Evaluarea Riscurilor de Accidentare Si Imbolnavire Profesionala din Cadrul Activitatii de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Economie

Evaluarea Riscurilor de Accidentare Si Imbolnavire Profesionala din Cadrul Activitatii de Prelucrare Mecanica Prin Aschiere

Byadmin ianuarie 1, 2024

I.Introducere

De-a lungul istoriei societății, unele schimbări majore pot duce la descoperirea și promovarea unor viziuni strategice în ceea ce privește prevenirea si protectia.Punctul de plecare în îmbunătățirea activității de prevenire a accidentelor de muncă și/sau îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem, îl constituie evaluarea riscurilor. Chiar dacă este vorba de o unitate,de o sectie sau chiar de un post de lucru o asemenea analiză permite ierarhizarea tuturor pericolelor în funcție de dimensiunea lor și alocarea eficientă a resurselor destinate protecției muncii.

În țara noastră problema evaluării riscurilor a început să fie abordată în cadrul „Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Muncii (INCDPM)”, începând cu anul 1993, ajungându-se în prezent la o metodă generalizabilă bazată pe un model teoretic al genezei accidentelor de muncă și bolilor profesionale. Scopul principal al metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc de la fiecare post de muncă analizat, cuantificarea și ierarhizarea riscurilor, continuând cu etapa specifică de stabilire a măsurilor de prevenire, imediate și de perspectivă, într-o ordine de priorități care derivă din nivelurile de risc stabilite pentru fiecare factor de risc identificat.

Pentru lucrarea de față s-a efectuat identificarea pericolelor, evaluarea și stabilirea măsurilor de prevenire și control al factorilor de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională identificați, pentru un număr de 3 posturi de lucru, după cum urmează:

Strungar

Frezor

Rectificator

Lăcătuș mecanic

Evaluarea s-a efectuat de către Oprea (Nan) Adriana-Ioana având ca punct de pornire consultările făcute cu lucrătorii ai compartimentului de securitate și sănătate în muncă, reprezentanți ai lucrătorilor, împreună cu lucrătorii posturilor de lucru analizate.

Procesul de evaluare a presupus parcurgerea următoarelor etape:

Delimitarea clară a postului de lucru;

Analiza sistemică a postului de lucru, în scopul identificării tuturor factorilor de risc existenți și potențiali, ținând cont de lista de identificare a acestora structurată pe cele patru componente ale sistemului de muncă analizat (executant, sarcina de muncă, mijloace de producție, mediu de muncă);

Stabilirea nivelului de risc pentru fiecare factor de risc identificat în parte, utilizând anexele specifice ale metodologiei aplicate, și anume, scala de gravitate, scala de probabilitate, grila de evaluare a riscurilor precum și scala de încadrare a nivelurilor de risc;

Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare post de lucru analizat;

Pe baza factorilor de risc identificați, s-au întocmit măsuri de prevenire / diminuare a factorilor de risc identificați pentru fiecare post de lucru analizat, măsuri ce au fost stabilite de comun acord cu membrii echipei de evaluare precum și cu restul părților interesate de la locul de muncă analizat. Aceste măsuri au fost trecute în cadrul unor documente centralizatoare, aferente fiecărui sistem de muncă luat în parte – “Fișa de măsuri propuse.”

Măsurile stabilite constituie un punct de plecare pentru realizarea ulterioară a planului anual de prevenire și protectiei în domeniul securității și sănătății în muncă.

Prin punerea în practică a măsurilor stabilite pentru fiecare post de lucru analizat, chiar și la posturile de lucru unde nivelul de risc global nu depășește limita riscului acceptabil ( sub 3,5), se urmărește îmbunătățirea continuă a condițiilor privind securitatea și sănătatea în muncă a lucrătorilor care deservesc acele posturi de lucru.

În același timp, evaluarea factorilor de risc reprezintă etapa de bază, (chiar prima etapă, constituind o neconformitate majoră în cazul efectuării auditului de certificare, din partea organismului certificator) în vederea elaborării, implementării certificării și menținerii ulterioare, a „Sistemului de Management al Securității și Sănătății în Muncă”, în conformitate cu cerințele referențialului britanic OHSAS 18001-„Sisteme de Management al Sănătății și Securității Ocupaționale”, adoptat ca standard român la nivel național.

