EVALUAREA POLITICILOR ȘI A PROGRAMELOR PUBLICE EUROPENE [621651]

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOSOFIE
EVALUAREA POLITICILOR ȘI A PROGRAMELOR PUBLICE EUROPENE

Politica europeană în domeniul concurenței.
Politica anti -monopol .

Lavinia Ioana RADU

1. Aspecte generale asupra politicii în domeniul concurenței la
nivelul Uniunii Europene

La nivel european au fost dezvoltate, de -a lungul timpului, o varietate de
prevederi legislative care să uniformizez e diverse practici la nivel comunitar ,
astfel încât să fie evitate și restricționate diverse abuzuri și comportamente
neloiale sau dăunătoare celorlalte state membre. Una dintre aceste demersuri
legislative este politica în domeniul concur enței, aspect care este și subiectul
central al lucrării de față. Această inițiativă comunitară este considerată ca fiind
cea mai avansată și reușită politică aflată în vigoa re la nivelul Uniunii Europene,
din două perspecti ve: una teoretic ă reprezentată de unitatea și coerența
pachetelor legislative și una practică dată de semnificația și impactul asupra
guvernelor, firmelor și consumatorilor.
Obiectivul central al politicii concurenței este acela de a preveni și de a
elimina eventualele distorsiuni concurențiale rezultate din acțiunile întreprinse
de companii sau autorități, asigurându -se astfel că piața funcționează eficient.
Acest demers a fost imperativ necesar la nivel comunitar pentru a se asigura că
elementul central de coeziune și anume integrarea economică este păstrat
nealterat și funcționează eficient și echitabil pentru toate statele membre. La urma
urmei, echitabilitatea este țelul sup rem care trebuie atins atunci când vine vorba
de competiția dintre actorii privați, cei naționali și cei comunitari. Totodată , un
mediu de afaceri dinamic, care implică și asigură o concurență rezonabilă și
echilibrată este cel care induce motivația nece sară pentru ca actorii economici să
inoveze și să urmărească o creștere eficientă a productivității. Dintr -o altă
perspectivă , o economie competitivă aduce beneficii atât pentru consumatori, cât
și pentru societate, în întreg ansamblul ei.
Din punct de vedere istoric, primii pași în direcția stabiliz ării legislative a
concurenței au fost făcuți prin Tratatul de la Roma, în cadrul părții a III -a, titlul I,
capitolul I. Această inițiativă s -a dezvoltat și modernizat datorită necesității
implicate de realizarea celor două obiective majore ale Uniunii Europene și
anume : existența unor piețe concurențiale și funcționarea optimă a pieței interne
a comunității. Atingerea acestor deziderate presupunea atât restricționarea

acorduril or între companii ( ce au ca efect blocarea sau restrângerea concurenței
și abuzul de poziție dominantă / monopol ), cât și reducerea impactului pe care îl
aveau unele ajutoare de stat și anumite drepturi exclusive sa u special e acordate
companiilor, cunoscute sub așa numitele monopoluri, fie ele de stat sau private.
Fundamentu l istoric este reprezentat de precedentul înregistrat în cazul
Comunită ții Europene, atunci când au fost introduse reguli cu privire la
concur ență în 1957 prin Tratatul CEE1 – reguli ce asigurau faptul ca restricț iile –
tarif are sau netarifare – existente î n comerțul internațional , pe care statele
membre au fost de acord s ă le elimine pri n semnarea Tratatului, nu vor fi înlocuite
prin crearea de carteluri între companii din diferite ță ri.
Jacques Pelkmans nota că p olitica în domeniul concurenț ei este esențiala în
constituția economic ă a Comunității din dou ă motive. Î n primul rând , exist ă ideea
fundamental ă conf orm c ăreia concurența ș i piețele concurențiale sunt principala
modalitate de realizare a obiectivelor economice din Tratat. Deja important ă în
Tratatul de la Roma, ideea a fost ridicat ă la rangul de principiu director explicit î n
Tratatul de la Maastricht. În al doilea rând , instituirea pieței interne poate e șua
sau poate da rezultate nesatisfăcătoare , dac ă practicile restrictive î n domeniul
afacerilor la nivel național ar crea bariere efective în calea concurenț ei din alte
state membre. Astfel de bariere p rivate ar putea apărea sau s -ar putea perfecționa
ca răspuns la necesara eliminare a barierelor publice. Politica în domeniul
concurenț ei ar trebui s ă se asigure că barierele publice nu pot fi înlocuite de
bariere private și, astfel, nu pot pune î n pericol ce ea ce se numește ,,unitatea pieței
interne”.2
Astăzi, politica europeană în domeniul concurenței este legiferată la nivel
general prin Tratatul de Funcționare al U.E., care prevede ,, la arti colele 101 -109
norme în materie de concurență pe piața internă. Conform acestora, acordurile
între întreprinderi ce au ca scop restrângerea concurenței sunt interzise.
Întreprinderilor cu poziție dominantă pe piață le este interzis să abuzeze de
aceasta și , în acest fel, să denatureze comerțul între statele membre. Fuziunile și

