Evaluarea Resurselor Umane la Scoala Gimnaziala Gura Ocnitei

Cuprins

Introducere

Capitolul 1 – Aspecte teoretico- metodologice

Importanța managementului resurselor umane;

Necesitatea și#oportunitatea evaluării performanțelor resurselor umane;

Evaluarea internă – aspecte ale practicii manageriale;

Evaluarea externă – caracteristici manageriale

Capitolul 2 – Prezentarea generală a Școlii Gimnaziale Gura Ocniței

2.1 Elemente de#identificare a unității școlare;

2.2 Scurtă istorie a organizației;

2.3 Baza materială a școlii;

2.4 Resursele umane ale Școlii Gimnaziale Gura Ocniței;

2.5 Cultura organizațională;

2.6 Viziunea și#misiunea școlii

Capitolul 3 –Analiza resurselor umane la Școala Gimnazială Gura Ocniței

3.1 –Analiza evoluției resurselor umane;

3.2 –Analiza structurii resurselor umane

Capitolul 4 –Evaluarea resurselor umane la Școala Gimnazială Gura Ocniței

4.1 –Evaluarea activității cadrelor didactice;

4.2 –Criterii de#performanță pentru evaluarea cadrelor didactice;

4.3 –Modelul de#evaluare a resurselor umane la Școala Gimnazială Gura Ocniței

Capitolul 5 –Concluzii și#recomandări

5.1 –Analiza SWOT

5.2 –Propuneri

Introducere

În cadrul fiecărei instituții resursele umane au cea mai mare importanță,#iar între acestea,#în cazul organizațiilor de#tip educațional,#cele mai evident implicate și#cu maximum de#influență în funcționarea acestora rămân cadrele didactice cu nivelul lor de#competență și#expertiză specifică.

Managementul resurselor umane în instituția școlară nu este nici ușor,#nici simplu:

– nu orice manager are și#însușiri originale și#calități de#leader

– teoria și#practica managementului educațional evidențiază faptul că organizația tip școală este una cu o structură aplatizată,#slab ierarhizată,#pregnant orizontalizată și,#mai mult decât atât orice școală este o organizație formată majoritar din profesioniști cu pregătire de#nivel inalt și#calificare pe#măsură.

Evaluarea personalului este o însărcinare foarte importantă a directorilor de#școală și#implică posedarea unor cunoștințe proprii sferei de#activitate.#Pentru a fi folosită și#a nu rămâne la un nivel de#formalism,#evaluarea personalului trebuie să exprime atât aspectele pozitive,#cât și#pe#cele negative,#să fie un proces cu caracter formativ care să contribuie la dezvoltarea instituțională.#Modul în care sunt comunicate aspectele stabilite în procesul de#evaluare (în special cele negative) contribuie fundamental la îndreptarea disfuncționalităților identificate.

O evaluare eficientă pornește de#la o acțiune reflexivă asupra activității desfășurate pe#care resursele umane din cadrul instituției o pot realiza prin#completarea unei fise#de#autoevaluare specifică școlii care se#referă la activitatea didactică,#educativă,#extrașcolară,#responsabilitățile avute la nivelul organizației,#proiectele în comunitate etc.#În același#timp procesul evaluativ trebuie să cuprindă intervenția/aprecierea reprezentanților managementului pe#domenii (responsabili de#comisii și#departamente),#feedback de#la elevi,#părinți și#membri ai comunității.#La finalul procesului de#evaluare,#are loc o întâlnire de#lucru cu conducerea școlii,#a consiliului de#administrație pentru acordarea calificativului general.#

Lucrarea este structurată pe# cinci capitole:

Capitolul 1 prezintă aspecte teoretico-metodologice,#referiri asupra managementului școlar și#aspra dimensiunii sale de#bază,#managementul resurselor umane.#Capitolul 2 realizează o prezentare generală a Școlii Gimnaziale Gura Ocniței,#urmat de#analiza evoluției și#structurii resurselor umane în capitolul 3.#Capitolul 4 prelungește demersul până la nucleul problematicii abordate,#focalizându-se#pe#evaluarea realistă și#relevantă a resurselor umane,#eșalonat pe#etape,#explicit delimitate și#cu recurgerea la instrumente alternative de#evaluare ce pot surprinde#indicatorii relevanți,#însoțite de#punctaje aferente (transferabile în calificative).#La finalul lucrării,#în capitolul 5 sunt prezentate propuneri și#recomandări gândite a fi puse#în practică.

CAPITOLUL 1

ASPECTE TEORETICO- METODOLOGICE PRIVIND EVALUAREA RESURSELOR UMANE

1.1.Importanța managementului resurselor umane 

Managementul este un sector de#mare interes și#de#o importanță majoră în societate.#Știința managerială a fost dezvoltată în timp,#a trecut prin#diferite etape#care au avut un impact major asupra dezvoltării umane și#are în prezent caracteristici și#orientări specifice lumii moderne,#cum ar fi:

– percepție globală și#integratoare de#rezolvare a problemelor – raportare la mediul extern național și#internațional;

– interdisciplinaritatea – introducerea unor elemente din alte științe;

– dinamismul – determinat de#frecvența și#amploarea schimbărilor din societate;

– universalitatea – transferul de#concepte,#principii,#tehnici și#instrumente manageriale din domeniul activității industriale în toate celelalte domenii ale vieții și#activității umane,#astfel că se#vorbește curent de#management agrar,#management bancar,#financiar,#educațional etc.;

Activitățile din cadrul managementului resurselor umane sunt îndreptate către menținerea resurselor umane în cadrul instituției,#prin#motivare și#dezvoltare,#cu scopul realizării eficiente a obiectivelor acesteia și#satisfacerii cerințelor  angajaților.#Apar o serie de# aspecte reale ale managementului resurselor umane cu cât instituțiile se#dezvoltă,#astfel managerii creează un program prin#care doresc menținerea  persoanelor cu abilitățile necesare funcționării juste a organizației.#Activitățile de#recrutare,#selecție instruire,#evaluare permanentă a performanțelor sunt implementate pentru a verifica dacă sunt atinse#obiectivele pe#care organizația și#le-a propus reprezentân totodată și#componentele managementului resurselor umane.#În planul strategic al unei instituții de#învățământ preuniversitar se#implementează și#planul de#resurse#umane.#În timp ce  instituția  identifică oportunități libere de#dezvoltare,#este utilă legătura lor cu abilitățile indispensabile pentru acoperirea lor.#În școli se#implementează programe de#instruire care urmăresc dezvoltarea resurselor umane necesare îndepliniri sarcinilor impuse.#Problema constă în recunoașterea tipului de#instruire de#care angajații au nevoie.#Toate deciziile de#instruire trebuie să țină cont de#motivarea angajatului supus formării.

Managementul sistemului și#al instituțiilor de#învățământ cuprinde: formularea clară a finalităților,#proiectarea rețelei instituționale,#elaborarea conținuturilor învățării,#asigurarea cadrului legislativ-normativ,#formarea inițiala și#pe#parcurs a personalului de#conducere și#intruire,#stabilirea unor tehnici de#evaluare care să permită reglarea pe#parcurs a sistemului și#procesului de#învățământ și#omptimizarea rezultatelor.#Utilitatea managementului este dată de#îndeplinirea creșterii eficacității realizării finalităților educației,#de#asigurarea resurselor și#de#dirijarea activităților în sine.#Managementul resurselor umane constă în totalitatea activităților îndreptate către asigurarea,#dezvoltarea,#motivarea și#menținerea resurselor umane în cadrul organizației în vederea realizării obiectivelor acesteia și#satisfacerii nevoilor angajaților.#Pe#parcursul dezvoltării,#organizațiile au de#a face cu aspecte ale managementului resurselor umane.#Se#creează un plan de#atragere și#menținere a persoanelor cu abilitățile necesare organizației.#Implementarea planului presupune recrutarea,#selecția,#integrarea,#instruirea,#recompensarea,#alegerea beneficiilor și#evaluarea performanțelor pentru a se#verifica dacă sunt atinse#obiectivele organizaționale.#Toate activitățile reprezintă categoriile managementului resurselor umane.#Planul de#resurse#umane într-o unitate de#învățământ preuniversitar este creat în acord cu planul strategic al organizației.#Pe#măsură ce organizația identifică oportunitățile de#dezvoltare disponibile,#este necesară corelarea lor cu abilitățile de#care va fi nevoie pentru acoperirea lor.#Orice organizație școlară dorește popularitate și#de#aceea trebuie stabilite metode#de#găsire și#angajare de#oameni care să posede#abilitățile solicitate.#Acest lucru se#reflectă de#obicei într-o formă de#planificare a resurselor umane.#Analizându-se#proiectele și#tendințele viitoare ale instituției – printr-un proiect de#dezvoltare instituțională (PDI),#se#estimează numărul de#oameni de#care este nevoie și#tipul de#abilități și#competențe pe#care le solicită eventualele posturi vacante.#Orice aspect din activitatea unei organizații este determinat de#competențe,#motivație și#eficiență în organizarea personalului.#Dintre toate sarcinile managementului,#resursa umană,#denumită și#“cel mai valoros activ”,#este cea mai importantă deoarece de#ea depinde#cât de#bine este realizat totul într-o organizație.#După felul în care membrii unei instituții pun în practică obiectivele acesteia depinde#succesul; de#aceea capacitățile și#calitatea resurselor umane sunt esențiale pentru rezultatele acesteia.

