Evaluarea Psihologica a Functiei de Electrician la Inaltime

Psihologie

Evaluarea Psihologica a Functiei de Electrician la Inaltime

Byadmin ianuarie 1, 2024

Angajații, indiferent că sunt ingineri, economiști, specialiști în resurse umane, medici sunt oameni care la rândul lor trebuie să se adapteze la o economie și la o societate într-o permanentă schimbare.

Între apăsarea întrerupătorului / comutatorului de lumină și aprinderea becului este o întreagă istorie. Istoria oamenilor care în condițiile “rudimentare” ale sec. XIX au ajutat la ridicarea stâlpilor de înaltă, medie sau joasă tensiune.

Pentru oamenii care lucrează în sistem asigurându-i buna funcționare și pentru ca să cunoaștem o părticică din munca lor, pentru a înțelege și a percepe influența schimbărilor în comportamentul, mentalul și gândirea angajaților, am considerat necesară descrierea evoluției sistemului.

Activitatea de bază din industria energiei este industria energiei electrice și constă în exploatarea, întreținerea și repararea instalațiilor de transport, transformarea și distribuția energiei electrice, precum și de furnizarea energiei electrice, tuturor categoriilor de consumatori.

Meseria de electrician retele electrice – LEA se regãseste în toate unitãtile aflate pe fluxul cuprins între activitãtile de producere a energiei electrice si consumator.

În unitãtile de Transport si Distributie a energiei electrice, meseria este bine definitã, fiecare unitate având în componenta sa o structura organizatoricã distinctã ( sectie, centre)

Principalele domenii în care îsi desfãsoarã activitatea electricienii de retele electrice – LEA sunt urmãtoarele:

supravegherea, executarea de manevre, controlul liniilor electrice aeriene;

montarea, întretinerea, repararea liniilor electrice aeriene;

mãsurãtori ale parametrilor elementelor componente ale liniei;b#%l!^+a?

Muncitorii electricieni care practicã aceastã meserie sunt selectionati în functie de urmãtoarele criterii si aptitudini :

starea de sãnãtate (capacitate fizicã) perfectã

aptitudini psihice (stabilitate emotionalã) pentru lucrul la înãltime si în apropierea tensiunii

disponibilitate la efort suplimentar

aptitudini organizatorice

orientare în instalatiile electrice

îndemânare la folosirea sculelor si dispozitivelor utilizate în procesul de b#%l!^+a?productie

îndemânare practicã în conditii deosebite

capacitate de comunicare în grup

spirit de colaborare, solicitudine

spirit de observație

corectitudine, rigurozitate, conștiinciozitate

Masurile tehnice pentru realizarea unei lucrari in instalatiile electrice de utilizare sunt:

a) separarea electrica a instalatiei, respective:

– intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz , la care urmeaza a se lucra;

– blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor de comutatie prin care s- b#%l!^+a?a facut separarea vizibila si montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitii;

b) identificarea instalatiei sau a partii din instalatie in care urmeaza a se lucra;

c) verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei sau a partii de instalatie la pamant si in scurtcircuit;

d) delimitarea materiala a zonei de lucru ;

e) asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica.

Electricienii cei mai expuși sunt cei care lucrează la montare și reparații linii electrice aeriene, transportă, ridică și/sau înlocuiesc suporți de lemn, beton sau metal, montează și repară atât echipamentul de la sol cât și cel aerian, efectuează activități de construcții adaptate specificului energetic care sunt necesare, etc.

În general, activitatea electricianului montare și reparații linii electrice aeriene se desfășoară în aer liber supus intemperiilor.

Una din definițiile „lucrului la înălțime” arată că „este o activitate care se desfășoară la mai mult de 2 m” (http://www.alef-fvg.it). În toate situațiile în care muncitorul e supus căderii de la înălțime, este obligatoriu și necesar să se ia măsurile de protecție colective sau individuale.

În urma unui studiu efectuat de un colectiv de psihologi din cadrul MapN, aceștia au constat că: „“lucrul la înălțime" reprezintă un element de risc supraadăugat pe care îl implică mai multe profesii (electricieni, strungari, podari, macaragii, sudori, tinichigii, vopsitori, etc) și nu o profesie de sine stătatoare”. (http://www.escoala. ro/psihologie/elemente_psihoaptitudinale_persoane_autorizate_lucru_la_i naltime.html) b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Lucrul la înălțime constituie factorul principal de risc în activitatea de revizii-reparații LEA, fiind generat de specificul sarcinii de muncã, de operațiile și lucrãrile efectuate la partea activã a stâlpilor, cu înălțime medie de peste 30 m.

Liniile electrice aeriene de 220 – 400kV sunt instalații montate în aer liber, compuse din:

conductoare;

izolatoare și accesoriile lor;

stâlpi și fundații;

instalații de legare la pãmînt.

Echipele de revizii-reparații LEA asigurã menținerea în stare de funcționare a liniilor electrice aeriene LEA 220-400 kV prin activitãți de întreținere curentã, revizii tehnice, reparații curente și intervenții accidentale.

Lucrãrile executate fãrã întreruperea tensiunii, includ operații de verificare și intervenții la instalație, care se executã la distanțe mai mari decât cele de vecinãtate, stabilite de Normele specifice de protecție a muncii pentru transportul și distribuția energiei electrice, fațã de conductoarele sub tensiune ale liniei, cum sunt:

controlul planificat al traseului liniei:

degajarea culoarului de sigurantã al liniei de vegetația care pericliteazã funcționarea normalã a LEA;

etc. b#%l!^+a?

Lucrãrile executate cu întreruperea tensiunii (retragerea liniei din exploatare) sunt:

înlãturarea cuiburilor de pãsãri de pe stâlpi și lanțuri de izolatoare;

înlãturarea obiectelor cãzute pe conductoare (crengi, copaci, sfori,

bucãți de sârmã etc.);

și alte activități de verifcare, corectare, revizie, etc

Exemplificăm o asemenea situație de verifcare și revizie efectuată la nivelului vârfului de stâlp:

b#%l!^+a?