II.Prezentare fabrică (nota prezentare)

III.Prevederile legislației privind evaluarea riscurilor pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor

3.1Legea securității și sănătății în muncă numărul 319/2006

Aceasta conține următoarele prevederi ce vizează evaluarea riscurilor:

Obligațiile angajatorului :

Să asigure securitatea și sănatatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă

În cazul în care un angajator apelează la servicii externe , acesta nu este exonerat de responsabilitățiile sale în acest domeniu

Obligațiile lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă nu aduc atingere principiului responsabilității angajatorului

În cadrul responsabilitîțiilor sale, angajatorul are obligația să ia urmaroarele măsuri:

Asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor

Prevenirea riscurilor profesionale

Informarea și instruirea lucrătorilor

Asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității și sanătății în muncă

Angajatorul are obligația să urmărească adaptarea masurilor prevăzute la alin.(1), ținând seama de modificarea condițiilor și pentru îmbunătățirea situațiilor existente

Fără a adduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinând seama de natura activităților din inteprindere și/sau unitate, angajatorul are obligația:

Să evalueze riscurile pentru securitatea și sănătatea lucrătorilor, inclusive la alegerea echipamentelor de muncă, a substanțelor sau preparatelor chimice utilizate și la amenajarea locurilor de muncă

Ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) și dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum și metodele de lucru și de producție aplicate angajaților să asigure îmbunătățirea nivelului securității și al protecției sănătății lucrătorilor și să fie integrate în ansamblul activității înteprinderii si/sau unității respective și la toate nivelurile ierarhice

Să ia in considereare capacitățile lucrătorilor în ceea ce privește securitatea și sanătatea in muncă, atunci când îi încredințează sarcini

Să se asigure că planificarea și introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu lucrătorii și/sau reprezentanții acestora în ceea ce privește consecințele asupra securității și sănătății lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condițiile și mediul de muncă

Să ia măsurile corespunzătoare pentru ca în zonele cu risc ridicat și specific, accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit și și-au însușit instrucțiunile adecvate

Obligațiile lucrătorilor

Fiecare lucrător trebuie să-și desfășoare activitatea, în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instruirile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă

În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la Art. 22, lucrătorii au următoarele obligații:

Se utilizează corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și alte mijloace de producție

Se utilizează corect echpamentul individual de protecție acordat și, după utilizare să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare

Să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea, sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și cladirilor, și să utilizeze corect aceste dispositive

Să comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănatatea lucrătorilor, precum și orice deficiență a sistemelor de protecție

Să aducă la cunostință conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană

Să coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătații și securitîții lucrătorilor

Să coopereze, atat timp cît este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă și condițiile de lucru sunt sigure și fară riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul său de activitate

Să își insușească și să respecte prevederilie legislației din domeniul securității și sănătății în muncă și masurile de aplicare a acetora

Să dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari

Obligațiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, și celorlalți participanți la procesul de muncă, potrivit acționărilor pe care aceștia le desfășoară

3.2H.G. NR. 1425/2006 PENTRU APROBAREA NORMELOR METODOLOGICE DE APLICARE A PREVEDERILOR LEGII SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ NR. 319/2006 (MODIFICATĂ PRIN HG. NR. 955/2010)

activitățile de prevenire și protecție desfășurate în cadrul întreprinderii și/sau unității sunt următoarele: „identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor pentru fiecare componentă a sistemului de muncă respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă și mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru”

„în urma evaluării riscurilor pentru fiecare loc de muncă/post de lucru se stabilesc măsuri de prevenire și protecție, de natură tehnică, organizatorică, igienico-sanitară și de altă natură, necesare pentru asigurarea securității și sănătății lucrătorilor”

planul de prevenire și protecție va fi revizuit ori de câte ori intervin modificări ale condițiilor de muncă, la apariția unor noi riscuri și în urma producerii unui eveniment

evaluarea riscurilor cu privire la securitatea și sănătatea în muncă la nivelul întreprinderii și/sau unității, inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice, trebuie revizuită, cel puțin, în următoarele situații

ori de câte ori intervine schimbări sau modificări în ceea ce privește echipamentele de muncă,tehnologia, , substanțele ori preparatele chimice utilizate și amenajarea locurilor de muncă/posturilor de muncă

la constatarea omiterii unor riscuri sau la apariția unor riscuri noi

după producerea unui eveniment

la constatarea omiterilor unor riscuri sau la apariția unor riscuri noi

la utilizarea postului de lucru de către un lucrător aparținând grupurilor sensibile la riscuri specifice

la executarea unor lucrări speciale.

