor studii efectuate de către NIH, situația este mult mai gravă 30 % dintre copii cu vîrste între 2 și 6 ani sunt supraponderali sau obezi, iar numărul acestora continuă să crească simțitor. Procentul copiilor americani care erau obezi a crescut de la 7% în 1980 la aproape 20 % in 2008, iar în 2013 pînă la 30 %. Pacienții cu exces ponderal, în special copiii, au un complex de inferioritate din cauza infătișării lor, a dificultăților întîmpinate în activitatea fizică, fapt ce antrenează frecvent tulburări emoționale, uneori cu o tendința de izolare.(8)

Efectele negative ale obezității la copii și adolescenți se răsfrîng asupra tuturor sistemelor și aparatelor organismului: hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, probleme articulare, apnee în somn, colecistiopatii, probleme respiratorii și creșterea predispoziției către diverse forme de cancer. Nu ar trebui omise din enumerare problemele de ordin psihologic – depresia, anxietatea, izolarea socială, alienarea – toate provocate de o foarte scăzută stimă de sine, imagine deosebit de proastă asupra propriei persoane, relaționare defectuoasă cu cei din jur, care conduce la frustrări și conflicte.

Principala sursș de informație la copiii preșcolari privind alimentele și nutriția sunt familia, televiziunea, grădinița și prietenii. În studii efectuate în Spania aproximativ 47 % din copii petrec 1-2 ore pe zi în fața calculatorului, televizorului sau jocurilor video, 19 % dintre copii 2-3 ore pe zi, 7 % din ei petrec peste 3 ore pe zi, iar restul de 27 % petrec sub o oră pe zi.(1) În studiul efectuat de mine în cele două grădinițe am costatat că aproximativ 30 % dintre copii petrec sub o oră în fața televizorului, 45 % dintre copii petrec între 1-2 ore, 20 % între 2-3 ore, iar restul de 5 % mai mult de 3 ore pe zi. Astfel, ambele studii sunt relativ asemănătoare deoarece datele sunt aproape la fel.

Indiferent cît de împotrivă sunt părinții cu privire la arme și comportamente agresive, armele și agresivitatea sunt o preocupare centrală a copiilor în jurul vîrstei de cinci ani. Televizorul și computerele întăresc această agresivitate, iar imaginile și sunetele vii nu mai lasă loc imaginației în jocurile cu fantezia ale copilului. Acum se stie, din nenumărate studii, că la copii, comportamentele agresive de gen războinic, se produc cu precădere după vizionarea unor filme despre război.

Iată cîteva sfaturi ale AAP: (4)

Copiii sub vîrsta de doi ani nu ar trebui să aibă acces la televizor

Televizorul ar trebui limitat la nu mai mult de o oră pe zi în timpul săptămînii și două ore la sfîrșitul săptămînii. (Părintele poate să permită copilului chiar mai putin de atît, și este extrem de importantă alegerea programelor)

Copiii ar trebui să nu aibă televizor în cameră

Părinții ar trebui să constientizeze că acei copii care petrec mult timp în fața televizorului sau cu jocurile de computer, au tendința de a crește în greutate; obezitatea în copilărie este o problema majoră de sănătate.

Unii părinți încă de timpuriu s-au bazat pe televizor ca bonă, iar acum ar putea să simtă că nu este drept să-l înlăture sau se ingrijorează cu privire la sentimentul de excludere al copilului care ar putea fi marginalizat dacă nu impărtășeste această cultură comună, această dependență națională. Trebuie ințeles, însă, că un copil care ia exemplu de la părinții săi interesați de alte lucruri decît televizorul și care se dedică în timpul lor liber altor activități decît privitul televizorului, va fi cu siguranță un minunat tovarăș de joacă. Părintele trebuie să se gîndească la activități speciale pentru copil, ajutîndu-l să-și organizeze ziua înainte să se plictisească și înainte ca televizorul să pară singura soluție. Televizorul și computerul, de multe ori, blochează spontaneitatea și creativitatea copilului, cei mai multi copii sunt plini de resurse și vor apela la ele dacă televizorul și jocurile nu sunt la indemînă.

De asemenea, tot în acest studiu efectuat în Spania am costatat că mîncarea cea mai des utilizată în grădinițele spaniole sunt pastele și orezul, sucurile și fructele (banane, mere și portocale). Ei elimină cu desăvîrșire legumele și zarazvaturile (33%) și peștele (12 %). Cele mai comune tipuri de carne folosite sunt carnea de pui, vită și porc.(1) Asemănarea dintre grădinițele spaniole și cele din studiul meu este utilizarea acelorași fructe, dar si cea a cărnurilor.

