Evaluarea Rezultatelor Financiare Si Performanta Intreprinderii. Studiu de Caz S.c. Rompan Proiect S.r.l

Cuprins

Introducere

Lista tabelelor și a graficelor

Capitolul I: Scurtă prezentare a întreprinderii SC.ROMAPAN PROIECT SRL

Date informative

Scurt istoric

Obiectul de activitate

Caracterizarea celor mai importante produse

Capitotul II: Evaluarea rezultatelor financiare SC. ROMAPAN PROIECT SRL

Evaluarea soldurilor intermediare de gestiune

Marja comercială

Producția exercițiului

Cifra de afaceri

Valoarea adăugată

Excedentul brut din exploatare

Rezultatul exploatării

Rezulatul curent

Rezultatul net al exercițiului

Evaluarea capacității de autofinanțare

Metoda deductivă

Metoda adițională

Evaluarea ratelor de renabilitate financiară

Rata de rentabilitate financiară netă

Rata de rentabilitate financiară brută

Evaluarea ratelor de lichiditate și solvabilitate

Rata lichidității generale

Rata lichidității reduse

Rata lichidității imediate

Rata de solvabilitate pe termen lung

Capitolul III: Performanța întreprinderii SC.ROMAPAN PROIECT SRL

Analiza ratelor de rentabilitate comercială

Rata marjei comerciale

Rata marjei brute de exploatare

Rata marjei nete

Rata marjei nete de exploatare

Rata marjei brute de autofinanțare

Rata marjei asupra VA

Analiza ratelor de rentabilitate economică

Rata de rentabilitate economică

Rata de rentabilitate economică brută

Rata de rentabilitate economică netă

Analiza ratelor de îndatorare

Rata de îndatorare

Rata datoriilor financiare

Rata independenței financiare

Rata capacității de rambursare.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare

Costul îndatorării

Analiza ratelor privind structura activului și pasivului

Rata activelor imobilizate

Rata imobilizărilor corporale

Rata imobilizărilor financiare

Rata activelor circulante

Rata stocurilor

Rata creanțelor comerciale

Rata activelor de trezorerie

Capitolul IV: Concluzii

Capitolul V: Posibile soluții la problemele identificate

Bibliografie

Anexe

Introducere

Întreprinderea își desfășoară activitatea într-un mediu economic dinamic care este determinat de existența sectoarelor de activitate a mai multor agenți economici, care se află într-o permanentă concurență și a căror decizii și acțiuni influențează mediul economic.

Orice întreprindere are nevoie de o analiză a rezultatelor obținute în anul precedent, la începerea unui nou an, pentru a-și putea evidenția performanțele obținute.

Conceptul de performanță, pentru o întreprindere, are înțelesul de succes, aceasta fiind un act de gestiune a rezultatului întreprinderii.

Însă nu toate întreprinderiile au succes în activitatea pe care o desfășoară , acest lucru datorându-se și dinamimului mediului economic, care pune permanent întreprinderii problema adaptării cât mai rapide la noile condiții, în parametrii de competitivitate.

Importanța analizei rezultatelor, dorința de a dobândi noi cunoștințe și de a aplica pe cele deja dobândite în decursul aniilor de studiu și deasemenea oportunitatea de analiză a rezultatelor unei firme reale pe baza unor bilanțuri și conturi de profit și pieredere existente, m-a determinat să aleg această temă, fiind în același timp și o temă de actualitate.

Obiectivul acestei lucrări este de a determina și interpreta rezultatele întreprinderii SC. ROMPAN PROIECT. SRL în scopul evidențierii evoluției sau involuției acesteia pe parcursul celor cinci ani analizați

Această lucrare este structurată pe cinci capitole:

Capitolul I: Scurta prezentare a firmei;

Capitolul II: Evaluarea rezultatelor financiare;

Capitolul III: Performanța întreprinderii;

Capitolul IV: Concluzii;

Capitolul V: Posibile soluții la problemele identificate.

Capitolul I prezintă activitatea firmei SC.ROMPAN PROIECT. SRL, un scurt istoric al acesteia.

Capitolul II este reprezentat prin determinarea soldurilor intermediare de gestiune, a capacității de autofinanțare, a ratelor de rentabilitate financiară și a ratelor de lichiditate și solvabilitate, în intervalul 2008 – 2012, urmând a fi analizate rezultate obținute.

Cpitolul III va fi reprezentat prin ratele de îndatorare, ratele de rentabilitate comercială, ratele de rentabilitate economică și nu în ultimul rând, ratele privind structura activului și pasivului, acestea urmând a fi analizate în funcție de rezultatele obținute.

În Capitolul IV vor fi prezentate concluziile personale asupra rezultatelor obținute, în urma analizei indicatorilor.

Capitolul V va conține posibile soluții la problemele identificate.

Lista grafice și tabele

Listă grafice

Grafic 2.1. Evoluția Marjei comerciale 2008 – 2012……………………………………………………………11

Grafic 2.2. Evoluția Producției exercițiului 2008 – 2012………………………………………………………13

Grafic 2.3. Evoluția Cifrei de afaceri 2008 – 2012………………………………………………………………15

Grafic 2.4. Evoluția Valorii adăugate 2008 – 2012……………………………………………………………..17

Grafic 2.5. Evoluția Excedentului brut de exploatare 2008 – 2012………………………………………..19

Grafic 2.6. Evoluția Rezultatului exploatării 2008 – 2012…………………………………………………….21

Grafic 2.7. Evoluția Rezultatului curent 2008 – 2012…………………………………………………………..23

Grafic 2.8. Evoluția Rezultatului net al exercițiului 2008 – 2012…………………………………………..25

Grafic 2.9. Evoluția Capacității de autofinanțare 2008 – 2012……………………………………………..30

Grafic 2.10. Evoluția Ratei financiare nete 2008 – 2012………………………………………………………32

Grafic 2.11. Evoluția Ratei financiare înainte de impozit 2008 – 2012…………………………………..33

Grafic 2.12. Evoluția Ratei lichidității generale 2008 – 2012………………………………………………..35

Grafic 2.13. Evoluția Ratei lichidității reduse 2008 – 2012…………………………………………………..37

Grafic 2.14. Evoluția Ratei lichidității imediate 2008 – 2012………………………………………………..39

Grafic 2.15. Evoluția Ratei de solvabilitate pe termen lung 2008 – 2012………………………………..40

Grafic 3.1. Evoluția Ratei marjei comerciale 2008 – 2012……………………………………………………43

Grafic 3.2. Evoluția Ratei marjei brute de exploatare 2008 – 2012………………………………………..44

Grafic 3.3. Evoluția Ratei marjei nete 2008 – 2012……………………………………………………………..46

Grafic 3.4. Evoluția Ratei marjei nete de exploatare 2008 – 2012………………………………………….47

Grafic 3.5. Evoluția Ratei marjei brute de autofinanțare 2008 – 2012…………………………………….48

Grafic 3.6. Evoluția Ratei marjei asupra valorii adăugate 2008 – 2012…………………………………..50

Grafic 3.7. Evoluția Ratei de rentabilitate economică 2008 – 2012………………………………………..52

Grafic 3.8. Evoluția Ratei rentabilitate economică brută 2008 – 2012……………………………………53

Grafic 3.9. Evoluția Ratei rentabilitate economică netă 2008 – 2012……………………………………..55

Grafic 3.10. Evoluția Ratei de îndatorare 2008 – 2012…………………………………………………………56

Grafic 3.11. Evoluția Ratei datoriilor financiare 2008 – 2012……………………………………………….58

Grafic 3.12. Evoluția Ratei independenței financiare 2008 – 2012…………………………………………59

Grafic 3.13. Evoluția Ratei capacității de rambursare 2008 – 2012………………………………………..60

Grafic 3.14. Evoluția Ratei cheltuielilor financiare 2008 – 2012……………………………………………62

Grafic 3.15. Evoluția Costului îndatorării 2008 – 2012………………………………………………………..63

Grafic 3.16. Evoluția Ratei activelor imobilizate 2008 – 2012………………………………………………64

Grafic 3.17. Evoluția Ratei imobilizărilor corporale 2008 – 2012………………………………………….65

Grafic 3.18. Evoluția Ratei imobilizărilor financiare 2008 – 2012…………………………………………66

Grafic 3.19. Evoluția Ratei activelor circulante 2008 – 2012………………………………………………..68

Grafic 3.20. Evoluția Ratei Stocurilor 2008 – 2012……………………………………………………………..69

Grafic 3.21. Evoluția Ratei creanțelor comerciale 2008 – 2012…………………………………………….70

