Evaluarea protezelor parțiale fixe obținute prin tehnica metalo-ceramică comparativ cu tehnica presată [304572]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“VICTOR BABEȘ” [anonimizat]: Candidat: [anonimizat]. Univ. Dr. Sinescu Cosmin Bucsa Darius

Tehnician dentar :

Viruzab Nicolae

Paul Popovici

TIMIȘOARA

– 2018-

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

“VICTOR BABEȘ” [anonimizat]-ceramică comparativ cu tehnica presată

Coordonator stiintific: Candidat: [anonimizat]. Univ.Dr. Sinescu Cosmin Bucsa Darius

Tehnician dentar :

Viruzab Nicolae

Paul Popovici

TIMIȘOARA

– 2018-

CUPRINS

INTRODUCERE

I.I. Motivația alegerii temei…………………………………………………………………………..4

I.II . Importanta si actualitatea temei ………………………………………………………………..4

I.III. Metoda de cercetare…………………………………………………………………………………4

PARTEA GENERALA

2.1 . [anonimizat]…………………………………………………………………………7

2.1.1 Introducere…………………………………………………………………………………………….7

2.1.2 Caracteristici………………………………………………………………………………………….7

2.1.3 Indicații…………………………………………………………………………………………………7

2.1.4 Contraindicații……………………………………………………………………………………….8

3. Coroane din ceramică presată ……………………………………………………………………………….8

3.1 Indicațiile coroanelor din ceramică presată…………………………………………………8

3.2 Avantaje…………………………………………………………………………………………………9

4. Ceramica VITA VMK …………………………………………………………………………………………9

4.1 [anonimizat]…………………………………………………………………………10

5. Ceramica.Generalități…………………………………………………………………………………………11

6. Pro și contra coroanelor dentare……………………………………………………………………………12

III. PARTEA SPECIALĂ

1. Obiective………………………………………………………………………………………………15

2. Materiale si metode……………………………………………………………………………….15

2.1 Realizarea modelului de lucru………………………………………………………15

2.2 Pregătirea bonturilor pentru machetare………………………………………….17

2.3 Realizarea machetei componentei metalice și a machetei în vederea obținerii tiparului pentru presarea ceramicii………………………………………………………..18

2.4 Pregătirea machetei pentru ambalare……………………………………………..20

2.5 Ambalarea machetei componentei metalice……………………………………21

2.6 Ambalarea machetei în vederea obținerii tiparului pentru presarea ceramicii…………………………………………………………………………………………………………22

2.7 Topirea si turnarea metalului………………………………………………………..23

2.8 Realizarea componentei fizionomice……………………………………………..26

2.9 2.9 Presarea ceramicii ………………………………………………………………..30

REZULTATE……………………………………………………………………………………….36

CONCLUZII………………………………………………………………………………………..37

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………………..38

INTRODUCERE

I.I. Motivația alegerii temei

Lucrarea pe care am ales să o realizez se intitulează ” Evaluarea protezelor parțiale fixe obținute prin tehnica metalo-ceramică comparativ cu tehnica presată” și reprezintă rezultatul unei curiozități și dorința de a cerceta și experimenta.

În alegerea temei, am fost determinat de diferiți factori, aceștia fiind:

deschiderea spre tehnologii noi, reprezentată de testarea unor tipuri de mase ceramice

importanța interesului pentru viitoarea mea carieră profesională

cunoașterea unor factorilor ce pot influența relizarea și finisarea unei restaurări protetice metalo-ceramice, care să satisfacă toate cerințele unui pacient din toate punctele de vedere.

I.II. Importanța și actualitatea temei

Calitatea maselor ceramice este net superioară oricărui alt material fizionomic, folosit în stomatologie, fiind singurul care are atât o estetică elaborată (gamă de culori,transluciditate apropiată de cea a dinților naturali) cât și o rezistență mult mai mare.

Acest material dentar este într-o continuă dezvoltare, fiind cu mult superior orcărui alt material, precum acrilatul și compozitul. Ceramica este un material fizionomic și se numește astfel, pentru că restaureză cât mai fidel fizionomia și estetica.

I.III. Metoda de cercetare

În viața de zi cu zi,stomatologia sau medicina dentară sunt din ce în ce mai dezvoltate și totodată indispensabile. Ceramica și tehnicile alese de mine se adresează atât studenților și cadrelor didactice specializate în domeniu, cât și potențialilor pacienți, dornici să cerceteze diferite metode de reabilitare orală.

