Evaluarea și autoevaluarea în învățământul primar -Damian Miruna – Cercetare pedagogică: ~Determinarea metodelor de evaluare utilizate în… [626759]

METODOLOGIA CERCETĂRII
Student: [anonimizat]:
~Determinarea metodelor de evaluare utilizate
în învățământul primar atât în mediul urban cât
și în mediul rural. ~

Rolul activităților integrate în stimularea creativității
copiilor
-Gheniș Diana –
•Cercetare petagogică
~ Identificarea factorilor care stau la baza
creativității, totodată valorificarea utilizării
activităților integrate în învățământul preșcolar. ~

Motivația lucrării
Scopul acestei cercetări este determinarea metodelor de
evaluare utilizate în învățământul primar atât în mediul urban
cât și în mediul rural . Pentru atingerea acestui scop a fost
conceput un chestionar pentru cadrele didactice din
învățământul primar . De asemenea , instrument ul de lucru a
fost aplicat atât în mediul urban, cât și în mediul rural . În
cadrul cercetării s-a realizat o analiză comparativă în ceea ce
privește utilizarea metodelor clasice de evaluare versus
metodelor alternative de evaluare din cele două medii de
proveniență .

Motiva ția lucrării
Scopul acestei cercetări este de a verifica cât de
des sunt utilizate activitățile integrate în
învățământul preșcolar. De asemenea, iportanța
pe care o oferă cadrele didactice dezvoltării
creativității copiilor. Pentru aceste valorificări a
fost realizat un chestionar format din 10
întrebări, care a fost adresat online cadrelor
didactice din învățământul preșcolar.

Obiective
•Determinarea metodelor de evaluare utilizate
în mediul urban.
•Determinarea metodelor de evaluare utilizate
în mediul rural.
•Compararea metodelor de evaluare utilizate în
mediul urban și a celor utilizate în mediul
rural.

Obiective
•1. Valorificarea folosirii activităților integrate
la clasă .
•2. Valorificarea domeniilor integrate cel mai
des pe parcursul activităților integrate.
•3. Determinarea impactului pe care îl are
creativitatea asupra dezvoltării personale a
copilului .
•4. Identificarea factorilor după care este
valorificată creativitatea

Review -ul literaturii
Procesul de învățămând este alcătuit din cele trei componente :
predare – învățare – evaluare . Evaluarea este un element a oricărei activități
umane care tinde spre obținerea unor rezultate, fapt ce implică necesitatea
de a stabili în ce măsură rezultatele propuse au fost efectiv obținute .
În lectura de specialitate, evaluarea este văzută ca un ac didactic
complex, integrat întregului proces de învățământ . Aceasta scoate în
evidență cantitatea de cunoștințe asimilată și valoarea (nivelul,
performanțele și eficiența) acestora la un moment dat, dar în același timp
propune soluții de finisare și corectare a actului de predare -învățare .
Pentru Ioan Jinga, evaluarea este „barometrul prin care este indicată
în orice moment starea pregătirii școlarilor, succesele și eșecurile, nivelul
performanțelor în raport cu cele proiectate prin curriculum” (Jinga, Gavotă,
Ștefănescu, 1996 ).

Autoevaluarea este „o modalitate de evaluare cu largi valențe
formative … permite aprecierea propriilor performanțe în raport cu obiectivele
operaționale în procesul autoevaluării” (Cucoș, 2006 ).
Pentru a reuși să se autoevalueze corect, elevii trebuie să știe criteriile
după care să își aprecieze propria muncă . Fiecare elev se folosește de un
program propriu ritumului său de învățare, necesar fiind ca mereu aceștia să se
autoaprecieze . Rezultatele obținute nu sunt în totdeauna și cele finale,
autoevaluarea fiind văzută ca un sprijin în evoluția elevului . De asemenea,
rezultatele autoevaluării pot fi comparate cu ale colegilor și pot fi arătate la o
perioadă de timp părinților .
Important este ca de la început elevul să se implice în procesul învățării,
profesorul să-l „conducă” să se autocunoască . Prin autoevaluare elevul obține
informații cu privire la ceea ce a reuțit să realizeze și ceea ce trebuie să
îmbunătățească .

