Evaluarea poluării microbiene a aerului și a suprafețelor [629131]

1
Evaluarea poluării microbiene a aerului și a suprafețelor
Aerul joacă un rol epidemiologic important, constituind calea de transmisie pentru un
număr mare de agenți patogeni; deși nu constituie un mediu favorabil pentru supraviețuirea
microorganismelor, datorită temperaturii și umidității variabile, radiațiilor s olare sau lipsei
suportului nutritiv, totuși germenii pot fi viabili un anumit timp în raport cu rezistența lor.
Timpul de rezistență în aer este variabil, astfel sunt virusuri cu o rezistență foarte redusă
(v. rujeolei sau varicelei), alții au o reziste nță ceva mai mare (streptococii, stafilococii), iar alții
(cum ar fi bacilul difteric sau cel tuberculos) pot rezista în atmosferă până la luni de zile.
Indiferent de forma sub care se găsesc în aer, germenii patogeni și condiționat patogeni
pot provoca îm bolnăvirea organismelor receptoare prin inhalarea suspensiilor contaminate
(picături, nuclei sau praf), provocând boli ale aparatului respirator sau boli cu poartă de intrare
respiratorie. Prin depunerea lor pe suprafețe pot determina suprainfectarea plăgi lor, contaminarea
alimentelor etc.
Analiza bacteriologică a aerului se practică pentru caracterizarea potențialului pe care îl
are de a permite transmiterea aerogenă a infecțiilor. Din acest motiv se folosesc indicatori
bacteriologici , care oferă indicii cantitative și calitative ale contaminării. Indicatorii cei mai
utilizați sunt:
 Numărul total de germeni aerobi mezofili (NTG)
 Streptococii hemolitici
 Stafilococii
 Germenii din grupul coliform .
Determinarea aeromicroflorei reprezintă ș i un criteriu de apreciere a eficienței
dezinfecției, precum și a contaminării suprafețelor și obiectelor.
Controlul bacteriologic este indicat în:
– spitale și cabinete stomatologice
– industria alimentară
– instituțiile de copii
– laboratoare de mi crobiologie
– săli publice.

Evaluarea poluării microbiene a aerului
Pentru c ontrolul aeromicroflorei se folosește metoda sedimentării( Koch) sau o metodă
volumetrică.

2
Metoda sedimentării — pentru fiecare încăpere se vor folosi 2 grupe de plăci Petri a câte 10 cm
diametru, fiecare grupă cuprinzând câte o placă de geloză simplă și o placă de geloză sânge.
Un grup de plăci se va expune în mijlocul încăperii pe o masă sau la înălțimea unei mese
(la 60 —100 cm de pardoseală), al doilea grup va fi expus într -un colț al încăperii la înălțimea
unei mese (la 60 —100 cm de pardoseală). Numărul de plăci necesare se calculează în funcție de
volumul încăperii.
Expunerea se va face prin ridicarea capacului cutiilor Petri și așezarea capacelor cu
deschiderea în jos alătu ri de cutiile Petri cu mediile selectate.
Timpul de expunere (cronometrat din momentul ridicării capacelor de la plăcile Petri )
este de 10 minute.
Placile se trimit apoi la laborator, unde se incubează 24 —48 de ore la termostat, la 37°C.

Evaluarea poluării microbiene a suprafețelor, a inventarului moale, a tegumentelor
Metode:
 met.tamponului
 met. spălării
 met. amprentelor
 met. peliculelor adezive.
Metoda tamponului : se folosește un tampon steril umezit în 1 ml ser fiziologic steril cu care se
șterg e o suprafață de 25 cm pătrați prin trecerea tamponului de 2 —3 ori în sensuri diferite pe
toată suprafața. Se pune apoi tamponul în recipientul (eprubeta) cu ser fiziologic, agitându -se
puternic pentru omogenizarea concentrației microbiene.
Recipientele se trimit apoi la laborator, unde se vor face insam ânțări pe medii de cultură. Placile
cu mediile de cultură se incubează 24 —48 de ore la termostat, la 37°C.
Valorile normale pentru evaluarea microbiologica a aerului si suprafetelor sunt conform
Ordinului Ministerului Sanatatii nr.961/2016.

Principalele intervenții de prevenire și combatere a contaminării aerului implică:
– ventilația
– curățenia
– dezinfecția aerului.