Fig. 1 Electricieni lucrând la înălțime b#%l!^+a?

Întrucât liniile electrice aeriene sunt instalații montate în aer liber, accesul la instalații precum și operațiile de verificare, controale și intervenții ale echipei de revizii-reparații se desfășoară sub directa influențã a factorilor de mediu:

microclimă (temperaturã, umiditate);

relief variat (zone de munte, zone cu teren puternic accidentat,

zone de dealuri, zone de șes);

posibila prezență a animalelor sãlbatice (liniile electrice aeriene străbat foarte des zonele împădurite, nu peste tot se poate intra cu autovehiculul; electricianul care parcurge traseul liniei este însoțit uneori de către un pădurar, iar această activitate se desfășoară

indiferent de anotimp)

În evaluările psihologice periodice sau pentru concurs ale lucrătorilor la înălțime, printre aptitudinile intelectuale de atenție, afectiv-volitive, personalitate, motricitate, o mare atenție se acordă bunei funcționări a organelor implicate în menținerea echilibrului.

Pentru acest lucru folosim stabilometrul. Instrument foarte util în predicția aptitudinii de re-echilibrare în caz de dezechilibru a persoanei, în diversele situații de risc apărute.

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

Fig.2 Stabilometrul

Persoana testată are sarcina de a-și păstra starea de echilibru, menținînd reperul în punctul de intersecție (originea axelor). După examinare, programul reprezintă 3 tipuri de diagrame :

amplitudinea în puncte (măsura pierderilor de echilibru în funcție de timp)

timpul petrecut între limitele de dezechilibru

timpul petrecut în respectivele direcții

În orice stat de drept, activitatea economică și profesională este reglementată de numeroase legi. Dacă „Codul Muncii” (Legea 53/2003) este legea care vizează totalitatea profesiilor din România, Legea numărul 213 din 2004, este cea care reglementează profesia de psiholog în România.

Mai precis „Legea nr. 213 din 27 mai 2004” este legea care reglementează modul de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România. Ea a fost publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din data 06/01/2004). b#%l!^+a?

În completarea acestei legi au fost publicate și „Normele de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România”.

Prin dreptul oferit legea nr. 213, Colegiul Psihologilor din România este cel care poate emite norme specifice, înclusiv cele care vizează „Normele de atestare” sau „Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practică”.

În cadrul domeniului „psihologia muncii, transporturilor și serviciilor”, pentru obținerea atestatului de liberă practică sunt obligatorii următoarele discipline:

a) psihodiagnostic;

b) psihologie experimentală/ metodologia cercetării psihologice și statistică psihologică;

c) psihologia muncii sau psihologia industrial-organizațională; b#%l!^+a?

Psihologii atestați pentru aceste domenii pot utiliza metodele psihologice pentru:

(1) analiza psihologică a muncii;

(2) evaluare, selecție și expertiză psihologică în vederea angajării, autorizării/menținerii în funcție sau la solicitarea instituțiilor abilitate;

(3) evaluarea în scopul avizării psihologice pentru protecția muncii și siguranța circulației și a navigației;

(4) formare, orientare și repartiție în muncă după criterii psihologice;

(5) analiza psihologică și prevenirea incidentelor, evenimentelor și accidentelor de muncă, circulație și navigație; b#%l!^+a?

(6) analiza și prevenirea fenomenelor de inadaptare profesională;

(7) studiul și prevenirea stresului ocupațional;

(8) studierea și evaluarea modalităților de îmbunătățire a adaptării operatorului uman în activitatea de muncă;

(9) diagnoză și intervenție organizațională;

(10) consilierepentru orientarea în carieră și dezvoltare personală;

(11) informare și consiliere în vederea reconversiei și integrării socio-profesionale;

(12) evaluare, consiliere pentru plasarea în muncă a persoanelor cu dizabilități;

(13) consiliere în vederea integrării socio-profesionale a categoriilor de persoane defavorizate;

(14) consultanțăpsihologică pentru managementul resurselor umane;

(15) realizarea de studii și cercetări ergonomice în vederea îmbunătățirii performanțelor umane în activitatea de muncă, circulație și navigație.

Analiza muncii se poate încadra între cele două extreme evidențiate de Brannick și Levine, adică întreg universul muncii umane (forma extinsă) și apăsarea unei manete (forma redusă). Între aceste două limite se poate opera o divizare a muncii pe diverse componente, astfel:

1) pe domenii: se referă la clase mari de activități de același tip (asistență medicală, transporturi, siguranță publică, construcții etc.).

2) pe grupuri: aici se includ tipuri de activități din cadrul fiecărui domeniu. ex.: în domeniul b#%l!^+a?asistenței medicale: medici, farmaciști, asistenți, biologi, chimiști etc. b#%l!^+a?

3) pe categorii: includ diferite tipuri de activități în cadrul domeniilor (cardiologi, stomatologi, neurologi etc.).

4) pe locul de muncă: aceasta se referă la oameni care desfășoară aceeași activitate. De exemplu, postul de medic chirurg sau de polițist se referă la aceleași activități pe care le desfășoară orice medic chirurg sau orice polițist.

5) pe funcție: reprezintă un set de îndatoriri pe care trebuie să le îndeplinească ocupantul unui loc de muncă (precizate în fișa postului).

6) pe îndatoriri: colecții de sarcini a căror efectuare are drept urmare atingerea scopului general al funcției. De ex. îndatoririle unui medic chirurg cuprind: diagnosticul, planificarea operației, cooperare cu membrii echipei, efectuarea operației, urmărirea evoluției, întocmirea documentației etc.