Grafic 3.22. Evoluția Ratei activelor de trezorerie 2008 – 2012…………………………………………….72

Listă tabele

Tabel 2.1. Evoluția Marjei comerciale 2008 – 2012…………………………………………………………….10

Tabel 2.2. Evoluția Producției exercițiului 2008 – 2012……………………………………………………….12

Tabel 2.3. Evoluția Cifrei de afaceri 2008 – 2012………………………………………………………………..14

Tabel 2.4. Evoluția Valorii adăugate 2008 – 2012………………………………………………………………16

Tabel 2.5. Evoluția Excedentului brut de exploatare 2008 – 2012………………………………………….18

Tabel 2.6. Evoluția Rezultatului exploatării 2008 – 2012……………………………………………………..20

Tabel 2.7. Evoluția Rezultatului curent 2008 – 2012……………………………………………………………22

Tabel 2.8. Evoluția Rezultatului net al exercițiului 2008 – 2012……………………………………………24

Tabel 2.9. Evoluția Capacității de autofinanțare: metoda deductivă………………………………………27

Tabel 2.10. Evoluția Capacității de autofinanțare: metoda adițională…………………………………….29

Tabel 2.11. Evoluția Ratei financiare nete 2008 – 2012……………………………………………………….31

Tabel 2.12. Evoluția Ratei financiare înainte de impozit 2008 – 2012……………………………………33

Tabel 2.13. Evoluția Ratei lichidității generale 2008 – 2012…………………………………………………34

Tabel 2.14. Evoluția Ratei lichidității reduse 2008 – 2012……………………………………………………36

Tabel 2.15. Evoluția Ratei lichidității imediate 2008 – 2012…………………………………………………38

Tabel 2.16. Evoluția Ratei de solvabilitate pe termen lung 2008 – 2012…………………………………40

Tabel 3.1. Evoluția Ratei marjei comerciale 2008 – 2012…………………………………………………….42

Tabel 3.2. Evoluția Ratei marjei brute de exploatare 2008 – 2012…………………………………………43

Tabel 3.3. Evoluția Ratei marjei nete 2008 – 2012………………………………………………………………45

Tabel 3.4. Evoluția Ratei marjei nete de exploatare 2008 – 2012…………………………………………..46

Tabel 3.5. Evoluția Ratei marjei brute de autofinanțare 2008 – 2012……………………………………..48

Tabel 3.6. Evoluția Ratei marjei asupra valorii adăugate 2008 – 2012……………………………………49

Tabel 3.7. Evoluția Ratei de rentabilitate economică 2008 – 2012…………………………………………51

Tabel 3.8. Evoluția Ratei rentabilitate economică brută 2008 – 2012…………………………………….53

Tabel 3.9. Evoluția Ratei rentabilitate economică netă 2008 – 2012………………………………………54

Tabel 3.10. Evoluția Ratei de îndatorare 2008 – 2012………………………………………………………….56

T………29

Tabel 2.11. Evoluția Ratei financiare nete 2008 – 2012……………………………………………………….31

Tabel 2.12. Evoluția Ratei financiare înainte de impozit 2008 – 2012……………………………………33

Tabel 2.13. Evoluția Ratei lichidității generale 2008 – 2012…………………………………………………34

Tabel 2.14. Evoluția Ratei lichidității reduse 2008 – 2012……………………………………………………36

Tabel 2.15. Evoluția Ratei lichidității imediate 2008 – 2012…………………………………………………38

Tabel 2.16. Evoluția Ratei de solvabilitate pe termen lung 2008 – 2012…………………………………40

Tabel 3.1. Evoluția Ratei marjei comerciale 2008 – 2012…………………………………………………….42

Tabel 3.2. Evoluția Ratei marjei brute de exploatare 2008 – 2012…………………………………………43

Tabel 3.3. Evoluția Ratei marjei nete 2008 – 2012………………………………………………………………45

Tabel 3.4. Evoluția Ratei marjei nete de exploatare 2008 – 2012…………………………………………..46

Tabel 3.5. Evoluția Ratei marjei brute de autofinanțare 2008 – 2012……………………………………..48

Tabel 3.6. Evoluția Ratei marjei asupra valorii adăugate 2008 – 2012……………………………………49

Tabel 3.7. Evoluția Ratei de rentabilitate economică 2008 – 2012…………………………………………51

Tabel 3.8. Evoluția Ratei rentabilitate economică brută 2008 – 2012…………………………………….53

Tabel 3.9. Evoluția Ratei rentabilitate economică netă 2008 – 2012………………………………………54

Tabel 3.10. Evoluția Ratei de îndatorare 2008 – 2012………………………………………………………….56

Tabel 3.11. Evoluția Ratei datoriilor financiare 2008 – 2012………………………………………………..57

Tabel 3.12. Evoluția Ratei independenței financiare 2008 – 2012………………………………………….58

Tabel 3.13. Evoluția Ratei capacității de rambursare 2008 – 2012…………………………………………60

Tabel 3.14. Evoluția Ratei cheltuielilor financiare 2008 – 2012…………………………………………….61

Tabel 3.15. Evoluția Costului îndatorării 2008 – 2012…………………………………………………………62

Tabel 3.16. Evoluția Ratei activelor imobilizate 2008 – 2012……………………………………………….64

Tabel 3.17. Evoluția Ratei imobilizărilor corporale 2008 – 2012…………………………………………..65

Tabel 3.18. Evoluția Ratei imobilizărilor financiare 2008 – 2012………………………………………….66

Tabel 3.19. Evoluția Ratei activelor circulante 2008 – 2012…………………………………………………67

Tabel 3.20. Evoluția Ratei Stocurilor 2008 – 2012………………………………………………………………68

Tabel 3.21. Evoluția Ratei creanțelor comerciale 2008 – 2012………………………………………………70

Tabel 3.22. Evoluția Ratei activelor de trezorerie 2008 – 2012……………………………………………..71

Capitolul I

Prezentarea firmei SC. ROMPAN PROIECT.SRL

Date informative:

Adresa: Calea Plevnei nr. 145

Localitatea: București

Județul: Sector 6

Cod Postal: 60012

Stare societate INREGISTRAT din data de 6 aprilie 2006

Cod Fiscal: 18559235

Numar Registrul Comertului J40/5763/2006

Capital social: 1.200,00 RON

Scurt istoric:

Compania a fost constituită în anul 2006 dupa ce cei trei asociați au facut un studiu al pieței și au constatat că este preconizată o cerere buna de cereale pentru producția de panificație și patiserie.

Societatea iși desfășoară activitatea în București, str.Calea Plevnei nr.145. sector 6.

Cei trei asociați și-au dorit sa întemeieze o companie mare care să aprovizioneze cu cereale fabricile de pâine, să intre în topul celor mai mari societăți din România, ei având experiența în domeniul de morărit și panificație de peste 25 ani.

Capitalul social al societății Rompan Proiect SRL este de 1200 lei divizat în 12 părți sociale în valoare de 100 lei fiecare.

Activitatea societății a început imediat dupa înființare și în scurt timp au inceput să apară și rezultatele pozitive.

Societatea a distribuit în primul an de activitate peste 25.000 tone de grâu și porumb pentru societățile de panificație precum și alte produse.

Caracterizarea celor mai importante produse:

Grâu măcinat

Grâu furajer

Porumb

Secară

Ovăz

Piața de desfacere:

1) Distribuție pe bază de comandă

2) Zonele de acoperire: distribuie în toată țara, însă cel mai mult în București și în împrejurimile acestuia

Capitotul II:

Evaluarea rezultatelor financiare

SC. ROMPAN PROIECT SRL.

În economia de piață, întreprinderea reprezintă agentul economic central, fundamental, în cadrul căreia au loc producerea de bunuri, de executare a unor lucruri sau prestarea unor servicii, ce asigură prosperitatea unei națiuni, forța ei de muncă, aceasta având deci un rol hotărâtor în dezvoltarea economică a oricărei țări și în determinarea potențialului acesteia. Necesitatea activității economice este determinată de faptul că oamenii au nevoi ce trebuie satisfăcute pentru a putea supraviețui, aceste nevoi par a fi nelimitate în cantitate și calitate.

Deși într-o societate industrializată, întreprinderea este considerată principalul producător de bogăție, acest rol este privit în mod diferit în funcție de analiza economică efectuată.