reprezentanții lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă „însoțesc echipa/persoana care efectuează evaluarea riscurilor”

angajatorul trebuie să informeze comitetul de securitate și sănătate în muncă cu privire la „evaluarea riscurilor pentru securitate și sănătate, măsurile de prevenire și protecție atât la nivel de unitate, cât și la nivel de loc de muncă și tipuri de posturi de lucru”

pentru lucrătorii din întreprinderi și/sau unități din exterior care desfășoară activități pe bază de contract de prestări de servicii, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor respectivi privind „activitățile specifice întreprinderii și/sau unității respective, riscurile pentru securitatea și sănătatea lor, precum și măsurile și activitățile de prevenire și protecție la nivelul întreprinderii și/sau unității, în general”

IV.Generalitati privind metoda I.N.C.D.P.M.

4.1Principiul metodei

Metoda I.N.C.D.P.M. constă în identificarea factorilor de risc din sistemul analizat pe baza unor liste prestabilite și cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinației dintre gravitatea și frecvența consecintei maxim previzibile.

4.2 Relația dintre risc – securitate

Securitatea și riscul sunt două noțiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.

În limbajul uzual securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost de orice pericol, iar riscul = posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potențial

Nu există nici un sistem în care să fie exclus complet pericolul potențial de accidentare sau îmbolnăvire, întotdeauna apare un risc „rezidual", fie și numai datorită acțiunii omului. Dacă nu se fac intervenții corectoare pe parcurs, acest risc residual poate crește.Pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin procesul numit de „îmbătrânire".În consecință, sistemele pot fi caracterizate prin:

niveluri de securitate

niveluri de risc

Definind securitatea ca o funcție de risc:

y = f(x), unde

, se poate afirma că un sistem va fi mai sigur cu cât nivelul de risc va fi mai mic și reciproc. Dacă riscul este zero din relația dintre cele două variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit rezultă că securitatea tinde către zero

.

Figura 5.1 Relația risc – securitate

Deobicei trebuie admisă o limită de risc minim adică un nivel al riscului diferit de zero dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur ca și o limită de risc maxim care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu mai fie permisă funcționarea sistemului.

4.3 Noțiunea de risc acceptat

Riscul = probabilitatea cu care într-un proces de muncă intervine un accident sau o îmbolnăvire profesională cu o anumită frecvență și gravitate a consecințelor.

Dacă admitem un anumit risc putem să-l reprezentăm în funcție de probabilitatea de producere a consecințelor șigravitatea prin suprafața unui dreptunghi F1, dezvoltat pe vertical aceeași suprafață poate fi exprimată și printr-un pătrat F2 sau printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală reprezentat in figura 5.2

Figura 5.2 Reprezentarea grafică e echivalenței riscurilor caracterizate prin cupluri diferite de gravitate-probabilitate

După cum putem observa în cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecință putem atribui unor cupluri gravitate – probabilitate diferite, același nivel de risc.

Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie obținem o curbă cu alură de hiperbolă care poate descrie legătura dintre cele două variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcție de gravitate și probabilitate, standardul CEN-812/85 definește o astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a riscului" care este reprezentată în Figura 5.3

Figura 5.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Se observă că această curbă permite diferențierea între riscul acceptabil și cel inacceptabil. Astfel că riscul de producere a unui eveniment A cu consecințe grave dar frecvență foarte mică, situat sub curba de acceptabilitate este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecințe mai puțin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariție, ale cărui coordonate se situează deasupra curbei, este inacceptabil.

4.4Etapele metodei

a) constituirea unei echipei de evaluare
Echipa de evaluare va cuprinde specialisti în domeniul securității muncii, tehnologi, buni cunoscatori ai proceselor de muncă analizate. Trebuie implicat angajatorul sau reprezentantul acestuia legal, conducatorul locului de muncă analizat, medicul specialist de medicina muncii și reprezentantii lucrătorilor cu raspunderi specifice in domeniul SSM.Înainte de începerea evaluarii, toti membrii echipei de evaluare trebuie neapărat să cunoasca metoda de evaluare si locul de mună analizat foarte bine.