Review -ul literaturii
Literatura pedagogică actuală descrie integrarea curriculară ca o
”modalitate inovatoare de proiectare” a curriculumului care presupune să se
sintetizeze și să se organizeze didactica conținuturilor din diferite domenii ale
cunoașterii , astfel încât copiii să achiziționeze o imagine coerentă, unitară
despre lumea reală .
Diverși autori (Chis, 2001 , Crețu, 1999 & Cristea, 2000 ) definesc
termenul de ”curriculum integrat” ca fiind o corelare a conținuturilor, însă
acest demers are nevoie de o abordare curriculară în care punctul de pornire
sunt finalitățile pe care le urmărim, iar în funție de acestea sunt alese și
celelalte componente ale procesului instructiv -formativ .
Proiectarea integrată a curriculumului în practica educațională este
considerată o provocare pe care învățământul preșcolar și-a asumat -o atât la
nivelul proiectării documentelor,cât și în practicile/activitățile zilnice .
Abordarea integrată a curriculumului este susținută din plin de documentele
curriculare care ajută la organizarea activității educaționale în învățământul
preșcolar, asigurând un cadru normativ care susține în totalitate această
abordare .

Cercetările efectuate asupra creativității până în anii 1980 au pus
accentul pe identificarea tipurilor de personalități cu potențial creator și pe
organizarea de cursuri în care să aibă loc predarea tehnicilor de gândire pentru
stimularea creativității .
Bonțaș și Nicola (1991 , 1998 ) definesc creativitatea ca pe o
dimensiune complexă și fundamentală personalității individului , care apelând
la informații dobândite în trecut combinate cu investigații și date noi, produc
ceva nou, original, de valoar, rezultate al influențelor și relațiilor dintre factorii
subiectivi și obiectivi a posibilităților (și calităților) persoanei .
Ce se cere de fapt unui copil prin a fi creativ? Să realizeze lucruri noi,
originale, inspirate, iar cine sunt în mai mare măsură să facă asta dacă nu cei
mici, însă nu putem fi creativi fără a avea imaginație .

Variabile și ipoteze
1.În școlile din mediul urban, metodele de evaluare alternative
sunt utilizate mai des decât metodele de evaluare clasice .
-variabila dependenta este metode de evaluare alternative
și metode de evaluare clasice , iar variabila independenta este
mediul urban .
2. În școlile din mediul rural, metodele de evaluare clasice sunt
utilizate mai des decat metodele de evaluare alternative .
-variabila dependent ă este metode de evaluare clasice și
metode de evaluare alternative, iar variabila independenta este
mediul rural .
Aceast studiu pe care l-am realizat este unul cantitativ .

Variabile și ipoteze
•Ipoteza 1: Activitățile integrate ajută la stimularea creativității copiilor .
Variabila independentă : activitățile integrate
Variabila dependentă : creativitatea copiilor

•Ipoteza 2: Creativitatea are un impact asupra dezvoltării personale a
copilului .
Variabila independentă : creativitatea
Variabila dependentă : dezvoltarea personală a copilului .

•Ipoteza 3: Activitățile integrate au mai mare succes dacă în cadrul lor se
folosesc metode moderne , decât dacă se folosesc metode tradiționale .
Variabila independentă : activitățile integrate
Variabila dependentă : metode moderne , metode tradiționale

Participanți
Grupul ținta este alcătuit din cadre didactice din învățământul primar din
mediul urban și mediul rural .
Volumul și structura eșantionului : Cercetarea a fost realizată pe un eșantion de
40 de respondenți , după cum urmează :
•chestionar adresat cadrelor didactice din învățământul primar din mediul
urban – 20 de respondenți ;
•chestionarul adresat cadrelor didactice din învățământul primar din mediul
rural -20 de respondenți .

Participanți
Grupul țintă a fost format din cadre didactice din
învățământul preșcolar , atât din mediul rural, cât
și urban.
Volumul și structura eșantionului : cercetarea a
fost realizată pe un număr de 50 de repondenți
din diferite unități de învățământ .