1 ***, Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene , accesat la adresa : http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Ax y0023 .
2 Jacques Pelkmans, Integrare European ă – Metode și Analiza Economica , ediția a II-a, Institutul European din
Romania, 2003 , passim.

achizițiile cu impact la nivel comunitar sunt controlate de Comisia Europeană și,
în anumite cazuri, pot fi interzise. Ajutoarele de stat acordate anumitor
întreprinderi sau produs e care conduc la denaturări ale concurenței sunt
interzise, însă pot fi, în anumite cazuri, autorizate. Normele în materie de
concurență sunt valabile și în cazul întreprinderilor publice, al serviciilor publice
și al serviciilor de interes general. În ca zul în care realizarea obiectivelor acestora
ar fi periclitată, regulile în materie de concurență pot fi suspendate. ”3 Ca și
documente specifice se mai adaugă : Protocolul 27 privind piața internă și
concurența, care precizează că obiectivul pieței interne definit la articolul 3
alineatul (3) din TFUE include concurența nedenaturată4; Regulamentul (CE) nr.
139/2004 privind concentrările economice; Articolele 37, 106 și 345 din T FUE
privind întreprinderile publice, precum și articolele 14, 59, 93, 106, 107, 108 și
114 din TFUE privind serviciile publice, serviciile de interes general și serviciile
de interes economic general; Protocolul (nr. 26) privind serviciile de interes
gener al; Articolul 36 din Carta drepturilor fundamentale.5

2. Componenta specifică a politicii în domeniul concurenței – politica
anti -monopol

La nivel comunitar, unul dintre elementele specifice ale politicii în domeniul
concurenței este politica anti -monopol , care se traduce prin interzicerea abuzului de
poziție dominantă pe piață, fie că este vorba de nivelul național, fie că discutăm din
pers pectivă comunitară. Un asemenea comportament abuziv din partea unor agenți
economici, fie ei aflați sub coordonare privată, fie deținuți de un stat ar putea produce
prejudicii grave. În ciuda necesității controlului asupra înțelegerilor dintre companii,
acesta s -a dovedit de multe ori ca fiind insuficient. Concentrarea excesivă poate facilita
acele ipostaze în care o firmă profită în mod excesiv de poziția ei dominantă pe piață,
adopt ând un comportament incorect, ce se poate manifesta prin nivelul prețurilor pe care

3 Parlamentul European, Politica în domeniul con curenței , accesat la adresa :
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_3.2.1.html .
4 ***, Consolidate d version of the Treaty on European Union – PROTOCOLS – Protocol (No 27) on the internal
market and competition , publicat în Official Journal 115 , 09/05/2008 pp. 0309 – 0309 , disponibil la adresa
http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:12008M/PRO/27:EN:HTML .
5 Parlamentul European, Politica în domeniul con curenței , accesat la adresa :
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ displayFtu.html?ftuId=FTU_3.2.1.html .