2.1. Evaluarea soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă marje de acumulare bănească sau marje de profit menite să îndeplinească o anumită funcție de remunerare a factorilor de producție și să finanțeze creșterea economică din perioadele viitoare.

Pentru a realiza acest obiectiv se presupune o tratare prearabilă a contului de profit și pierdere pentru a pune în evidentă modul de funcționare și rentabilitatea întreprinderii ca marjă comercială, producție a exercițiului, cifra de afaceri, valoare adăugată, excedentul brut de exploatare, rezultatul exploatării, rezultatul curent, rezultatul net al exercițiului. Astfel putem spune că acești indicatori care sunt determinați pe baza contului de profit si pierdere, reprezintă volumul și rentabilitatea activității întreprinderii.

Construcția indicatorilor în trepte, a sugerat denumirea lor de cascadă a soldurilor intermediare de gestiune, acesta pornind de la cel mai cuprinzător, (Producția exercițiului + Marja comerciala) și încheind cu cel mai sintetic Rezultatul net al exercițiului.

2.1.1. Marja comerciala (MC)

Este un indicator indispensabil în aprecierea performanțelor unei întreprinderi cu activitate de comerț sau numai activitatea unei întreprinderi cu activitate mixtă, valoarea obținută fiind influențată de politica de vânzare promovată de firma în cauză.

“Activitatea comercială presupune cumpărarea și revânzarea mărfurilor, mărfurile fiind considerate bunuri cumpărate pentru a fi vândute.”

Marja comercială este reprezentată prin raportul excedentului vânzărilor de mărfuri, cu costul de cumpărare al acestuia.

MC = Vânzări de mărfuri – Costul de cumpărare a mărfurilor vândut

-mii lei-

Tabel 2.1. Evoluția Marjei comerciale 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Marja comercială înregistrează o creștere de 40,62% în perioada 2008-2009, deoarece chiar dacă vânzarea mărfurilor scade în 2009 față de 2008, cheltuielile privind mărfurile scad și ele, fiind o diferență importantă între veniturile si cheltuilelile privind mărfurile. O creștere semnificativă are loc și în anul 2010-2011, se dublează veniturile din vânzarea mărfurilor, cresc deasemenea si cheltuielile privind mărfurile însă diferența dintre venituri și cheltuieli este una favorabilă.

În perioada 2009-2010, respectiv 2011-2012, situația se schimbă. În anul 2010 scade marja comercială cu 70,8% față de anul 2009 și în anul 2012 scade cu 65,22 față de anul 2011. În perioadele acestea vânzările scad, cheltuielile cu vânzarea mărfurilor sunt mari în comparație cu veniturile din vânzări. Marja comercială reflectă fluxul global al activității comerciale pozitive și contribuie favorabil la rezultatul net al exercițiului.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.1. Evoluția Marjei comerciale 2008 – 2012

2.1.2. Producția exercițiului (PE)

Producția exercițiului reprezintă valoarea bunurilor și servicilor realizate de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.

„Producția exercițiului este un indicator inevitabil, dar ambiguu, întrucât este constituit din elemente foarte eterogene: unele sunt evaluate la preț de vânzare (producția vândută), iar altele, la cost de producție (producția stocată și imobilizată).”

PE = Producția vândută + Producția stocată + producția imobilizată

-mii lei-

Tabel 2.2. Evoluția Producției exercițiului 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Producția exercițiului este suma alcătuită din producția vândută, producția stocată și producția imobilizată. Pe perioada celor 5 ani analizați, 2008-2012, atât producția stocată cât și producția imobilizată au valoarea 0. Producția exercițiului este egală cu producția vândută și astfel orice creștere sau scădere a producției vândute, în perioada anilor analizați, ae efetct asupra producției exercițiului.

În perioada 2008-2010, producția exercițiului scade și de asemenea și în anul 2012 față de anul 2011. Singurul an în care producția exercițiului crește, este pe perioada 2010 – 2011, unde producția vândută este de 814,56 % mai mare față de anul 2010.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.2. Evoluția Producției exercițiului 2008 – 2012

2.1.3. Cifra de afaceri (CA)

Cifra de afaceri reprezintă suma globală a veniturilor din operațiunile efectuate de firma respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă dată. În structura cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și extraordinare, rabaturile,remizele și alte reduceri acordate clienților, ea reprezentând suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate și a serviciilor prestate.

Astfel putem spune că cifra de afaceri servește la măsurarea volumului și a evoluției activității comerciale a unei firme.

CA = Vânzări din mărfuri + Producția vândută

-mii lei-

Tabel 2.3. Evoluția Cifrei de afaceri 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terții, ca urmare a exercitării curente de producție și comercializare, a scăzut în perioada 2008-2010 cu 21,4% în anul 2009, respectiv 32,52 % în anul 2010 , de asemenea aceasta scade și în perioada 2011-2012 cu 41,95%.

Cifra de afaceri crește semnificativ în anul 2011 cu 5.365.963 ron (113,1%), ca rezultat al sporiri producției vândute cu 814,56% și a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 99,74%.

O creștere a cifrei de afacere poate arăta că întreprinderea se află într-o posibilă expansiune, consolidându-și în primul rând activitatea productivă de bază.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.3. Evoluția Cifrei de afaceri 2008 – 2012

2.1.4. Valoarea adaugată (VA)

Valoarea adăugată reprezintă surplusul de valoare realizat de către întreprindere, rezultată din utilizarea factorilor de producție(în special a foctorilor de muncă și capital), peste valoarea consumurilor provenite de la terți. Aceasta stă la baza de calcul pentru principalul impozit indirect TVA la consumurile de la terți.

„Valoarea adăugată evidențiază sursa de acumulari bănești din care urmeză a fi remunerați participanți direcți si indirecți, la activitatea economică a întreprinderii:”

Personalul: remunerarea muncii prin salarii, indemnizații, premii, cheltuieli sociale;

Statul: remunerarea statului prin impozite, taxe și vărsăminte (fără subvenții de exploatare);

Creditorii: remunerarea creditorilor prin dobânzi și comisioane plătite;

Investiții: remunerarea investiților prin amortismente calculate;

Acționarii: remunerarea capitalurilor proprii prin dividende plătite;

Întreprinderea: prin capacitatea de autofinanțare.

VA = Marja comercială + Producția vândută – Consumul de la terți

-mii lei-

Tabel 2.4. Evoluția Valorii adăugate 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Valoarea adăugată, scade în perioada 2009-2010 cu 344,844 ron (53,64%), si de asemenea scade și în perioada 2011-2012 cu 1.150.451 ron (80,62%), datorită modificării elementelor sale structural: producția exercițiului și marja comercială, care scad în perioadele precizate. Consumul de la terți scade în perioada 2009-2010, 2011-2012, acesta poate influența creșterea valorii adăugate.

În perioada 2008-2009 se înregistrează o creștere a valorii adăugate de 15,5%, la fel și în perioada 2010-2011, se înregistrează o creștere de 378,85% a valorii adăugate. Consumul de la terți crește, însă nu atât de mult cat sa influențeze negativ rezultatul valorii adăugate, producția exercițiului și marja comercială au o creștere semnificativă, care influențează pozitiv rezultatul valorii adăugate.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.4. Evoluția Valorii adăugate 2008 – 2012

2.1.5.Excedentul brut de exploatare (EBE)

Excedentul brut de exploatare reflectă acumularea brută din activitatea de exploatare, resursa principală a întreprinderii, admițând că amortizările și provizioanele sunt doar cheltuieli calculate nu și plătibile și care influențează hotărarea asupra rentabilității finale și a capacității de dezvoltare a întreprinderii. Până la solicitarea lor , amortizările și provizioanele calculate, se regăsesc în acumulările bănești ale întreprinderii.

„Excedentul brut din exploatare reprezintă capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor(din amortizări, provizioane și profit).”

EBE = (VA + Subvenții din exploatare) – (Impozite, taxe și vărsăminte asimilate + Cheltuieli cu personalul)

-mii lei-

Tabel 2.5. Evoluția Excedentului brut de exploatare 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

EBE reprezintă o resursă financiară fundamental pentru întreprindere, o valoare sufficient de mare al acesteia va permite întreprinderii acoperirea riscurilor din provizioanele constituite și asigurarea finanțării sale. Valoarea adăugată este una din cauzele evoluției excedentului brut din exploatare, acesta crește în perioada 2008 – 2009 cu 856.46 ron (16,14%) și în perioada 2010 – 2011 crește cu 1.128.940 (378,85%). Deși cheltuielile cu personalul și cele cu impozitele, taxele și vărsămintele assimilate cresc, acestea nu afectează major, creșterea EBE.