Instrumentul utilizate pentru culegerea datelor
Cercetarea a constat în elaborarea unui instrument de lucru realizat
pentru atingerea obiectivelor . Chestionarul a avut ca respondenți atât cadre
didactice din învățământul primar din mediul rural cât și cadre didactice
din mediul urban .
Chestionarul conține 14 întrebări dintre care: 6 întrebări cu răspuns
dihotomic , 6 întrebări cu răspuns la alegere și 2 întrebări cu răspuns
deschis .
Acest chestionar a fost aplicat la câteva unități de învățământ .
Urban : -Colegiul Național „Ciprian Porumbescu ”-Suceava (8 respondenți );
-Școala general nr 4- Suceava (12 respondenți ).
Rural : -Școala Gimnazială cu clasele I-VIII „Mihai Halunga ”- Hănțenști ( 5
respondenți ),
-Scoala cu clasele I-VIII- Școala Mitocul Dragomirnei (5 respondenți ),
-Școala Gimnazială cu clasele I-VIII- „Ioan Băncescu ”- Adâncata ,
Călugăreni , Fetești (10 respondenți )

Instrumentul utilizate pentru culegerea datelor
Cercetarea a constatat în elaborarea unui instrument de lucru
realizat pentru atingerea obiectivelor . Chestionarul a avut ca repondenți
cadre didactice din învățământu l preșcolar din mediul rural, dar și din
mediul urban .
Chestionarul a avut un număr de 10 întrebări , dintre care 3
întrebări cu răspuns deschis , 3 întrebări cu casete de selectare , 2
întrebări cu răspunsuri în scară liniară și 2 întrebări cu mai multe
variante . Chestionarul a fost realizat în Google Forms și aplicat online .

Rezultate obținute
Evaluarea face parte din procesul instructiv -educativ .
Cât de des evaluați elevii ? Total
o dată pe lună o dată pe
săptămână în fiecare zi în fiecare
oră
Mediul de proveniență urban 13 5 2 0 20
rural 13 6 0 1 20
Total 26 11 2 1 40
Care dintre metodele de evaluare le utilizați
mai des? Total
metodele
clasice/tradiționale de
evaluare metodele
complementare/alter
native de evaluare
Mediul de proveniență urban 16 4 20
rural 16 4 20
Total 32 8 40

Utilizați metode de evaluare alternative în
evaluarea elevilor ? Total
da nu
Mediul de
proveniență urban 20 0 20
rural 19 1 20
Total 39 1 40

În ceea ce privește experiența dumneavoastră în învățământul primar , care dintre metodele de evaluare
de mai jos considerați că sunt cele mai eficiente în învățământul primar ? Total proba scrisă
proba orală
proiectul
portofoliul
autoevaluarea
observarea
sistematică a
comportamentulu
i elevilor
Mediul de
proveniență urban 9 4 1 4 1 1 20
rural 5 4 1 8 1 1 20
Total 14 8 2 12 2 2 40
Figura 2.2

Credeți că există diferențe între metodele de
evaluare clasice și metodele de evaluare
alternative? Total
da nu
Mediul de
proveniență urban 19 1 20
rural 12 8 20
Total 31 9 40
În ceea ce privește experiența dumneavoastră în învățământul primar, care dintre metodele de
evaluare de mai jos considerați că sunt cele mai eficiente în învățământul primar? Total proba scrisă
proba orală
proiectul
portofoliul
autoevaluarea
observarea
sistematică a
comportamentului
elevilor
Mediul de
proveniență urban 9 4 1 4 1 1 20
rural 5 4 1 8 1 1 20
Total 14 8 2 12 2 2 40

Care dintre metodele de evaluare le utilizați
mai des? Total
metodele
clasice/tradiționale de
evaluare metodele
complementare/altern
ative de evaluare
Mediul de proveniență urban 16 4 20
rural 16 4 20
Total 32 8 40 Analiză comparativă – utilizarea metodelor de evaluare din ciclul primar
de către cadrele didactice din mediul urban vs. mediul rural

Graficul 2.4

Niciodată Uneori Des Foarte des Mereu
1 6 9 13 21
Rezultate obținute

Niciodată Uneori Des Foarte
des Mereu
DLC 7 25 10 8
DOS 1 21 6 8
DEC 1 18 13 6 3
DȘ 2 14 16 7 2
DPM 3 20 14 8 5

Niciodată Uneori Întotdeauna
Metode
tradiționale 1 29 20
Metode moderne 28 22
Ce metode utilizați în timpul activităților integrate?