Metodele cercetării sunt reprezentate de:

documentarea individuală

pubicații specifice

consultanță din partea cadrelor didactice și persoanelor certificate

Întreaga bază materială care m-a ajutat în realizarea tezei de licenta, precum aparatura, utilajele și instalațiile, este reprezentată de materialele utilizate în activitatea didactică, fara a afecta buna desfășurare a acesteia, precum și de baza laboratorului unde îmi desfășor activitatea practică.

PARTEA GENERALĂ

2.1 COROANA MIXTĂ METALO-CERAMICĂ

2.1.1 INTRODUCERE

O coroană mixtă metalo-ceramică face parte din clasa protezelor fixe unidentare, fiind alcătuită din două componente:

Una metalică: ce acoperă în totalitate bontul dentar

Una ceramică: care poate placa total sau parțial componenta metalică

Această coroană îmbină foarte bine avantajele coroanelor de inveliș metalice, și anume rezistența mecanică a acestora, cu calitățile estetice deosebite ale maselor ceramice. (1)

2.1.2 CARACTERISTICI

Din punct de vedere estetic, coroanele metalo-ceramice reprezintă idealul, datorita translucidității, al stabilității cromatice și al luciului permanent.

Aspectul estetic este durabil, fiind supeilor efectului estetic prezentat de coroanele mixte metalo-acrilice sau metalo-compozite.

Din punct de vedere masticator și al stabilității ocluziei funcționale pot participa eficient la triturarea alimentelor și la menținerea contactelor dento-dentare stabile.

Biologic, masele ceramice au o tolerabilitate mult mai mare decât rașinile acrilice. Acestea sunt foarte bine suportate de țesut, fiind inerte.(2)

2.1.3 INDICAȚII

Element de agregare ideal din punct de vedere fizionomic, biologic, masticator și al ocluziei functionale al punților dentare, în toate tipurile de edentații. (2)

Restaurează morfologia coronară a dinților frontali și laterali, care prezintă modificări de formă și de volum. Datorită lipsei de substanță produse de carie, displazii, fracturi și abraziuni. (2)

Restaurează aspectul cromatic al coroanelor dinților devitalizați.

Restaurează morfologic un grup de dinți, pentru a asigura conditiile optime unei ocluzii funcționale.

2.1.4 CONTRAINDICAȚII

Contraindicațiile sunt reprezentate de morfologia coronară a dinților fiecărui pacient. Orice coroană cu volum redus, ocluzal sau cervico-incizal, nu pot beneficia de acoperirea cu o coroană mixtă, deoarece suprafețele laterale nu sunt eficiente pentru obținerea retentivităților microprotezei pe bontul dentar.(2)

În acest moment, indicațiile coroanei mixte metalo-ceramice sunt limitate deanumiți factori:

– prețul de cost ridicat al celor două materiale (masa ceramică, aliajul metalic);

– tehnologia prin care se confecționează, ce impune o înaltă calificare profesională, pasiune, simț artistic și calm;

– aparatura din laborator, reprezentată de cuptorul special pentru ars masa ceramică.(2)

3. COROANE DIN CERAMICĂ PRESATĂ

Ceramica dentară presată reprezintă o opțiune excelentă de restaurare a dinților frontali, redând frumusețea zâmbetului natural. Coroanele din ceramică dentară presată sunt realizate fără suport metalic.

Structura de bază este un nucleu rezistent din portelan sinterizat, care se topește și se preseaza în cuptor la temperaturi înalte. Nucleul de ceramică se placheaza tot cu portelan printr-o tehnică de stratificare pas cu pas. Dinții artificiali din ceramica presata obtin astfel transluciditatea și culoarea naturală.

3.1 INDICAȚIILE COROANELOR DIN CERAMICĂ DENTARĂ PRESATĂ

Ceramica dentară presată , este biocompatibilă și are marele avantaj că necesită un strat minim de șlefuire în dinte. Există anumite situații în care acești dinți, preparați în vederea amprentării și respectiv restaurării pot fi păstrati vitali. Acest aspect contribuie la obținerea rezultatului estetic dorit.