Studii recente despre obiceiurile alimentare din Europa relevă noi tendințe, cum ar fi un aport mare de grăsimi totale, acizi grasi saturati, zaharuri, colesterol liber și nivel scăzut de carbohidrați complecși. Acestea sunt rezultatele procesării tot mai mare a produselor și aparitia din ce in ce a mai multor fast-food-uri. (6)

O armată de nutriționiști amintesc constant că toate alimentele fast food sunt dăunătoare. Aceștia nu sunt însă lîngă cei care doresc săa consume aceste produse să-i susțină atunci cînd copiii încearcă să convingă să se oprească la un lanț de magazine de tip fast food. Copiii, prin metodele lor viclene, pot obține de cele mai multe ori, tot ce își doresc și de aceea este destul de greu ca părinții să reziste cererii lor de a se opri la un fast food. Ar trebui să rețină că acest tip de mîncare este foarte dăunător și poate duce la creștere în greutate și la multe alte probleme de sănătate.

Un studiu recent efectuat în Marea Britanie (iunie 2012) a încercat să descopere care este legătura dintre alimentele consumate de anumite persoane și astm, rinită și eczemă. Studiul a fost efectuat pe 500.000 de copii din 31 de țări și pe două grupe de vîrstă – 6-7 ani și 13-14 ani. În ambele grupuri s-a observat că acei copii care consumau fast food de trei ori pe săptămînă aveau un risc mult mai ridicat de astm, rinită și eczeme. Adolescenții prezentau un risc mai crescut cu 39%, iar cei mici cu 27%. Tot din acest studiu a rezultat și că doar trei portii de fructe pe săptămînă au redus considerabil riscul de apariție al afecțiunilor menționate mai sus.(6)

Un alt studiu, publicat în 2012, a descoperit că adolescenții și cei mici consumă mult mai multe calorii în restaurantele fast food decît consumă acasă. Diferența între alimentele consumate acasă și cele din fast food a fost între 160-310 calorii/zi. Această cantitate este foarte mare dacă ne gîndim ce greutate are un copil de cîțiva ani sau unul de 13-14 ani. Aceste calorii extra se cumulează, iar dacă a consumat doar o singură dată pe săptămînă timp de un an rezultă multe calorii goale, ce nu aduc cu ele alți nutrienti și care aduc doar grăsimi saturate, glucide rafinate și foarte mulți aditivi alimentari.(5)

Părinții pot susține alimentația rațională și echilibrată a copiilor precum și dobândirea unor obiceiuri sănătoase, prin urmatoarele:

– stabilirea unui program privind timpul liber, în special folosirea calculatorului sau privitul televizorului (maxim 2-3 ore pe zi) astfel încât să rămână timp și pentru alte activități precum sportul, desenul sau cititul

– activitatea fizică regulată trebuie să fie o actvitate de rutină în familie

– sunt recomandate pe cât posibil mesele regulate la care iau parte toți membrii ai familiei, încercând să se creeze o atmosferă plăcută, pozitivă

– controlul medical regulat, cu monitorizarea taliei și greutății corporale și stabilirea unei diete adecvate în funcție de acești parametrii.

Având în vedere consecințele pe care le poate determina deficitul nutrițional pe termen scurt (creșterea morbidității), cât și pe termen lung (afectarea randamentului școlar, a dezvoltării somatopsihice, a capacității de muncă în viața de adult) este necesară monitorizarea riguroasă a indicatorilor antropometrici ai copilului școlar și extinderea evaluării și la grupe mai mari de vârstă.

CONCLUZII

Repartiția pe sexe a lotului studiat a fost aproape egală cu o ușoară predominentă a sexul mascului

Din antecedentele personale fiziologice reiese că după primele 6 luni de viață, alimentația cu lapte matern a fost continuată la 41 % din copii, alimentația cu formule de lapte la 53 %, iar cu lapte de vacă și alte combinații 6 %.