Interpretarea rezultatelor
În ceea ce privește verificarea ipotezelor cercetării au fost folosite
următoarele procedee statistice și metode de prelucrare a datelor : analiza
frecvențelor pentru fiecare mediu de proveniență și analiza tabelelor pentru
realizarea unei analize comparative, cantitative în ceea ce privește datele obținute
din cele două medii de proveniență (urban și rural ).
Foarte des în procesul instructiv -educativ se realizează acte evaluative . Acest
fapt este confirmat și în lucrarea de față. Conform răspunsurilor primite 13 cadre
didactice din mediul urban și 13 cadre didactice din mediul rural evaluează elevii
cel puțin o dată pe lună. Un singur cadru didactic din învățământul primar își
evaluează elevii în fiecare oră, iar două dintre cadrele didactice , din mediul urban
susțin că își evaluează elevii în fiecare zi. Restul respondenților afirmă că își
evaluează elevii o dată pe săptămână .
Toate cadrele didactice care au completat chestionarul au afirmat că
evaluarea are o importanță deosebită în procesul instructiv -educativ . Câteva dintre
răspunsurile cadrelor didactice , cu privire la acest item, sunt: „are rolul de a aprecia
eficiența procesului didactic” ; „oferă un feedback cu privire la cunoștințele
acumulate și ajută la proiectarea demersului didactic” ; „presupune : măsurarea ,
interpretarea și aprecierea rezultatelor , precum și decizia asupra continuării
procesului didactic” ; „arată pregătirea , ritmicitatea și nivelul cunoștințelor pe care
le posedă elevul ”.

Am constatat că 80% dintre cadrele didactice din mediul urban afirmă că cel
mai des în evaluarea elevilor utilizează metodele clasice de evaluare , și doar 20%
din cadrele didactice din învățământul primar utilizează metode alternative mai des
decât metodele clasice .
Toate cele 20 de cadrele didactice din învățământul primar , mediul urban,
care au participat la această cercetare utilizează în evaluarea performanțelor elevilor
metode alternative .
Întrebați fiind : care dintre metodele alternative de evaluare credeți că este
cea mai eficientă ? ,cadrele didactice din învățământul primar , mediul urban
menționează în ordine descrescătoare : portofoliul , proiectul , observarea sistematică
a comportamentului elevilor și autoevaluarea .
95% dintre cadrele didactice din învățământul primar , mediul urban au
răspuns afirmativ itemului credeți că există diferențe între metodele de evaluare
clasice și metodele de evaluare alternative ?, argumentând : „metodele de evaluare
alternative elimină stresul , asigură o exersare a priceperilor și deprinderilor
asimilate , presupun folosirea mai multor surse de informare ”; „metodele moderne
oferă o imagine amplă și diversificată a informațiilor reținute , care pot fi aplicate de
către elevi ” și „metodele clasice sunt mai exacte , iar metodele alternative pun în
valoare mult mai mult, creativitatea elevilor ”.

Întrebând cadrele didactice din mediul urban care sunt metodele de evaluare
eficiente în învățământul primar , au ieșit următoarele procente : : proba scrisă (45%),
portofoliul (20%), proba orală (20%), proiectul (5%), autoevaluarea (5%) și
observarea sistematică a comportamentului elevilor (5%).
Examinând schema 2.2, observăm că respondenții din mediul urban susțin că
îmbină metodele de evaluare clasice cu cele alternative pentru evaluarea
cunoștințelor elevilor . Cadrele didactice din mediul urban afirmă că cel mai des în
actul evaluativ utilizează proba scrisă , proiectul și portofoliul deoarece „proba scrisă
antrenează gândirea prin scris, portofoliul urmărește progresiv performanțele elevilor
și proiectul este folosit pentru aprofundarea cunoștințelor , pentru legarea teoriei de
practică ”.
Potrivit răspunsurilor , se pot trage următoarele concluzii : cadrele didactice din
învățământul primar , mediul urban îmbină metodele clasice de evaluare cu cele
alternative . De asemenea , proiectul , portofoliul și proba scrisă sunt metodele de
evaluare cel mai des utilizate de către respondenții din mediul urban, ceea ce
confirmă faptul că în mediul urban se utilizează mai des metode de evaluare
alternative decât în mediul rural . Însă potrivit răspunsurilor de la itemul 4 al
instrumentului de lucru (vezi Anexa 1) putem observa în tabelul de mai jos, că
metodele de evaluare clasice sunt mai des utilizate decât metodele de evaluare
alternative .