Coroanele din ceramică presată sunt indicate pentru zona frontală dar nu sunt recomandate pacienților cu bruxism. Nu se pot folosi la realizarea punților (cazul în care lipsesc unul sau mai mulți dinți) deoarece le lipsește rezistența structurii metalice a lucrărilor metalo-ceramice. Nici dintții reconstituiti cu pivoți metalici nu sunt indicati pentru restaurări integral ceramice pentru că transpare culoarea pivotului prin transluciditatea coroanelor de ceramică presată.

3.2 AVANTAJELE

Printre avantajele coroanelor realizate cu acest tip de ceramică, se numară și faptul că acestea ne permit sa reproducem cu exactitate caracteristicile individuale ale dinților naturali, adică se pot obține zone de matitate sau transluciditate în funcție de fiecare caz in parte. Folosind tehnica CAD- CAM putem sa realizam coroane din ceramică dentară presată într-o singură ședinta. Totodată, sunt recomandate persoanelor alergice deoarece acest material nu generează reacții de tip alergic, iar contactul cu gingia se face doar prin ceramică.

4. CERAMICA VITA VMK

Adevărata inovație înseamnă progres creat pentru succesul zilnic. Cel mai bun exemplu pentru acest lucru este VITA VM, conceptul inovator de fațetare pentru lucrări din ceramică pe schelet metalic, din ceramică 100% și din material plastic. Este un sistem care poate fi utilizat în toate cazurile și pentru toate indicațiile – de la lucrările standard la lucrările premium. Conceptul VITA VM a fost creat pentru a răspunde cererii crescânde a clienților de sisteme complete.

Un concept. O multitudine de factori de succes. Pretențiile cresc. Timpul și flexibilitatea sunt din ce in ce mai importante. Cu VITA VM, VITA pune la dispoziție tehnicienilor dentari și medicilor stomatologi un sistem de înaltă eficiență și claritate. Prin conceptul său de fațetare, VITA creează premizele pentru rezultate perfecte și mulțumirea deplină a pacienților.

VITA VM creează în orice privință standarde noi. Aceasta se referă în egală măsură la inovație, la materialele de înaltă calitate, utilizate pentru crearea unui aspect natural, ca și la confortul la purtare și prelucrare.

Conceptul de stratificare inovativ și consecvent se orientează după modelul natural și este ușor de învățat. Posibilitatea de a alege între două variante de stratificare permite găsirea de soluții individuale, orientate către client.

Procesele de lucru funcționează în toate cazurile după același principiu. Toate componentele se disting prin denumirile logice și ușor de reținut ale maselor. Codificarea cromatică a produselor garantează o utilizare în condiții de siguranță. Cine a învățat să utilizeze o componentă a sistemului este în mod automat familiarizat cu toate materialele.

Selecția optimă a culorii dinților se face pentru toate materialele de fațetare cu VITA SYSTEM 3D-MASTER.

4.1 Stratificarea BUILD UP

Stratificarea translucidă VITA VM BUILD-UP se compune din trei mase ceramice:

• BASE DENTINE

• TRANSPA DENTINE

• ENAMEL

Armonizarea dintre stratul care conține culoarea BASE DENTINE și stratul translucid TRANSPA DENTINE conferă un efect de adâncime crescut la restaurările premium. Prin aceasta se obține o apropiere mai convingătoare de modelul natural.

Individualizare

Pentru ambele variante de stratificare există o gamă coordonată de mase suplimentare, cu ajutorul cărora se face individualizarea restaurărilor.

Detalii de finețe

Prin dezvoltarea materialelor inovative VITA VM pentru tehnica de fațetare, VITA se achită încă o dată cu succes de rolul său de pionier pe piața produselor dentare.

Pentru tehnicianul dentar și pentru medicul stomatolog utilizarea noilor materiale VITA VM înseamnă un confort de prelucrare considerabil mai mare, ca și garanția realizării eficiente a lucrărilor estetice de bună calitate. Toate masele se disting printr-un comportament de refracție și reflexie asemănător cu al smalțului dentar natural. O restaurare stratificată realizată cu VITA VM se comportă la fel de natural ca un dinte viu, în condiții diferite de luminozitate.

Datorită suprafeței omogene, materialul de fațetare este deosebit de neted la atingere, contactul cu limba fiind la fel de plăcut ca în cazul dinților naturali. Lucrarea va fi astfel foarte ușor de purtat de către pacient.