În perioada 2009 – 2010, EBE scade cu 344.815 ron (55,94%) și în perioada 2011 – 2012, scade cu 1.133.271 ron (81,91%), în principal din cauza scăderii valorii adăugate

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.5. Evoluția Excedentului brut de exploatare 2008 – 2012

2.2.6. Rezultatul exploatării (RE)

Rezultatul exploatării exprimă măimea absolută a rentabilității activității de exploatare a unei întreprinderi și corespunde activității normale și curente a întreprinderii, inclusiv operațiunile efectuate în exercițiile anterioare dar aferente exercițiului curent. Dacă deducem din veniturile totale, cheltuielile totale acesta devine un Rezultat net al exploatarii. Acest rezultat este utilizat în compararea performanțelor întreprinderilor ce au politici financiare diferite.

RE = EBE + (Venituri sau reluări din provizioane + Alte venituri din exploatare) – (Cheltuieli cu amortizările și provizioanele de exploatare + Alte cheltuieli de exploatare)

-mii lei-

Tabel 2.6. Evoluția Rezultatului exploatării 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Evoluția excedentului brut de exploatare, are o influență favorabilă asupra rezultatului exploatării. În perioada 2008 – 2009, acesta crește cu 86.192 ron (16,26%) și în perioada 2010 – 2011, crește cu 1.112.010 ron (409,53 % ).

În perioada 2009 – 2010, situația se schimbă, EBE scade și astfel scade și RE cu 344.806 ron (55,94 % ) și în perioada 2010 – 2011, RE scade cu 1.133.269 ron (55,94 % ).

Deși toate elementele care formează RE sunt importante, în cazul nostru valoriile EBE predomină în rezultatul final al RE, deoarece celălalte elemente sunt nule sau au valori nesemnificative.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.6. Evoluția Rezultatului exploatării 2008 – 2012

2.1.7. Rezultatul curent (RC)

Rezultatul curent este reprezentat prin suma dintre Rezultatul exploatării și cel al activelor financiare, este, deci, rezultatul activității curente.

„Nefiind perturbat de elemente excepționale, acest sold permite analiza dinamicii rezultatelor curente ale întreprinderii pe mai multe exerciții succesive.”

RC = RE + Veniturile financiare – Cheltuielile financiare

-mii lei-

Tabel 2.7. Evoluția Rezultatului curent 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rezultatul curent a scăzut în perioada 2009 -2010 cu 362.982 ron (56,87 % ) și în perioada 2011 – 2012, aceasta a scăzut cu 1.126.321 ron (80,71 % ).

În perioada 2008 – 2009, RC semnalează o creștere de 93.591 ron (17,18 % ) și în în perioada 2010 – 2011 de 1.120.331 ron (406,62 % ). Rezultatele obținute în urma calcului RC, se datorează creșterii și scăderii veniturilor financiare și a rezultatului exploatării, cheltuielile financiare fiind nule pe parcursul celor cinci ani analizați.

Astfel întreprinderea a înregistrat profit din activitatea curentă, pe parcursul celor cinci ani de analiză, datorită faptului că ea a înregistrat profit și din activitatea de exploatare și din cea financiară.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

2.1.8. Rezultatul net al exercițiului (RNE)

Rezultatul net al exercițiului reprezintă mărimea absolută a rentabilității nete sau pierderile activității întreprinderii, cu care sunt remunerați acționarii pentru capitalurile proprii subscrise, acesta se formează prin deducerea cheltuielilor totale și a impozitului pe profit din veniturile totale.

Pentru ca acest profit net să nu fie doar un potențial de finanțare, trebuie susținut de existența unor disponibilități reale. Profitul net va fi supus deciziei de repartizare de către adunarea generală a acționarilor sub formă de dividende și/sau va fi reinvestit în întreprindere.

RN = RC + Venituri excepționale – Cheltuieli excepționale – Impozit pe profit

-mii lei-

Tabel 2.8. Evoluția Rezultatului net al exercițiului 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rezultatul net al exercițiului scade în perioada 2009 – 2010 cu 304.905 ron (56,85 % ) și în perioada 2011 – 2012 scade cu 946.110 ron (80.7%). În perioada 2008 – 2009, RNE crește cu 79.706 ron (17,2%), și în perioada 2010 – 2011, crește cu 941.078 ron (406,62%).

Veniturile și cheltuilelile excepționale sunt nule, pe parcursul celor cinci ani de analiză, astfel Rezultatul curent este cel care influențează creșterea sau scăderea Rezultatului net al exercițiului.

Întreprinderea a înregistrat profit net din activitatea desfășurată, pe parcursul celor cinci ani de analiză. Acesta va fi folosit pentru remunerarea acționarilor, pentru capitalurile proprii subscrise.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

2.2 Capacitatea de autofinanțare (CAF)

Capacitatea de autofinanțare reprezintă potențialul financiar de creștere economică a întreprinderii degajat de activitatea rentabilă la sfârșitul exercițiului, destinat sa finanțeze politica de investiții din perioada vitoare și să remunereze acționarii prin dividende.

Capacitatea de autofinanțare se determină pornind de la separarea cheltuielilor și veniturilor gestiunii curente în funcție de impactul acestora asupra trezoreriei întreprinderii prin două categorii:

Fluxurile realizabile: Veniturile încasabile, Cheltuielile plătibile

Fuxurile calculate: Venituri calculate, Cheltuieli calculate

2.2.1.Metoda deductivă

Prin această metodă capacitatea de autofinanțare se va determina ca diferența între veniturile încasabile și cheltuielile plătibile

Acesta va avea ca punct de pornire, Excedentul brut din exploatare(EBE) la care se adună toate veniturile susceptibile de a fi încasate si se reduc toate cheltuielile plătibile.

CAF = Veniturile încasabile(fără venituri din cesiune) – Cheltuielile plătibile

CAF= EBE + Alte venituri încasabile (fără venituri din cesiune) – Alte cheltuieli plătibile

Capacitatea de autofinanțare =

EBE

+ Alte venituri din exploatare

– Alte cheltuieli din explotare

+ Venituri financiare(fără reluări provizioane financire)

– Cheltuieli financiare(fără cheltuieli cu amortizările și provizioanele financire)

+ Venituri excepționale(fără venituri din cesiunea elementelor de activ, fără cote părți din subvenții, fără reluări asupra provizioanelor excepționale)

– Cheltuieli excepționale(fără valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate, fără cheltuieli cu amortizările și provizioanele excepționale)

– Impozitul pe profit

Metoda deductivă

Tabel 2.9. Evoluția Capacității de autofinanțare: metoda deductivă

2.2.2.Metoda adițională

Evidențiază elementele contabile care nu generează fluxuri monetare, astfel î n procesul adițional se pornește de la rezultatul net al exercițiului la care se adună cheltuielile, neplătibile la o anumită dată scadentă, și se scad veniturile calculate.

Capacitatea de autofinanțare =

Rezultatul net al exercițiului

+ Cheltuieli cu amortizările și provizionale de exploatare, financiare și excepționale

– Cote părți din subvenții

+ Reluări/venituri asupra provizioanelor de exploatare financiare și excepționale

– Venituri din cesiunea elementului de activ

– Valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate

Metoda adițională

Tabel 2.10. Evoluția Capacității de autofinanțare: metoda adițională

Interpretarea rezultatelor obținute:

CAF scade în perioada 2009 -2010 cu 56,85 % și în perioada 2011 – 2012, scade cu 80,7%. Au loc creșteri ale capacității de autofinanțare, în perioada 2008 – 2009 de 17,06 %, si în perioada 2010 – 2011, cu 406,65 %.

CAF are valori positive, pe parcursul celor cinci ani analizați, acest lucru semnificând faptul că întreprinderea are capacitatea de a-și asigura dezvoltarea prin forte proprii.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.9. Evoluția Capacității de autofinanțare 2008 – 2012

Evaluarea ratelor de rentabilitate financiară

Ratele de rentabilitate financiară reprezintă randamentul capitalurilor proprii pe care întreprinderile le degajă,mai exact acțtionarii, proprietarii aduc un aport la capitalul propriu, ratele de rentabilitate financiară reflectând scopul final al acestor acționari.

Aceasta remunerează proprietarii întreprinderii, fie acordându-le dividende acestora, fie prin majorarea rezervelor prin încorporarea lor în capital, majorând valoarea intrinsecă a acțiunilor.