1.2.Necesitatea și#oportunitatea evaluării performanțelor resurselor umane

Atunci când vorbim de#evaluare la modul general o considerăm ca fiind o acțiune,#un proces,#o preocupare cognitivă prin#care cel care evaluează apreciază sau#precizează performanța evaluatului,#în raport cu standardele impuse,#precum și#cu reprezentarea sa optică,#propriul său ansamblu de#valențe sau#cu propria sa viziune privind performața uzuală.

 În sens limitat,#evaluarea performanțelor constituie activitatea de#bază a managementului resurselor umane,#derulată în vederea precizării stadiului în care membrii organizației îndeplinesc concis sarcinile ce le revin.

O evaluare imparțială a resurselor umane din instituțiile școlare îndeplinește anumite funcții:

• funcția de#diagnoză – prin#care evaluarea plănuiește realizarea unei păreri juste a rezultatelor,#activității și#a proceselor ca au dus la obținerea rezultatelor,#a sectoarelor care sunt afectate și#orientată îe două părți: pe#de#o parte denotă o stare de#fapt,#iar pe#de#altă parte se#polarizează asupra explicării cauzelor care au produs diferitele situații.

• funcția de#informare – identificarea caracteristicilor ocupației cadrelor didactice  pusă la dispoziția acestora și#a managerului școlar;

• funcția de#monitorizare – țintește procesul nu rezultatele,#având și#rol de#feed-back.#Latura sa este mai mult psihologică pentru persoana evaluată,#deoarece monitorizarea și#feed-back-ul continuu asupra activității sale pot fi factori motivaționali pentru creșterea performanței,#în schimb absența acestora reprezintă pentru evaluat faptul că nimeni nu observă și#apreciază efortul său de#a rezolva problemele apărute în contexte variate;

• funcția de#prognoză –reținerea cauzelor care însoțesc aspecte ale eficienței sau#calității responsabilităților cadrului didactic;

• funcția de#ameliorare/ optimizare – reprezintă căutarea și#identificarea unor soluții proprice evaluării și#stabilirea unor măsuri ameliorative care se#concretizează prin#îmbunătățirea activității cadrului didactic evaluat;

• funcția de#abilitare în sensul autoevaluării – cunoscând nu doar rezultatul evaluării,#ci și#procedurile,#criteriile care au dus la obținerea acelui rezultat,#în timp evaluatul va fi provocat să reflecteze asupra mecanismelor care duc la obținerea rezultatelor,#cunoscând criteriile de#evaluare,#reușind astfel să fie propriul său evaluator obiectiv și#responsabil.

Managementul școlar are și#o componentă de#management al evaluării și#calității în educație,#mult accentuată în ultima perioadă,#cu implicații însemnate asupra dezvoltării organizaționale.#Resursele umane ale unei instituții școlare reprezintă unul dintre indicatorii calității organizaționale determinând conducerea managerială a organizației școlare să acorde#o reală importanță activităților legate de#asigurarea ,,calității” cadrelor didactice,#specificând în același#timp și#activitatea de#evaluare a performanțelor acestora,#astfel arăt-du-se#nivelul cerut de#instituția școlară și#în același#timp de#societate.

Alt aspect important legat de#evaluarea performanțelor într-o unitate școlara  este cel de#management al performanței,#care are în vedere  o serie de#alte componente sau#o strategie concretă privind îmbunătățirea performanței.

Managementul performanței poate reprezenta și#procedee de#a obține rezultate fie individuale fie organizaționale,#posibil,#mai ample datorită perceperii performanței din prisma obiectivelor și#standardelor stabilite anterior,#având ca punct de#pornire filosofia managementului prin#obiective.#Acestă noțiune se#referă la o altă modalitate de#acostare a managementului resurselor umane,#respectiv a evaluării acestuia cu predilecție,#folosindu-se#de#obiective,#performanțe și#feed-back,#transformându-le totodată în metode#de#motivare a resurselor umane libere,#pentru ca acestea să aplice la cel mai înalt nivel potențialul lor creator,#în folosul personal și#organizațional.#Evaluarea performanțelor posedă un rol important în cadrul acestui sistem,#fiind structură de#bază al acestuia.

Procesul de#evaluare cuprinde#următoarele etape:

• precizarea clară și#concisă a obiectivelor evaluării performanțelor;

• fixarea etapelor de#evaluare și#a strategiei ce urmează a se#folosi (perioada realizării evaluării,#stabilirea persoanelor cu atribuții și#responsabilități în acest sens);

• organizarea și#popularizarea vigilentă a procedurilor de#evaluare;

• constituirea obiectivelor de#evaluare;

• determinarea celor mai accesibile criterii de#evaluare,#respectiv a elementelor specifice sau#a atributelor care definesc performanța;

• stabilirea standardelor de#performanță;

• alegerea metodelor,#tehnicilor și#instrumentelor de#evaluare,#ținând cont de#obiectivele evaluării,#dar și#de#avantajele și#dezavantajele utilizării acelui instrumentar;

• evaluarea propriu-zisă a performanțelor;

• examinarea și#expunerea datelor obținute în urma evaluării;

• fixarea procedeelor de#comunicare a rezultatelor obținute;

• stabilirea căilor de#optimizare a performanțelor  instituției școlare;

• consilierea și#susținerea persoanelor cu performanțe mai pușin bune în vederea îmbunătățirii acestora.

1.3  Evaluarea internă – aspecte ale practicii manageriale

Evaluarea resurselor umane poate fi internă sau#externă,#în funcție de#persoana care evaluează (în interiorul organizației – managerul școlar,#șefii comisiilor metodice – sau#în afara ei: inspectori sau#cadre didactice din diferite comisii de#control).#

În cazul evaluării interne scopul și#obiectivele evaluării se#referă la îmbunătățirea continuă a activității cadrelor didactice,#cu rezultate remarcabile asupra procesului instructiv-educativ ce se#desfășoară în cadrul instituției școlare și,#totodată asupra rezultatelor și#gradului de#pregătire al beneficiarilor-elevii,#după ce,#în prealabil s-au obținut informații semnificative despre rezultatele activității care a fost supusă demersului evaluativ,#transformate atât calitativ dar și#cantitativ.#În urma informațiilor importante obținute s-au luat decizii pentru perfecționarea activității persoanei evaluate.

Atunci când este evaluat formal de#către manager,#de#responsabilul comisiei metodice,#sau#de#către consiliul de#administrație sau#informal de#către părinți și#nu în ultimul rând de#către elevi,#cadrul didactic este privit în moduri diferite de#fiecare dintre aceștia.#Diferența de#opinii este justificată,#deoarece fiecare evaluator al aceluiași#evaluat îl percepe#în funcție de#instruirea vizată,de#interesele sale,#de#propriile sale concepții despre viață.#S-a constatat că unele cadre didactice au rezultate mult mai bune,#cu toate că urmărește aceleași#criterii,ca toate celelalte,#ceea ce pledează pentru o evaluare permanentă a cadrelor didactice,#urmărind ameliorarea și#optimizarea activității lor.#Urmărind scopul,#se#reliefează și#obiectul evaluării cadrelor didactice,#urmărind în sens larg întreaga activitate a profesorului,#nefiind ușor de#realizat deoarece este necesară și#o evaluare externă,nu doar la nivelul instituției școlare,#sau#în sens restrâns doar un segment al activității sale.#Pentru a nu fi parțială,#incompletă sau#eronată,#se#recomandă ca evaluarea activității cadrelor didactice să se#realizeze de#către managerii școlari în raport cu inspectorii,#alte cadre didactice,#părinți sau#elevi.

Evaluarea este realizată potrivit reglementării legislative în vigoare și#anume: Legea Educației Naționale nr.1/ 2011 cu modificările și#completările ulterioare,#publicată în Monitorul Oficial al României,#Partea I nr.824 și#824 bis din 22 noiembrie 2011 sau#în cadrul instituției școlare prin#Regulamentul de#Ordine Interioară document nelipsit din cultura organizațională.

Directorul unității ca și#evaluator,#coordonează întreg procesul instructiv-educativ din școală,#modul în care cadrele didactice își#duc la îndeplinire responsabilitățile; informează Inspectoratul Școlar Județean cu privire la rezultatele personalului didactic,#evaluează personalul didactic la inspecțiile pentru obținerea gradelor didactice,#sau#când acestea sunt înscrise#la concurs pentru acordarea gradațiilor de#merit; definitivează alături de#consiliul de#administrație calificativele la sfârșitul anului școlar cadrele didactice din școală.

În cadrul consiliului profesional toate cadrele didactice cu norma de#bază în unitatea de#învățământ vor alege cadrele didactice care vor face parte din Consiliul de#Administrație.