Analiză comparativă
Potrivit răspunsurilor date de către cadrele didactice din cele două medii de
proveniență , se pot observa asemănări și deosebiri ale utilizării , în practica învățământului
primar , a metodelor clasice de evaluare , comparativ cu cele alternative . Așadar , potrivit
afirmațiilor date de către cadrele didactice din învățământul primar din mediul urban și
mediul rural, în evaluarea elevilor se utilizează ambele categorii de metode de evaluare ,
prin îmbinarea acestora .
Diferențe cu privire la evaluarea elevilor din mediile de proveniență se pot
observa în analiza statistică a datelor obținute din itemul 13 din chestionatul pentru cadre
didactice . Astfel , cadrele didactice din mediul urban susțin că cel mai des în evaluarea
performanțelor școlare utilizează proba scrisă , portofoliul și proiectul , iar cadrele
didactice din mediul rural susțin că cel mai des utilizează proba scrisă , proba orală și
portofoliul . Așadar putem spune că atât în mediul urban, cât și în mediul rural predomină
utilizarea metodelor clasice , însă în mediul urban se utilizează mai des metode de
evaluare alternative decât în mediul rural . Fapt demonstrat cu ajutorul graficului 2.4.

Interpretarea rezultatelor
Interpretarea datelor acestei cercetări a fost una atât calitativă, cât și
cantitativă, accentul fiind pus pe răspunsurile la întrebările deschise. În privința
validării ipotezelor acestei cercetări, au fost interpretate datele cu ajutorul
programelor de analiză statistică.
Astfel, fiind întrebați ”În ce măsură utilizați activitățile integrate la
clasa?” 42% ( adică 21 de persoane) utilizează mereu la clasă activitățile integrate.
Un procent de 26% ( 13 persoane) le utilizează foarte des, 18% (9 persoane) le
folosesc des, 12% ( 6 persoane) le folosesc uneori, iar o singură persoană nu le
folosește niciodată.
• Itemul 2 a fost o intrebare de tip deschis, astfel, la întrebrea ” Credeți că
activitățile integrate stimulează creativitatea copiilor? De ce?” cadrele didactice
au dat următoarele răspunsuri: ”Da , pentru că oferim copiilor o gamă variată
de activități .”; ”Da . Ii ajută să vadă lumea în ansamblu și să nu ,,porționeze "
totul.” ; ”Da . Pentru că îl "forțează" să folosească cunoștințe din mai multe
domenii de activitate.” ; ” Activitățile integrate stimulează creativitatea prin
faptul că, utilizandu -le, copii vor fi mai implicați și vor avea o atitudine mai
favorabilă asupra lecției; integrând activitățile dăm ocazia copilului să se
gândească la idei noi, nema întalnite până atunci , asociind elemente care
aparent par să nu aibă nici o legatur ă.”

Un singur răspuns negativ am primit la acest item, acesta fiind ” Nu sunt de
acord cu activitățile integrate , la grădiniță !”
La itemul nr 3 ”Ce domenii experiențiale, din cele enumerate mai jos (
DLC, DOS, DEC, DȘ, DPM) simulează mai mult creativitatea copiilor ?” cele
mai multe răspunsuri au fost : DLC a fost ales de 25 de persoane ca stimulând
creativitatea copiilor des, DOS a fost ales de 21 de persoane ca stimulator al
creativității des, DEC -ul a fost ales că stimulează creativitatea uneori de 18
persoane, DȘ a fost ales de 16 persoane ca domeniu stimulator de creativitate, iar
DPM -ul a fost ales de 20 de persoane că stimulează uneori creativitatea.
La itemul 5 de tip răspuns deschis ” Credeți că stimularea creativității
poate avea impact asupra dezvoltării personale a copilului? De ce ?” cadrele
didactice au argumentat: ” Da. Deoarece capat ă încredere în forțele proprii și în
acela și timp află care sunt lucrurile /domeniile care îi plac și i s-ar potrivi. ”; ”Da.
Fiindcă trebuie să atingem toate laturile dacă dorim o dezvoltare armonioasă a
copilului.”; ” Copiii trebuiesc învățați de mici și să fie îndrumați spre a fi cât mai
creativi și să -și lase bine pusă amprenta pe tot ceea ce fac și realizează. Acest
lucru îi va dezvolta frumos și susținându -i le dăm încrederea că tot ceea ce v -a
prinde viață din mânuțele lor e unic .” Din nou, avem un răspuns negativ ” Nu
dorim activități integrate, de aceea suntem de părere că NU stimulează
creativitatea”, doamna nefiind de acord cu activitățile integrate, probabil din
comoditatea de a face mereu aceleași lucruri.