Rentabilitatea financiară este influențată de structura financiară a societății, de modalitatea de procurare a capitalurilor.

Pentru ca acțiunile să fie atractive pentru investitori, rata rentabilității financiare trebuie să fie mai mare decăt rata medie a dobânzii pe piață.

2.3.1. Rata de rentabilitate financiară netă (Rfin):

Reprezintă corelația dintre profitul net ca venit al acționarilor și capitalurile proprii ale societății.

-mii lei-

Tabel 2.11. Evoluția Ratei financiare nete 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata de rentabilitate financiară netă semnalează scăderi ale valorii în perioada 2009 – 2010 de 0,4 % și în perioada 2011 – 2012 de 0,44 %. În perioada 2010 – 2011 valoare ratei crește cu 0,5 %. Această rată are valori mari, ceea ce indică faptul că activitatea care se desfășoară în cadrul întreprinderii a fost eficientă din punct de vedere al valorificării capitalurilor proprii.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.10. Evoluția Ratei financiare nete 2008 – 2012

2.3.2.Rata financiară înainte de impozit (Rfiimp):

-mii lei-

Tabel 2.12. Evoluția Ratei financiare înainte de impozit 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata de rentabilitate financiară netă semnalează scăderi ale valorii în perioada 2009 – 2010 de 0,38 % și în perioada 2011 – 2012 de 0,61 %. În perioada 2010 – 2011 valoare ratei crește cu 0,58 %. Această rate are valori mari ceea ce indică o rentabilitate financiară ridicată.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.11. Evoluția Ratei financiare înainte de impozit 2008 – 2012

2.4.Analiza Ratelor de lichiditate și solvabilitate

Ratele de lichiditate măsoară solvabilitatea pe termen scurt, mai exact capacitatea de plată a societății. Aceasta caraterizând capacitatea de plată a întreprinderii, ilustrează deasemenea posibilitatea de acces a societății la creditele de trezorerie.

2.4.1.Rata lichidității generale (RLG):

Reflectă posibilitatea activelor circulante de a fi transformate într-un termen scurt în lichidități, pentru a satisface obligațiile de plată exigibile.

Pentru ca această rată să aibă o valoare optimă, aceasta trebuie să aibe o mărime supraunitară, cuprinsă între 2 și 2,5.

-mii lei-

Tabel 2.13. Evoluția Ratei lichidității generale 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata lichidității generale scade în perioada 2008 – 2009 cu 1,48 și în perioada 2011 – 2012 cu 13,22. Au loc creșterii ale valorii în perioada 2009 – 2010 cu 0,81 și în perioada 2010 – 2011 cu 12,11. Valoarea ratei lichidității generale este supraunitară pe parcursul celor 5 ani analizați, ceea ce semnifică ca întreprinderea, cel puțin pe termen scurt are posibilitatea de a-și achita datoriile exigibilă. Cu cât valoarea acestui raport este mai mare decât 1, cu atât mai mult întreprinderea este ferită de o posibilă insuficiență de trezorerie, provocată de rambursarea datoriilor la cererea creanțierilor.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.12. Evoluția Ratei lichidității generale 2008 – 2012

2.4.2.Rata lichidității reduse (RLR):

Reprezintă capacitatea întreprinderii de a-și plătii datoriile pe termen scurt din creanțe, investiții financiare pe termen scurt și disponibilități.

Valoarea optimă a acestei rate este cuprinsă între 0,8 și 1.

-mii lei-

Tabel 2.14. Evoluția Ratei lichidității reduse 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata lichidității reduse scade în perioada 2008 – 2009 cu 1,48 și în perioada 2011 – 2012 cu 13,22. Au loc creșterii ale valorii în perioada 2009 – 2010 cu 0,81 și în perioada 2010 – 2011 cu 12,11. Rata lichidității reduse pe parcursul, celor cinci ani analizați, are valoare supraunitară. În mod normal acest lucru ar contura faptul că stocurile nu sunt finanțate prin datorii pe termen scurt, însă întreprinderea analizată în această lucrare nu dispune de stocuri (valoarea stocurilor fiind nulă pe parcurul celor 5 ani analizați).

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.13. Evoluția Ratei lichidității reduse 2008 – 2012

2.4.3.Rata lichidității imediate

„Rata lichidității imediate sau rata capacității de plată imediată, caracterizează capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, ținând cont de încasările (disponibilitățile) existente.”

-mii lei-

Tabel 2.15. Evoluția Ratei lichidității imediate 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata lichidității imediate scade în perioada 2008 – 2009 cu 0,73 și în perioada 2011 – 2012, scade cu 12,77. Aceasta crește în perioada 2009 – 2010 cu 1,16 și în perioada 2010 – 2011 crește cu 11,25. Corespunzător ar fi ca valoarea ratei lichidității imediate să fie mai mare de 0,3. În anii 2008, 2010, 2011 se înregistrează valori mari ceea ce arată că această rată indică o lichiditate ridicată. Deși valoarea acestor rate indică o lichiditate ridicată, aceasta poate semnifica o folosire a resurselor disponibile ineficientă și deasemenea aceasta nu poate fi o garanție a solvabilității dacă restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.14. Evoluția Ratei lichidității imediate 2008 – 2012

2.4.4.Rata de solvabilitate pe termen lung (RSTL):

Această rată reliefează măsura în care întreprinderea își poate achita datoriile totale.

Situația se consideră normală când valoarea ratei este mai mare de 1,5 și o situație acceptabilă când valorile sunt cuprinse între 1 și 1,5.

-mii lei-

Tabel 2.16. Evoluția Ratei de stabilitate pe termen lung 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor:

Rata solvabilitășii pe termen lung scade în perioada 2008 – 2009 cu 1,48 și de asemenea scade și în perioada 2011 – 2012 cu 13,22. Aceasta crește în perioada 2009 – 2010 cu 0,81și de asemenea crește și în perioada 2010 – 2011 cu 13,22. În perioada 2008 – 2011 aceasta are valori peste 1,5 ceea ce înseamnă că întreprinderea are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești, imediate și îndepărtate, față de terți. În anul 2012 situația se schimbă, rata având o valoare mai mica de 1,5 și evidențiază riscul de insolvabilitate pe care și l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispoziția întreprinderii.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 2.15. Evoluția Ratei de solvabilitate pe termen lung 2008 – 2012

Capitolul III

Performanța întreprinderii

SC. ROMPAN PROIECT SRL.

Calculul ratelor de rentabilitate stabilește cu precizie pragurile, normele care asigură evaluarea stării unei întreprinderi, prin compararea valorilor ratelor determinate asupra costurilor întreprinderii cu valorile de referință.

3.1.Analiza ratelelor de rentabilitate comercială

Aceasta se foarmează ca raport între marjele de acumulare și cifra de afaceri și exprima randamentul dieferitelor stadii ale activității întreprinderii la formarea rezultatului.

Prin urmare rata de rentabilitate comercială caracterizează eficiența politicii comerciale, a politicii de prețuri practicată de întreprindere.

Principalele rezerve de creștere a acestei rate vizează:

Optimizarea cheltuielilor;

Obținerea unor prețuri de achiziție avantajoase prin creșterea puterii de negocierii cu furnizorii;

Sporirea vânzărilor;

Maximizarea prețurilor de vânzare.

3.1.1.Rata marjei comerciale

Este alculată de întreprinderile din sfera comercială sau pentru aria comercială din societățile cu activitate mixtă, punând în evidență strategia comercială a întreprinderii analizate.

-mii lei-

Tabel 3.1. Evoluția Ratei marjei comerciale 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata marjei comerciale scade în perioada 2009 – 2010 cu 6,69 % și în perioada 2011 – 2012 cu 3,64 %.

În perioada 2008 – 2009, rata marjei comerciale crește cu 5,17 %, la fel și în perioada 2010 – 2011, aceasta crește cu 1,98 %. Această rată este influențata de creșterea și scăderea marjei comerciale, mai ales de veniturile din vânzarea marfurilor, care este prezentă atât în compoziția marjei comerciale cât și în calculul ratei marjei comerciale.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.1. Evoluția Ratei marjei comerciale 2008 – 2012

3.1.2.Rata marjei brute de exploatare(rata EBE)

Reflectă eficiența generală a activității întreprinderii, respectiv capacitatea acesteia de a degaja profit din cifra de afaceri și se exprimă prin raportarea excedentului brut de exploatare la cifra de afaceri.