7) pe sarcină: nivel subordonat îndatoririi a cărei realizare presupune o colecție de activități

care sunt subordonate unui obiectiv specific al fiecărei activități.

Evaluarea riscurilor profesionale este o etapă esențială a prevenirii acestora, deoarece pe baza rezultatelor înregistrate în această etapă se decide dacă este necesară sau nu eliminarea / reducerea unor eventuale riscuri.

Evaluarea constă în identificarea și ierarhizarea riscurilor existente într-o întreprindere, în b#%l!^+a?vederea implementării unor acțiuni de prevenire corespunzătoare.

Se supun autorizării din punct de vedere al securității și sănătății în muncă următoarele categorii de personal, absolvenți ai unei forme de învățământ tehnic de specialitate electroenergetică sau în domenii asimilate cu acesta (energetic, electromecanic, electrotehnic, automatizări, electronică, instalații electrice în construcții) care își desfășoară activitatea în/sau asupra instalațiilor electrice , ori în vecinătatea acestora, unde există riscuri de natură electrică:

– electricienii sau asimilații acestora, angajați ai persoanelor juridice sau fizice care desfășoară lucrări și/sau manevre în instalațiile electrice din exploatare aferente producerii, transportului, distribuției, utilizării, inclusiv consumului de energie electrice; b#%l!^+a?

– electricienii sau asimilații acestora, care desfășoară activități de conducere- comandă prin b#%l!^+a?dispecer, ori care dispun urmăresc sau desfășoară activități, lucrări și manevre în instalațiile electrice din exploatare; – electricienii sau asimilații acestora, angajați ai persoanelor juridice sau fizice, care execută activități de proiectare și lucrări în instalațiile electrice din exploatare (personal de exploatare, întreținere-reparații- verificări / mentenanță);

– electricienii sau asimilații acestora, angajați ai persoanelor juridice sau fizice prestatoare de servicii, care desfășoară activități de proiectare, lucrări și /sau manevre în instalațiile electrice din exploatare în calitate de personal delegat (constructori, montori, instalatori, întreținere-reparații- verificări / mentenanță); – electricienii sau asimilații acestora, angajați ai persoanelor juridice sau fizice, care execută activități de coordonare-control în instalații electrice și care prestează activități precum: manevre, dispunerea de lucrări, admiterea la lucru, executare/coordonare lucrări în instalații electrice, urmărirea sau supravegherea lucrărilor și altele similare.

– orice electrician sau asimilații acestuia – prestator de servicii – care execută lucrări, inclusiv măsurători, teste, încercări în instalații electrice din exploatare, ca liber profesionist.

Oriunde ar fi situați administrativ, psihologii vor comunica atât cu personalul operativ cât și cu personalul de decizie; vor colabora cu medicul sau cu unitatea medicală de medicina muncii care deservește Sucursala, cu resursele umane sau cu colegii de la securitatea în muncă pentru a putea participa direct la ajutarea, îndrumarea precum și la consilierea tuturor angajaților.

Laboratoarele psihologice ale SEN-ului au ca atribuții generale de rezolvare în raza lor de b#%l!^+a?acțiune următoarele activități, diversificate în funcție de specificul Sucursalei de care aparțin:

1. Legate de personalul structurii respective

Selecție și orientare profesională

Evaluarea în vederea promovării a lucrătorilor și

cadrelor de conducere în întreprindere

2. Problemele sociale ce privesc: b#%l!^+a?

Domeniul de conducere

Relații umane

Decizie și comunicare

Supraveghere

Atitudini și opinii condiționate de factorii situaționali

Manifestarea lucrătorilor în colectivul de muncă

3. Evaluarea psihologică periodică a angajaților, conform normelor de protecție în mună și conform riscului de muncă aferent activităților depuse în întreprindere.

Selecția, orientarea și promovarea lucrătorilor și a cadrelor de conducere au rămas și sunt în continuare obiectivele principale ale activității psihologilor din cadrul Laboratoarelor Psihologice ale SEN-ului. Psihologilor le revine sarcina de a înlătura empirismul din practica b#%l!^+a?acestor operații importante ce privesc mișcarea personalului și să introducă în acest domeniu metode și criterii științifice.

Descrierea postului de electrician la înălțime

Meseria de electrician retele electrice la înălțime se regãseste în toate unitãtile aflate pe fluxul cuprins între activitãtile de producere a energiei electrice si consumator.

În unitãtile de Transport si Distributie a energiei electrice, meseria este bine definitã, fiecare unitate având în componenta sa o structura organizatoricã distinctã ( sectie, centre)

Principalele domenii în care îsi desfãsoarã activitatea electricienii de retele electrice sunt urmãtoarele:

supravegherea, executarea de manevre, controlul liniilor electrice aeriene;

montarea, întretinerea, repararea liniilor electrice aeriene;

mãsurãtori ale parametrilor elementelor componente ale liniei;

Muncitorii electricieni care practicã aceastã meserie sunt selectionati în functie de urmãtoarele criterii si aptitudini :

starea de sãnãtate (capacitate fizicã) perfectã

aptitudini psihice (stabilitate emotionalã) pentru lucrul la înãltime si în apropierea tensiunii

disponibilitate la efort suplimentar

aptitudini organizatorice

orientare în instalatiile electrice

îndemânare la folosirea sculelor si dispozitivelor utilizate în procesul de productie b#%l!^+a?

îndemânare practicã în conditii deosebite

capacitate de comunicare în grup

spirit de colaborare, solicitudine

spirit de observație, corectitudine, rigurozitate

Gama de variabile

Unitatea de competență se aplică electricienilor de rețele electrice – Linii electrice aeriene.

Lucrări de întreținere curentă: refacerea legăturilor electrice și mecanice deteriorate, recondiționarea integrității conductoarelor active și de protecție, corectarea săgeților și aliniamentului liniei, corectarea coridoarelor de siguranța, înlocuirea izolatoarelor.