Comisiile metodice evaluează,#împreună cu responsabilul comisiei metodice,#activitatea fiecărui membru al comisiei metodice și#propun Consiliului de#administrație calificativele anuale ale acestora,#în baza unui raport motivat; responsabilul comisiei metodice efectuează asistențele la lecțiile personalului didactic,#în mod special debutanților  și#cadrelor didactice nou-venite în instituția școlară.

Procedura de#evaluare este inițiată de#profesorii înșiși#printr-o autoevaluare,#iar în unele instituții de#învățământ,#evaluatori pot deveni celelalte cadre didactice din școală,#elevii și#părinții acestora,#datorită propriei autonomi prin#diferite metode#și#instrumente aprobate de#către Consiliul de#administrație al școlii respective.

Principală metodă de#realizare a evaluării personalului didactic din instituțiile școlare o reprezintă fișa de#evaluare,#elaborată de#Ministerul Educației și#Cercetării Științifice,#ca instrument unitar la nivel național,#fie,#o fișă de#evaluare concepută la nivelul școlii respective,#atent coordonată de#către managerului școlar și#avizată de#către Consiliul de#administrație și#comisiile metodice.

Evaluarea nu are loc doar la finele anului școlar,#ci este completată de#evaluarea de#parcurs,#internă si externă,#de#către interevaluare sau#chiar autoevaluare.#Evaluarea pe#bază de#portofoliu ar putea reprezenta o modalitate de#dezvoltare a resurselor umane și#nu doar ca o modalitate de#control.#Poate conține diferite exemple de#autoevaluare ,#de#declarații de#intenții; modele de#interevaluare; modalități de#urmărire a comunicării și#interacțiunilor; proiecte; rapoarte scrise; fise#de#apreciere.#În același#timp se#folosește observarea directă a activității profesorului prin#asistențele la clasă,#verificare documentelor școlare întocmite de#către cadrul didactic,#chestionare,#interpretarea testelor aplicate elevilor și#a aprecierilor făcute,#pe#baza fișei model realizată la nivelul Inspectoratului Școlar Județean,#notele,#mediile obținute de#către elevi la examene sau#la sfârșitul semestrelor/ anului școlar,#scale de#evaluare.

La final,#în urma concluziilor rezultate din punctajul aferent fișei de#evaluare se#realizează discuții individuale între cel care efectuează evaluarea  și#cadru didactic evaluat,#cu păstrarea confidențialității puncajului obținut; În cadrul comisiilor metodice au loc discuții,#se#fac recomandări,#acolo unde#se#impune acest lucru ca de#exemplu includerea acestora în diverse#programe de#perfecționare științifică/ metodică sau#adoptarea unor sancțiuni atunci când cadrul didactic nu-și#ameliorează activitatea.

1.4.#Evaluarea externă – caracteristici manageriale

Evaluarea externă este realizată de#cele mai multe ori sub formă de#inspecție de#către inspectori școlari (din cadrul Inspectoratelor Școlare Județene),#de#către personal de#specialitate din cadrul Ministerul Educației și#Cercetării Științifice,#sau#a altor organe centrale.#Scopul evaluării externe este evaluarea randamentului cadrului didactic inspectat sau#dezvoltarea profesională a acestuia; evaluarea performanțelor activității didactice efectuată în incinta școlii,#în sala de#clasă,#la diferite lecții,#dar și#în cadrul activităților extracurriculare și#de#(auto)perfecționare.#Nu trebuie omis nici faptul că inspecția constituie și#o modalitate de#stimulare a responsabilității cadrelor didactice,#în ameliorarea instrumentelor de#evaluare și#autoevaluare a rezultatelor actului instructiv-educativ,#cu accent pe#îndrumare.

Scopul inspecției școlare este de#a verifica sistemic modul de#aplicare a legilor,# și#măsurilor întocmite de#organele abilitate în domeniu; aprecierea activității cadrelor didactice; furnizarea de#date pentru factorii de#decizie de#la nivel teritorial și#central.

Sorin Cristea consideră că prin#inspecție școlară se#urmărește păstrarea personalul didactic în actualitatea pedagogică promovând astfel informații noi din domeniul dezvoltării profesionale.

Inspecția școlară îmbracă forme variate în funcție de#scopul urmărit :

inspecției de#specialitate,#care urmărește evaluarea activității didactice și/ sau#a activității educative (la disciplina de#specialitate,#la activitatea educativă)

inspecției speciale (pentru definitivat,#gradul II,#gradul I)

inspecției tematice ( activității educative,#a orientării școlare și#profesionale)

În timpul inspecției de#specialitate,#inspectorul observă modul de#lucru al cadrul didactic,#dacă își#stabilește corespunzător obiectivele de#predare-învățare-evaluare,#parcurgând ritmic programa școlară,#utilizând mijloacele de#învățământ necesare în cadrul lecțiilor.#Ponderea cea mai mare în inspecția școlară de#specialitate o deține însă participarea nemijlocită,#directă a inspectorului la activitățile desfășurate de#personalul didactic în clase,#cabinete,#laboratoare,#pe#loturi școlare,#la cercurile pe#obiecte,#la orele de#meditații și#consultații,#în timpul vizitelor și#excursiilor cu caracter didactic.

Concluziile rezultate se#efectuează prin#discutarea lecțiilor cu profesorul evaluat (moment în care acesta seautoevaluează).# În același#timp dacă există probleme privind procesul de#predare al disciplinelor din punct de#vedere al conținutului metodic sau#al eficienței,#acestea vor fi prezentate în cadrul unor schimburi de#experiență sau#în cadrul cercurilor pedagogice,#astfel fiind evidențiate cadrele didactice cu experiență din punct de#vedere metodic și#psihopedagogic.#

Inspecția specială,#pentru definitivarea în învățământ sau#pentru obținerea gradelor II și#I ocupă un loc distinct în cadrul evaluării externe,#având și#scop de#perfecționare a cadrelor didactice.#Până la obținerea definitivării sau#a gradelor didactice au loc mai multe inspecții curente de#specialitate unde#sunt verificate cunoștințele și#talentul pedagogic al celui inspectat,#toate stabilite prin#lege: probe scrise#și/sau#orale la disciplina de#specialitate,#definitivând prin#inspecția specială,#care constituie finalul,#oferind în același#timp o apreciere cuprinzătoare asupra întregii preocupări pentru activități a cadrului didactic inspectat.#În timp ce la probele orale și/sau#scrise#se#verifică pregătirea de#specialitate a candidațiilor,#metodică și#psihopedagogică,#inspecția specială urmărește aprecierea capacității de#aplicare a cunoștințelor la clasă.#

Inspecția tematică urmărește un anumit domeniu sau#latură procesului instructiv-educativ.

Capitolul 2

PREZENTAREA GENERALĂ A ȘCOLII GIMNAZIALE GURA OCNIȚEI

2.1.#Elemente de#identificare a unității școlare

Denumirea școlii: Școala Gimnazială Gura Ocniței

Adresa: str.Principală,#nr.#333,#comuna Gura Ocniței

Tel/fax 0245 673339 ; e-mail: sc1_guraocniț[anonimizat]

Tipul școlii: școală gimnazială,#cursuri de#zi

Orarul școlii: 800-1900: 800-1300 clasele I-IV; 1300-1900- clasele V-VIII

Limba de#predare: limba română

2.2.#Scurtă istorie a organizației

Comuna Gura Ocniței este situată la contactul dintre dealurile care compun Subcarpații Curburii și#Câmpia Înaltă a Târgoviștei,#pe#artera care leagă localitatea Gura- Oniței de#comuna Ocnița.#Este atestată documentar în secolul al XV-lea,#fiind cunoscută prin#ocnele de#sare și#mai apoi prin#exploatările de#petrol (încă din 1611).

Este compusă din patru sate: Gura Ocniței,#Adânca,#Săcuieni și#Ochiuri.#Numele comunei amintește de#Ocnița sau#Ocna cea Mică,#unde#se#exploata sare încă din secolul al XV-lea,#însă renumele localității nu l-a asigurat exploatarea sării,#ci a petrolului,#cunoscut aici încă din secolul al XVII-lea

Clima are un caracter continental; temperatura medie anuală este de#100 C.#Predomină solurile argilo-aluviale și#brun-roșcat,#ceea ce conferă acestora o fertilitate bună pentru culturile agricole.#Pe#teritoriul comunei se#poate identifica o floră bogată,de#la vegetații ierboase#spontane până la plante cultivate și#vegetații lemnoase#specifice treptei de#relief.#Din punct de#vedere hidrografic,#comuna se#încadrează în bazinul hidrografic Ialomița.#În trecut locuitorii comunei desfășurau activități ca: agricultura și#exploatarea petrolului.#Cu timpul tinerii și-au îndreptat atenția spre activități industriale și#cu o pondere mult mai mica,#spre agricultură.# După 1990,#au început să apară șomeri,#liberi profesioniști,#casnici.