b) definirea sistemului de analizat
În aceasta etapă se efectuează o analiza cât mai detaliată a locului de muncă, urmarind următoarele :

identificarea și descrierea componentelor sistemului și modului sau de functionare:

scopul sistemului

descrierea procesului tehnologic

descrierea operatiilor de muncă

mașinile și utilajele folosite

descrierea conditiilor de mediu existente

precizarea sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem

Informatiile necesare pentru aceasta etapă se pot lua din documentele precum:

fișa postului pentru executant

fișa tehnologică

buletine de analiză a factorilor de mediu

cărțile tehnice ale mașinilor și cărțile tehnologoce ale utilajelor,

caiete de sarcini

standarde și instructiuni de securitate a muncii

norme

O sursă foarte importantă de informatii pentru definirea sistemului o constituie discutiile cu lucratorii locurilor de muncă ce trebuiesc analizate.

c) identificarea factorilor de risc din sistem
În această etapă se identifică toți factorii de risc pentru fiecare componentă a sistemului de muncaă evaluat.
În cazul factorilor de risc generați de echipamentele de muncă sau mediul de muncă identificarea lor este usoară, cunoscându-se parametrii și caracteristicile funcționale ale mașinilor, instalatiilor, utilajelor, proprietatile fizico-chimice ale materiilor si materialelor utilizate sau buletinele de analiză a conditiilor de mediu.
Referitor la executant, operația este mult mai dificilă și implică un grad ridicat de nedeterminare. Se analizează toate erorile probabile și previzibile ale acestuia în raport cu sarcina de muncă care este atribuită sub forma actiunilor sale greșite și impactul lor asupra propriei sale securitati și asupra celorlalte elemente ale sistemului.

Identificarea factorilor de risc dependenți de sarcină de muncă se realizează prin analiza conformitătii dintre conținutul său și capacitatea de muncă a executantului caruia îi este numarul i=1 iar pe de alta parte prin precizarea eventualelor operatii, reguli de muncă, procedee de lucru gresite.

d) evaluarea riscurilor de accidentare și imbolnavire profesională
Se utilizează lista de consecințe posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman pentru determinarea consecințelor posibile ale acțiunii factorilor de risc.

Gravitatea consecinței stabilite se apreciază pe baza scalei de cotare a gravitatii și probabilității consecințelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman.

Informatiile importante pentru aprecierea cât mai exacta a gravitatii consecintelor posibile se obtin din statisticile accidentelor de muncă și bolilor profesionale care au fost produse la loculrile de muncă respective.
Pentru determinarea frecvenței consecintelor posibile se foloseste scala de cotare a gravitatii și probabilitații consecintelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman. Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc pe baza statistica sau calcul intervalele la care se pot produce evenimentele.Intervalele respective se transformă ulterior în probabilități exprimate printr-un număr de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obtinut în urma procedurilor anterioare se identifica în grila de evaluare a riscurilor și se inscrie ăn fisa locului de muncă.

e) ierarhizarea riscurilor și stabilirea prioritatilor de prevenire
Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de riscsau securitate a muncii se determina nivelurile pentru fiecare factor de risc in parte. Se obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă ceea ce ne dă posibilitatea stabilirii unei prioritati a măsurilor de prevenire și protective în functie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca și o medie ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificati. Pentru ca rezultatul obținut să reflecte cât mai exact posibil realitatea se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea si rangul cel mai mare.

4.5 Instrumente de lucru utilizate

Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa1)

este un formular simplu care conține principalele categorii de factori de risc de accidentare și îmbolnăvire profesională care sunt grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producție și mediu de muncă).

Lista de consecințe posibile ale acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 2)

cuprinde categoriile de leziuni și vătămări ale integrității și sănătății organismului uman, localizarea posibilă a consecințelor în raportul cu structura anatomo-funcțională a organismului și gravitatea minimă – maximă generică a consecinței.

Scala de cotare a gravității și probabilității consecințelor acțiunii factorilor de risc asupra organismului uman (Anexa 3)

este o grilă de clasificare a consecințelor în clase de gravitate și clase de probabilitate a producerii acestora

Partea din grilă referitoare la gravitatea consecințelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic, funcțional și de evaluare a capacității de muncă elaborate de Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

] clasele de probabilitate în urma experimentărilor sunt:

clasa 1 – frecvența evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;

clasa 2 – frecvența de producere: o dată la 5 –10 ani;

clasa 3 – o dată la 2 – 5 ani;

clasa 4 – o dată la 1 – 2 ani;

clasa 5 – o dată la 1 an – 1 lună;

clasa 6 – o dată la mai puțin de o lună.

Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4)

se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat sub forma cuplului gravitate – frecvență de apariție

Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5)

un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat

Fișa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6)

centralizatorul operațiilor de identificare și evaluare a riscurilor de accidentare și/sau îmbolnăvire profesională

Fișa de măsuri propuse (Anexa 7)

formular pentru a centraliza măsurile de prevenire necesare de aplicat rezultatele din evaluarea locului de muncă

4.6 Condiții de aplicare

Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiție este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă foarte bine definit sub aspectul scopului și elementelor sale. În acest mod se limitează numărul și tipul de inter-relaționări potențiale ce urmează să fie investigate și implicit factorii de risc de luat în considerare.

Altă condiție deosebit de importantă este existența unei echipe de evaluare foarte complexă și multidisciplinară, care trebuie să includă specialiști în securitatea muncii, corespunzător naturii variate a elementelor sistemelor de muncă, dar și a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de a expune a punctele de vedere ale celorlalți evaluatori, în sensul subordonării și integrării criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securității muncii.

Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. București îl constituie faptul că aplicarea ei nu este limitată de condiția existenței fizice a sistemului de evaluat. Metoda poate fi utilizată în toate etapele legate de viața unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia.

Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar și pentru un sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ laborioasǎ. Aplicarea ei și gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor obținute necesitǎ personal specializat și tehnicǎ de calcul.

V.Studiul de caz privind aplicarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M.

S.C. METALIC COM S.R.L.

POSTUL DE LUCRU NR. 1 : STRUNGAR

1.1. PROCESUL DE MUNCA

Executa lucrări de prelucrare a semifabricatelor metalice pe strungul normal SN 320, conform sarcinilor, dispozițiilor primite de la conducătorul formației de lucru, in conformitate cu obiectivele firmei.

1.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROCESULUI DE MUNCA

1.2.1. Mijloace de producție

Strungul SN 320

Dulapuri, rasteluri, rafturi de depozitat piese și scule

Scule, dispozitive și verificatoare

Piese de schimb specifice, materiale metalice de prelucrat, alte echipamente de munca și materiale din sectia de productie

1.2.2. Mediul de muncă

Procesul de munca se desfășoară in sectia de productie, in conditii normale de lucru, cu iluminat natural si artificial, fiind expus la temperaturi crescute vara, zgomot de fond rezultat de la echipamentele de munca din zona postului de lucru.

1.2.3. Sarcina de munca:

Executarea operațiilor de prelucrare pe echipamente specifice lucrarilor de aschiere a suprafețelor exterioare sau interioare ale unei piese metalice, la cotele tolerantelor si calitatea suprafetei indicate in documentatia tehnica;

Pentru obținerea pieselor la cotele, toleranțele și calitatea suprafețelor indicate în documentația tehnică, strungarul execută următoarele operații:

citirea documentației tehnice (studierea modelului)

pregătirea postului de muncă (alegerea sculelor, fixarea lor în suportul

masinii, prinderea piesei);

alegerea parametrilor de așchiere optimi pentru operația respectivă

(avans, viteză așchiere, adâncime de așchiere).

comanda masinii și controlul dimensional al piesei.

Trebuie să aibă cunoștințe privind :

principiul de funcționare al mașinii pe care lucrează și reguli de

întreținere a acesteia;

utilizarea platourilor și colțarelor la prinderea și centrarea pieselor;

interpretarea tabelelor de toleranțe și determinarea dimensiunilor

admisibile după tabele pentru fiecare ajustaj și dată de precizie;

stabilirea turației, avansului și numărului de treceri în funcție de mașină,

piesă de prelucrat, calitatea sculei și natura prelucrării;

citirea desenelor de ansamblu și extragerea de schițe;

cauzele deformațiilor pieselor sub acțiunea forțelor de așchiere, a

greutății piesei și prevenirea acestora;

regulile de reglare a mașinilor pentru evitarea vibrațiilor sau jocurilor în

vederea obținerii preciziei de execuție;

modul de folosire a instrumentelor de măsură și control;

lichidele de ungere și răcire și utilizarea lor în funcție de natura lucrării;

Trebuie să cunoască și să respecte:

regulile de expoatare tehnică a utilajului;

reglementari se securitate si sanatate in munca și P.S.I. specifice

postului de lucru;

prevederile Regulamentului Intern;

condițiile de calitate a produselor executate;

Inainte de inceperea lucrului strungarul controleaza:

starea masinii si a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire, sensul

miscarii), existent si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor de

lucru;

integrarea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie;

starea sistemului de alimentare cu energie electrica, precum si

integritatea legaturii la centura de impamantare.