Itemul 6 a avut scopul de a valorifica utilizarea metodelor tradiționale
și moderne în timpul activităților integrate. Astfel, la întrebarea ” Ce metode
utilizați în timpul activităților integrate ?” o persoană a răspuns că nu utilizează
niciodată metode tradiționale, 20 de persoane utilizând uneori, iar 29 de
persoane utilizându -le mereu. Cât despre metodele moderne, 22 de persoane le
utilizează uneori, iar celelate 28 mereu.
La itemul 7 privind importanța creativității în procesul de predare –
învățare, un procent de 88,6% reprezentă acordul cadrelor didactice cu privire
la această afirmație, iar 11,4% nefiind de acord cu afirmația.
La itemul 8 reprezentând factorii după care este valorificată
creativitatea 100% dintre cadrele didactice au ales originalitatea, 70,5%
inventivitatea, 43,2% modul de lucru, 13,6% realitatea și 50% noutatea.
Itemul 9 privind influența creativității asupra performanței școlare 93,2% au
răspuns cu da, iar 6,8% cu nu.
La itemul 10 ”Copiii prezintă un interes ridicat în ceea ce privesc activitățile
care testează creativitatea .” cadrele didactice au răspuns în procent de 72,3%
pentru ”foarte ridicat” și 27,7% pentru ”scăzut”.

Concluzii
În urma analizei datelor cercetării, au rezultat o serie de concluzii în
privința utilizării metodelor clasice de evaluare versus metodelor alternative de
evaluare .
Constatarea cea mai importantă, ca urmare a aplicării instrumentului de
lucru, este cea referitoare la faptul că în ambele medii de proveniență sunt
utilizate mai des metode de evaluare clasice decât metode de evaluare alternative,
însă cadrele didactice din mediul urban utilizează mai des metode de evaluare
alternative decât cadrele didactice din mediul rural .
Concepția cadrului didactic din învățământul primar în legătură cu
obiectul, scopul și funcțiile evaluării determină în mod semnificativ rolul
evaluării în creșterea performanțelor școlare . Această concepție se reflectă atât în
alegerea metodelor și procedeelor de evaluare, cât și în integrarea acestor în
procesul instructiv -educativ . În acest fel, metodele și procedeele de evaluare
oferă cadrului didactic posibilitatea unei evaluări complexe, reale și sensibile la
diferențele individuale dintre elevi .
În ceea ce privește rigurozitatea metodelor, tehnicilor și procedeelor de
obținere și de prelucrare a datelor, coerența demonstrației și validitatea
concluziilor cercetării, consider că am ales modalități de investigare potrivite
pentru tema abordată .
În învățământul primar, elevii trebuie evaluați atât prin metode clasice de
evaluare, cât și prin metode alternative .