Lucrări de reparații (curente, capitale): înlocuiri elemente deteriorate sau defecte la coronament stâlp, ancora;

repararea stâlpilor de beton și a fundațiilor (astupare fisuri și crăpaturi, corecție înclinări, refacere fundație, înlocuire stâlpi).

Elemente coronament: conductoare, izolatoare, cleme, distanțiere, antivibratori, balize.

Elemente stâlp: repere corp stâlp, repere console.

Elemente ancora: cablu, butuc, pana, tirant.

Lucrări de remediere a defecțiunilor: remediere defecțiuni izolație (străpungere, conturnare) remedieri defecțiuni conductoare, remedieri defecțiuni cleme.

Documentație specifica lucrărilor de întreținere: fise tehnologice, prescripții energetice. b#%l!^+a?

Documentația specifica lucrărilor de reparații: fise tehnologice, proiecte de execuție, tehnologii date de proiectant, rețele de fabricație, prescripții energetice, instrucțiuni tehnice interne.

Scule și dispozitive folosite: prese hidraulice, fir pilot, cleme de tracțiune (TES, MEC, PANA), RACH, chei, clește tăiat conductor, utilaje grele (tractor, autoșenilet, PRB, macarale).

Schimbarea parțială a traseului se impune la apariția unor obiective noi pe traseul actual (construcții civile sau amenajări hidrotehnice care au autorizațiile legale de construire, trasee conducte) sau din cauze naturale (zone inundabile, alunecări de teren);

Elemente stâlp: montanți, repere, console;

Elemente coronament: conductoare, izolatoare, cleme, armături, distanțier, antivibratori, balize;

Scule, dispozitive și utilaje: utilaje grele ( tractor, autoșeniletă, macarale, PRB) , scule, presa, chei, clești, dispozitiv RACH.

Porțiuni speciale de traseu : supratraversări / subtraversări de alte linii de energie, drumuri naționale și județene, căi ferate, cursuri de ape.

Reglementări în vigoare: prescripții de exploatare, decrete.

Defecțiuni: fisuri ale scliviselii, porțiuni lipsă din scliviseală sau din corpul fundației, dislocări ale terenului în jurul fundației , deformări sau lipsa elementelor stâlpului, prizelor de pământ, abateri de la verticalitate, corodarea elementelor stâlpului, ancore slăbite, ruperea spirelor, ruperea sau deplasarea distanțierelor, a antivibratoarelor și a b#%l!^+a?cordițelor de legare la pământ (la conductoarele active și de protecție), spargerea sau deteriorarea izolatoarelor , ruperea sau deformarea clemelor, armăturilor.

Cleme: de întindere, de susținere, de legătură electrică (LEPC).

Elementele stâlpului : montanți, repere (contravânturi)

Electrician rețele electrice

UNITĂȚILE DE COMPETENȚĂ

Domeniile de competență. Unitățile de competență

Competențe fundamentale

Comunicarea la locul de muncă

Desfășurarea activității în echipă

Competențe generale la locul de muncă

Aplicarea NSPM

Aplicarea procedurilor de calitate

Competențe specifice

Asigurarea locului de muncă cu materiale, echipamente de lucru, scule și dispozitive

Completarea documentelor de evidență tehnică a liniei electrice aeriene (LEA)

Efectuarea de măsurători la liniile electrice aeriene

Efectuarea lucrărilor de întreținere și reparații la liniile electrice aeriene

Executarea fundațiilor pentru stâlpi

Protejarea anticorozivă a stâlpilor metalici

Schimbarea parțială a traseului liniilor electrice aeriene b#%l!^+a?

Verificarea stării tehnice a liniilor electrice aeriene

b#%

D

STUDIU DE CAZ :EVALUAREA PSIHOLOGICĂ PENTRU LOCUL DE MUNCĂ "ELECTRICIAN LA ÎNĂLȚIME"

Obiectul studiului: 20 de electricieni la înălțime

Fisa post electrician la înălțime
FISA POSTULUI Nr. ….
Data /…../…../…… b#%l!^+a?

NUMELE :…………………

PRENUMELE: …………………….
DENUMIREA POSTULUI : Electrician la înălțime
NUMARUL POZITIEI : 1

I.SUBORDONARE:
–

II.SCOPUL POSTULUI :
Asigura executarea lucrarilor incredintate , in limita competentelor stabilita de fisa postului
Are delegata competenta de sef de echipa incepand cu data de …………………………….Raspunde de buna executare a lucrarilor catre beneficiarii societății/instituției alături de echipa pe care o coordonează.

III. RESPONSABILITATI :
Electricianul la înălțime pentru executarea lucrării este necesar să facă lucrări pregătitoare , lucrări ajutatoare și lucrările propriu-zise.

IV.CERINTE : Calificare și autorizație specifică .
Pentru realizarea unei sarcini de muncă , electricianul la înălțime execută acțiuni ce trebuie b#%l!^+a?efectuate prin intermediul mijloacelor de producție și în anumite condiții de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă, după cum urmează :

1) Își însușește precis ce operație are de mânuit , faza ,ori mânuire de lucru are de îndeplinit,

2) Face necesarul de material solicitând să fie aprovizionat la timp cu tot ce este necesar executării lucrării,

3) Răspunde de sculele , utilajele, aparatele, dispozitivele, uneltele etc.pe care le are în primire ,

4) Întrerupe tensiunea și separă instalația sau partea de instalație , după caz, la care urmează să lucreze,

5) Identifică instalația sau partea din instalație în care urmează a se lucra,

6) Verifică lipsa tensiunii și legarea imediată a instalației sau a părții de instalație la pământ și în scurtcircuit,

7) Delimitează corespunzător conform N.G.P.M. zona de lucru,

8) Se asigură împotriva accidentelor de natură neelectrică care ar putea surveni pe parcursul executării lucrării,

9) Verifică integritatea izolației , îngrădirilor, starea carcaselor, a stâlpilor

10) Verifică instalațiile de protecție prin legare la nul și/sau legare la pământ, b#%l!^+a?