Școala cu clasele I – VIII Gura Ocniței a luat ființă în perioada interbelică,#după ce o perioadă a funcționat în Casa Sfatului din localitate.#Lucrările de#construcție au fost definitivate în anul 1928.#În prezent este compusă din trei corpuri de#clădire:

– corpul de#clădire inițial,#construit în 1928;

– corpul de#clădire nou,#construit în anull 1978;

– atelierul- școală,#construit tot în anul 1978.

Adânca este o zonă rurală situată în partea de#est a județului Dâmbovița,#cu suprafață de#50,6 km pătrați.#Aparține comunei Gura – Ocniței,#fiind situată la 6 km de#centrul comunei.#Este așezată la poalele unor dealuri împădurite,#pe#văile coastei Uncheșului,#Oancei,#Răducului,#Olarului,#Bisericii,#Voievozilor,#Lupului și#Piscul Racului.

Școala Adânca este menționată pentru prima data într-un document din anul 1838.#În anul 1896 învățătorul din acea vreme era Nicolae Verdeț,#care era plătit de#115 părinți.#În 1896 localul școlii era nou,#de#zid,#iar școala a fost împroprietărită cu 17 pogoane de#pământ.#Construcția actualului local începe#în anul 1924,#iar în 1925 numărul copiilor înscriși#la clasele I – VII era de#116.#În anul 1969 începe#extinderea vechiului local al școlii,#iar în anul 2002 se#realizează consolidarea școlii în cadrul programului de#reabilitare a școlilor din mediu rural,#sprijinit de#Banca Mondială.În prezent,#această școală a devenit structură a Școlii Gimnaziale Gura – Ocnitei .

2.3.#Baza materială a școlii

Locații în care se#desfășoară procesul instructiv-educativ:

Utilități:

lumină electrică;

apă curentă și#canalizare;

încălzire cu gaze

Cablu TV

internet (prin#Romtelecom) secretariat;

Săli cu destinație specială:

cabinet de#informatică – dotat cu calculatoare legate în rețea,#scanner,#imprimantă ;

Bibliotecă – cu un număr de#peste 3000 volume;

Un cabinet- director – dotat cu calculator + imprimantă,#xerox ,#leptop;

Cancelarie pentru personalul didactic – dotat cu calculator + imprimantă;

O sala pentru secretariat și#contabilitate – dotata cu 2 calculatoare + imprimantă,# conectare la Internet ;

Cameră pentru programul „Lapte și#corn” ;

Anexă pentru personalul nedidactic al școlii ;

Sală de#sport ;

Grupuri sanitare moderne;

Teren de#sport

Elevii învață în condiții foarte bune.#Școala are centrală termică proprie,#racordare la apă curentă,# sistem de#supraveghere cu camere video .

2.4 Resursele umane ale Școlii Gimnaziale Gura Ocniței

I.Personalul didactic al Școlii Gimnaziale Gura Ocniței:

Figura 2.1 – Grafic- Personalul didactic al Școlii Gura Ocniței

Sursa: Planul de#dezoltare instituțională- Școala Gura Ocniței

Analizând informațiile din graficul prezentat în Figura 2.1 observăm că majoritatea cadrelor didactice sunt titulare,#acest lucru menținându-se#pe#parcursul mai multor ani școlari.Predomină studiile de#lungă durată în specialitatea postului.#

Figura 2.2 – Grafic- Personalul școlii/ grade#didactice

Sursa: Planul de#dezoltare instituțională- Școala Gura Ocniței

Conform graficului prezentat în figura 2.2 se#observă că pe#acest segment poziția dominantă este ocupată de#cadre didactice având gradul didactic I,#urmate de#cele cu gradul didactic II.#Se#deduce faptul că în cadrul Școlii Gura Ocniței,#cadrele didactice sunt preocuparea de#formarea inițială și# perfecționarea continuă.

Poziția domiciliului cadrelor didactice față de#post raportat la anul școlar 2014-2015

Figura 2.3 – Grafic- Poziția domiciliului cadrelor didactice față de#Școala Gura Ocniței

Sursa: Planul de#dezoltare instituțională- Școala Gura Ocniței

Din grafic se#pot desprinde#mai multe concluzii: spre exemplu,majoritatea cadrelor didactice fac naveta,#au domiciliul în orașul Târgoviște,#cei 12 km.#nefiind un impediment.#O puternică conexiune dintre școală și#comunitate se#realizează și#datorită faptului că un procent important din numărul cadrelor didactice își#au domiciliul în localitate.

II.#Personal didactic auxiliar și#nedidactic

Figura 2.4 – Grafic- Personalul didactic auxiliar și#nedidactic al Școlii Gura Ocniței

Sursa: Planul de#dezoltare instituțională- Școala Gura Ocniței

Pe#parcursul anilor școlari se#observă un echilibru în privința personalului auxiliar și#nedidactic,#fiind o școală cu un număr mediu de#elevi,#nu este permis angajarea unui număr mai mare de#personal.

III.#Efective de#elevi

Figura 2.5 – Grafic- Efective de#elevi – Școala Gura Ocniței

Sursa: Planul de#dezoltare instituțională- Școala Gura Ocniței

La efectivele de#elevi se#înregistrează tendințe demografice negative.#Astfel la acest nivel de#educație,#efectivele de#elevi au scăzut în anul școlar 2013-2014 față de#anul anterior,#datorită plecării unor familii din localitate,#a abandonului școlar,#lipsei de#interes a copiilor și#familiilor pentru școală.#Îmbunătățirea relației școală- familie ar însemna o soluție pentru această problemă.#Reducerea pe#ansamblu a efectivelor școlare corespunzătoare învățământului primar și#gimnazial- care va continua și# în anii următori – conform prognozelor demografice – are efecte directe asupra resurselor umane sub aspect cantitativ.

2.5.#Cultura organizațională

Cultura organizațională în Școala Gura Ocniței are valențe multiple.#Având în vedere numărul mare de#cadre didactice și#de#elevi,#posibilitățile de#dezvoltare a creativității individuale,#prin#acceptarea unor noi concepte,#roluri sau#modele exemplare au o largă paletă de#manifestare,#atât în cadrul colectivului de#cadre didactice cât și#în cel al grupurilor de#elevi.#

Trăsăturile dominante sunt conlucrarea,#intrajutorarea,#respectul reciproc,#afecțiunea față de#copii,#considerația pentru profesie,#libertatea cuvântului.#Climatul organizației școlare este deschis,#stimulativ,#caracterizat prin#dinamism.#Relațiile dintre cadrele didactice sunt deschise,#colegiale,#de#respect și#de#sprijin reciproc.#

Tipul dominant de#cultura pentru instituție este cultura de#tip sarcină,#distribuite în raport cu potențialul membrilor organizației,#urmărindu-se#valorificarea optima a acestuia.#Cadrele didactice,#întregul personal didactic auxiliar și#nedidactic au posibilitatea să își#pună în valoare creativitatea și#în același#timp să dea dovadă de#responsabilitate,#construind și#realizând activitățile specifice propuse,#adaptate domeniului lor de#pregătire.#

În prezent,#în Școala Gura Ocniței se#încearcă să se#facă cunoscute și#acceptate noi norme,#noi valori,#noi reprezentări și#înțelesuri care sa fie împărtășite de#toți membrii organizației,#să formeze structura de#bază a culturii .#Activitățile extrașcolare fac obiectul unor serii de#programe realizate în comun de# către colectivele de#elevi și#profesori.#Ele prevăd activități culturale,#sportive,#excursii și#drumeții și#alte activități cu scop creativ.#Festivitățile ocazionate de#deschiderea și#închiderea anului școlar se#fac întotdeauna în prezenta tuturor profesorilor,#vechi și#noi,#reprezentanților comunității locale,#ai bisericii și#poliției,#părinți și#elevi.#Acestea au menirea de#a crea o atmosferă sărbătorească,#unică și#destinsă,#de#apropiere interumană între membrii organizației.#Școala încearcă prin#acest lucru să confirme și#să justifice aprecierile pozitive de#care se#bucură din partea elevilor și#a profesorilor.#In școală se#organizează manifestări și#cu alte prilejuri ( Haloween,#8 Martie,#1 Decembrie,#25 Decembrie,#pensionări,Zilele școlii),#scopul fiind cel anterior.#

În momentul de#față cadrele didactice ale școlii consideră că edificarea unei culturi școlare trebuie să promoveze alternativitatea și#pluralismul,#adaptabilitatea și#creativitatea,# parteneriatul și#coevoluția.#Fără toate acestea nu poate fi construită o societate cu adevărat democratică,#iar cultura școlară românească se#va situa totdeauna la periferia lumii civilizate.#