-mii lei-

Tabel 3.2. Evoluția Ratei marjei brute de exploatare 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata marjei brute de exploatare este influențată în mare parte de valoarea excedentului brut din exploatare, astfel ambele înregistrează o scădere în perioada 2009 – 2010, 2011 – 2012 și o creștere în periodada 2008 – 2009, 2010 -2011. În perioada 2009 – 2010, rata marjei brute scade cu 3,03%, și în perioada 2011 – 2012 aceasta scade cu 9,42%.

În perioada 2008 – 2009, rata marjei brute de exploatare, crește cu 2,82% și în perioada 2010 – 2011 crește cu 7,96%.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.2. Evoluția Ratei marjei brute de exploatare 2008 – 2012

3.1.3. Rata marjei nete

Este raportul dintre rezultatul net al exercițiului la cifra de afaceri astfel acesta reflectând contribuția veniturilor la întărirea capacității de a realiza profit , capacitatea sa de a rezista concurenței pe piață.

-mii lei-

Tabel 3.3. Evoluția Ratei marjei nete 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata marjei nete scade în anul 2010 cu 2,75% față de anul 2009, și în anul 2012 scade cu 7,74% față de anul 2011.

Această rată este influențată în mare parte de valoarea rezultatului net al exercițiului, de creșterea sau scăderea acestuia, pe parcursul perioadei analizate 2008 – 2012. Astfel o dată cu creșterea rezultatului net, crește și valoarea ratei marjei nete cu 2,51% în anul 2009 față de anul 2008, și cu 6,72% în anul 2011 față de anul 2010.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.3. Evoluția Ratei marjei nete 2008 – 2012

3.1.4. Rata marjei nete de exploatare

-mii lei-

Tabel 3.4. Evoluția Ratei marjei nete de exploatare 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata marjei nete de exploatare scade în perioada 2009 – 2010 cu 3, 05 %, și în perioada 2011 – 2012 cu 9, 42%. În perioada 2008 – 2009 aceasta crește cu 2,84%, și în perioada 2010 – 2011 crește cu 6,72 %.

Valoarea ratei marjei nete de exploatare este influențată în mare parte de creșterea și scăderea valorii rezultatului exploatării pe parcursul celor 5 ani analizați. Rezultatul exploatării înregistrând scăderii în perioada 2009 – 2010, 2011 – 2012, si creșteri în perioada 2008 – 2009, 2010 – 2011.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.4. Evoluția Ratei marjei nete de exploatare 2008 – 2012

3.1.5. Rata marjei brute de autofinanțare

-mii lei-

Tabel 3.5. Evoluția Ratei marjei brute de autofinanțare 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata marjei brute de autofinanțare scade în anul 2010 cu 2,75 % față de anul 2011, și în anul 2012 scade cu 7,74% față de anul 2011. În anul 2009 această rată înregistrează o creștere de 2,51% față de anul 2008, de asemenea în anul 2011 aceasta crește cu 6,72 față de anul 2010. Această rată este influențată în mare parte de creșterea și scaderea valorii capacității de autofinanțare. Aceasta are o valoare pozitivă pe tot parcursul celor 5 ani analizați, arătând astfel surplusul de resurse de care întreprinderea dispune.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.5. Evoluția Ratei marjei brute de autofinanțare 2008 – 2012

3.1.6. Rata Marjei asupra Valorii adăugate

-mii lei-

Tabel 3.6. Evoluția Ratei marjei asupra valorii adăugate 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata marjei asupra valorii adăugate scade în perioada 2009 – 2010 cu 4,76% și în perioada 2011 – 2012 cu 6,44%. Aceasta înregistrează creșteri în perioada 2008 – 2009 de 0,25 %, și în perioada 2010 – 2011 o creștere de 5,84%.

Rata marjei valorii adăugate este influențată în mare parte de creșterile și scăderile de valori atât a excedentului brut de exploatare cât și a valorii adăugate. Ambele înregistrează o creștere în perioada 2008 – 2009, 2010 – 2011 și scad în perioada 2009 – 2010, 2011 – 2012.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.6. Evoluția Ratei marjei asupra valorii adăugate 2008 – 2012

3.2.Analiza ratelor de rentabilitate economică

Ratele de rentabilitate economică au în vedere eficiența mijloacelor materiale și financiare alocate activității productive a întreprinderii.

Capitalurile asupra cărora se analizează profitabilitatea sunt cele angajate de întreprindere, în cadrul exercițiului, pentru creșterea averii proprietarilor și remunerarea furnizorilor de capitaluri.

Această rată este importantă în măsurarea performanțelor întreprinderii, în evaluarea modului de valorificare a capitalului investit, acesta trebuie să se situeze cel puțin la nivelul costului capitalului investit și trebuie să fie neapărat mai mare ca rata dobânzii.

Prin acest indicator se apreciază alegerea destinațiilor de investiție, comparându-se cu rezultatele generate de diverse alte posibilități de investire.

3.2.1.Rata de rentabilitate economică (Re):

-mii lei-

Tabel 3.7. Evoluția Ratei de rentabilitate economică 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor:

Rata de rentabilitate economică înregistrează scăderi în perioada 2008 – 2009 de 31,42 % și în 2011 – 2012 de 73,36 %. Au loc și creșteri ale ratei de rentabilitate economică în perioada 2009 – 2010 de 21,87 % și în perioada 2010 – 2011 de 35,74 %. Pe parcursul celor 5 ani analizți rata de rentabilitate economică are o evoluție pozitivă. Deasemenea putem raporta aceste valori la rata inflației, aceasta are valori cuprinse între 3,33 și 7,85 în perioada analizată 2008 – 2012. Rata de rentabilitate economică are valori mult mai mari față de rata inflației, ceea ce reflectă o rentabilitate ridicată a firmei.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.7. Evoluția Ratei de rentabilitate economică 2008 – 2012

3.2.2.Rentabilitatea economică brută (Re brută):

„ Rata de rentabilitate economică măsoară aptitudinea capitalului economicde a asigura reînoirea și remunerarea sa, reînoire care ar trebui să se facă într-o perioadă cât mai scurtă.”

Este folosită în analize externe, care ajută la compararea în spațiu a întreprinderilor din același sector și celor din sectoare diferite de activitate, indiferent de mărimea sau forma lor de proprietate.

-mii lei-

Tabel 3.8. Evoluția Ratei rentabilitate economică brută 2008 – 2012

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.8. Evoluția Ratei rentabilitate economică brută 2008 – 2012

3.2.4.Rentabilitatea economică netă (Re netă):

-mii lei-

Tabel 3.9. Evoluția Ratei rentabilitate economică netă 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata de rentabilitate economică atât brută cât și netă înregistrează scăderi în perioada 2008 – 2009 de 11,74 % și în perioada 2011 – 2012 de 45,42 %. Au loc creșteri ale valorii în perioada 2009 – 2010 de 4,59 %, și în perioada 2010 – 2011 de 40,92 %. Anii 2009, 2010, 2012 au valori negative. Acestă rată înregistrează valori negative deoarece necesarul de fond de rulment are valori negative și acesta este folosit la calculul capitalului economic brut și capitalului economic net. Aceste valori negative ale necesarului de fond de rulment semnifică faptul că activele pe termen scurt sunt acoperite în totalitate din surse de finanțare cu o exigibilitate crescută, finanțand astfel parțial activele permanente, ceea ce este o situație favorabilă pentru întreprindere.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.9. Evoluția Ratei rentabilitate economică netă 2008 – 2012

3.3.Rate de îndatorare

Prin analiza acestor rate se poate determina situația de îndatorare a întreprinderii în raport cu resursele acesteia, se caracterizează sursele de finaințare rezultate din activitatea însăși a întreprinderii. Aceste surse reprezintă rezultatele financiare ale întreprinderii, din care aceasta poate restitui datoriile sale.

3.3.1.Rata de îndatorare (L):

-mii lei-

Tabel 3.10. Evoluția Ratei de îndatorare 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata de îndatorare crește în perioada 2008 – 2009 cu 1,33 și în perioada 2011 – 2012 cu 3,99. Aceasta scade în perioada 2009 – 2010 cu 1,08 și în perioada 2010 – 2011 cu 0,67. Valoarea subunitara a acestei rate din anii 2008, 2010, 2011, va semnifica faptul că băncile vor acorda în continuare împrumuturi în condiții de garanție sigură. Valoarea supraunitară a acestei rate din anii 2009 și 2012, semnifică faptul că întreprinderea va depinde de creanțierii săi.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.10. Evoluția Ratei de îndatorare 2008 – 2012

3.3.2. Rata datoriilor financiare (RDF):

„Rata datoriilor financiare a întreprinderii (RDF), exprimă gradul de îndatorare pe termen lung.”