11) Verifică echipamentul de protecția muncii,

12) Execută legăturile la pământ și în scurtcircuit în zona de lucru,

13) Autorizează accesul de lucru cu foc deschis dacă lucrarea o impune,

14) În caz de accident de muncă informează primul administratorul despre eveniment ,

15) Are grijă la folosirea aparatelor electrice portabile sau fixe să se conecteze la instalația de legare la pământ.

16) Verfică dacă schelele de lucru interioare și exterioare sunt instalate pe suprafețe nivelate și curate, dacă lucrarea de executat presupune schele,

17) Are grijă să evite concentrările de materiale și de oameni într-un singur loc, dacă lucrarea este la înălțime, are grijă că materialele să fie depozitate pentru a nu împiedica accesul și operațiile de transport,

18) Își însușește și respectă prin prelucrarea normelor de protecția muncii regulile de tehnică a securității muncii pentru toate lucrările legate de cele de electricitate și în special regulile generale privind transporturile , funcționarea macaralelor care ridică materiale, legarea materialelor și a containerelor la cârligul macaralei, întreținerea utilajelor etc.

19) Formulează pentru uzul conducerii instituției observații și propuneri de natură legislativă, b#%l!^+a?metodologică,procedurală sau organizatorică, atunci când situația o impune,

20) Examinează legalitatea,regularitatea și conformitatea operațiunilor, identifica risipa și gestiunea defectuosă și fraudele, iar pe aceste baze, propune măsuri pentru recuperarea pagubelor și sancționarea celor vinovați,după caz.

21) Respectă normele de protecția muncii și de sănătate potrivit reglementărilor în vigoare ;

22) Respectă Regulamentul de Ordine Interioară și Regulamentul de Funcționare al instituției

23) Răspunde de întocmirea corectă a sarcinilor conform fișei postului;

24) Păstrează confidențialitatea datelor la care are acces;

25) Rezolva și alte sarcini care cad în sfera să de activitate , trasate de administratorul instituției sau altă persoană superior ierarhică;

26) În absența motivată 'înlocuitorul este desemnat de administratorul societății;

27) Actualizarea atribuțiilor se va face funcție de modificările organizatorice legislative care apar

Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat:

a.Mijloace de producție:

• Cabluri de medie tensiune; b#%l!^+a?

• Canal de cablu

• Dispozitive de ghidare, dibluri, cleme, etc.

• Scule, aparate, accesorii, dispozitive – specifice:

 multimetru;

 aliaj de lipit;

 pastă decapantă;

 ciocan de lipit

 trusa de scule electrician;

 trusa electrician;

 lanternă;

 scară portabilă;

 mașină universală de găurit; b#%l!^+a?

 polizor electric unghiular mobil;

 clește tăietor;

 patent.

• Autovehicule

 autoturism;

 autospecială.

b.Sarcina de muncă

Activitatea electricianului montator/instalator la înălțime este precizată generic în documentul denumit "FIȘA POSTULUI", care stabilește:

• cerințele de pregătire profesională ale executantului;

• sistemul relațional în care își desfășoară activitatea;

• lista atribuțiilor, sarcinilor și a lucrărilor de executat împreună cu frecvența acestor acțiuni; b#%l!^+a?

• limitele de competență și responsabilitate.

Mediul de muncă

Electricienii montatori/instalatori la înălțime își desfășoară activitatea atât în spații închise cât și în spații deschise, în următoarele condiții:

• temperatura aerului în camera este scăzută în anotimpul rece (încălzire ineficientă sau inexistentă);

• curenții de aer sunt prezenți atât la activitatea în aer liber, cât și în unele încăperi (geamuri sparte, neetansietati);

• nivelul de iluminare este uneori insuficient desfășurării activităților care implică identificarea detaliilor acestora (atât în interior, cât și în exterior), conducând la folosirea lanternelor;

• executantul își desfășoară unele activități în aer liber, indiferent de condițiile atmosferice (vânt, ploaie, viscol, etc.);

• în vecinătatea locului de muncă există posibilitatea de contact cu pulberi de ciment, azbest, var, nisip, praf, etc. b#%l!^+a?

Factori de risc identificați

a. Factori de risc proprii mijloacelor de producție

a. Factori de risc mecanic:

• lovirea de către mijloace de transport:

auto – la deplasarea pe căile de acces din stații și drumuri publice;

intern – în timpul desfășurării lucrărilor cu utilaje auto sau de ridicat.

• cădere liberă de piese, materiale sau cădere de la înălțime a electricianului

• proiectare de corpuri în situații deosebite:

la apariția arcului electric la instalațiile din vecinătatea zonei de lucru;

la explozia accidentală a cutiilor de borne;

la lucrul cu polizoarele electrice.

• contact direct al epidermei cu suprafețe periculoase (ascuțite, tăioase) – capete de conductori, suprafețe cu bavuri, scule, etc.;

• căderea de pe scară portabilă b#%l!^+a?

b. Factori de risc electric:

• electrocutare prin atingere directă în cazul:

deteriorării izolatiilor;

nefunctionarii protecțiilor elementelor dinspre sursă (din amonte);

lucrului în instalațiile aflate sub tensiune în condiții atmosferice neprielnice;

atingerii capetelor de cablu neizolate;

inexistenței capacelor de protecție la prize, contoare, tablouri

electrocutare prin atingere indirectă în cazul deteriorării circuitelor de legare la pământ.