Însușirile excepționale ale materialelor VITA VM asigură un succes clinic de lungă durată.

5. CERAMICA.GENERALITĂȚI

Etimologia cuvântului „ceramică” își are originea în cuvântul grecesc „keramos”, care înglobează noțiunea de plasticitate și, în același timp, caracterul de coacere al argilei. Anul 2700 î.Hr marchează descoperirea primei tehnologii de fabricație a porțelanului, cel mai nobil produs al ceramicii, fiind realizat în China.

În ceea ce privește medicina dentară, De Chemant a fost primul care a realizat un dinte din porțelan în 1789, iar în anul 1837, Charles Land a confecționat prima coroană din ceramică. Doctorul Vita lansează prima producție comercială de porțelan, în 1963.

Masele ceramice prezintă avantajul major de a fi singurele materiale existente actual care pot să redea aspectul natural al dinților, fiind și materialul cu cel mai înalt nivel de biocompatibilitate. Dezavantajele care le au, de rezistență mică la traumatisme și timpul îndelungat necesar pentru obținerea lor, alături de o echipă clinico-tehnică și echipamente de excepție, au fost diminuate prin apariția unor noi procedee de laborator, simplificate, și ridicarea rezistenței, astfel încât utilizarea lor clinică a ajuns la un procentaj de peste 50% în defavoarea celorlalte materiale.

Din punct de vedere structural, ceramica dentară reprezintă un material compus atât din elemente nemetalice (precum Oxigen, Fluor, Siliciu, Bor), cât și din elemente metalice (precum Calciu, Magneziu sau Aluminiu), rezultând silicați, oxizi, borați etc, dar și amestecuri complexe din aceste materiale. Se formează legături intermoleculare de tip ionic sau covalent, proporția acestora în masa ceramică planând asupra rezistenței mecanice.

Compoziția maselor ceramice dentare de uz general este constituită de : feldspat (componentă majoră, principală) și cuarț și caolin. Feldspatul este un mineral care, după ardere, devine sticlos și își păstrează forma, caolinul conferă opacitate, fiind un material argilos (masele moderne ceramice conțin cantități extrem de mici de caolin sau pot chiar să lipsească), iar cuarțul este responsabil de transluciditatea materialului și stabilitate deoarece rămâne neschimbat la temperatura normală de ardere a ceramicii.

Pe lângă aceste componente de bază, masele ceramice mai prezintă în compoziție și : lianți organici (glucoză, zaharoză, dextrină, amidon), cu rol în omogenizare; pigmenți anorganici, care determină colorarea maselor ceramice, reprezentați de oxizi metalici (exemplu : oxid de mangan colorează în violet, oxidul de cupru pentru verde, oxid de cobalt pentru albastru, oxid de titan pentru galben etc); oxizi de lantanide, utilizați pentru fluorescență (în trecut, se foloseau oxizi de uraniu dar au fost înlocuiți datorită reactivității lor); fondanți pentru scăderea temperaturii de ardere.

Masele ceramice prezintă mai multe proprietăți, atât mecanice, cât și chimice și fizice. În ceea ce privește proprietatea mecanică, putem menționa : duritatea (modernizarea a permis confecționarea unor mase ceramice cu temperaturi joase de sinterizare, deci cu o duritate mai scăzută, apropiată de cea a smalțului, însă cele clasice aveau o duritate crescută, determinând abrazia dinților antagoniști), rezistență la compresie (se uzează foarte greu), însă cu o rezistență foarte mică la fracturi (este un material casant), rigiditate, sensibilitate în cazul microfisurilor de suprafață.

Printre proprietățile chimice putem enumera nemodificarea maselor în cazul unor variații largi de ph bucal, nu sunt atacate de acizii prezenți în cavitatea orală. Proprietățile fizice : temperatură de topire înaltă (este un material refractar), densitate mai mică, deci greutate mai mică față de lucrările metalice, transluciditatea, care crește cu cu cât avem mai multă fază sticloasă, astfel cele mai bune proprietăți optice le vor avea ceramicile sticloase, cele feldspatice.