Ipoteza 2- În școlile din mediul rural, metodele de evaluare clasice
sunt utilizate mai des decât metodele de evaluare clasice, este confirmată
prin analizarea cantitativă a datelor . 80% dintre cadrele didactice din
mediul rural susțin că utilizează mai des în evaluarea cunoștințelor elevilor
metode clasice de evaluare, 90% dintre elevii chestionați afirmă că sunt
evaluați cel mai des prin metode clasice de evaluare (probe orale și probe
scrise) .
În ceea ce privește ipoteza 1 – În școlile din mediul urban, metodele
de evaluare alternative sunt utilizate mai des decât metodele de evaluare
clasice – este infirmată, deoarece potrivit răspunsurilor primite în urma
chestionării cadrelor didactice din învățământul primar , rezultă că 80%
dintre cadrele didactice din mediul urban susțin că utilizează cel mai des în
evaluarea performanțelor școlare metode clasice de evaluare .
Atât cadrele didactice din învățământul primar din mediul urban, cât
și cadrele didactice din mediul rural manifestă disponibilitate în utilizarea
metodelor alternative de evaluare . Acest fapt este afirmat de către cadrele
didactice, care susțin că în evaluarea elevilor utilizează metode de evaluare
alternative printre care: proiecte, portofolii, autoevaluări și observarea
sistematică a comportamentului elevilor .

Concluzii
În urma anlizei datelor cercetării au rezultat o serie de concluzii în ceea
ce privește frecvența utilizării activităților integrate în învățământul preșcolar,
domeniile de activitate integrate pe parcursul activităților, metodele utilizate în
timpul activităților educative, importanța creativității copiilor asupra personalității
acestora.
Concluziile formulate au fost că majoritatea cadrelor didactice care au răspuns la
chestionar utilizează frecvent activități integrate pe parcursul activităților
educative. De asemenea am întâlnite și persoane cărora nu le plac astfel de
activități și care cred că le îngreunează munca, deoarece aceștia vor trebui să
pregătească materiale diverse, interesante, care să le stârnească interesul copiilor și
care totodată să fie adaptate în funcție de nivelul elevilor. Ca o părere proprie ți
asumată la acest răspuns este că din comoditate unele cadre didactice preferă
activitățile simple, plictisindu -se probabil de ceea ce înseamnă munca împreună cu
cei mici. Sunt de părere că acest gen de cadru didactic, nu fac altceva în afară de a –
i închide pe copii într -o carapace, deoarece studiind anumite cărți și cercetări
efectuate asupra creativității, am ajuns la concluzia că cei mici trebuie să aibă
ocazia să încerce mereu lucruri noi, să -și dea frâu liber imaginației și creativității,
și unde pot avea loc cel mai bine aceste lucruri dacă nu în grădiniță?!

Ipoteza 1 – ”Activitățile integrate ajută la stimularea creativității copiilor ” este
confirmată prin analiza canlitativă a datelor, astfel încât 99,9% din persoane au
fost de acord și au argumentat alegerea făcută, iar 0,1% adică o singură
persoană nu a fost de acord deloc cu activitățile integrate.
Ipoteza 2: ”Creativitatea are un impact asupra dezvoltării personale a
copilului .” Din nou, cadrele didactice au fost de acord cu această afirmație,
argumentând de ce cretivitatea ajută la dezvoltarea personală a copilului, și din
nou aveam acea persoană care ” nu sunt de acord cu activitățile integrate de
aceea cred că nu au impact asupra dezvoltării personalității.”
Ipoteza 3: ” Activitățile integrate au mai mare succes dacă în cadrul lor se
folosesc metode moderne, decât dacă se folosesc metode tradiționale.” ?” o
persoană a răspuns că nu utilizează niciodată metode tradiționale, 20 de
persoane utilizând uneori, iar 29 de persoane utilizându -le mereu. Cât despre
metodele moderne, 22 de persoane le utilizează uneori, iar celelate 28 mereu.

Bibliografie
1. Jinga , I., Petrescu , A., Gavota , M., & Ștefănescu , V. (1996 ). Evaluarea
performanțelor școlare . Afeliu .
2. Constantin , C. (2006 ). „Pedagogie ”, ediția a II a. Editura Polirom , Iași.

Bibliografie
•Amaible T. ”Creativitatea ca mod de viață . Ghid pentru părinți și profesori ”, Știință și tehnică ,
București , 1997
•Andre de Peretti ,” Educația în schimbare ”, S. H., Iași, 1986
•Bontaș Ioan, „Pedagogie”, Ed. ALL Educational S.A. 1998
•Ciolan L.,” Învățarea Integrată . Fundamente pentru Un Curriculum Transdisciplinar ”,
Polirom , Iași, 2008
•Claparedé E, Psihologia copilului și pedagogia experimentală , E.D.P .,1975.