Diversificarea alimentației a fost efectuată corect la 2/3 din pacienti

Ancheta alimentației relevă un consum de legume și fructe zilnic la marea majoritate a copiilor din lotul studiat

Consumul de carne și derivate din carne, ouă, pește a fost prezent zilnic la 25 %, o dată la două zile 63 % și de două ori pe săptămînă 13 %

Modul de a găti preferat de copil, cel mai frecvent utilizat este prin coacere sau frigere 56 %, urmat de fierbere 28 %, consumat ca atare 9 % și prin prăjire 6 %

Lichidele consumate de copil – 50 % din copii consumă apă, 31 % sucuri naturale și 19 % sucuri din comerț

Am costatat că majoritatea copiilor petrec timpul liber în aer liber în special vara, localitățile de proveniență fiind într-o zonă montană

Timpul petrecut de copii în fața televizorului variază de la 20 minute la 300 minute/zi

Activități în timpul mesei – cei mai multi copii au activitati in timpul mesei; fie vorbesc intre ei, fie se uita la TV, ceea ce nu este corect

De asemenea am urmărit statusul nutrițional în funcție de parametrii antropometrici (DS) pentru a identifica proporția de copii cu dezvoltare staturoponderală corespunzătoare vîrstei, astfel:

În funcție de greutate si IMC am constatat că cei mai multi copii sunt normoponderali si doar o proportie scazuta (5%) sunt supraponderali.

În functie de înățimea fiecăruia, am constatat că doar 1% din copii sunt cu hipostatura, restul sunt cu inaltime pentru varsta in limite normale sau peste.

Valorile pliului cutanat tricipital (TSF-DS), identifica o treime din pacientii din lotul studiat (35 %) cu TSF> +2.5 DS, ceea ce semnifica masa de tesut gras, deci apreciaza tesutul adipos, fiind un indicator mai fidel decat greutatea sau IMC-ul.

Având în vedere consecințele pe care le pot determina dezechilibrele nutriționale pe termen scurt, dar si pe termen lung (afectarea randamentului școlar, a dezvoltării somatopsihice, a capacității de muncă în viața de adult) este necesară monitorizarea riguroasă a indicatorilor antropometrici la copilul preșcolar si școlar și extinderea evaluării și la grupe mai mari de vârstă.

BIBLIOGRAFIE

http://scielo.isciii.es/pdf/nh/v21n3/alimentos2.pdf

http://www.kennesaw.edu/chhs/wellness/forms/Nutrition

http://shcc.ufl.edu/files/2011/09/NS-001.pdf

http://www.aap.org/en-us

http://hnrca.tufts.edu/

http://www.journals.cambridge.org

Buta L., Buta MG. Alimentația copilului sănătos și bolnav, Ed. Aletheia, Bistrița, 2002, 7-93, 115 – 125

Campbell T. Colin. Obezitatea la copil. Studiul China. Casa de Editură Advent, Rm. Vîlcea, 2007; 145

Ciofu Eugen MD, Carmen Ciofu MD. Pediatria creșterii si dezvoltării . In Esențialul în PEDIATRIE. Ed. Medicală AMALTEA; București, 1998; 9- 15

Dewez KG, Brown KH. Update on technical issues concerning complementary feeding of young children in developing countries and implications for intervention programs. Food and Nutrition Bulletin, 2003, 24:5-28

Drașoveanu Doina MD. Alimentația preșcolarului .Curs de Puericultură – pt. uzul studenților. Litografia U.M.F. Tg. Mureș ,1996 ;163 -164

Duggan C., Watkins J., Walker A. et all (eds.) Nutrition in Pediatrics, BC Decker Inc., Hamilton 2008

Ebbeling CB, Backstrand. R Rodriguez NR .Screening indices for pediatric obesity. Nutr. Res 1999

Liem ET, De Lucia Rolfe E L’Abee C, Sauer PJJ, Ong KK, Stolk RP. Measuring abdominal adiposity in 6 to 7 year – old children. Eur J Clin Nutr 2009

Mărginean Oana Cristina. Evaluarea statusului nutrițional la copil – Nutriția copilului sănătos și bolnav. University Press Tg. Mureș , 2010; 29 – 33

Martarelli D, Martarelli B, Pompei P. Body composition obtained from the body mass index. Eur J Clin Nutr. 2008; 406 – 416

Oids TS – One milion skinfods secular trends in the fatness of young people 1951 – 2004 Eur. J. Clin Nutr 2009; 63

Pietrobeli A, Tato L. Body composition measurements: from the post the future. Acta Paediatr 2005; 94 (supl.): 8 – 13

Rolls BJ, Shide DJ : The influence of dietary fat on food intake and body weight. Nutr Rev 1992; 50: 283-90