Pentru ca aceată rată să aibă o valoare optimă ea trebuie sa fie mai mică de 0,5.

-mii lei-

Tabel 3.11. Evoluția Ratei datoriilor financiare 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor:

Rata datoriilor financiare are valoarea 0, pe parcursul celor cinci ani analizați, deoarece firma nu are datorii financiare, acest lucru semnifică faptul că întreprinderea poate beneficia de credite bancare pe termen lung și mediu.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.11. Evoluția Ratei datoriilor financiare 2008 – 2012

3.3.3.Rata independenței financiare (RIF):

-mii lei-

Tabel 3.12. Evoluția Ratei independenței financiare 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata independentei financiare are valoarea 1, pe parcursul celor cinci ani analizați, rata trebuie să fie mai mare de 0,5 sau cel puțin egală, din aceleași considerente impuse de normele bancare, în relațiile de credit cu întreprinderea.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.12. Evoluția Ratei independenței financiare 2008 – 2012

3.3.4. Rata capacității de rambursare

-mii lei-

Tabel 3.13. Evoluția Ratei capacității de rambursare 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata capacității de rambursare are valoarea 0, pe parcursul celor 5 ani analizați, deoarece întreprinderea nu are împrumuturi pe termen lung. Acest fapt indică faptul că întreprinderea are capacitatea de a-și autofinanța împrumuturile contractate.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.13. Evoluția Ratei capacității de rambursare 2008 – 2012

3.3.5. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare

-mii lei-

Tabel 3.14. Evoluția Ratei cheltuielilor financiare 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este nulă, pe parcursul celor 5 ani analizați, deoarece cheltuielile financiare au valoarea 0. Această valoare este mai mica de 0,6, ceea ce înseamnă că întreprinderea nu se confruntă cu probleme de gestiune financiară, evitând astfel o posibilă stare de faliment.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.14. Evoluția Ratei cheltuielilor financiare 2008 – 2012

3.3.5. Costul îndatorării

-mii lei-

Tabel 3.15. Evoluția Costului îndatorării 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Valoarea Costului îndatorării este nulă, pe parcursul celor 5 ani analizați, deoarece cheltuielile financiare au valoarea 0. Această valoare este mica față de rentabilitatea economică, ceea ce însemnă că îndatorarea favorizează finanțarea prin împrumuturi.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.15. Evoluția Costului îndatorării 2008 – 2012

3.4 Rate privind structura activului și pasivului

Ratele privind structura activului și pasivului, reprezintă importanța fiecărui post de activ și pasiv în totalul bilanțului, permitând identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilanțului și oferind tot o data, date privind cele mai semnificative evoluții în timp.

3.4.1. Rata activelor imobilizate

-mii lei-

Tabel 3.16. Evoluția Ratei activelor imobilizate 2008 – 2012

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.16. Evoluția Ratei activelor imobilizate 2008 – 2012

3.4.2. Rata imobilizărilot corporale

-mii lei-

Tabel 3.17. Evoluția Ratei imobilizărilor corporale 2008 – 2012

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.17. Evoluția Ratei imobilizărilor corporale 2008 – 2012

3.4.3. Rata imobilizărilor financiare

-mii lei-

Tabel 3.18. Evoluția Ratei imobilizărilor financiare 2008 – 2012

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.18. Evoluția Ratei imobilizărilor financiare 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata activelor imobilizate, rata imobilizărilor corporale și rata imobilizărilor financiare au valori nule pe parcursul celor cinci ani analizați, deoarece întreprinderea nu deține active imobilizate și implicit nici imobilizări corporale și financiare, ceea ce este un lucru bun, deoarece în cazul unei crize financiare, întreprinderea nu va fi nevoită să transforme imobilizările corporale în lichidități.

3.4.4. Rata activelor circulante

-mii lei-

Tabel 3.19. Evoluția Ratei activelor circulante 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata activelor circulante are aceeași valoare pe parcursul celor 5 ani, valoarea de 100%, aceasta este complementară ratei activelor imobilizate.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.19. Evoluția Ratei activelor circulante 2008 – 2012

3.4.5. Rata stocurilor

-mii lei-

Tabel 3.20. Evoluția Ratei Stocurilor 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata stocurilor are valoare nulă, pe parcursul celor cinci ani analizați, deoarece întreprindere nu dispune de stocuri, aceasta face parte din sfera prestării de servicii.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.20. Evoluția Ratei Stocurilor 2008 – 2012

3.4.6. Rata creanțelor comerciale

-mii lei-

Tabel 3.21. Evoluția Ratei creanțelor comerciale 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

În perioada 2009 – 2010 rata creanțelor comerciale scade cu 35,69 %, și în perioada 2010 – 2011 scade cu 14,06%. Aceasta înregistrează creșteri în perioada 2008 – 2009 de 4,6 % și în perioada 2011 – 2012 de 67,74%. Înregistrează valori mai ridicate ceea ce înseamnă că întreprinderea acordă decontări fără numerar.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.21. Evoluția Ratei creanțelor comerciale 2008 – 2012

3.4.7. Rata activelor de trezorerie

-mii lei-

Tabel 3.22. Evoluția Ratei activelor de trezorerie 2008 – 2012

Interpretarea rezultatelor obținute:

Rata activelor de trezorerie semnalează creșteri în perioada 2009 – 2010 de 35,68% și în perioada 2010 – 2011 de 14,07 %. Aceasta înregistrează scăderi în perioada 2008 – 2009 de 4,6 % și în perioada 2011 – 2012 de 67,75 %. În 2009 și 2010 activele de trezorerie sunt mai mari ca pasivele de trezorerie, ceea ce înseamnă că în acest an este o situație favorabilă pentru echilibrul financiar. Însă în anii, 2008, 2011, 2012, situația se schimbă, valoarea activelor de trezorerie fiind mai mică ca cea a pasivelor de trezorerie și acest lucru poate semnifica faptul că întreprinderea trebuie să facă credite bancare pentru finanțarea nevoilor de exploatare.

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Grafic 3.22. Evoluția Ratei activelor de trezorerie 2008 – 2012

Capitolul IV: Concluzii

Pe baza bilanțului contabil și a contului de profit și pierdere din perioada 2008 – 2012, am putut calcula Soldurile intermediare de gestiune, Capacitatea de autofinanțare și Sistemul de rate, prin care am putut analiza situația întreprinderii și a indentifica posibile probleme ale acesteia.

Analizând soldurile intermediare de gestiune, am observat că anii 2010 și 2012 sunt problematici, valoriile acestora scăzând semnificativ. Deși au loc scăderi ale valorilor, rezultatele obținute, în perioada de analiză 2008 – 2012, sunt pozitive, semnificând faptul că întreprinderea poate îndeplini o anumită funcție de remunerare a factorilor de producție și să finanțeze creșterea economică din perioada viitoare.

Capacitatea de autofinanțare înregistrează scăderii în anii 2010 și 2012 , însă rezultatul pozitiv al acestuia, în perioada de analiză 2008 – 2012, indică faptul că întreprinderea își poate asigura dezvoltarea prin forțe proprii, folosind drept surse de finanțare o parte a profitului obținut în exercițiul anterior (expirat) și fondul de amortizare, acoperind creșterea activului economic.

Ratele de rentabilitate comercială, au valori pozitive. Acestea înregistrează scăderi în anii 2010 și 2012, anul 2012 având cea mai mică valoare din perioada de analiză 2008 – 2012.

Ratele de rentabilitate economică înregistrează scăderi de rezultate în anii 2009 și 2012. Rata de rentabilitate economică este superioară ratei inflației pe tot parcursul anilor de analiză 2008 – 2012. Rentabilitatea economică brută și cea netă în anii 2009 și 2012 înregistrează valori negative datorită capitalului economic net și brut, care o mare influență în calculul acestuia, o are necesarul de fond de rulment, ce are valoari negative în anii menționați mai sus. Valorile ridicate ale acestei rate indică faptul că activele disponibile sunt utilizate intr-un mod eficient.

Ratele de rentabilitate financiară înregistrează scăderi ale valorilor în anul 2010 și în anul 2012. Acestea au valori cuprinse între 99, 3 % și 99, 7 %, ceea ce indică faptul că înteprinderea are o rentabilitate financiară ridicată, aceasta având capacitatea de a degaja profit net prin capitaluri proprii angajate în activitatea sa.