le practică, condițiile specifice de comercializare sau prin modalitatea în care este
coordonată relația cu clienții. O afacere eficientă se desfășoară cu obiectivul genera l de a
cuceri piața, astfel încât respectivul agent economic să ajungă într -o poziție cu adevărat
puternică. Ca atare, deținerea unei poziții dominante nu este o ipostază greșită decât
atunci când compania în sine utilizează puterea pe care o are în a elim ina concurența,
moment în care discutăm despre un abuz. Astfel, abuzurile rezultate dintr -o poziție
dominantă sunt acelea care sunt condamnate.
La nivel european, din perspectivă legislativă , poziția dominantă este legiferată
prin definiția conferită de Cu rtea de Justiție, prin intermediul hotărârii pronunțate la data
de 14 februarie 1978 în procesul United Brands contra Comisiei . Astfel, se menționează că
poziția dominantă este „o poziție de putere economică pe care o deține o întreprindere și
care î i permite s ă afecteze concuren ța efectiv ă de pe piață , relevanta printr -un
comportament apr eciabil independent față de concurenți, de clienți și, î n ultim ă instanță ,
față de consumatorii săi."6 Aceasta definiție combin ă aspectele structurale ș i
comportamentale, iar utilizarea sa necesit ă o analiz ă economic ă complexă a poziției pe
piață, a strategiilor ș i a concuren ței poten țiale. P rincipalul indicator al dominanț ei este
nivelul ridi cat al cotei de piață , dar nu se pot neglija nici slaba putere economic ă a
concurenților , absența concurenț ei latente, controlul resurselor și tehnologiei sau
existenț a unei rețele dezvoltate de vânzări .7
Totodată, abuzul de putere dominantă ar e loc atunci când un agent economic
influențează piața pe care acționează din perspectiva structurii sau a gradului de
concurență existent la momentul respectiv. O asemenea situație se poate produce și
atunci când este rezultatul unor prevederi legislative . Comisia Europeană menționează
că există situații în care o întreprindere care deține o cotă importantă dintr -o anumită piață
poate îngrădi concurența pe acea piață . În acest caz o poziție dominantă este considerată
comportament anticoncurențial atunci când întreprinderea se folosește de poziția sa în
mod abuziv pentru a elimina concurența8. Aceste practici abuzive pot consta în special în
impunerea unor prețuri nejustificat de mari ; câștigarea de noi clienți prin practicarea
unor prețuri menținute artificial la un nivel scăzut, în dezavantajul firmelor concurente

6 Judgment of the Court of 14 February 1978. – United Brands Compa ny and United Brands Continenta l BV v
Commission of the European Communities. – Chiquita Bananas. – Case 27/76, disponibil la adresa http://eur –
lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=CEL EX%3A61976CJ0027 .
7 ***, Analiză a pol iticii Uniunii Europene în domeniul concurenței , disponibil on -line.
A se vedea și dec iziile Curții Europene de Justiție în alte procese, referitoare la cota de piață și modul în care
aceasta determină sau nu existența unei eventuale poziții dominante.
8 ***, Abuzul de poziție dominantă , disponibil la adresa
http://ec.europa.eu/competition/consumers/abuse_ro.html