Valorile cheie ale instituției sunt: dezvoltare,#calitate eficiență și#lucru în echipă.#Se#urmărește perfecționarea continuă a personalului angajat pentru dezvoltarea copetențelor profesionale și#personale,#dotarea cu echipamente,#resurse#materiale și#instrumente de#lucru.#Vom furniza servicii de#calitate,#care să contribuie la creșterea calității activității instructiv – educative din școală,#prin#seriozitate,#folosind experiența și#implicând toți actorii educaționali.#Vom dezvolta un climat de#muncă pozitiv,#armonios,#bazat pe#seriozitate,#toleranță și#demnitate,#dezvoltarea spiritului civic,#folosind metode#participative și#consultative.#Vom promova respectul reciproc și#cooperarea,#prin#colaborarea mai activă cu părinții,#cu comunitatea,#cu institutiile de#la nivel local,#județean și#național cu atribuții în domeniul educației.#

2.6.#Viziunea și#misiunea școlii

Viziunea

„Noi suntem o școală pentru viitor – o școală pentru toți” este sloganul care reprezintă viziunea școlii pentru următorii 4 ani.#Procesul instructiv-educativ trebuie să satisfacă cerințele învățământului modern european,#să ofere clienților servicii educaționale de#calitate,#care să atingă indicatorii și#standardele de#referință impuse#de#normele calității.#

Școala îți propune ca,#prin#calitatea serviciilor,#să satisfacă încrederea publică și#să se#afirme ca ofertă publică viabilă,#să contribuie la dezvoltarea personală a clienților săi prin#formarea capacităților cognitive și#prin#însușirea de#către aceștia a valorilor civice,#morale și#estetice.#Școala este concepută ca instituție capabilă să aplice principiile și#direcțiile reformei,#să se#integreze în normele europene și#naționale,#deschisă către comunitate,#care susține dezvoltarea și#ca organizație care valorizează diversitatea și#diferențele clienților săi,#în care să se#facă o educație incluzivă,#facilitând accesul și#participarea la procesul atât de#complex,#instructiv-educativ în care sunt cuprinși#toți actorii educaționali și#toți factorii interesați.#Țelul școlii este de#a redeveni o unitate școlară integrată nevoilor sociale ale comunității,#care să realizeze pregătirea pentru viitor,#la standarde#europene.

Se#dorește o viziune dinamică,#științifică,#pragmatică,#raportată la mai multe domenii: curriculum,#resurse#umane,#resurse#financiare și#materiale,#comunitare.

Viziunea raportată la resursele umane ține cont de#elementul central – elevul care găsește în școală un al doilea cămin care să-i ofere nu doar cunoștințele necesare ci și#un cadru favorabil dezvoltării personalității lor,#apt să facă față nevoilor contemporane.

Misiunea școlii

Școala Gura Ocniței are porțile deschise#tuturor celor care vor să cunoască,#să învețe,#să înțeleagă,să se#formeze și#să se#împlinească,#oferind șanse#egale,#prin#servicii educaționale de#calitate.

Dorește ca elevii săi să aibă parte de# o educație conform standardelor europene; adaptare la situațiile de#schimbare specifice unei societăți în dezvoltare; un procent de#promovabilitate la examenele de#sfârșit de#ciclu gimnazial de#peste 80%; capacitatea de#a comunica în situații diverse; performanțe crescute la toate disciplinele de#învățământ; cunoașterea și#aplicarea tehnicilor de#operare pe#calculator.#

Misiunea școlii derivă din idealul educațional de#formare a personalității umane și#constă în asigurarea pregătirii optime a elevilor pentru învățământul liceal ,#precum și#însușirea de#către elevi a sistemului valorilor culturale,#morale și#etice,#necesare unei raportări eficiente la cerințele unei societăți în permanentă schimbare.

Pentru a fi o familie care nu piere și#nu îmbătrânește,#scoala își#dorește să transmită viitoarelor generații sentimentul lucrului bine făcut,#cu răbdare și#temeinicie.

Misiunea școlii este: “Suntem o familie! Împreună construim,#învățăm,#inovăm,#păstrăm tradițiile! Suntem o școală deschisă,#pentru comunitate! Pregătim viitorii absolvenți pentru integrarea într-o societate în schimbare.”

Capitolul 3

Analiza resurselor umane la Școala Gimnazială Gura Ocniței

3.1 Analiza evoluției reurselor umane

Contextul politic

Unitatea de#învățământ funcționează într-un context politic complex și#în continuă schimbare,#care presupune existența unor provocări constante,#în căutarea unor valori reale,#și#a unor răspunsuri pe#care societatea românească aflată într-o „tranziție prelungită” trebuie să le ofere.

Numeroasele schimbări de#viziune în ceea ce privește politica educațională a guvernelor naționale care s-au succedat începând din anul 1990 și#până în prezent,#au determinat o instabilitate continuă a vieții școlilor românești,#motiv pentru care,#în căutarea unor soluții optime,#a fost necesar un efort comun din partea tuturor actorilor implicați în sistemul educațional de#a găsi soluții de#adaptare la schimbările survenite,#în acest context.

Este absolut necesar ca școala românească în ansamblul său să-și#găsească repere definitorii de#existență,#printr-o legislație clară și#coerentă,#reliefată de#noua Lege a educației 1/2011,#care să ofere stabilitate,#normalitate și#modernitate întregului spațiu instructiv-educativ românesc.

La nivel local,#scoala își#propune să realizeze o cât mai mare apropiere de#instituțiile organizațional-administrative ale comunei,#în așa fel încât,#indiferent de#orientarea politică a acelora care alcătuiesc aceste structuri,#acestea să sprijine pe#mai departe dezvoltarea instituției noastre.

Contextul economicul

Contextul economic național descrie o criză economică prelungită,#ceea ce face să crească numărul șomerilor.#

Numeroși#elevi provin din familii care greu pot asigura un minim financiar pentru educație,#iar numărul părinților care pot sponsoriza activitățile școlare prin#firmele lor este nul.#Multe persoane sunt plecate la muncă în străinatate (Italia,#Grecia,#Spania,#Israel).

Contextul social

Cadrul economic complex și#problematic definitoriu pentru comunitatea locală și-a pus amprenta,#așa cum era de#așteptat,#în mod vizibil,#asupra evoluției sociale a acesteia,#cu repercursiuni directe sau#indirecte în viața noastră școlară.

Problemele sociale specifice angajaților din instituțiile publice sau#instituțiile comerciale reprezintă,#de#fapt,#probleme ale unor familii ai căror copii sunt și#elevii noștri,#acestea fiind date în mod deosebit de#o rată a șomajului destul de#ridicată,#de#limitarea sau#inexistența unor locuri de#muncă atractive.

Realitățile cadrului social autohton sunt concretizate și#de#interesul justificat al locuitorilor de#a-și#căuta un loc de#muncă în străinătate,#în speranța obținerii unor venituri mulțumitoare și#a unei vieți decente pentru ei și#pentru familiile lor.#Acestea reprezintă doar câteva aspecte care contribuie la crearea unei imagini sociale vizibil afectate de#nesiguranța locului de#muncă,#tânăra generație,#între care și#elevii scolii Gura Ocniței,#căutând să găsească răspunsuri la aceste provocări.

Cu toate că există o bună parte a elevilor care se#confruntă cu probleme social –economice vizibile,#conducerea unității școlare,#cadrele didactice și#angajații unității depun eforturi să asigure acestora,#condiții optime de#învățământ,#sau#de#petrecere a timpului liber.

Există familii,#într-un număr redus,#care pun pe#primul plan munca fizică ,#folosind copiii la diferite munci în gospodăria de#la țară (muncile agricole,#creșterea animalelor),#acest lucru ducând la înregistrarea unui număr de#absențe din partea unor elevi.#Școala nu este afectată sensibil de#familii dezorganizate,#numărul acestora fiind relativ redus.#În comunitate nu exista conflicte de#natură etnică.#La nivelul comunității,#exista un număr mare de#familii care beneficiază de#ajutor social.

Contextul tehnologic

Scoala Gura-Ocniței este situata într-o zonă în care nivelul tehnologic și#informațional al comunității este ridicat.#Mulți au acces la televiziune prin#cablu,#majoritatea elevilor au calculatoare personale conectate la internet,#echipamente audio-video și#telefoane mobile.#

S-a îmbogățit baza materială cu copiatoare,#cu calculatoare noi și#cu video-proiectoare.#Conectarea școlii la internet facilitează comunicarea și#transmiterea informațiilor.#

Contextul ecologic

Personalul și#conducerea școlii noastre este de#părere că,#în ciuda dificultăților de#moment,#educația ecologică va avea un rol foarte important,#de#aceea preocuparea școlii este să implice elevi în derularea unor proiecte ecologice,#în cadrul unor programe din calendarul M.Ed.C și#ISJ sau#în colaborare cu ONG-uri cu preocupări ecologice.#

În preocuparea elevilor intră și#îngrijirea spațiului verde#din incinta școlii.