Ratele de lichiditate și solvabilitate înregistrează scăderi ale valorilor în anii 2009 și 2012, însă aceste valori sunt supraunitare, chiar optime in unele situații, în perioada de analiză 2008 – 2012, ceea ce dovedește că întreprinderea are capacitatea de a-și plăti datoriile și de asemenea, aceastea are posibilitatea de acces la credite de trezorerie. Întreprinderea poate fi solvabilă, chiar dacă la un moment dat nu dispune de capitaluri suficiente.

Ratele de îndatorare asemeni ratelor anterioare, înregistrează scăderi ale valorilor în anul 2009 și în anul 2012. Unele dintre acestea au valori nule în perioada de analiză 2008 – 2012. Rezultatele obținute în perioada de analiză, a ratelor de îndatorare, dovedește faptul că întreprinderea poate beneficia în continuare de împrumuturi, credite bancare, în condiții de garanție sigură. Aceasta poate beneficia de credite atât pe termen mediu cât și lung.

Ratele privind structura activului si pasivului, înregistrează valori nule la unele rate, deoarece întreprinderea nu dispune de active imobilizate, imobilizări corporale, imobilizări financiare, stocuri, datorita obiectului său de activitate, fiind o întreprindere intermediară. Au loc scăderi ale rezultatelor în anii 2009 și 2012, însă acestea au valori optime, conform literaturii de specialitate, în afară de rata activelor de trezorerie, unde rezultaele anilor 2008, 2009, 2012, sunt negative, ceea ce ar putea indica că întreprinderea trebuie să facă credite bancare pentru finanțarea nevoilor de exploatare.

În urma analizării rezultatelor obținute, a tuturor indicatorilor, în perioada de analiză 2008 – 2012, am observat că anul 2012 este mai problematic, acesta înregistrând cele mai mici valori din toată perioada analizată. Anul 2011, a fost anul cel mai prosper, având în unele cazuri și valori aproape duble, față de restul anilor analizați. Deși au avut loc scăderi semnificative, pe tot parcursul perioadei analizate, întreprinderea a înregistrat valori pozitive, în unele cazuri chiar optime, ceea ce o ajută în a-și menține poziția pe piață. Întreprinderea este profitabilă, având un profit net pozitiv și bun, pentru mărimea acesteia.

Cpitolul V:

Posibile soluții la problemele identificate

Firma Rompan Proiect. SRL este unul din marii distribuitori de cereale. Costurile privind mărfurile sunt diferite de la un sezon la altul în fucție de condițiile meteo și în fucție de producția de cereale realizată la noi în țară. Totuși societatatea caută să achiziționeze cerealele la cele mai mici prețuri existente pe piața din România.

În continuare voi enumera cateva posibile soluții la problemele identificate:

Căi de raționalizare a costurilor:

Reducerea cheltuielilor bancare: pe moment această cheltuială pare destul de mică, însă pe termen lung suma acestor cheltuieli poate să depășească așteptările întreprinderii. Exemple de cheltuieli bancare sunt, cele cu comisioanele bancare privind tranzacțiile efectuate și cele cu întreținerea și mentenanța costurilor, de aceea întreprinderea trebuie să caute băncile care promovează o cultură de costuri mici între tranzacții și întreținere.

Organizarea și ținerea unei evidențe riguroase a cheltuielilor pe unități și elemente de cheltuieli;

Perfecționarea sistemului de conducere economică – traininguri de perfecționare (care sa ajute la dezvoltarea personalului și creșterea performanței);

Reducerea cheltuielilor de transport – lipsa unui plan bine stabilit pentru folosința combustibilului, poate duce la o pagubă mare pe termen lung. Angajații sunt stimulați atunci când întreprinderea îi acordă mașină cu care să-și facă treaba, însă aceștia pot profita de această ocazie în scop personal. Astfel trebuie introdus un sistem care să permită monitorizarea curselor efectuate: evidența kilometrilor parcurși, destinația și scopul deplasării.

Capacitatea de autofinanțare: ar fi recomandabil să crescă, deoarece aceasta constituie un mijloc sigur de finanțare și oferă întreprinderii un grad de libertate mare privind alegerea invesițiilor.

Rata de rentabilitate economică.

În afară de anul 2012, unde rata de rentabilitate economică a avut valoarea de 19,61%, perioada 2008 – 2011 a avut valori de peste 25 % (această valoare fiind recomandată în literartura de specialitate), ceea ce semnifică că firma va putea să își reînoiască activele într-o perioadă foarte scurtă. Recomandarea mea ar fi ca aceasta să crească în perioada viitoare, pentru ca această rată sa nu afecteze firma.

BIBILIOGRAFIE

Bătrâncea I, Bătrâncea L.M., Borlea S.N., Analiza financiară a entității economice, Editura. Risoprint, Cluj-Napoca, 2007;

Brăzeanu P., Boștinaru A., Prăjișteanu B., Diagnostic financiar, Instrumente de analiză financiară, Editura Economică, București, 2003;

Dimitriu Caracotă M., Caracotă D., Evaluarea investițiilor de capital, Ed. Fundației Pro, București, 2004;

Feleagă N.,Sisteme contabile comparate, Editura Economică, București, 1999;

Georgescu N.,Analiza bilanțului contabil , Ed. Economică, București, 1999;

Gheorghiu Al., Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, București, 2004;

Ilie V., Gestiunea financiară a intreprinderii, ASE, Biblioteca digitală;

Juravle V., Vintilă G., Fiscalitate, Editura ASE, Bucuresti, 2007;

Lezeu, D.N., Analiza situațiilor financiare ale întreprinderii, Editura Economică, București, 2004;

Mărgulescu D. și colectiv, Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, București, 1994;

Meșter C., Lezeu D., Analiza economico-financiară – studiu aplicativ, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2003;

Mișu N., Finanțele întreprinderii, Editura ASE, București, 2008;

Niculescu M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1999;

Popa A.F., Popa N., Impozitele și taxele reglementate de Codul fiscal, Editura Contaplus, 2008;

Purcaru I., Matematici financiare, Editura Economică, București, 1999;

Stancu I., Finanțe, Editura Economică, București, 1997;

Stroe R., Gestiunea financiară a intreprinderii, Editura ASE, Biblioteca digitală;

Stroe R., Finanțe, ASE, Biblioteca digitală;

Tămășilă M., Analiza performanțelor și diagnosticul întreprinderii, Editura SOLNESS, Timișoara, 2008;

Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiză economico+ financiară, Editura Economică, București, 2004;

Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004.

BIBILIOGRAFIE

Bătrâncea I, Bătrâncea L.M., Borlea S.N., Analiza financiară a entității economice, Editura. Risoprint, Cluj-Napoca, 2007;

Brăzeanu P., Boștinaru A., Prăjișteanu B., Diagnostic financiar, Instrumente de analiză financiară, Editura Economică, București, 2003;

Dimitriu Caracotă M., Caracotă D., Evaluarea investițiilor de capital, Ed. Fundației Pro, București, 2004;

Feleagă N.,Sisteme contabile comparate, Editura Economică, București, 1999;

Georgescu N.,Analiza bilanțului contabil , Ed. Economică, București, 1999;

Gheorghiu Al., Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, București, 2004;

Ilie V., Gestiunea financiară a intreprinderii, ASE, Biblioteca digitală;

Juravle V., Vintilă G., Fiscalitate, Editura ASE, Bucuresti, 2007;

Lezeu, D.N., Analiza situațiilor financiare ale întreprinderii, Editura Economică, București, 2004;

Mărgulescu D. și colectiv, Diagnostic economico-financiar, Editura Romcart, București, 1994;

Meșter C., Lezeu D., Analiza economico-financiară – studiu aplicativ, Editura Universității din Oradea, Oradea, 2003;

Mișu N., Finanțele întreprinderii, Editura ASE, București, 2008;

Niculescu M., Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1999;

Popa A.F., Popa N., Impozitele și taxele reglementate de Codul fiscal, Editura Contaplus, 2008;

Purcaru I., Matematici financiare, Editura Economică, București, 1999;

Stancu I., Finanțe, Editura Economică, București, 1997;

Stroe R., Gestiunea financiară a intreprinderii, Editura ASE, Biblioteca digitală;

Stroe R., Finanțe, ASE, Biblioteca digitală;

Tămășilă M., Analiza performanțelor și diagnosticul întreprinderii, Editura SOLNESS, Timișoara, 2008;

Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N., Analiză economico+ financiară, Editura Economică, București, 2004;

Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2004.