6. PRO ȘI CONTRA COROANELOR DENTARE

Coroanele dentare îmbunatatesc în mod deosebit rezistența dinților. În funcție de obiceiurile pacientului și de starea gingiiilor, pot exista anumite restrictii. Medicul stomatolog va oferi un sfat competent pentru a alege varianta cea mai potrivita pentru fiecare pacient, inclusiv din punctul de vedere al aspectului, însă un rol important îl are si tehnicianul dentar. Iata avantajele și dezavantajele unor tipuri de coroane.

Coroane dentare metalice

Avantaje: Preparația dintelui este foarte simplă și mai puțin complicată decât pentru alte tipuri de coroane și se îndeparteaza cea mai mică cantitate de dinte, restul structurii dentare ramânând neafectată. Metalul nu tocește dinții antagonisti cu care vine în contact. Aurul este cel mai ușor de prelucrat, iar adaptarea este cea mai fidelă. Aurul conferă o compatibilitate excelenta cu țesuturile.

Dezavantaje: Cel mai important dezavantaj îl constituie lipsa aspectului estetic, cu exceptia cazului în care se folosesc în zonele posterioare ale cavitații orale.

Coroane dentare integral ceramice

Avantaje: Coroanele integral ceramice sunt cele mai estetice, fiind tipul de coroană cel mai potrivit pentru a obține aspectul natural al dinților.

Dezavantaje: Grosimea de masă ceraică necesara pentru a obține o estetică deosebită necesită îndepartarea unei grosimi mai mari de substanță dentară comparativ cu corana metalică. În funcție de nivelul de pregatire al medicului dentist de cosmetică dentară, adaptarea coroanelor poate preveni eventualele inflamații gingivale ce pot aparea. Coroanele integral ceramice necesita un grad înalt de pregatire al medicului și tehnicianului dentar.

Coroanele dentare metalo-ceramice

Avantaje: Coroanele metalo-ceramice confera rezultate estetice excelente.

Dezavantaje: Avand substrat metalic, necesită aplicarea unui strat de opac sub masa ceramică. Aceasta face dificila obținerea unei translucidități naturale a dinților. La baza dintelui poate aparea o linie închisa la culoare, pe masura ce gingia se retrage odata cu varsta.

PARTEA SPECIALĂ

OBIECTIVE

Scopul lucrări este reprezentat de realizarea unei restaurări protetice fixe.Obiectivul major îl reprezintă compararea celor două tehnici de realizare a pieselor protetice fizionomice, acestea fiind: mixtă, metalo-ceramică și tehnica presării maselor ceramice. Concluzionarea avantajelor și dezavantajelor este de asemenea unul dintre obiective.

Vor fi descriși : pașii urmați pentru realizarea lucrării și fazele tehnologice pentru utilizarea ceramicii dentare presate precum și tehnica metalo-ceramică.

Materialele și metodele folosite

Realizarea modelului de lucru

Instrumentele si materialele necesare au fost:

Bol de cauciuc, masă vibratoare, picurător, patulă metalică pentru gips.

Ghips extradur de clasa a IV-a (Synarock)

Aparatul Pindex

Pini simplii (Stufen Pin)

Izolator model (Renfert)

Gips de clasa a III-a (Fertisol)

Conformator din cauciuc

Tehnica ce a fost folosită::

Primul pas este reprezintat de cântarirea cantității necesare de gips și apă pentru respectarea proporției acestor materiale (Fig.1), ținandu-se cont de realizarea unui model de lucru cât mai fidel, realizat prin metoda saturației progresive. Amprenta s-a poziționat pe masuța vibratoare, iar cu ajutorul unei spatule metalice s-a turnat gips îavând grija la evitarea formării golurilor de aer, în modelul de lucru.(Fig.2)

Fig.1 Materialele folosite pentru Fig.2 Turnarea modelului propriu-zis

turnarea modelului propriu-zis

După demulare, urmează forarea sanțurilor,cu ajutorul aparatului de forat Pindex (Fig. 3) unde se vor insera pinurile, în vederea realizării unui model cu bont mobil. După forare, s-a izolat modelul și s-a pregătit ghips pentru turnarea soclului, într-un conformator din cauciuc.

După ce ghipsul a facut priză, se secționează bonturile cu ajutorul aparatului ModelCut (fig.4) acestea fiind mobilizate de pe soclu.