Deșeurile menajere rezultate se#depozitează corespunzător,#iar materialele reciclabile rezultate în urma desfășurării activităților școlare se#colectează,# urmând a fi predate periodic la centrele de#colectare.#

3.2.#Analiza structurii resurselor umane

În esență,#analiza structurii resurselor umane arată procedeul de#grupare al atribuțiilor angajațiilor instituției conform organizării acționale.#În același#timp trebuie concretizate și# condițiile atingerii obiectivelor propuse#în proiectare,#la nivelul comisiilor metodice sau#individual.#După analiza obiectivelor propuse#la nivelul instituției se#impune repartizarea resurselor umane adecvate rezolvării lor.#Astfel apar comisiile de#lucru ale instituției cărora le sunt aduse#la cunoștință responsabilitățile.#Această analiză a structurii este dominată de#două principii: al unității obiectivului pentru întreg colectivul de#cadre didactice și#principiul eficienței,#pentru reușita îndeplinirii obiectivelor cu efort minim și#fără efecte negative.#Pentru maximă eficiență,#conducerea instituției utilizează următoarele instrumente: regulamentul de#ordine interioară,#organigrame,#fișa postului pentru fiecare cadrul didactic în parte,#diagrame de#competențe și#responsabilități.#Astfel se#creează condiții optime bunei desfășurări a actului instuctiv – educativ ca și#pentru afirmarea tipurilor de#relați între structurile ierarhic- funcționale.

Actele normative în domeniu precizează modalitățile definirii componentelor structurii unității școlare,#ca și#model general,#însă managerul de#vârf al instituției imprimă totuși#flexibilitate ghidându-se#după elementele proprice conducerii instituție.#

Postul este elementul primar al unei structuri și#cuprinde#totalitatea obiectivelor,#sarcinilor ce-i revin fiecărui membru al instituției pentru locul de#muncă,#urmat de#un al doilea element – funcția,#care se#referă la totalitatea atribuțiilor omogene.#Ponderea ierarhică,#denumită și#norma de#conducere precizează numărul de#persoane conduse#de#manager.#Nivelul ierarhic se#concretizează după definitivarea funcțiilor și#a sarcinilor.#

În cadrul Școlii Gura Ocniței,#ca de#altfel în toate instituțiile de#învățământ managementul se#manifestă pe#mai multe niveluri:

nivelul conducerii numit și#management de#vârf,#care stabilește obiectivele și#stategiile,#este puntea de#legătură cu administrația centrală și#locală,#fiind direct răspunzător de#deciziile luate în instituție.

nivelul comisiilor din școală denumit și#managementul de#mijloc,#cel care coordonează,#supraveghează mai multe formațiuni de#lucru.

nivelul colectivelor de#elevi – managementul operațional.

Structura cea mai mult dezvoltată în cadrul instituției este cea din cadrul managementului de#mijloc unde#se#formează comisiile cu atribuții specifice în desfășurarea procesului de#învățământ:

consiliul profesoral;

comisii metodice/ de#lucru pe#diferite domenii de#activitate;

comisia de#întocmire a orarului;

comisia pentru evaluarea și#asigurarea calității;

comisia pentru proiecte și#programe educative școlare și#extrașcolare;

comisia diriginților;

consiliul clasei.

comisia pentru prevenirea și#combaterea violenței;

comisia pentru orientare școlară și#profesională

alte comisii

Personalul didactic al școlii face parte din mai multe echipe#de#lucru,#îndeplinind mai multe roluri.

CAPITOLUL 4

EVALUAREA RESURSELOR UMANE LA ȘCOALA GIMNAZIALĂ GURA OCNIȚEI

4.1.#Evaluarea activității cadrelor didactice

Atunci când se#face evaluarea activității cadrelor didactice și#se#acordă calificativelor se#parcurg următorii pași:

1.#Completarea unui set de#fișe de#autoevaluare specific școlii care să fie completate de#tot personalul la final de#semestru și#an școlar:

– fișă de#autoevaluare a activității generale

– fișă de#evaluare a activității explicit educative

– fișă de#autoevaluare a activității pe#compartimente/ domenii/ responsabilități (secretariat,#contabilitate,#bibliotecă,#comisii metodice,#comisii pe#domenii,#profesor de#legătură Consiliul elevilor etc.)

– raport de#activitate extraclasă

2.#Evaluarea realizată de#responsabilii de#comisii/arii prin#utilizarea unei fise#standard elaborate de#Ministerul Eucației și#Cercetării Științifice

3.#Întâlnirea de#evaluare cu directorul școlii,#discuția de#analiză și#stabilirea calificativului final prin#utilizarea unei fise#tip.

La finalul anului școlar are loc o întâlnire între director și#fiecare membru al personalului,#În cadrul acestei întâlniri de#evaluare:

se#discută activitatea persoanei evaluate subliniindu-se#punctele forte și#punctele

slabe;

se#constată dacă evaluatul are nevoie de#formare și#se#investighează posibilitățile de#dezvoltare profesională;

pot fi identificate diferențele între evaluat și#ceilalți membrii;

se#analizează cooperarea între membrii personalului și#stilurile fiecăruia;

se#stabilește obiectivele pentru anul școlar viitor.

nu în cele din urmă și#directorul unității primește la rândul său feedback privind maniera de#conducere

Pentru realizarea acestei evaluări este obligatoriu ca după primirea acordului din

partea Consiliului de#administrație,#managerul instituției,#într-o manieră pozitivă prezintă Consiliului profesoral acest lucru,#urmând să se#elaboreze o structură și#un orar al întâlnirilor,#ținându-se#cont și#de#timpul liber al cadrelor didactice.

La întâlnirea de#evaluare anuală se#are în vedere:

analiza activității desfășurate de#cadrul didactic pe#parcursul anului școlar;

rezultatele obținute la activități desfășurate în ultimul an;

probleme apărute și#recomandări pentru soluționarea acestora;

identificarea nevoilor de#dezvoltare profesională continuă;

feedback către echipa managerială a școlii;

procesul verbal al întâlnirii.

Referințele pentru acordarea calificativului la final de#an școlar se#obțin și#din rapoartele de#analiză privind asistențele la ore,#din diferite activități școlare sau#extrașcolare,#din diferite chestionare aplicate elevilor și#părinților,#discuții cu diferite persoane din instituție.

Feedback-ul este considerat a fi abilitatea de#comunicare importantă pentru managerul de#instituție.#Cadrul didactic evaluat trebuie să fie cu adevărat preocupat de#feedback,#dar să aibă voința de#a asculta și#de#a reflecta punctelor slabe găsite.#

La nivelul Școlii Gimnaziale Gura Ocniței după introducerea acestei modalități de#evaluare finală,#managerul de#vârf apreciază activitatea ca fiind una pozitivă,#conștientizând faptul că astfel își#cunoaște mai bine oamenii din instituție,#află mai multe lucruri bune,#descoperă punctele slabe,#iar acest lucru îl ajută în fixarea unor obiective viitoare.#Cel evaluat primește direct feedback având posibilitatea să răspundă în acel moment.#Singurul inconvenient fiind cel al întinderii mari de#timp,#dar ajută la păstrarea transparenței.

Cadrele didactice implicate au găsit în această formă de#evaluare un punct de#plecare în a-și#analiza și#a reflecta asupra activităților desfășurate,#au putut găsi în acest fel răspunsuri la întrebări și#găsirea soluțiilor.#Au apreciat faptul că managerul instituției și-a făcut timp pentru a discuta,#văzând acest lucru ca o apreciere a muncii depuse#pe#parcursul anului școlar.

4.2 Criterii de#performanță pentru evaluarea cadrelor didactice

Evaluarea cadrelor didactice se#constituie conform acte normative în vigoare si anume: Legea Educației Naționale 1/ 2011; Ordinul ministrului educației naționale nr.3597/18.06.2014.#

Managerul școlar devine și#manager de#resurse#umane,#fiind nevoit să recruteze,#să selecteze,#să coordoneze și#să evalueze cadrele didactice cu scopul de#a oferi servicii de#calitate.#În prezent,#la Școala Gura Ocniței se#folosește un model care ajută managerul printr-un set de#instrumente alternative ce se#pot utiliza însoțite de# metodologia care oferă indicații precise,#ținând cont în același#timp de#funcțiile ocupate de#fiecare cadru didactic din școală.#Astfel cei evaluați au șansa de#a știi încă de#la început punctele tari pe#care le pot folosi sau#a celor slabe ce trebuiesc remediate.#Aplicarea setului de# instrumente ajută la obținerea feed-back-ului potrivit asupra întregii activități atât din prisma evaluatului,#cât și#a evaluatorului.

Etapele de#realizare a evaluării activității cadrelor didactice la nivelul instituției școlare sunt:

înștiințarea cadrelor didactice cu privire la criterile de#evaluare și#a indicatorilor

performanță;

planificarea activităților de#evaluare; ( cadrele didactice debutante vor elabora și#

Planul de#Dezvoltare Profesională,#la un interval de#6 luni);

întocmirea portofoliului,#realizarea asistențelor la ore;

definitivarea portofoliului și#realizarea autoevaluării;

desfășurarea interviurilor de#evaluare;

soluționarea eventualelor contestații.

Pentru fiecare etapă există instrumente de#evaluare ce pot fi aplicate în toate activitățile desfășurate de#către cadrul didactic,#centrate pe#elementele relevante.