Factori de risc proprii mediului de muncă

a. Factori de risc fizic:

• variații de temperatura mai mari de 15ºC la lucrul alternativ în interioare și în exterior în iernii;

• curenți de aer la lucrul în aer liber, în special timpul în anotimpul rece;

• nivel scăzut de iluminare – diminuarea acuitătii vizuale;

• zgomot. b#%l!^+a?

• calamități naturale (seism), lucrul în aer liber în condiții de viscol, vijelie, etc.

Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a. Conținut necorespunzător:

• lipsa controlului, în anumite situații, asupra respectării măsurilor tehnice și organizatorice de protecția muncii privind admiterea la lucru și executarea lucrării;

• executarea de activități în spațiul exterior de către persoane independente – inexistentă sau reducerea șanselor de prim-ajutor în caz de accidentare.

b. Suprasolicitare fizică

• poziții de lucru forțate, vicioase, cu presiuni pe articulații.

c. Suprasolicitare psihică

• decizii dificile în timp scurt, efectuate în mediu periculos.

Factori de risc proprii executantului

a. Acțiuni greșite:

• apropierea la o distanță mai mică decât cea admisă prin norme de pozițiile aflate sub tensiune;

• acționari prin identificarea eronată a echipamentelor;

• deplasări sau staționări în afară sarcinilor de muncă în imediată apropiere a instalațiilor aflate sub tensiune;

• cădere la același nivel în timpul deplasării;

• cădere de la înălțime prin pășire în gol, dezechilibrare sau alunecare. b#%l!^+a?

b. Omisiuni:

• Neutilizarea echipamentului individual de protecție (salopetă bumbac, cască și viziera sau ochelari de protecție) și a celorlalte mijloace de protecție din dotare. b#%l!^+a?

Nivelul de risc global al locului de munca este:

b#%l!^+a?

LEGENDA

F1 – Lovirea de catre un mijloc de transport:

 Auto – la deplasarea pe caile de acces di statii si drumuri publice;

 Intern – in timpul desfasurarii lucrarilor cu utilaje auto sau de ridicat.

F2 – Cadere libera de piese, material in cazul executarii de lucrari de revizii si reparatii b#%l!^+a?

F3 – Proiectare de corpuri in situatii deosebite:

 La aparitia arcului electric la instalatii

 La explozia accidentala a tabloului electric

 La lucrul cu polizoare electrice

F4 – Contact direct al epidermei cu suprafete periculoase (ascutite, taioase) – capete conductor, suprafete cu bavuri, scule, etc.

F5 – Contact direct accidental cu suprafete supraincalzite in caz de defect:

 La aparitia supratensiunii din retea (de comutatie sau atmosferica) sau punerea la pamant in retea cu neutral izolat, urmat de strapungerea izolatiei;

 La aparitia fenomenelor de "ambalare" termica provocate de slabirea presiunii de contact la contactele fixe sau mobile ale echipamentelor;

 La aparitia unor scurtcircuite din cauza deteriorarii izolatiei capetelor cablurilor;

 Scurtcircuite provocate de patrunderea accidental in b#%l!^+a?instalatie a animalelor (sobolani, pisici, pasari, etc.)

F6 – Contact direct al epidermei cu suprafete metalice reci la lucrul in aer liber in anotimpul rece

F7 – Surprinderea de catre arcul electric care apare in cazul:

 Apare spontan in instalatii aflate sub tensiune;

 E generat de slabirea presiunii de contact.

F8 – Electrocutare prin atingere directa in cazul:

 Deteriorarii izolatiilor

 Nefunctionarii protectiilor elementelor dinspre sursa (din amonte);

 Lucrului in conditii atmosferice nefavorabile (la avarie);

 Atingerii capetelor de cablu neizolate;

 Inexistentei capacelor de protective la tabloul electric.

F9 – Electrocutare prin atingere indirect sau aparitia tensiunii de pas in cazul:

 Deteriorarii izolatiilor b#%l!^+a?

 Deteriorarii circuitelor de legare la pamant.

F10. – Risc chimic datorat substantelor inflamabile – ulei, diluanti, alcool, hartie impregnate, etc. – incendiu

F11. – Risc fizic datorat variatiilor de temperature mai mari de 15°C la lucrul alternative in camera de comanda si in exterior, pe timpul iernii.

F12.- Risc fizic datorat curentilor de aer la lucrul in aer liber, in special in anotimpul rece.

F13. – Risc fizic datorat nivelului scazut de iluminare

F14. – Risc fizic datorat calamitatilor natural

F15. – Contaminare cauzata de prezenta animalelor periculoase (sobolani) sau a insectelor

F16. – Lipsa controlului, in anumite situatii, asupra respectarii masurilor tehnice si organizatorice de protectia muncii privind admiterea la lucru si executarea lucrarii

F17. – Executarea de activitati in spatial exterior de catre personae independente – inexistenta sau reducerea sanselor de prim-ajutor in caz de accidentare

F18. – Decizii dificile in timp scurt pe parcursul remedierii incidentelor sau avariilor

F19. – Apropierea la o distant mai mica decat cea admisa prin norme de pozitiile aflate sub tensiune

F20. – Deplasari sau stationary in afara sarcinilor de munca in imediata apropiere a instalatiilo aflate sub tensiune

F21. – Cadere la acelasi nivel in timpul deplasarii pe traseul de interventie

F22. – Cadere de la inaltime

F23. – Neutilizarea echipamentului individual de protective (salopeta bumbac, casca si vizier de protective) si al celorlalte m,ijloace de protective din dotare.

Fisa de masuri propuse

Locul de munca: "ELECTRICIAN INSTALATOR/MONTATOR SI INTRETINERE RETELE ELECTRICE LA INALTIME"

Interpretarea rezultatelor evaluarii

Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca "electrician montator/instalator si de intretinere retele electrice la inaltime" este egal cu 4,0476, valoare care il incadreaza in categoria locurilor de munca cu nivel de risc mediu spre mare, depasind limita maxima acceptabila (3,5).