Fig.3 Forarea puțurilor cu ajutorul Pindex Fig.4 Secționarea bonturilor în

vederea mobilizării

Pregătirea bonturilor pentru machetare

Materialele și instrumentele necesare :

Micromotor (Marathon III)

Frezele necesare

Creion chimic

Lac distanțator (Durolan)

Tehnica de lucru

Cu ajutorul creionului chimic bine ascuțit s-au delimitat limitele preparației (Fig.5) pentru a putea deretentiviza bontul ocluzal și cervical.

Prepararea bonturilor pentru machetare s-a realizat după mobilizarea acestora de pe soclu, acestea fiind preparate corespunzător apical și coronar de limita preparației(Fig.6), cu ajutorul micromotorului și a unei freze.

Urmează aplicarea lacului distanțator care are un dublu rol, acela de a asigura spațiul necesar cimentului de fixare ce va fi aplicat .

Fig. 5. Delimitarea limitei preparației.

Fg.6. Preparerea bonturilor.

2.3 Realizarea machetei componentei metalice și a machetei în vederea obținerii tiparului pentru presarea ceramicii

Instrumente și materiale necesare:

Izolator

Ceară de imersie (Ferisol)

Ceara de colet DFS

Ceara de modelat

Baie de ceară

Spatulă electică

Instrumente de modelat (Fig.7)

Tehnica de lucru

Primul pas este izolarea bonturile cu izolator gips-ceară. Macheta scheletului metalic s-a realizat prin imersarea în băița de ceara a fiecărui bont, depășind limita (Fig.8) Pasul al doilea este secționarea capei de ceară la 2 mm ocluzal de limita preparației, și aplicarea cerii de colet(Fig.9), pentru a urmări o închidere cat mai exacta. Ulterior se realizează și intermediarul (Fig.10), prin adiția de ceară, urmărind ca acesta să fie machetat la distanță de creastă, încât contactul cu creasta se se realizeze cu ajutorul componentei fizionomice ceramice.

Fig.7 Instrumente pentru modelat

Fig.8. Baia de ceară

Fig.9 Aplicarea cerii de colet

Fig.10 Realizarea intermediarului

Macheta în vederea obținerii tiparului pentru presarea ceramicii s-a realizat full contur, prin adiție de ceară. (Fig 11)

Fig.11 Modelul de lucru cu macheta full contur

2.4 Pregătirea machetei pentru ambalare

Materialele și instrumentele folosite:

Tijele de turnare de 2,3 si 4 mm(Fig,12)

Soluția de degresat macheta

Conformator

Pentru început, se verifică macheta, apoi urmează aplicarea tijelor principale de 2 mm, a celor secundare de 3 mm și în final rezervorul de 4 mm (Fig 12)

Macheta din ceară împreună cu tijele aplicate se desprinde ușor de pe modelul de lucru pentru a menține forma intactă și se lipește pe conformator (Fig. 13). Se pulverizează detensionantul pe machetă, acesta ajutând ca masa de ambalat să adere mai bine la aceasta.

Fig. 12 Model de lucru cu tijele de turnare aplicate Fig.13 Macheta de ceară pregătită

pentru ambalare

2.5 Ambalarea machetei componentei metalice

Instrumentele și materialele folosite:

Bolul de cauciuc și spatula metalică

Masă de ambalat(Bellavest) (Fig.14)

Lichid (BegoSol)(Fig.14)

Recipientul gradat pentru a măsura lichidului

Ringul de turnare

Fig.14 Masa și lichidul pentru ambalat

Macheta se fixează în ringul de cauciuc(Fig.15), se preparp masa de ambalat respectănd gramajele indicate de producător, apoi se toarnă masa de ambalat în ring, până aceasta acopetă în inîntregime macheta.

Fig.15 Macheta fixată în ring

2.6 Ambalarea machetei în vederea obținerii tiparului pentru presarea ceramicii

Instrumente și materiale:

Masa de ambalat (PressVest Speed)(Fig.16)

Lichid pentru masa de ambalat (PressVest Speed)(Fig.16)

Vacum malaxor

Ring și con de turnare (Fig.16)

După ce macheta se fixează în ringul de ambalare, se prepară masa de ambalat cu ajutorul vacum malaxorului(Fig.17) și se toarnă peste machetă.(Fig.18)

Fig. 16 Materialele și instrumentele folosite pntru ambalare

Fig. 17 Malaxarea masei de ambalat

Fig. 18 Turnarea propriu-zisă a masei de ambalat peste machetă

2.7 Topirea și turnarea metalului

Materiale și instrumente folosite :

Cuptorul de preîncălzire ( CALORIS uCD )

Aparatul de topire-turnare (Tips Sirio) (fig 19)

Aliajul Ni-Cr (Niadur) (Fig.20)

Cleștele pentru manevrat chiuveta

Metoda de lucru

Chiuveta s-a scos din cuptorul de preîncalzire cu cleștele de manevrat și s-a pozitionat în cuptorul de turnare. A fost cântărit metalul necesar turnării (Fig.21) și a fost introdus în creuzetul aparatului de topire-turnare.