SantAnna MS, Tinoco AL, Rosaldo LE et all – Body assessment by bioelectrical impedance and its correlation with different anatomical sites used in the measurement of waist circumference in children. J Pediatr (Rio J)2009; 85: 61-66,

Socoliuc Nina MG. Nutriția, alimentația și dezvoltarea copilului. In: Bazele puericulturii și igiena copilului – curs de prelegeri . Bălți, 2007 : 71 – 80

Togănel Rodica MD. Creșterea și dezvoltarea copilului. Puericultură – pt. uzul studenților. Litografia U.M.F. Tg. Mureș; 2013; 23 – 46

ANEXE

Anexa 1

CHESTIONAR – NUTRIȚIA PREȘCOLARULUI (3) (4)

Numele și prenumele copilului ………………………………………………………………..

Data nașterii ……………………………………………………………………………………

Vîrsta mamei la naștere ………………………………………………………………………

Perioada de gestație ……………………………………………………………………………

Greutatea copilului la naștere ………………………………………….

Înălțimea copilului la naștere …………………………….

Nașterea ● normală ● cezariană

La ce lună s-a început diversificarea alimentației? …………………………………………..

Cum anume a început diversificarea alimentației? (exemplificați)………………………….

Alimentația copilului după vîrsta de 6 luni:

● lapte matern

● formule de lapte

● lapte de vacă

● combinații

Ce boli are sau a avut copilul? ………………………………………………………

Ce venit lunar aveți?

● sub salariul minim

● minim pe economie

● peste medie

● mult peste medie

Ce venit acordați lunar consumului de alimente?

● un sfert din salariu

● jumătate din salariu

● trei sferturi din salariu

● nu stiu

Citiți etichetele produselor cumpărate pt. copil? (ingrediente, termen de valabilitate)

● da

● nu

● uneori

Evitați să dati la copil produse cu aditivi? (E-uri)

● da

● nu

● nu mă preocupă subiectul

Cu ce condimentați mîncarea pe care o dați copilului?

● mix de legume deshidratate cu sare

● concentrate de legume cu carne

● verdețuri proaspete sau uscate

● nimic

Care este modul de a găti preferat de cel mic?

● prin fierbere

● prin prăjire

● prin coacere sau frigere

● ca atare, în stare crudă

Cît de des mîncați în familie într-o săptămînă?

● niciodată

● o dată, de două ori pe săptămînă

● în fiecare zi

Ce alte activități desfășurați în timpul mesei în familie?

● ne uităm la TV

● ascultăm radio, muzică

● vorbim între noi

● nimic, doar mîncăm

Cîte ore petrece copilul în aer liber? ………………………………………………………….

Cîte ore petrece pe zi copilul la calculator/ TV? ………………………………………………

Cîte mese are copilul într-o zi obișnuită, acasă? (exemplificați) ……………………………

– dimineața…………………………..…………………………………………………………………

– prînzul ……………………………………………………………………………………………….

– cina …………………………………………………………………………………………………..

– gustări ………………………………………………………………………………………………..

După ce copilul ajunge acasă de la grădinița ce anume mai mănîncă? (exemplificați)

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Care este ora de culcare a copilului? ………………………………………………………….

Anexa 2 ANCHETA ALIMENTARĂ (3) (4) 1 porție = 50 gr

Mănîncă copilul dvs cereale?

● în fiecare zi

● deseori

● rar

● deloc

Mănîncă fructe, legume?

● în fiecare zi

● o dată pe săptămînă

● de două ori pe săptămînă

Cîte porții de legume consumă pe zi?

● 1 porție

● 3 porții

● mai puțin de o porție

Cîte porții de fructe consumă pe zi?

● 1 porție

● 3 porții

● mai puțin de o porție

Cît lapte consumă?

● 1 cană pe zi

● 2 căni pe zi

● deloc

Consumă carne, pește, ouă?

● în fiecare zi

● o dată la două zile

● de două ori pe săptămînă

De cîte ori pe săptămînă consumă nuci, semințe?

● în fiecare zi

● o dată pe săptămînă

● de trei ori pe săptămînă

● deloc

Consum de pîine, orez, paste pe zi:

● 1 porție

● 2 porții

● mai mult de două porții

Cîte porții de grăsimi, zahăr și ulei consumă pe zi?

● 1 porție

● 2 porții

● mai mult de două porții

Care este grăsimea utilizată la gătit?

● untură

● ulei vegetal

● deloc

Ce bea copilul?

● apă

● sucuri naturale

● sucuri din comerț