Rezultatul este sustinut de "Fisa de evaluare", din care se observa ca din totalul de 23 de factori de risc identificati, numai 7 depasesc, ca nivel partial de risc, valoarea 3, astfel: 2 incadrandu-se in categoria factorilor de risc maxim, 2 incadrandu-se in categoria factorilor de risc mare, 3 incadrandu-se in categoria de risc mediu.

Cei 7 factori de risc ce se situeaza in domeniul inacceptabil sunt:

 F7: Surprinderea de catre arcul electric – nivel de risc partial maxim 7

 care apare spontan in instalatii aflate sub tensiune;

 e generat de slabirea presiunii de contact.

 F7: Surprinderea de catre arcul electric – nivel de risc partial maxim 7, care apare in cazul:

 deteriorarii izolatiilor

 nefunctionarii protectiilor elementelor dinspre sursa (din amonte);

 lucrului in conditii atmosferice nefavorabile (la avarie);

 atingerii capetelor de cablu neizolate;

 inexistentei capacelor de protective la tabloul electric.

 F3: Proiectare de corpuri in situatii deosebite – nivel de risc partial 5, care apare in cazul:

 la aparitia arcului electric la instalatii

 la explozia accidentala a tabloului electric

 la lucrul cu polizoare electrice

 F9: Electrocutare prin atingere indirecta – nivel de risc partial 5, care apare in cazul:

 deteriorarii izolatiilor

 deteriorarii circuitelor de legare la pamant.

 F2: Cadere libera de piese, material in cazul executarii de lucrari de revizii si reparatii – nivel de risc partial 4

 F19: Apropierea la o distanta mai mica decat cea admisa prin norme de pozitiile aflate sub tensiune – nivel de risc partial 4

 F23: Neutilizarea echipamentului individual de protective (salopeta bumbac, casca si vizier de protective) si al celorlalte mijloace de protectie din dotare – nivel de risc partial 4.

Pentru diminuarea sau eliminarea celor 7 factori de risc (care se situeaza in domeniul inacceptabil), sunt necesare masurile generic prezentate in "Fisa de masuri propuse".

In ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta dupa cum urmeaza:

 51,19%, factori proprii mijloacelor de productie;

 17,85%,factori proprii locului de munca;

 10,72%, factori proprii sarcinii de munca;

 20,24%, factori proprii executantului.

Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 60,87% dintre factorii de risc identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate), astfel incat locul de munca poate fi incadrat printre cele cu pericol deosebit de accidentare.

Analiza psihologică și psihofiziologică a activității de electrician la înălțime

Obiectul activității este mentenanța liniilor electrice la inălțime în stare de funcționare corespunzătoare parametrilor funcționali în limite valorice normale.

În cadrul acestei activități există două grupe distincte de sarcini: identificarea elementelor defecte sau în curs de defectare și reparațiile sau înlocuirea elementelor defecte / în curs de defectare.

Ca exigențe senzoriale, activitatea electricienilor la înălțime presupune cerințe vizuale pe linia acuității vizuale statice și dinamice, a acomodării, a simțului de stabilitate, a funcției de adaptare acu lucrul la înălțime și a echilibrului necesar, solicitări amplificate în condiții deficitare de iluminat și/sau în situația unor alterări ale mediului înconjurător.

Și analizatorul auditiv este solicitat prin sarcina de muncă, activitatea electricienilor impunând și semnalizări acustice și comunicări verbale. Există o “codificare” a limbajului utilizat, ceea ce presupune și o adaptare la recepționarea și emiterea mesajelor.

Factori de risc

Există un cumul de factori de risc generați de :

echipamentul tehnic: risc electric, mecanic, termic, chimic;

mediul de muncă: temperaturi ridicate / scăzute, curenți de aer, umiditate, intemperii, iluminat insuficient – mai ales noaptea, pulberi, gaze toxice, risc biologic;

organizarea muncii : durata prelungită a programului de lucru, în caz de necesitate;

sarcina de muncă: factori care determina suprasolicitare fizică – poziții de lucru forțate, deficitare, în spații înguste; solicitări osteo-musculo-articulare.

Analiza și evaluarea factorilor de risc în exercitarea sarcinii de muncă au evidențiat:

dificultatea unor sarcini și operații: nivel mediu (3,2), datorită gradului ridicat de complexitate dar și de pericol implicat în realizarea acestora.

Constrângerile temporale : nivel mediu (3,5).

Precizia, atât la nivelul recepționării și prelucrării de informații, cât și la nivel de decizie și de operare, dublată de responsabilitatea în raport cu implicațiile unor eventuale erori în activitate : nivel crescut spre foarte crescut (4,6).

Caracterul repetitiv al muncii: nivel mediu că factor de risc (3,5).

Exigențele profesionale: nivel crescut spre foarte crescut (4,5) determinat de natura și caracteristicile sarcinii de muncă, a condițiilor de realizare a acesteia, a echipamentelor și instalațiilor sunt preponderent de natură fizică.

Exigențele fizice: nivel crescut, determinat de efortul muscular dinamic pentru efectuarea gesturilor profesionale , coroborat cu expunerea la condiții de mediu, uneori extreme în cazuri de intervenții accidentale.

Exigențele profesionale: nivel crescut (4,2)

Dintre capacitățile mentale, psihosenzoriale și psihomotorii implicate în realizarea sarcinii de muncă, se evidențiază: vigilența, memoria, atenție concentrată, abilități de organizare și planificare, , spirit de inițiativa, abilitatea de a lua decizii rapide, abilitatea de a lua decizii în mod independent, acuitate vizuală, echilibru , dexteritate psihomotorie.

Există factori de solicitare neuropsihică / stres psihic care ar putea influența starea de sănătate a lucrătorilor și că această solicitare este specifică sarcinii de muncă a electricianului la înălțime.