După ce aliajul a devenit lichid, s-a declanșeâat maneta care pornește centrifugarea, iar metalul topit a intrat în interiorul tiparului, până la umplerea acestuia.

Ulterior se va scoate chiuveta din aparat pentru a se răci în totalitate.

Fig. 19 Aparatul de tunare

Fig.20 Aliajul dentar NIADUR Fig.21. Cântărirea aliajului dentar

După ce s-a răcit chiuveta, se aplică lovituri ușoare cu ciocanul , pentru a se desprinde masa de ambalat de pe scheletul metalic apoi se va sabla scheletul în vederea prelucrării lui. Se taie tijele de turnare și se face adaptarea scheletului pe model, cu ajutorul micromotorului și a frezelor pentru metal (Fig.22 ) astfel încât sa avem 0.3 mm în zona coletului și cel puțin 0,4 – 0,5 mm în restul coroanei.

Fig. 22 Freze

Fig.23 Scheletul metalic adaptat pe model și sablat

2.8 Realizarea componentei fizionomice

Materiale și instrumente necesare:

Sistemul de mase ceramice VITA VMK(Fig.25)

Pensa

Pensulă opaq

Pensulă ceramică

Bol cu apa

Suport pentru amestecarea maselor ceramice

Cuptor de ceramică

Micromotor , freze și discuri

Tehnica de lucru:

Pentru mascarea metalului și pentru o legătură perfectă cu infrastrucutra de metal, se aplică materialul opac(Fig.24). Elementul cheie în acest lanț este combinația dintre opacizare și arderea opacului ceea ce are o influență decisivă asupra calității aderenței. Stratul de opac reprezintă baza nuanței unei restaurări estetice.

Opacul se arde timp de 6 minute la o temperatură de 950°.

Fig.24 Aplicarea stratului de opac

Dentina se aplică începând cu marginile meziale și distale întregul dinte fiind acoperit ulterior cu masa de dentină. Astfel se obține o bază pentru mărimea, forma și poziția dintelui.(Fig.27)

Se aplică un strat subțire de dentină pe stratul de opac aplicat în prealabil pe cuspizi, și se modelează.

Pentru a lăsa suficient spațiu pentru smalț, se reduce din masa de dentină în treimea incizală.

Pentru a obține un nivel de umezeală uniform,materialul trebuie umezit cu grijă în zonele interproximale din partea palatinală înainte de aplicarea masei de smalț. Nu este necesară umezirea materialului din ambele părți deoarece lichidul de modelat este răspândit pe toată zona interproximală datorită efectului capilar. Forțele de aderență care rezultă se obțin datorită distribuției particulelor ajustate perfect în structura materialului.

Pentru a completa forma coroanei se aplică smalțul în cantități mici.

Pentru a compensa contracția la ardere, masele ceramice tebuie sa fie depuse astfel încât restaurarea să fie puțin mai mare.

Cu un cuțit de separare umezit puțin,se separă elementele individuale ale punții interproximal până la opac înainte de prima ardere a dentinei.

După îndepărtarea restaurării de pe model,se completează punctele de contact cu dentină și smalț.

Ulterior se așează puntea pe suportul de ardere pentru următoarea ardere, timp de 6 minute, la 930°

Fig.25 Sistemul de mase ceramice VITA VMK

Fig.26 Masa ceramică – opaque dentine

Fig.27 Aplicarea ceramicii

Fig. 28 Aparatul pentru arderea ceramicii

Fig.29 Modelul de lucru cu dentina stratificată Fig 30 Aspectul dentinei după ardere

Fig. 31 Aplicare enamel

Fig. 32 Aspectul restaurării după arderea enamelului

Fig. 33 Aspectul după aplicarea glazurii

2.9 Presarea ceramicii

Pentru presarea ceramicii, s-a folosit kitul Ceramco, culoarea A2 (Fig 34)

Întreg ansamblul ambalat se introduce în cuptorul de preîncalzire (Fig.35) timp de 2 ore, la 850°. După terminarea programului, acesta se scoate și se lasă la răcit.