Etapa cea mai cuprinzătoare este a treia,#unde#se#concentrează întreaga activitate a cadrului didactic,#atât la nivelul clasei de#elevi,#cât și#în activitățile extrașcolare,#în relațiile cu părinți,#cu comunitatea.#Este indicat,#lucru aplicat cu succes în Școala Gura ocniței,#ca observațiile asupra activității evaluatului să fie făcute atât de#managerul unității,#de#către responsabilul comisiei,#alte cadre didactice.#Se#impune acest procedeu deoarece părerea fiecăruia unită într-un întreg va da o imagine mult mai realistă asupra activității cadrului didactic vizat.#Tot în această etapă se#începe#întocmirea portofoliului,#strângerea tuturor dovezilor necesare acordării calificativului final.#Acesta va fi prezentat în cadrul comisiei metodice,#în cadrul ședinței de#lucru privind întocmirea fișei de#evaluare,#cât și#la interviul de#evaluare în fața Consiliului de#Administrație.

La nivelul școlii există o procedură operațională privind evaluarea performanțelor cadrelor didactice unde#se#ține cont de#toate aceste etape,#Aceasta se#prezintă în consiliul profesoral prin#care li se#aduce la cunoștință cadrelor didactice că pe#întreg parcursul anului școlar fiecare cadru didactic va strânge dovezi necesare completării fișei de#autoevaluare cu punctajul rezultat și#o predă responsabilului comisiei metodice care întrunește într-o ședință,#la finalul anului școlar toți membrii și#se#va realiza evaluarea colegială,#urmând a preda fișele de#evaluare conducerii instituției care analizează,#întocmește graficul privind desfășurarea înterviurilor și#propune spre definitivare Consiliului de#Administrație.#În fața acestui consiliu se#prezintă dovezile care au dus la acordarea punctajului obținut.#Are loc medierea eventualelor neconcordanțe între aprecierile realizate anterior.#Se#va ține cont și#de#evaluările realizate extern în urma unor inspecții,#dacă acestea există.#Calificativele se#consemnează în registrul Consiliului de#Administrație,#unde#semnează fiecare cadru didactic.

4.3.#Modelul de#evaluare a resurselor umane la Școala Gimnazială Gura Ocniței

Modelul adoptat de#către Școala Gura Ocniței este cel elaborat la nivel național (anexa 1) și#pornește de#la un profil de#competență profesională cu șapte domenii de#competență:

proiectarea activității;

realizarea activităților didactice;

evaluarea rezultatelor învățării;

managementul clasei de#elevi;

managementul carierei și#al dezvoltării personale;

contribuția la dezvoltarea instituțională și#la promovarea imaginii unității școlare;

conduita profesională

Aceste domenii au fost operaționalizate în elemente de#competență,#care la rândul lor au fost operaționalizate la nivel de#indicatori de#performanță,#care apar sub formă de#acțiuni concrete și#demonstrabile pentru întreaga activitate didactică și#extrașcolară realizată de#către cadrul didactic.

Modelul prezentat a fost subiectului studiului de#caz realizat în iunie 2015 în cadrul Școlii Gura Ocniței,#aplicat unui număr de#45 de#persoane,#pentru a obține un feed-back cu privire la prezenta lucrare de#licență privind evaluarea cadrelor didactice într-o instituție școlară.#Întocmind o formă de#analiză SWOT privind punctele tari în ceea ce privește modelul aplicat răspunsurile celor doi manageri au fost în mare măsură asemănătoare subliniind următoarele aspecte considerate ca fiind cele mai importante:

profilul de#competență este complex;

ajută în foarte mare măsură managerul pentru a evalua cadrul didactic;

criteriile de#evaluare sunt mult mai bine precizate față de#vechiul model care se#folosea la nivelul școlii.#

a fost valorizată și#activitatea extrașcolară;

datorită realizării portofoliului cadrele didactice s-au mobilizat pe#parcursul întregului an școlar;

prin#interviul de#evaluare,#managerul a observat modul în care evaluatul și-a prezentat părerea asupra activității proprii;

În același#timp managerii nu au ezitat să vorbească și#despre punctele pe#care consideră negative:

volum mare de#timp pentru evaluatori în studierea portofoliilor;

pentru a fi finalizare,#interviurilor de#evaluare s-au realizat și#în timpul liber al managerilor;

lipsa mentorilor în școală pentru profesorii debutanți;

lipsa unor indicatori care să puncteze participarea elevilor la mult mai multe concursuri;

Cu privire la aceste puncte negative,#managerii au încercat să ofere și#unele soluții pe#care să le transforme în oportunități:

perioada pentru evaluarea portofoliilor să se#desfășoare în ultimele două săptămăni din

luna august,#înaintea începerii noului an școlar;

responsabilii de#comisii metodice să se#implice mai mult în activitatea profesorilor

debutanți;

personalizarea fișei de#evaluare în funcție de#disciplina predată;

Din răspunsurile cadrelor didactice au reieșit următoarele aspecte pozitive:

cunoscând indicatorii de#performanță au știut de#la început ce au de#realizat;

modelul are un grad mai mare de#obiectivitate

punctarea și#a activităților extrașcolare alături de#cele școlare;

cu ocazia interviului de#evaluare si-au putut exprima propria părere despre activitatea

desfășurată;

Cadrele didactice consideră că întocmirea portofoliului a solicitat mai mult timp și#uneori efort financiar pentru strângerea unor dovezi.#

În continuare,#cu ajutorul datelor existente la nivelul școlii am comparat calificativele finale obținute de#cadrele didactice,#pe#baza vechiului model de#evaluare elaborat la nivelul școlii si prezentul model prezentat la anexa 1,#care a fost aplicat la finele anului școlar 2015.#

Figura 4.1 Calificative finale cadre didactice,#an școlar 2012-2013

Figura 4.2.#Calificative finale cadre didactice

Capitolul 5 –CONCLUZII ȘI#RECOMANDĂRI

5.1 –Analiza SWOT

Cu ajutorul analizei SWOT vor fi scoase#în evidență aspectele pozitive și#negative privind domeniul resurselor umane,#adaptând punctele tari la oportunități iar prin#încercarea de#reducere a amenințărilor se#elimină punctele slabe.#Prin#urmare,#am realizat o analiză a actualei situații a Școlii Gura Ocniței,#în privinta resurselor umane,#ca punct de#plecare în elaborarea unei strategii de#dezvoltare.

Puncte tari

Personal didactic calificat în proporție de#100 % ;

Cadrelor didactice titulare cu gradul I sau#II este de#93 %;

Implicarea în cursuri de#perfecționare și#formare continuă;

Media pe#clasă este de#20 de#elevi

Existența unor relațiile interpersonale eficiente (profesor-elev,#conducere-subalterni,#profesori-părinți,#profesori-profesori) favorizează crearea unui climat educațional deschis,#stimulativ;

Fiecare cadru didactic își#cunoaște responsabilitățile,#acest lucru ducând la o bună coordonare a activităților;

Cadrele didactice se#implică în activitățile extrașcolare ținând cont de#interesele și#nevoile elevilor.

Majoritatea cadrelor didactice utilizează calculatorul în procesul instructiv educativ.

Puncte slabe

Unele cadre didactice sunt sceptice în privința schimbărilor care au loc în învățământ;

Datorită faptului că unele cadre didactice au normă dispersată în mai multe școli,#sunt mai puțin implicate în promovarea prestigiului școlii;

Dezinteresul unor elevi pentru școală,#în special a celor proveniți din medii socio-culturale defavorizate ;

Elevi cu părinți plecați în străinătate nu sunt suficient controlați de#cei în grija cărora au fost lăsați;

Slaba participare a elevilor la olimpiade#și#concursuri școlare,#un motiv considerat important fiind taxele percepute la unele concursuri;

Datorită salariilor mici,#unele cadre didactice sunt slab motivate;

Școala nu dispune de#un cadru didactic itinerant sau#un psiholog;

Oportunități

Multitudinea unor cursuri de#formare și#perfecționare pentru cadrele didactice,

Întâlniri dese#între cadrele didactice și#părinții elevilor școlii ( individuale,#la nivelul clase)

Interesul unor licee din mediu urban pentru a-și#prezenta oferta educațională

Amenințări

Migrarea elevilor spre unități școlare din mediul urban;

Solicitarea cadrelor didactice pentru sarcini și#activități care nu sunt remunerate;

Salariile mici din învățământ pot duce la scăderea motivației și#a interesului pentru unele activități profesionale din partea unui număr redus de#cadre didactice

Absolvenții de#învățământ superior nu doresc practicarea meseriei de#dascăl,#ca urmare a nivelului scăzut al salariilor cadrelor didactice;

Ieșirea din sistemul de#învățământ a unor cadre didactice tinere și#foarte bine pregătite profesional;

Existența la nivelul școlii a unor catedre netitularizabile datorită reducerii numărului de#elevi și#a numărului de#ore pe#disciplină;

5.2 –Propuneri

A face unele propuneri înseamnă a cunoaște drumul pe#care doresc să se#îndrepte școala spre viitor și#ce formă să ia viitorul dorit.#Trebuie avut în vedere nevoile beneficiarilor – elevii – prin#stimularea interesului acestora pentru școală,#oferirea unui mediu favorabil învățării necesar dezvoltării personale,#prin#atingerea performanțelor individuale în funcție de#aptitudinile fiecăruia.#Comunitatea locală trebuie implicată tot mai mult în viața școlii considerând că astfel pot fi diminuate unele influențe negative din exteriorul mediului școlar.