Acești factori de stres psihic prezintă un nivel mediu în majoritatea situațiilor de rutină, și un nivel crescut în cazul intervențiilor realizate în condițiile unor incidente tehnice deosebite, care implică dificultate și responsabilitate crescută.

Evaluarea capacităților psihofiziologice

Evaluarea capacităților psihofiziologice ale electricienilor la înălțime reflectă faptul că 60% dintre subiecți prezintă niveluri între bun și foarte bun și 40% nivel mediu de dezvoltare al capacităților în plan senzorial-perceptiv. În plan psihomotor, 50% dintre subiecți prezintă niveluri între mediu și bun de dezvoltare a capacităților, 30% între foarte slab și mediu, respectiv 20% niveluri între foarte slab și slab de dezvoltare.

Evaluarea trăsăturilor generale de personalitate

Din evaluarea trăsăturilor generale de personalitate rezultă că toți subiecții studiului ( 20 electricieni la înălțime) prezintă personalități echilibrate fără tendințe, care ar putea indica trăsături mai mult sau mai puțin accentuate de personalitate.

Evaluarea stării de sănătate mentală

90% dintre subiecți se situează în limitele normalității, cu absența unor simptome psihopatologice semnificative.

10% dintre subiecți prezintă o simptomatologie la limită, cu manifestări ușoare sau tranzitorii.

Simptomatologia indicată de testul PSI – Ilfeld, utilizat în evaluarea stării de sănătate mentală, se referă în principal la: stare de contractură musculară, arsuri gastrice, dispnee, iritabilitate, nervozitate, agitație, simptome depresive (tendința la plâns, stare de tristețe, descurajare, sentiment de singurătate), temeri, pesimism relativ la viitor, lipsa de energie.

Evaluarea stării de sănătate fizică

Analiză stării de sănătate a subiecților studiului a evidențiat existența următoarelor afecțiuni:

– afecțiuni osteo-musculo-articulare : 36,1 %

– afecțiuni ale aparatului respirator (26,9 %)

– afecțiuni digestive (17,86 %)

– afecțiuni cardio-vasculare (17,04%).

Concluzii

Din studiu a rezultat un potențial risc de stres psihic în activitatea electricienilor la înălțime, evidențiat prin simptomatologia specifică planului emoțional și psihosomatic.

Concluziile studiului menționează că această simptomatologie nu este efectul unui singur factor de risc / stresul psihic, ci este rezultatul prezenței și acțiunii unui cumul de factori de risc aparținând echipamentului tehnic, mediului de muncă, organizării muncii și sarcinii de muncă.

Bibliografie

Albisetti, V. (2003). Pentru a fi fericiți. Note de psihoterapie pentru toți, București: Fundația “Fiicele Sfîntului Paul” (traducere și adaptare)

Albu, M. (1998). Construirea si utilizarea testelor psihologice. Cluj: Editura Clusium

Alluisi, E.A., Morgan B.B. Jr. (1976) Engineering Psychology and Human Performance, Annual Review of Psychology, vol 27: 305-330

4. Androniceanu, A. (1998). Managementul schimbărilor, București: Editura All

5. Arădăvoaice, G. Deontologia liderului performant, Prahova: Editura ANTET XX PRESS

6. Armstrong, M. (2006). Managementul resurselor umane, manual de practică, București: Editura CODECS

7. Bennett, H., Durkin, M. (1999) The effects of organisational on employee psychological attachment. An exploratory study. Journal of Managerial Psychology 15,2

8.. Billsberry, J. (1996) Management competitiv. Perspective și exemplificări. București: Editura CODECS.

9. Blanchard, K. (2007) Strategii de responsabilizare a membrilor unei organizații – ediția a 2-a revizuită. București: Editura „Curtea veche”.

10. Bogathy, Z. (coord.) (2004). Manual de psihologia muncii și organizațională. Iași: Editura Polirom

11. Bontilă, C. G., (1960) Tehnica testelor psihologice. București: Editura „Cartea Românească”

12. Burcu, A. (2002) Comportament profesional. Etichetă și comunicare. București: Fundația Cultural-Științifică „Mercur”

13. Inceu, I-D. (2004) L'apport du travail du psychologue dans le Système Energetique de Roumanie. Lucrare prezentată în cadrul celui de-al XIII Congres de Psihologia Muncii și a Organizațiilor, 26-29 august 2004, Bologna (Italia)

14. . Jessey, Y. de & Thierry, R. (1985) Du diplôme au premier emploi: réussir son parcours. Paris: Les éditions d’organisation

15. Nedelcea, C., Dumitru, P. (1999) Optimizarea comportamentului profesional între educație și psihoterapie. București: Editura SPER Colecția „Caiete experiențiale nr.2”.

16. 1. Oros, I. D., (2006). Avantajul evaluării psihologice a lucrătorilor de la înălțime. Lucrare prezentată în cadrul celei de-a a 7-a Conferință Internațională de Psihologie și Sănătate Ocupațională sub egida Autorității Europene de Sănătate și Securitate în muncă, 7-12 nov. 2006, Dublin (Irlanda).

17. Oros, I. D. (2005). Folosirea stabilometrului pentru lucrătorii de la înălțime. Lucrare prezentată în cadrul celui de-al IX-lea Congres European de Psihologie, 3-8 iulie 2005, Granada (Spania)

18. Oros, I-D. (2006). Stabilitatea – provocare și realizări. Lucrare prezentată în cadrul Forumului Regional Energetic (FOREN) sub egida CNR-CME, 11-15 iunie 2006, Neptun.

19. Sălăjan, T. (1971) Organizarea producției și relații de muncă – manual pentru școli profesionale, anul II. București: Editura Didactică și Pedagogică

=== Вibliоgrɑfie ===