fixeaza sculele de prelucrare adecvata materialului ce se prelucreaza,

conform instructiunilor din cartea tehnica a masinii;

fixeaza piesele ce se prelucreaza, perfect centrate, asigurand stabilitate;

prelucreaza piesa conform documentatiei primite, stand in pozitia de

lucru prevazuta in instructiunile de lucru pentru masina;

daca in timpul functionarii se produc vibratii sau alte dereglari, opreste

masina si anunta conducatorul locului de munca;

dispune piesele lucrate in locurile stabilite pentru a nu impiedica

functionarea masinii si circulatia pe caile de acces;

dupa terminarea lucrului curata si unge masina, lasand ordine si

curatenie la locul de munca;

evacueaza spanul si deseurile in locurile stabilite ori de cate ori este

nevoie (sa nu impiedice miscarile lucratorilor, functionarea masinii,

circulatia pe caile de acces);

comunica ierarhic toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului.

nu consuma in timpul programului de lucru bauturi alcoolice sau alte substante care pot sa-i afecteze discernamantul si nu introduce la locul de munca astfel de substante sau bauturi ;

in caz de accidentare sau orice situatie de urgenta, actioneaza in limitele competentei in vederea acordarii primului ajutor al evacuarii persoanelor si materialelor, ramanand la dispozitia angajatorului.

1.3. Echipament individual de protecție si de lucru

Echipament individual de protecție

Mănuși de protecție (se utilizeaza numai la manipulari de materiale, este interzis a se folosi in timpul lucrului la masini-unelte)

Ochelari de protecție

Incăltăminte de protectie

Mijloace de protecție antifonică

Echipament individual de lucru

Salopeta

Tricou

Sapca

NIVELURILE PARTIALE DE RISC

POSTUL DE LUCRU NR. 1. : STRUNGAR

LEGENDĂ

NIVELURI PARȚIALE DE RISC

F1. – Prindere echipament, antrenare brat, de către organele de mașini în mișcare

F2. – Lovire, strivire membre din cauza alunecării, rostogolirii, răsturnării pieselor, a materialelor, subansamblelor

F3. – Lovire lucrator și persoane din imediata vecinătate prin proiectarea de scule sau piese din dispozitivele de prindere, șpan, bucăți sparte

F4. – Ranire de către suprafețele înțepătoare, tăioase a sculelor, pieselor sau de șpanul rezultat în urma prelucrărilor

F5. – Leziuni, fracturi la membrele inferioare din cauza alunecării din mâini a pieselor prelucrate ce prezintă suprafețe alunecoase

F6. – Lovirea de către mijloace de transport-manipulari, la deplasarea in atelier, incinta societatii, sau alte vatamari pe traseul normal de deplasare

F7. – Electrocutare prin atingere directă din cauza unor defecte de protecție sau a unor defecte de izolație ale cablurilor de alimentare sau ale instalației electrice

F8. – Electrocutare prin atingere indirectă din cauza unor defecțiuni ale instalației de împământare și legare la nul sau din lipsa unor circuite de protecție

F9. – Arsuri superficiale ale membrelor superioare la contactul cu suprafața fierbinte a sculelor sau a pieselor prelucrate

F10. – Temperatura scăzută iarna și ridicată vara în timpul desfășurării sarcinii de muncă, sau la deplasarea pe traseul normal

F11. – Curenți de aer favorizați de deschiderea ușilor și neetanșeitățile incăperii

F12. – Afecțiuni ale urechii, hipoacuzie datorită zgomotului produs de echipamentele de munca

F13. – Pardoseli alunecoase datorită diverselor soluții ajunse accidental sau a celor de spălare, gheată prin incinta, iarna

F14. – Afectiuni ale ochilor, accidentari, raniri, oboseala, dureri ale ochilor, dureri de cap, disconfort, datorat unui iluminat necorespunzator la locul de munca

F15. – Afecțiuni ale sistemului osteo – musculo – articular din cauza efortului fizic și dinamic la manipularea pieselor grele, și a poziției de lucru – predominant ortostatica

F16. – Afecțiuni ale sistemului nervos, stres, ritm de lucru solicitant, lucrari cu termene de executie concomitente

F17. – Absența unor operații pregătitoare, sau a unor documentatii corespunzatoare lucrarilor de executat

F18. – Lovire lucrator sau persoane din imediata vecinătate la pornirea strungului cu cheia de strângere în universal