Ansamblul ajungînd la temperatura optimă, se introduc ingoturile(Fig.36), plunger-ul, și se poziționează în cuptorul pentru presarea ceramicii (Fig.37)

Dezambalarea se realizează cu ajutorul unui disc(Fig.39) , avînd grijă să nu deteriorăm restaurarea. Masa de ambalat rămasă se îndepărtează cu ajutrul sablării(Fig.40). Ulterior, se taie tijele de turnare, se prelucrează și se adaptează restaurarea.

Ultimul pas în această tehnică îl reprezinta glazurarea restaurării finale, strat care se arde în cuptorul de ceramică timp de 15 min

Fig.34 Kitul pentru presarea ceramicii de la CERAMCO (Densply Sirona )

Fig.35 Cuptorul de preîncălzire

Fig. 36 Introducerea ingoturilor

Fig.37 Presarea propriu-zisă

Fig. 38 Măsurarea ansamblului în vederea secționării

Fig. 39 Secționarea în vederea dezambalării

Fig.40. Sablarea pentru îndepărtarea masei de ambalat

Fig.41 Aspectul restaurării după dezambalare și conul de turnare

Fig.42 Aspectul restaurării după preucrare

Fig. 43 Arderea glazurii

Fig.44 Aspectul final al resturării

IV.REZULTATELE OBȚINUTE

Realizarea lucrărilor protetice a fost pentru mine o adevărată provocare, reușind să imi testez abilitățile prin parcurgerea etapelor tehnice de realizare a acestora, dar și punerea în practică a tuturor cunoștințelor acumulate în perioada anilor de pregătire universitară.

Fig.45 Aspectul final al restaurarii ceramica presata

Fig. 46 Aspectul final al restaurarii metalo ceramica

V.CONCLUZII

Cu ajutorul informațiilor din literatura de specialitate și a realizării a două restaurări protetice fixe prin tehnica metalo-ceramică și tehnica de presare a maselor ceramice, am ajuns la următoarele concluzii:

Costuri ridicate -coroane dentare realizate din mase ceramice sunt scumpe datorita costului foarte ridicat al echipamentului, precum și costul ridicat al consumabilelor.

Utilizarea materialelor cu mare atenție promite un rezultat estetic al lucrărilor.

Volumul în cazul orcărei restaurări ceramice este același cu cel al dinților naturali.

Protezele fixe realizate prin ambele tehnici, se comportă foarte bine în cavitatea bucală.

Lucrările metalo-ceramice căt și cele realizate integral din ceramică, prin presare sunt acceptate ușor, oferind satisfacția deosebită pacienților.

Fig.47 Greutatea restaurarii ceramica presata Fig.48 Greutatea restaurarii metalo ceramica

Fig.49 Limita preparatiei folosind FIT CHECKER ADVANCE (GC, JAPONIA)

Fig.50 Limita preparatiei metalo ceramica aplicand FIT CHECKER (GC ,JAPONIA)

BIBLIOGRAFIE

Dorin Bratu, Robert Nussbaum – Bazele clinice și tehnice ale protezării fixe, Editura Medicală, București 2011

http://medicinadentara.blogspot.ro/2013/03/coroana-mixta-metalo-ceramica.html

http://www.qreferat.com/referate/medicina/Ceramica-dentara336.php

http://www.infodentis.com/coroana-dentara-punte-dentara/coroana-ceramica.php

https://ro.scribd.com/doc/102546705/Ceramica-dentar-a

file:///C:/Users8/Downloads/New%20folder/VITA-VMK-Master-Instrucțiuni-de-prelucrare.pdf

file:///C:/Users/Downloads/New%20folder/VITA-VMK-Master-Instrucțiuni-de-prelucrare%20(1).pdf

file:///C:/Users/Downloads/New%20folder/VITA-VM-Conceptul.pdf

http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-cavitatii-bucale/coroanele-metalo-ceramice-pro-si-contra_13404

https://www.doctoruldedinti.info/mase-ceramice/