de dimensiuni mai mici ; împiedicarea accesului pe piață a firmelor concurente, obligând
consumatorii să cumpere un produs as ociat, în mod artificial, cu un alt prods mai popular
și mai cerut ; refuzul de a trata cu anumiți clienți sau practicarea unor reduceri speciale
pentru clienții care au drept furnizor unic sau principal întreprinderea aflată în poziție
dominantă sau prin condiționarea vânzării unui anumit produs de vânzarea altuia.9
Tot dintr -o perspectivă legislativă, p otrivit Articolului 82 al Tr atatului CE, „orice
abuz de poziție dominantă al uneia sau mai multor întreprinderi în interiorul pieței interne
sau î ntr-un segment important al acesteia va fi interzis ca fiind incompatibil cu piata
intern ă, atâ ta timp c ât afectează comerțul dintre state le membre ". Exemplele menționate
sunt : impunerea într -o manieră direct ă sau indirec tă de pre țuri de vânzare / cumpărare
ce nu sunt echitabile, limitarea producției , dezvoltării tehnice î n detrimentul
consumatorului, discriminarea î ntre clienți și furnizori, etc.10 În mod firesc, legislația
comunitară dezvoltă acest subiect pentru a putea stabili cu certitudine dimensiunile ce
sunt considerate dăunătoare și care sunt acele elemente comportamentale permisive
pentru o entitate juridică ce desfășoară activități economice care nu se încadrează în mod
concret în situațiile de comportament abuziv.
Astăzi, la nivel european, piața internă este imposibil să existe fără o poli tică
eficientă și coerentă în domeniul concurenței. Doar un asemenea instrument legislativ
poate să contribuie la eficientizarea economică , prin intermediul construcției pe care o
implică și anume : un mediu propice inova ției și evoluției tehnice, în care in teresele
consumatorilor sunt protejate și aceștia au posibilitatea de a achiziționa produs e și
servicii în condiții normal e. Totodată, un asemenea climat este cel capabil să prevină
eventualele practici anticoncurențiale a le agenților economici și, în același timp, ale
auto rităților de la nivel național.
Obiectivul politicii în domeniul concurenței este reprezentat de furnizarea
garanției unității pieței comune și evitarea apariției situații lor de monopol în anumite
sectoare, fapt care ar limita beneficiile de care se bucură consumatorii într -o piață
definită de concurență loială și neîngrădită, cu o mare diversitate de produse și cu prețuri
avantajoase / accesibile.

9 Ibidem.
10 Podszun, R. , The Commission’s enforcement priorities for art. 82 EC -Treaty, (Prioritatile Comisiei in aplicarea art.
82 din Tratatul CE). Profil : Concurenta, (1) , 2009 , pp. 24-37, disponibil la adresa
http://pubman.mpdl.mpg.de/pubman/faces/viewItemFullPage.jsp?itemId=escidoc%3A838241%3A1&view=EXP
ORT .

Bibliografie
• ***, Abuzul de poziție dominantă , disponibil la adresa
http://ec.europa.eu/competition/consumers/abuse_ro.html
• ***, Analiză a pol iticii Uniunii Europene în domeniul concurenței , disponibil on –
line.
• ***, Consolidate d version of the Treaty on European Union – PROTOCOLS –
Protocol (No 27) on the internal market and competition , publicat în Official
Journal 115 , 09/05/2008 pp. 0309 – 0309 , disponibil la adresa http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:12008M/PRO/27:EN:HT
ML.
• ***, Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene , accesat la adresa :
http://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Ax y0023 .
• Jacques Pelkmans, Integrare European ă – Metode și Analiza Economica , ediția a
II-a, Institutul European din Romania, 2003 .
• Judgment of the Court of 14 February 1978. – United Brands Compa ny and
United Brands Continenta l BV v Commission of the European Communities. –
Chiquita Bananas. – Case 27/76, disponibil la adresa http://eur –
lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=CEL EX%3A61976CJ0027 .
• Parlamentul European, Politica în domeniul con curenței , accesat la adresa :
http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU
_3.2.1.html .
• Podszun, R. , The Commission’s enforcement priorities for art. 82 EC -Treaty,
(Prioritatile Comisiei in aplicarea art. 82 din Tratatul CE). Profil : Concurenta,
(1), 2009 , pp. 24-37, disponibil la adresa
http://pubman.mpdl.mpg.de/pubman/faces/viewItemFullPage.jsp?itemId=es
cidoc%3A838241%3A1&view=EXPORT .