F19. – Utilizarea de scule necorespunzătoare, neascuțite sau decalibrate la îndeplinirea sarcinii de muncă

F20. – Accidentarea din cauza unor comenzi greșite de pornirea a echipamentului de munca în timpul efectuării operației de prindere a sculei sau piesei pentru prelucrat

F21. – Lovire, strivire membre, corp, din cauza fixării, montării, asamblării necorespunzătoare a sculelor sau pieselor în dispozitivele de prindere ale mașinii unelte

F22. – Lovire lucrator de către piesă sau scula așchietoare din cauza alegerii necorespunzătoare a regimului de așchiere și/sau a sculei de așchiat

F23. – Cădere la același nivel prin alunecare, împiedicare, dezechilibrare la deplasarea în sectie

F24. – Prindere EIP, antrenare braț, corp din cauza utilizării necorespunzătoare a mijloacelor de protecție din dotare (salopetă cu mânecile largi, halate, manusi de protectie)

F25. – Accidente datorate staționării în zone periculoase în timpul desfășurării sarcinii de muncă (căi de acces, mijloace auto, de transportat si ridicat, echipamente tehnice)

F26. – Părăsirea locului de muncă fără măsuri de siguranță

F27. – Evacuare periculoasă a deșeurilor, blocare căi acces

F28. – Accidente datorate nerespectarii instructiunilor tehnice de lucru, a celor de securitate si sanatate in munca sau a prevederilor legale in domeniul P.S.I.

F29. – Accidente datorate neutilizării echipamentului individual de protectie din dotare

F30. – Efectuare de operatii in afara sarcinii de munca, pentru care nu are abilitare, instruire

F31. – Prezentarea la lucru in conditii psihico-fiziologice necorespunzatoare (oboseala, boala, lucru sub influenta alcoolulu

NIVELUL DE RISC GLOBAL AL POSTULUI DE LUCRU ESTE :

31

Σ ri Ri

i =1 9(2×2) + 14(3×3) + 8(4×4) 290

Nr1 = –––– = –––––––––––––- = ––- = 3,1521 Nr1 = 3,1521

31 9×2 + 14×3 + 8×4 92

Σr

i =1

in care:

Nr – nivelul de risc global al postului de lucru

ri – rangul factorului de risc „ i ”

Ri -nivelul de risc pentru factorul de risc „i ”

n – numărul factorilor de risc identificați la postul de lucru

UNITATEA : S.C. METALIC COM S.R.L.

LOCUL DE MUNCA : PRELUCRARI PRIN ASCHIERE

POSTUL DE LUCRU : STRUNGAR

FIȘA DE MĂSURI PROPUSE

INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII

PENTRU POSTUL DE LUCRU NR. 1 – STRUNGAR

Nivelul de risc global calculat pentru postul de lucru nr. 1 (STRUNGAR) este egal cu 3,1521 valoare ce îl încadrează în categoria posturilor de muncă cu nivel de risc acceptabil.

Se observă că din totalul de 31 factori de risc identificați, 9 se incadreaza în categoria factorilor de risc foarte mic, 14 în categoria factorilor de risc mic si 8 in categoria factorilor de risc mediu.

În ceea ce privește repartiția factorilor de risc pe sursele generatoare, situația se prezintă după cum urmează :

29,03 %, factori proprii mijloacelor de producție

16,13 %, factori proprii mediului de muncă

9,67 %, factori proprii sarcinii de muncă

45,16 %, factori proprii executantului

Din analiza Fișei de evaluare se constată că 58 % dintre factorii de risc identificați pot avea consecințe ireversibile asupra executantului (DECES sau INVALIDITATE).

REPARTITIA FACTORILOR DE RISC PE ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA

POSTUL DE LUCRU NR. 1 : STRUNGAR

LOCUL DE MUNCA :

PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AȘCHIERE

POSTUL DE LUCRU NR. 2 :

FREZOR

S.C. METALIC COM S.R.L.

POSTUL DE LUCRU NR. 2 : FREZOR

2.1. PROCESUL DE MUNCA

Executa lucrări de prelucrare a semifabricatelor metalice pe masina de frezat universala FU 32, conform sarcinilor, dispozițiilor primite de la conducătorul formației de lucru, in conformitate cu obiectivele firmei.