Datorită oportunității de#a participa la numeroase#cursuri de#formare,#managerul unității ar putea asigura cadrelor didactice sumele necesare pentru perfecționare din bugetul școlii,#contribuind astfel la încadrarea în școală a unui personal didactic cu înaltă pregătire științifică și#metodică,#receptiv la nou și#interesat de#perfecționare continuă.

Propun reducerea absenteismului elevilor prin#activități de#consiliere a acestora și#a părinților pentru identificarea cauzelor care conduc la acest fapt.#Consider că și#realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvență la școală este bine venit,#iar această responsabilitate să fie plasată tocmai acestor elevi cu probleme.#

Promovarea școlii în mass-media,#actualizarea permanentă a site-ului școlii,#încheierea unor parteneriate cu diferite instituții importante sau#unități școlare din municipiul Târgoviște,implicarea părinților și#a elevilor în promovarea imaginii școlii,#în popularizarea rezultatelor la nivelul comunității locale ar putea fi un punct important în oprirea migrației elevilor spre mediu urban.#

Stimularea materială a cadrelor didactice și#a elevilor cu rezultate la concursuri școlare,#recunoașterea efortului acestora prin#diplome de#excelentă,#burse#de#merit.

În general,#propunerile făcute nu necesită un interval lung de#timp,#pot funcționa ca și#indicatori de#performanța.#Implementarea cu succes a acestora se#poate face cu ajutorul persoanelor cheie din școală dar și#din afara sa.#Toți cei implicați trebuie să-și#dorească obținerea calității în domeniu,#să fie motivați să facă acest lucru,#întrucât scopul poate fi atins doar prin#efortul comun al tuturor.

5.#     Concluzii

Calitatea în educație nu poate fi atinsă decât în măsura în care statul și#politicile educaționale pe#care le promovează prin#intermediul ministerului de#resort sunt orientate și#focalizate pe#formarea și#dezvoltarea profesională de#o calitate superioară a cadrelor didactice,#în calitate de#agenți ai schimbării în educație și#în societate.#Aceasta pentru că,#asemenea companiilor din sectorul economic,#care nu reprezintă nimic fără oamenii ce le clădesc și#le slujesc,#nici școala,#privită acum ca organizație,#nu se#poate dezvolta și#nu poate ,,crește” cu adevărat decât dacă cei implicați în dezvoltarea și#,,creșterea” ei sunt dedicați acestui proces,#loiali ideii de#schimbare și#inovare,#responsabili de#activitatea pe#care o desfășoară,#mereu dorind îmbunătățirea ei,#dar și#a calității serviciilor educaționale pe#careșcoala în care activează le oferă comunității pe#care o deservește,#deci oameni de#calitate,#profesioniști de#calitate.#Acest lucru nu poate fi realizat decât prin#dezvoltare profesională susținută de#eforturi de#schimbare,#uneori radicală,#din partea tuturor celor implicați în procesul educațional,#dar mai ales din partea ,,oamenilor” de#la catedră.

A afla care sunt nevoile de#formare continuă și#dezvoltare personalăși#profesională ale resurselor umane din orice tip de#organizație,#inclusiv cea școlară,#presupune,#mai întâi,#planificarea,#programarea și#desfășurarea unui demers evaluativ.#Numai prin#intermediul urmăririi celor trei aspecte ale evaluării resurselor umane,#ca activitate managerială și,#în același#timp,#ca funcție a managementului resurselor umane în organizația școlară (potențialul și#capacitatea de#evoluție și#dezvoltare a uneoi persoane,#comportamentul și#performanțele),#poate fi atins acest obiectiv fundamental al asigurării calității în educație- dezvoltarea resurselor umane,#a capitalului uman implicat în educație.

Evaluarea cadrelor didactice este,#încă,#un subiect destul de#controversat,#atât la nivelul celor evaluați,#cât și#la nivelul celor care realizează evaluarea.#Această funcție a managementului resurselor umane este deseori criticată pentru că nu relevă adevărata valoare a cadrelor didactice și#a activității pe#care acestea o desfășoară.#Dincolo de#aceste controverse,#apare suficient de#clară nevoia de#evaluare a cadrelor didactice într-o manieră corectă,#obiectivă și#completă,#pentru ca această activitate să își#atingă scopurile declarate și#să producă un impact asupra viitoarei activități a cadrelor didactice,#în sens pozitiv,#de#îmbunătățire.

FIȘA CADRU DE#AUTOEVALUARE/EVALUARE ÎN VEDEREA ACORDĂRII CALIFICATIVULUI ANUAL

PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Numărul fișei postului: …………………………..

Numele și#prenumele cadrului didactic: ……………………………………………

Specialitatea: ………………………………………………………………………………..

Perioada evaluată: ………………………………………………………………………..

Calificativul acordat: …………………………………………………………………….

Data: Numele și#prenumele: Semnături:

Cadru didactic evaluat:

Responsabil comisie:

Director:

Membrii consiliului de#administrație

Grilă punctaj:

85 – 100 – Foarte bine

71 – 84,99 – Bine

61 -70,99 – Satisfăcător

Sub 60,#99 – Nesatisfăcător

Similar Posts

  • Analiza Raporturilor Dintre Genuri In Societatea Romaneasca

    Analiza raporturilor dintre genuri în societatea românească Cuprins I. Familia – o perspectiva multiculturală 1.Rudenia, familia, căsătoria – delimitări conceptuale 2.Reguli de constituire a cuplurilor familiale și practice de alegere a partenerului 3.Tipuri de căsătorie și module de descendență, reședința si autoritare in familie 4.Principile funcții ale familiei II.Diferențe privind motivele căsătoriei in societatea traditională…

  • Piata Produselor Agricole Si Alimentare Ecologice

    Introducere…………………………………………………………….……………………….……4 Capitolul 1 Piata produselor agricole si alimentare ecologice – abordare teoretică…………….5 1.1 Oferta de produse agricole și alimentare ecologice……………………..…….……..……….…..5 1.2 Prețurile produselor agricole și alimentare ecologice……………………..………………………7 1.3 Consumul / cererea de produse agricole și alimentare ecologice…………..…….……………..10 Capitolul 2 Analiza pieței europene a produselor agricole și alimentare ecologice……………12 2.1 Oferta de produse agricole și alimentare…

  • Forma Specifica de Audit In Cadrul Sistemului de Audit Financiar

    Introducere……………………………………………………………………………………………………………………….3 I. Audit Financiar………………………………………………………………………………………………………………4 1.1 Conceptul de audit……………………………………………………………………………………………………….4 1.2 Obiectivele auditui financiar …………………………………………………………………………………………5 1.3 Formele auditului………………………………………………………………………………………………………..7 II. Auditul performanței……………………………………………………………………………………………………..8 2.1 Concept……………………………………………………………………………………………………………………..8 2.2 Obiective……………………………………………………………………………………………………………………8 2.3 Economicitate, eficacitate, eficiență……………………………………………………………………………..10 2.4 Promovarea și garantarea unei activități de înaltă calitate profesională……………………………..12 2.5 Abordări și perspective în auditul performanței……………………………………………………………..13 2.6 Documentația de audit………………………………………………………………………………………………..15 III. Modalitați de executare a auditului performanței…………………………………………………………..17…

  • Gestiunea Crizei Analiza Crizei Furturilor din Casetele de Valori de la Bcr Pitesti

    Gestiunea crizei. Analiza crizei furturilor din casetele de valori aparținând BCR Pitești CUPRINS CAPITOLUL 1. INTRODUCERE …………………………………………………………………………..3 CAPITOLUL 2. CRIZA ȘI TIPOLOGIILE ACESTEIA. CONSIDERAȚII GENERALE ……5 Subcapitolul 2.1 Conceputul de criză …………………………………………………………………..5 Subcapitolul 2.2 Tipologia crizelor ……………………………………………………………………..7 CAPITOLUL 3. EVOLUȚIA CRIZEI. COMUNICARE ȘI STRATEGII DE RĂSPUNS …. .11 Subcapitolul 3.1 Etapele evoluției unei crize ……………………………………………………….11…

  • Observatii Fizico Geografice In Dealul Mare Harlau

    Lucrare de licență Observații fizico-geografice în Dealul Mare – Hârlău Cuprins Intoducere I.Istoricul cercetărilor geologice. II.Cadru fizico-geografic Capitolul II Geologia regiunii II.1.2 Stratigrafie II.1.2 Tectonică III. Relieful 17 III.1 Caracteristicile reliefului. 17 III.2 Procesele morfogenetice și factorii genetici ai reliefului 20 III.2.1 Procesele morfogenetice 20 III.1.2. Procese de modelare a versanților 24 III.1.3. Factorii genetici…