2.2. ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROCESULUI DE MUNCA

2.2.1. Mijloace de producție

Masina de frezat universala FU 32

Dulapuri, rasteluri, rafturi de depozitat piese și scule

Scule, dispozitive și verificatoare

Piese de schimb specifice, materiale metalice de prelucrat, alte echipamente de munca și materiale din sectia de productie

2.2.2. Mediul de muncă

Procesul de munca se desfășoară in sectia de productie, in conditii normale de lucru, cu iluminat natural si artificial, fiind expus la temperaturi crescute vara, zgomot de fond rezultat de la echipamentele de munca din zona postului de lucru.

2.2.3. Sarcina de munca:

Executarea operațiilor de prelucrare pe echipamente specifice lucrarilor de aschiere a suprafețelor exterioare sau interioare ale unei piese metalice, la cotele tolerantelor si calitatea suprafetei indicate in documentatia tehnica;

Pentru obținerea pieselor la cotele, toleranțele și calitatea suprafețelor indicate în documentația tehnică, strungarul execută următoarele operații:

citirea documentației tehnice (studierea modelului)

pregătirea postului de muncă (alegerea sculelor, fixarea lor în suportul

masinii, prinderea piesei);

alegerea parametrilor de așchiere optimi pentru operația respectivă

(avans, viteză așchiere, adâncime de așchiere).

comanda masinii și controlul dimensional al piesei.

Trebuie să aibă cunoștințe privind :

principiul de funcționare al mașinii pe care lucrează și reguli de

întreținere a acesteia;

utilizarea platourilor și colțarelor la prinderea și centrarea pieselor;

interpretarea tabelelor de toleranțe și determinarea dimensiunilor

admisibile după tabele pentru fiecare ajustaj și dată de precizie;

stabilirea turației, avansului și numărului de treceri în funcție de mașină,

piesă de prelucrat, calitatea sculei și natura prelucrării;

citirea desenelor de ansamblu și extragerea de schițe;

cauzele deformațiilor pieselor sub acțiunea forțelor de așchiere, a

greutății piesei și prevenirea acestora;

regulile de reglare a mașinilor pentru evitarea vibrațiilor sau jocurilor în

vederea obținerii preciziei de execuție;

modul de folosire a instrumentelor de măsură și control;

lichidele de ungere și răcire și utilizarea lor în funcție de natura lucrării;

Trebuie să cunoască și să respecte:

regulile de expoatare tehnică a utilajului;

reglementari se securitate si sanatate in munca și P.S.I. specifice

postului de lucru;

prevederile Regulamentului Intern;

condițiile de calitate a produselor executate;

Inainte de inceperea lucrului strungarul controleaza:

starea masinii si a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire, sensul

miscarii), existent si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor de

lucru;

integrarea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie;

starea sistemului de alimentare cu energie electrica, precum si

integritatea legaturii la centura de impamantare.

fixeaza sculele de prelucrare adecvata materialului ce se prelucreaza,

conform instructiunilor din cartea tehnica a masinii;

fixeaza piesele ce se prelucreaza, perfect centrate, asigurand stabilitate;

prelucreaza piesa conform documentatiei primite, stand in pozitia de

lucru prevazuta in instructiunile de lucru pentru masina;

daca in timpul functionarii se produc vibratii sau alte dereglari, opreste

masina si anunta conducatorul locului de munca;

dispune piesele lucrate in locurile stabilite pentru a nu impiedica

functionarea masinii si circulatia pe caile de acces;

dupa terminarea lucrului curata si unge masina, lasand ordine si

curatenie la locul de munca;

evacueaza spanul si deseurile in locurile stabilite ori de cate ori este

nevoie (sa nu impiedice miscarile lucratorilor, functionarea masinii,

circulatia pe caile de acces);

comunica ierarhic toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului.

Nu consuma in timpul programului de lucru bauturi alcoolice sau alte substante care pot sa-i afecteze discernamantul si nu introduce la locul de munca astfel de substante sau bauturi ;

In caz de accidentare sau orice situatie de urgenta, actioneaza in limitele competentei in vederea acordarii primului ajutor al evacuarii persoanelor si materialelor, ramanand la dispozitia angajatorului.

2.3. Echipament individual de protecție si de lucru

Echipament individual de protecție

Mănuși de protecție (se utilizeaza numai la manipulari de materiale, este interzis a se folosi in timpul lucrului la masini-unelte)

Ochelari de protecție

Incaltaminte de protectie

Mijloace de protecție antifonică

Echipament individual de lucru

Salopeta

Tricou

Sapca

NIVELURILE PARTIALE DE RISC

POSTUL DE LUCRU NR. 2. : FREZOR